Grile

1. Energiei electrice de 3,5 kWh , exprimată în funcţie de unităţi din S.I. îi corespunde valoarea:
a. 3,5 ⋅ 103 J
b. 12,6 ⋅ 103 J
c. 0,21 ⋅ 106 J
d. 12,6 ⋅ 106 J
e. 1,26 ⋅ 103 J
f. 0,216 ⋅ 103 J
2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în
manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii U/R ⋅ ∆t poate fi scrisă în forma:
a. W/V
b. W
c. J/V
d. J
e. W/J
f. J/W
3. Două conductoare confecţionate din acelaşi material au raportul lungimilor l1 / l2 = 4 .
Raportul diametrelor celor două conductoare este d1 / d2 = 2 . Raportul rezistenţelor lor
electrice are valoarea:
a. 4
b. 2
c.1
d. 0,5
e. 1,5
f. 2,5
4. La bornele unui generator electric cu E = 100 V , r = 10Ω se leagă un consumator.
Intensitatea curentului electric prin circuit este I = 2 A. Valoarea rezistenţei electrice a
consumatorului este:
a. 10 Ω
b. 20 Ω
 c. 30 Ω
d. 40 Ω
e. 50 Ω
f. 60 Ω
5. Precizaţi care dintre mărimile fizice de mai jos este mărimea corespunzătoare unei unităţi de
măsură fundamentale în S.I.:
a. rezistenţa electrică
b. tensiunea electrică
c. sarcina electrică
d. intensitatea curentului electric
e. rezistenta interna
f. tensiunea electromotoare
6. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în
manualele de fizică, unitatea de măsură a mărimii fizice exprimată prin produsul I ⋅ ∆t poate
fi scrisă sub forma:
a. J ⋅ V
b. J⋅ V-1
c. V ⋅ Ω
d. W
e. J/W
f. J/ Ω
7. Trei generatoare electrice identice sunt grupate în paralel. Tensiunea electromotoare a unui
generator are valoarea E = 12V , iar rezistenţa internă a acestuia r = 3 Ω . Tensiunea
electromotoare echivalentă şi rezistenţa internă echivalentă a grupării, au valorile:
a. 3V; 1Ω
b. 3V; 3Ω
c.12V; 1Ω
d. 12V; 3Ω
e. 12V; 6 Ω
f. 12V; 12 Ω
8. Un bec are la temperatura de 0 C rezistenţa electrică R0 = 37,5 Ω . Dacă la bornele lui se
aplică tensiunea este U = 60 V atunci becul consumă o putere P= 30 W. Considerând
cunoscut coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului α=10-3 grad-1 şi neglijând
modificarea dimensiunilor filamentului cu temperatura, temperatura filamentului în regim de
funcţionare este egală cu:
a. 2600 C
b. 2500 C
c. 2400 C
d. 2200 C
e. 2300 C
f. 2100 C
9. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii egale cu produsul dintre tensiunea electrică şi durată
este aceeaşi cu a mărimii egale cu raportul dintre:
a. energie şi intensitate
b. putere şi tensiune
c. energie şi tensiune
d. rezistenţa electrică şi intensitate
e. rezistenta electrica si tensiune
f. tensiune si intensitate
10. Pentru a alimenta un aparat electronic portabil sunt folosite trei baterii identice cu t.e.m. 4,5
V fiecare şi rezistenţe interioare neglijabile, conectate în serie. Dacă, din neatenţie, unul
dintre elementele galvanice a fost montat cu polaritatea inversă, tensiunea furnizată
aparatului va fi:
a. 0 (zero)
b. 1,5 V
c. 4,5 V
d. 9 V
e. 3,5 V
f. 12 V
11. Înmulţind rezistenţa echivalentă a grupării în serie Rs a două rezistoare ohmice R1 şi R2 (R1
> R2) şi rezistenţa echivalentă a grupării rezistoarelor R1 şi R2 în paralel Rp obţinem Rs·Rp
