PROPUNERE MODEL SUBIECT PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT

PROBA E.d) PROBA SCRISĂ LA FIZICĂ

• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice din cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B.ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore .

A. MECANICĂ
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10m/s2 .
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15 puncte)

1. Unitatea de măsură a impulsului unui corp exprimată în unități de măsură fundamentale din S.I. este:
a. kgm s-1 b. kgm s-2 c. kgm s d. kgm s2 (3p)

2. Pentru a ridica un corp la o anumită înălțime este folosit un plan înclinat cu unghiul α = 60° față de orizontală.
Coeficientul de frecare la alunecare între corp si plan este μ = 0,43(≅ 3 / 4). Randamentul planului înclinat este:
a. 57% b. 60% c. 80% d. 90% (3p)

3. Trei corpuri A, B şi C , de mase egale, sunt ridicate de la suprafaţa pământului la aceeaşi înălţime: corpul
A pe un drum vertical, corpul B pe un drum oblic, iar corpul C pe un semicerc. Între energiile potenţiale
finale ale corpurilor în raport cu suprafaţa pământului există relaţia:
a. EA > EB > EC b. EA < EB < EC c. EA = EB = EC d. EA > EB = EC (3p)

4. De un dinamometru fixat de tavanul unui lift este suspendat un corp cu masa m = 1kg . Liftul coboară
accelerat, cu acceleraţia egală cu 1m/s2. Forţa indicată de dinamometru are valoarea:
a. 0 N b. 9 N c. 10 N d. 11N (3p)
5. Un corp cu masa m se deplasează orizontal cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind ,
pe distanţa d sub acțiunea unei forțe. Lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului este:
a. mgd b. −mgd c. mgd d. 0 (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă:

(15 puncte )
Un muncitor trage o sanie încărcată de masă m = 20Kg cu o forţă F,
deplasând-o din punctul O până în punctul A aflat în vârful unei pante de
unghi α = 300 , ca în figura alăturată. Direcţia forţei F face cu direcţia
deplasării saniei, atât pe drumul orizontal cât şi pe pantă, unghiul  = 450.
Mişcarea saniei se face cu frecare, pe întreg parcursul coeficientul de
frecare la alunecare fiind μ = 0,1. Determinaţi:
a. acceleraţia saniei pe planul orizontal, dacă valoarea forţei este F=100N
b. valoarea forţei F sub acţiunea căreia sania urcă uniform pe pantă;
c. valoarea minimă a forţei F pentru care sania nu apasă pe pantă;
d. acceleraţia saniei pe pantă în condiţiile în care valoarea forţei este F= 200N.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Pe o suprafaţă orizontală AB se lansează din punctul A , cu viteza iniţială
v0 = 20m/ s , un corp cu masa m = 2kg (vezi figura alăturată). Corpul
ajunge în punctul B cu o viteză egală cu jumătate din valoarea vitezei
iniţiale, după care începe să coboare pe o pantă de lungime
l = BC = 34,6m, care formează un unghi α (sin α = 0,6) cu orizontala,
fără a părăsi suprafaţa pe care se deplasează. Trecerea de pe planul
orizontal pe planul înclinat se face fără modificarea modulului vitezei. Corpul
ajunge la baza pantei cu viteza v0 , egală cu viteza iniţială. Pe toată distanţa
mişcarea se face cu frecare. Determinaţi:
a. variaţia energiei cinetice a corpului între punctele A şi B;
b. energia potenţială a corpului în punctul B , considerând că nivelul de referinţă cu energie potenţială nulă
este în punctul C;
c. lucrul mecanic efectuat de forţele de frecare pe toată durata deplasării, între punctul de lansare şi baza
pantei;
d. variaţia energiei mecanice totale a corpului între punctele B şi C.

Constantinescu Nicoleta – profesor de fizică, Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu”, Municipiul Ploiești
 PROPUNERE MODEL SUBIECT PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT
PROBA E.d) PROBA SCRISĂ LA FIZICĂ
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA = 6,021023mol-1, constanta gazelor ideale R=8,31 J/molK
Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p‧V = υRT

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15 puncte)

1. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a căldurii specifice
este:
a. J · kg− ·K− b. J· kg ·K-1 c. J ·mol ·K− d. J ·mol-1 ·K-1 (3p)

2. O cantitate dată de gaz ideal efectuează transformarea 1-2-4 reprezentată în coordinate

p −T în figura alăturată. Densitatea gazului este maximă în starea:
a.1 b. 2 c. 3 d. 4 (3p)

