Cinematica mişcării de translaţie a punctului material

1. Mişcarea a două puncte materiale este descrisă de ecuaţiile x1  A1  B1t  C1t 2 şi

x2  A2  B2t  C2t 2 , unde B1  B2  2 m / s , C1  4 m / s2 , C2  0,5 m / s 2 . Aflaţi momentul
de timp la care vitezele punctelor sunt egale. Calculaţi valorile vitezelor şi acceleraţiilor
punctelor la acest moment.
2. Mişcarea a două puncte materiale este descrisă de ecuaţiile x1  At 1  B1t  C1t
2 3
şi
x2  A2t  B2t 2  C2t 3 , unde A1  4 m / s , A2  2 m / s , B1  8 m / s 2 , B2  4 m / s 2
C1  16 m / s3 , C2  1 m / s3 . Aflaţi momentul de timp la care acceleraţiile punctelor sunt
egale. Calculaţi valorile vitezelor punctelor la acest moment.
3. Dependenţa drumului parcurs de timp pentru un punct material este descrisă de ecuaţia
s  At  Bt 2  Ct 3 , unde A  2 m / s , B  3 m / s 2 , C  4 m / s3 . Aflaţi: a) dependenţa vitezei
şi acceleraţiei punctului material de timp; b) distanţa parcursă, viteza şi acceleraţia punctului
material la momentul de timp t  2 s după începutul mişcării.
4. Dependenţa drumului parcurs de timp pentru un punct material este descrisă de ecuaţia
s  A  Bt  Ct 2 , unde B  3 m / s , C  2 m / s2 . Aflaţi viteza medie şi acceleraţia medie a
punctului material în intervalul de timp 0  t  4 s .
5. Dependenţa drumului parcurs de timp pentru un punct material este descrisă de ecuaţia
s  A  Bt  Ct 2 , unde B  2 m / s , C  1 m / s 2 . Aflaţi viteza medie şi acceleraţia medie a
punctului material în prima, a doua şi a treia secundă a mişcării.
6. Dependenţa drumului parcurs de timp pentru un punct material este descrisă de ecuaţia
s  A  Bt  Ct 2  Dt 3 , unde C  0,14 m / s2 , D  0,01 m / s3 . Peste cât timp de la începutul
mişcării acceleraţia punctului va fi a  1 m / s2 . Aflaţi acceleraţia medie a punctului în acest
interval de timp.
7*. O particulă se mişcă cu viteză constantă după modul în planul traiectoriei y  f ( x) . Aflaţi
acceleraţia particulei în punctul x  0 şi raza de curbură a traiectoriei în acest punct, dacă
traiectoria are forma unei
1. parabole y  ax 2 ;
2. elipse ( x / a)2  ( y / b)2  1 . a şi b sunt nişte constante.

Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului

8. Aflaţi viteza liniară şi acceleraţia centripetă a punctelor de pe suprafaţa Pământului aflate: a) la
ecuator; b) la latitudinea Chişinăului.
9 Viteza liniară a punctelor unui disc aflate la distanţa R de la axa de rotaţie v1  3 m / s .
Punctele aflate cu R  10 cm mai aproape de axa de rotaţie au viteza liniară v2  2 m / s .
Aflaţi frecvenţa rotaţiei discului.
10. Pe un cilindru, care poate să se rotească în jurul unei axe orizontale, este înfăşurat un fir. De
capătul firului este suspendată o greutate. Mişcându-se uniform accelerat, greutatea se
coboară în t  3 s cu h  1,5 m . Aflaţi acceleraţia unghiulară a cilindrului, dacă raza lui
r  4 cm .
11. Un disc de rază r  10 cm , aflat în stare de repaus, a început să se rotească cu acceleraţie
unghiulară constantă   0,5 rad / s2 . Aflaţi acceleraţiile normală, tangenţială şi totală a
punctelor de pe obada (janta) discului la sfârşitul secundei a doua de la începutul rotaţiei.
12. Legea rotaţiei unui disc de rază r  20 cm este   A  Bt  Ct 2 , unde A  3 rad ,
B  1 rad / s , C  0,1 rad / s3 . Aflaţi acceleraţiile normală, tangenţială şi totală a punctelor
de pe obada (janta) discului la momentul de timp t  10 s .
13. Aflaţi acceleraţia unghiulară a unei roţi, dacă se ştie că după t  2 s de la începutul mişcării
vectorul acceleraţiei totale a unui punct de pe janta roţii alcătuieşte unghiul   600 cu
vectorul vitezei liniare a punctului.
14. O roată se roteşte cu viteza unghiulară   2 rad/s2 . După t  0,5 s de la începutul mişcării
acceleraţia totală a punctelor de pe janta roţii a  13,6 cm/s2 . Aflaţi raza roţii.
15. Legea rotaţiei unui disc de rază r  0,1 m este   A  Bt  Ct 3 , unde B  2 rad / s ,
C  1 rad / s 3 . Pentru punctele de pe janta discului, după t  2 s de la începutul mişcării, aflaţi:
a) vitezele liniară şi unghiulară;b) acceleraţiile normală, tangenţială şi unghiulară.
16. Viteza liniară a unui punct de pe janta unei roţi de rază r  0,1 m variază conform legii
v  At  Bt 2 , unde A  3 cm / s2 , B  1 cm / s3 .Aflaţi unghiul dintre vectorul acceleraţiei şi
raza punctului la momentele de timp egale cu 0, 1, 2, 3, 4 şi 5 s de la începutul mişcării.
17. O roată de bicicletă se roteşte cu frecvenţa n  5 s1 . Sub acţiunea forţelor de frecare roata se
opreşte peste t  1 min . Aflaţi acceleraţia unghiulară a roţii şi numărul de rotaţii pe care ea le
efectuează până la oprire.
18. Roata unui automobil se roteşte uniform accelerat. Efectuând 50 de rotaţii complete, roata îşi
schimbă frecvenţa de la n1  4 s1 la n2  6 s1 . Aflaţi acceleraţia unghiulară a roţii.
19. Un disc se roteşte cu acceleraţia unghiulară   2 rad / s 2 . Câte rotaţii va efectua discul până
când frecvenţa lui se va micşora de la n1  240 min 1 la n2  90 min 1 . Cât timp va dura
această micşorare a frecvenţei?