 = 18 Ω2 , iar împărţind aceste rezistenţe echivalente obţinem Rs:Rp = 4,5. Rezistenţa R1 a
primului rezistor este:
a. R1 = 6 Ω
b. R1 = 9 Ω
c. R1 = 18 Ω
d. R1 = 36 Ω
e. R1=24 Ω
f. R1=12 Ω
12. Un generator de t.e.m. continuă alimentează un circuit electric a cărui rezistenţă electrică
poate fi modificată. Atunci când rezistenţa echivalentă a circuitului este egală cu rezistenţa
internă a generatorului:
a. intensitatea curentului care parcurge circuitul are valoarea maximă
b. tensiunea la bornele generatorului are valoarea maximă
c. puterea electrică debitată de generator în circuitul exterior are valoarea maximă
d. randamentul circuitului electric are valoarea maximă
e. randamentul circuitului electric este 50%
f. tensiunea la bornele generatorului are valoare minima
13. Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea
de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul dintre tensiune şi intensitate este:
a. W/s
b. J/s
c. J ⋅ s
d. J
e. W/J
f. W ⋅ J
14. Un generator de t.e.m. continuă alimentează un circuit electric a cărui rezistenţă variabilă
este egală cu rezistenţa internă a generatorului. În această situaţie:
a. intensitatea curentului care parcurge circuitul are valoarea maximă
b. tensiunea la bornele generatorului are valoarea maximă
c. puterea electrică debitată de generator în circuitul exterior are valoarea maximă
d. randamentul circuitului electric are valoarea maximă
e. randamentul circuitului electric este 50%
 f. intensitatea curentului electric este nula
15. O baterie este formată din 10 surse identice, caracterizate de t.e.m. E = 12 V şi rezistenţă
internă r = 1Ω legate în serie. Bateria se conectează la bornele unui rezistor de rezistenţă R =
10Ω . Energia dezvoltată de rezistor într-un minut este egală cu:
a. 360 J
b. 2160 J
c. 3600 J
d. 21600 J
e. 216 kJ
f. 21,6 J
16. Rezistenţa electrică a unui fir de cupru la „rece” (0 C) este egală cu 10Ω.Valoarea
coeficientului de temperatură al cuprului este egal cu 4·10-3 grd-1. Temperatura la care
rezistenţa firului de cupru devine egală cu 34 Ω are valoarea:
a. 520 C
b. 600 C
c. 820 C
d. 875 C
e. 900 C
f. 925 C
17. Purtătorii liberi de sarcină electrică în conductoarele metalice sunt:
a. ionii
b. electronii şi ionii negativi
c. electronii
d. electronii şi ionii pozitivi
18. Scurtcircuitând pe rând trei acumulatoare electrice, prin acestea circulă curenţi având
intensităţile, respectiv, 8 A, 10 A, 12 A. Dacă rezistenţa internă a grupării în paralel a celor
trei acumulatoare este 1,2 Ω, t.e.m. a bateriei astfel formate este:
a. 10 V
b. 24 V
c. 30 V
 d. 36 V
e. 12 V
f. 48 V
19. Randamentul unui circuit simplu are valoarea η = 80% . Între rezistenţa circuitului exterior
R şi rezistenţa interioară a sursei r există relaţia:
a. R = 8⋅r
b. R = 4⋅r
c. R = 2⋅r
d. R = r
e. R=10⋅r
f. R=5⋅r
20. Un fier de călcat are puterea nominală W P = 1400 . Energia consumată de fierul de călcat
dacă funcţionează neîntrerupt timp de 30 min este:
a. 0,4 kWh
b. 0,7 kWh
c. 54 kJ
d. 80 kJ
e. 60 kJ
f. 0,2 kWh
21. Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea
de măsură în S.I. a densităţii unui gaz este:

a. kg·m-3

b. kg·m3

c. g·m-3

d. g·m-2

e. kg·m-2

22. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de
măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin relaţia mc∆t este aceeaşi cu cea a:
a. lucrului mecanic

b. temperaturii absolute

c. presiunii

d. volumului

e.căldurii

23. Ciclul idealizat de funcţionare al motorului Diesel este format din:

a. două adiabate, o izobară şi o izocoră

b. două adiabate şi două izocore

c. două izoterme şi două adiabate

d. două izoterme, o izocoră şi o izobară

e. două izoterme, o adiabată şi o izobară

24. Temperatura unui corp variază între t1=22C şi T2= 300K. Variaţia temperaturii este de
aproximativ:

a. 322K

b. 49 K

c. 27 C

d. 5 K

e. 49C

25. O cantitate υ = 2 kmol de substanţă primeşte căldura Q = 900 J şi ca urmare îşi măreşte
temperatura cu ∆T = 30K . Căldura molară a acestei substanţe este:

a. 60 kJ/(mol ⋅K )

b. 60 J/( mol ⋅K )

c. 15 J/( mol ⋅K )
d. 0,015 J/( mol ⋅K )

e. 0,15 kJ/(mol ⋅K )

26. Notaţiile fiind cele utilizate în manualele de fizică, relaţia Robert-Mayer poate fi scrisă în
forma:

a. Cv = R – Cp

b. Cv – Cp = R

c. Cv = Cp + μR

d. Cp = Cv + R

e. Cp – Cv = R

27. Învelişul adiabatic nu permite:

a. schimbul de lucru mecanic între sistem şi mediul exterior

b. modificarea energiei interne a sistemului

c. schimbul de căldură între sistem şi mediul exterior

d. schimbul de energie între sistem şi mediul exterior

e. efectuarea lucrului mecanic

28. O cantitate constantă de gaz ideal cedează lucru mecanic mediului exterior într-o:

a. destindere izotermă

b. comprimare adiabatică

c. răcire izocoră

d. răcire izobară

e. destindere izocoră

29. Dacă presiunea unei mase de gaz ideal se reduce la o treime din valoarea presiunii iniţiale,
temperatura menţinându-se constantă atunci volumul său variază cu:
a. 33%

b. 100%

c. 200%

d. 300%

e. 50%

30. Temperatura unei mase de gaz ideal:

a. creşte într-o destindere adiabatică

b. scade într-o destindere adiabatică

c. scade dacă gazul primeşte izocor căldură

d. este constantă într-o transformare izotermă

e. este constantă într-o transformare ciclică

31. Mărimea fizică a cărei valoare este aceeaşi pentru sistemele termodinamice aflate în echilibru
termic se numeşte:

a. capacitate calorică

b. exponent adiabatic

c. temperatură

d. căldură specifică

e. căldură molară

32. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în
manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul (p ⋅V)/(R
⋅T) este:

a. mol

b. J
c. K

d. kg

e. atm

33. Două corpuri identice având temperaturi diferite sunt puse în contact termic. Relaţia dintre
temperaturile iniţiale ale celor două corpuri este T 2=3 ⋅ T1. Sistemul este izolat adiabatic de
mediul exterior. Temperatura finală T a sistemului după stabilirea echilibrului termic are
expresia:

a. T = T1

b. T = 2 T1

c. T = 3 T1

d. T = 4 T1

e. T= 5 T1

34. Motorul Otto este un motor termic cu ardere internă în patru timpi, timpul motor fiind:

a. aspiraţia

b. compresia

c. arderea şi detenta

d. arderea izobară şi detenta

e. arderea şi aspiraţia

35. Două sisteme termodinamice se află în echilibru termic dacă au:

a. aceeaşi energie internă

b. aceeaşi temperatură

c. aceeaşi presiune

d. acelaşi număr de moli

e. acelaşi volum

36. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la energia internă a unui gaz ideal:

a. creşte într-o destindere izotermă

b. creşte într-o comprimare adiabatică

c. este constantă într-o transformare izocoră

d. creşte într-o comprimare izobară

e. este constantă într-o transformare izobară

37. Într-un cilindru cu piston este închisă o masă de hidrogen m = 1 kg (μH2 = 2 kg/kmol). Dacă
hidrogenul se încălzeşte izobar de la 0 C la 100 C, lucrul mecanic efectuat are valoarea:

a. 415,5 kJ

b. 1038,75 kJ

c. 1454,25

d. 1869,75 kJ

e.2018,50 kJ

38. Ştiind că simbolurile unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea
de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin relaţia Q − L este:

a. J

b. K

c. Pa

d. kg

e. m3

39. Prin încălzirea unui gaz ideal cu ∆T = 200K la presiune constantă, volumul său s-a mărit de
două ori. Temperatura finală a gazului are valoarea:
a. T = 200K

b. T = 273K

c. T = 400K

d. T = 546K

e. T=660K

40. O cantitate oarecare dintr-un gaz ideal efectuează o transformare generală în timpul căreia îşi
dublează presiunea şi îşi înjumătăţeşte temperatura. Volumul său:

a. scade de patru ori

b. rămâne constant

c. creşte de două ori

d. creşte de patru ori

e. scade de două ori

41. Căldura cedată de un anumit sistem termodinamic mediului extern într-un interval de timp ∆t
depinde de intervalul de timp conform relaţiei Q = c ⋅ ∆t , în care c reprezintă o constantă.
Simbolurile unităţilor de măsură fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în S.I. a
constantei c este:

a. J ⋅ s

b.N/s

c. -1 J⋅ s

d. J/K

e. kg⋅K

42. Un gaz ideal se destinde adiabatic. Putem afirma că în cursul acestui proces:

a. volumul gazului scade

b. gazul absoarbe căldură

c. energia internă a gazului rămâne constantă

d. gazul efectuează lucru mecanic

e. energia internă creşte

43. Un gaz ideal se destinde după legea p2V= const. În timpul procesului temperatura gazului:

a. scade

b. creşte

c. rămâne constantă

d. creşte apoi scade

e. scade apoi creşte

44. Căldura molară la volum constant a unui gaz ideal al cărui exponent adiabatic are valoarea γ
= 1,4 este:

a. 3R / 2

b. 5R / 2

c. 2R

d. 3R

e. 3R/4

45. O masă dată de gaz ideal, aflată iniţial în condiţii normale de temperatură şi presiune

( p0 = 1atm , t0 =0C), este încălzită la presiune constantă până la temperatura de 27C. Variaţia
relativă a densităţii gazului este egală cu:

a. −36%

b. −27%

c. −18%

d. −9%
e. 48%

46. Variaţia temperaturii unui corp este egală cu ∆θ = −52C . Dacă temperatura finală a corpului
devine T2 = 321K , atunci temperatura stării iniţiale a fost egală cu:

a. 296K

b. 342K

c. 373K

d. 412K

e. 462K

47. Energia internă a unui gaz ideal creşte atunci când gazul suferă o:

a. destindere adiabatică

b. destindere la presiune constantă

c. comprimare la presiune constantă

d. comprimare la temperatură constantă

e. comprimare adiabatică

48. Într-o transformare adiabatică a unui mol de gaz ideal biatomic (CV =5/2 R) în timpul căreia
temperatura îi creşte de la 27°C la 227°C , lucrul mecanic efectuat de gaz este egal cu:

a. -4155 J

b. -1662 J

c. 1662 J

d. 4155 J

e. 4300 J

49. Relaţia Q = ∆U este adevărată pentru o transformare:

a. adiabatică
b. izotermă

c. izobară

d. izocoră

e. ciclică

50. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia corectă a
principiului Ι al termodinamicii este:

a. U = Q − L

b. ∆U = Q − L

c. ∆U = Q + L

d. U = Q + L

e. ∆U= Q⋅L