3. Prin „motor termic” se înțelege:

a. un sistem termodinamic ce realizează transformarea integrală a căldurii în lucru mecanic
b. un sistem termodinamic cu funcționare ciclică, ce transformă integral căldura în lucru mecanic
c. un sistem termodinamic ce realizează transformarea parțială a căldurii în lucru mecanic
d. un sistem termodinamic cu funcționare ciclică, ce realizează transformarea parțială a căldurii în lucru mecanic. (3p)

1 3
4. O cantitate υ =0,12 mol (= ) de gaz ideal monoatomic, CV = 2 R, cu temperatura inițială de t1= 27°C, este comprimată
8,31
adiabatic astfel încât temperatura sa absolută creste de 8 ori. Lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul este:
a. 3150 J b. 283,5 J c. - 283,5 J d. -3150 J (3p)

5. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, căldura specifică la volum constant a
gazului ideal poate fi scrisă sub forma:
a. CV · − b. CV  c. CV· − d. CV  (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte )

Un recipient cu pereți rigizi este izolat adiabatic. Recipientul este împărțit în două compartimente cu ajutorul unui
perete fix. Peretele are capacitate calorică neglijabilă si permite un transfer lent de căldură. În cele două
compartimente se introduc cantități egale (υ = υ2 ) din două gaze considerate ideale. Într-un compartiment se
introduce heliu, ( μHe = 4 g/mol, Cv1 =1,5R ), iar în celălalt se introduce azot (μN2 =28 g/mol, Cv2 =2,5R). Temperatura
inițială a heliului este t1 = 327C, iar cea a azotului este t2 = 27C. Presiunile lor inițiale sunt egale, având valoarea
po = 105 Pa . Determinați:
a. raportul dintre volumul ocupat de heliu si volumul ocupat de azot;
b. temperatura de echilibru la care ajung cele două gaze;
c. masa molară a amestecului obținut în urma producerii unei fisuri în peretele despărțitor dintre compartimente,
după atingerea stării de echilibru termic;
d. presiunea finală a amestecului de gaze din recipient.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Un mol de gaz ideal monoatomic ( CV =1,5 R ) evoluează după procesul

termodinamic 1-2-3-4-1, reprezentat în sistemul de coordonate p-V în graficul
alăturat. În starea de echilibru termodinamic 1 temperatura este T1 = 300K ,
iar între parametrii din stări diferite există relațile: V3 = 3V1 si p2 = 2p1 .
a. Reprezentați grafic procesul ciclic într-un sistem de coordonate V-T.
b. Calculați lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în timpul unui ciclu.
c. Calculați diferența dintre valoarea maximă si cea minimă a energiei interne a
gazului în timpul unui ciclu termodinamic.
d. Calculați căldura cedată de gaz mediului exterior, în timpul unui ciclu termodinamic.

Constantinescu Nicoleta – profesor de fizică, Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu”, Municipiul Ploiești
 PROPUNERE MODEL SUBIECT PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT
PROBA E.d) PROBA SCRISĂ LA FIZICĂ

C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU. Se consideră: e = 1,6·10-19 C

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15 puncte)

1. Mărimea fizică a cărei unitate de măsură în S.I. poate fi scrisă în forma W·m· A-2 este:

a. tensiunea electrică b. rezistența electrică c. puterea electrică d. rezistivitatea electrică (3p)

2. Un voltmetru ideal (Rv →∞) este conectat la bornele unei baterii care alimentează un bec prin conductoare cu rezistență
electrică neglijabilă. Indicația voltmetrului reprezintă:

a. căderea de tensiune pe rezistența internă a bateriei

b. tensiunea electromotoare a bateriei
c. suma dintre tensiunea electromotoare si căderea interioară de tensiune (3p)
d. tensiunea la bornele becului.

3. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa randamentului  ,

al unui circuit simplu, de rezistenţa electrică variabilă a circuitului exterior sursei.
Valoarea rezistenţei interne a sursei ce alimentează acest circuit este:
a. 0,5  b. 1  c. 2  d. 4  (3p)

4. Coeficientul de temperatură al rezistivităţii filamentului unui bec electric este .

Dacă temperature filamentului becului electric este t , variaţia relativă a rezistenţei electrice a
filamentului faţă de temperature t0 = 0 C este:
1 1
a. t b. 1 + t c. d. (3p)
1+ 𝜶 ·𝒕 𝜶𝒕
5. Un conductor metalic este parcurs de un curent electric cu intensitatea I = 3,2mA . Numărul de electroni
ce străbat secţiunea transversală într-un minut este egal cu:
a. 12 1019 b. 3,2 1019 c. 5 1018 d. 12 1017 (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte )

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată.