Dinamica punctului material

20. Asupra unui corp de masă m  4 kg aflat pe o suprafaţă orizontală acţionează o forţă
F  20 N orientată sub un unghi   300 faţă de orizont. Coeficientul de frecare între corp şi
suprafaţă   0, 2 . Aflaţi acceleraţia mişcării corpului.
21. Peste un scripete este trecut un fir inextensibil şi de masă neglijabilă de capetele căruia
sunt legate două corpuri. Corpul de masă m1  2 kg lunecă pe un plan orizontal, iar corpul de
masă m2  4 kg este suspendat. Aflaţi acceleraţia mişcării corpurilor şi forţa de tensiune din fir.
Coeficientul de frecare între corpul m1 şi plan   0, 2 . Masa scripetelui se neglijează.
22. Aflaţi acceleraţia mişcării corpurilor şi forţa de tensiune din fir în problema precedentă,
dacă corpul m1 lunecă pe un plan înclinat sub un unghi   300 faţă de orizont.
23. Un punct material de masă m  2 kg se mişcă sub acţiunea unei forţe F conform legii
x  A  Bt  Ct 2  Dt 3 , unde C  1 m/ s2 , D  0, 2 m/ s3 . a). Aflaţi valoarea medie a forţei pe
intervalul de timp de la t1  2 s până la t2  5 s . b). Aflaţi momentul de timp la care forţa este
egală cu zero.
24. Un ciocan de masă m  1 t , căzând liber de la înălţimea h  2 m , loveşte un pilon.
Durata loviturii este t  0, 01 s . Aflaţi valoarea medie a forţei ce acţionează din partea ciocanului
asupra pilonului.
25. Un om de masă m1  60 kg stă pe marginea unui cărucior de masă m1  20 kg şi
lungime l  2 m . Cu ce viteză faţă de podea se va mişca căruciorul, dacă omul se va mişca de-a
lungul lui cu viteza v  1 m/ s ? Când omul va ajunge la celălalt capăt al căruciorului, cu cât se va
deplasa a) căruciorul; b) omul faţă de podea; c) centrul de masă al sistemului om-cărucior?
26. Un tun instalat pe o platformă orizontală lansează un proiectil sub un unghi   600 faţă
de orizont. Masa tunului împreună cu platforma m1  15 t , masa proiectilului – m2  20 kg ,
viteza proiectilului – v2  600 m/ s . Aflaţi viteza de recul a platformei.
27. Un proiectil de masă m  20 kg , având viteza v  200 m/ s orientată orizontal, în urma
exploziei se rupe în două bucăţi. Bucata mai mică are masa m1  3 kg şi viteza v1  400 m/ s . a)
Aflaţi viteza bucăţii mai mari, dacă bucata mai mică nu-şi schimbă direcţia şi sensul mişcării. b)
Cu ce viteză şi sub ce unghi faţă se orizont va zbura bucata mai mare, dacă viteza bucăţii mai
mici este orientată sub in unghi 1  600 faţă de orizont.