Se cunosc: R1 = 30 , R2 = 120 , R3 = 20 . Cele două surse sunt identice,
rezistenţa internă a unei surse fiind r = 2 . Când întrerupătorul K este închis,
intensitatea curentului electric indicată de ampermetrul ideal (RA  0 ) are valoarea
I A = 0,25 A . Rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură se neglijează.
Determinaţi:
a. rezistenţa echivalentă a grupării formate din rezistoarele R1 , R2 , R3 ;
b. valoarea tensiunii electromotoare a unei surse;
c. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R1 dacă întrerupătorul K este închis;
d. tensiunea dintre punctele A şi B dacă întrerupătorul K este deschis.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

În circuitul reprezentat în figura alăturată sursa având t.e.m. E = 54 V şi

rezistenţa internă r = 2Ω alimentează un consumator a cărui rezistenţă
electrică este egală cu Rc = 6 Ω. Prin intermediul unui reostat cu cursor având
rezistenţa totală a firului conductor Rab = 24 Ω se poate modifica tensiunea la
bornele consumatorului. Ştiind că iniţial cursorul C al reostatului se află la
mijlocul firului conductor, determinaţi:
a. tensiunea la bornele consumatorului;
b. puterea electrică furnizată de sursă;
c. randamentul circuitului;
d. valoarea Rx pe care ar trebui să o aibă rezistenţa totală a reostatului, pentru ca atunci când cursorul se află la capătul
a, sursa să debiteze puterea maximă circuitului exterior.

Constantinescu Nicoleta – profesor de fizică, Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu”, Municipiul Ploiești
 PROPUNERE MODEL SUBIECT PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT
PROBA E.d) PROBA SCRISĂ LA FIZICĂ

D.OPTICĂ

Se consideră constanta lui Planck h = 6,6 • 10-34 J • s, sarcina electrică elementară e = 1,6 • 10-19 C, m= 9,1 • 10-31 kg şi
c = 3 • 108 m/s.

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. (15 puncte)
1. Unitatea de măsură pentru lungimea de undă în S.I. este:

a. m·s-1 b. m c. s d. m-1 (3p)

2. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indicele de refracție 𝑛1 ≅ √2 ), în aer (𝑛 = 1). Unghiul de incidență,
pentru care unghiul de refracție este 𝑟 = 900 este:

a. 450 b. 300 c. 150 d. 00 (3p)

3. Două lentile, de convergențe 𝐶1 = 2𝑑𝑖𝑜𝑝𝑡𝑟𝑖𝑖, respectiv 𝐶2 = 4𝑑𝑖𝑜𝑝𝑡𝑟𝑖𝑖, formează un sistem optic centrat, astfel
încât orice fascicul parallel de lumină care intră în sistem iese tot paralel din acesta. Distanța dintre lentile este:

a. 45cm b. 50cm c. 60cm d. 75cm (3p)

4. Catodul unei celule fotoelectrice ( L= 2,3·10−19 J ), iluminat cu o radiație monocromatică, emite electroni care au
energia cinetică maximă egală cu 2·10−19 J. Frecvența radiației incidente este de aproximativ:

a. 5,25·1014 Hz b. 6,51·1014 Hz c. 7,22·1014 Hz d. 8,11·1014 Hz (3p)

5. Interferența staționară a undelor luminoase poate fi observată dacă:

a. undele luminoase sunt monocromatice

b. undele luminoase sunt coerente între ele
c. undele luminoase provin de la două surse diferite. (3p)
d. undele luminoase se propagă pe aceeași direcție.

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte )

Două lentie convergente având convergențele 𝐶1 =15 dioptrii și 𝐶2 = 5 dioptrii sunt centrate pe același ax optic.
Distanța dintre lentile este d=20cm. Un obiect liniar drept este plasat perpendicular pe axul optic, la 20cm în
fața primei lentile. Deteminați:
a. Distanța focală a celei de-a doua lentile.
b. Distanța dintre prima lentilă și imaginea obiectului formată de această lentilă
c. Distanța dintre cea de-a doua lentilă și imaginea finală formată de sistemul de lentile
d. Distanța focală a sistemlui format prin alipirea celor două lentile.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Pentru studiul efectului fotoelectric extern se utilizează o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă
are valoarea 𝜆1 =400nm. Se constată ca tensiunea minima de stopare a fotoelectronolor emiși dintr-un catod
sub acțiunea acestei radiații are valoarea 𝑈1 =1,15V. Determinați:
a. energia fotonilor din radiația luminoasă cu lungimea de undă 𝜆1 .
b. valoarea tensiunii de stopare, în cazul iluminării cu radiația electromagnetică având lungimea de undă
𝜆2 =580nm.
c.frecvența de prag caracteristică metalului catodului.
d. lucrul de extacție caracteristic metalului catodului folosit în experiment.

Constantinescu Nicoleta – profesor de fizică, Colegiul Economic ,,Virgil Madgearu”, Municipiul Ploiești