Momentul de inerţie
28. Aflaţi momentul de inerţie a unei bare subţiri omogene de masă m şi lungime l faţă de axa
perpendiculară barei ce trece
1. printr-un capăt al barei;
2. prin centrul de masă al barei.
29. Aflaţi momentul de inerţie a unei bare subţiri omogene de masă m şi lungime l faţă de axa
paralelă cu bara ce trece
1. la distanţa d de la ea;
2. de-a lungul barei.
30. Aflaţi momentul de inerţie a unei bare subţiri omogene de masă m şi lungime l faţă de axa
orientată sub un unghi α faţă de bară ce trece
1. printr-un capăt al barei;
2. la distanţa d de la capătul cel mai apropiat al barei.
31. Aflaţi momentul de inerţie a unei bare subţiri omogene de masă m şi lungime l faţă de axa
perpendiculară barei ce trece la distanţa l0  1/ 3l de la un capăt al barei
1. în interiorul barei;
2. în exteriorul ei.
32. Aflaţi momentul de inerţie a unui disc omogen de masă m şi rază R faţă de axa
perpendiculară discului ce trece
1. prin una din generatoarele discului;
2. prin mijlocul uneia din razele lui.
33. Aflaţi momentul de inerţie a unui pătrat confecționat din cârmă subțire de masă m  120 g cu
laturile a  10 cm şi b  5 cm faţă de axa paralelă laturii a ce trece
1. prin centrul pătratului;
2. de-a lungul uneia din laturi.
34*. O bară de lungime l şi masă m ce are în secţiune un pătrat cu latura a poate să se rotească în
jurul unei axe ce trece printr-un capăt al ei, perpendicular pe axa de simetrie a barei şi paralel
uneia din laturile pătratului. Care trebuie să fie raportul dintre lungimea barei şi latura
pătratului pentru ca calculând momentul de inerţie al barei faţă de axa de rotaţie să putem
considera bara subţire cu o eroare relativă nu mai mare de 1%?
45*. Aflaţi momentul de inerţie a unui disc omogen de masă m şi rază R faţă de axa ce trece prin
centrul discului paralel planului său.

Lucrul şi energia cinetică la mişcarea de rotaţie

36. Un disc de masă m  4 kg şi rază R  30 cm se află în stare de repaus. Ce lucru trebuie de
efectuat pentru a comunica discului o frecvenţă de rotaţie n  10 s1 ? Ce lucru ar trebui de
efectuat, dacă masa discului ar fi aceeaşi, iar raza – de două ori mai mare?
37. Un glonte de masă m  10 g zboară cu viteza v  800 m/ s totodată rotindu-se în jurul axei
sale cu frecvenţa n  3000 s1 . Considerând că glontele este un cilindru cu diametrul
d  8 m m , calculaţi energia cinetică totală a glontelui.
38. Un cilindru de masă m  4 kg lunecă fără frecare pe o suprafaţă orizontală. Viteza liniară a
axei cilindrului v  1 m/ s . Aflaţi energia cinetică totală a cilindrului.
39. O bară subţire de lungime l  1 m poate să se rotească în jurul unei axe orizontale ce trece
printr-un capăt al ei. Bara a fost înclinată sub un unghi   600 faţă de poziţia de echilibru şi
lăsată liber. Aflaţi viteza liniară a punctelor capătului de jos ale barei la trecerea ei prin poziţia
de echilibru.
40. O bară subţire de lungime l  1 m poate să se rotească în jurul unei axe orizontale ce trece
printr-un punct O al barei aflat la distanţa a de la un capăt al ei. Bara a fost înclinată sub un
unghi  faţă de poziţia de echilibru şi lăsată liber. Aflaţi vitezele unghiulară şi liniară ale
punctului B al barei aflat la distanţa b de la acelaşi capăt al ei la trecerea barei prin poziţia de
echilibru. Se va considera: 1) a  0 , b  l / 2 ,    / 3 ; 2) a  l / 3 , b  2l / 3 ,    / 2 ; 3)
a  l / 4 , b  l ,   2 / 3 .
41. Un creion de lungime l = 15 cm aflat pe masă în poziţie verticală începe să cadă (pe masă)
fără ca capătul de jos al său să lunece. Ce viteze liniară şi unghiulară va avea la sfârşitul
căderii 1) mijlocul creionului; 2) capătul de sus al său? Se consideră că capătul de jos al
creionului nu lunecă.
42. Un disc omogen de rază R  20 cm poate să se rotească în
jurul unei axe orizontale perpendiculare planului discului ce
trece printr-un punct O aflat la distanţa a de la marginea
discului. Discul a fost abătut sub un unghi  faţă de poziţia de
echilibru şi lăsată liber. Aflaţi vitezele unghiulară şi liniară ale
punctului B aflat la distanţa b de la marginea diametral opusă a
discului la trecerea lui prin poziţia de echilibru. Se va
considera: 1) a  b  R ,    / 3 ; 2) a  l / 3 , b  2l / 3 ,
   / 2 ; 3) a  l / 4 , b  l ,   2 / 3 .
 Momentul forței. Ecuația de bază a dinamicii mișcării de rotație
43. De colțul unei mese orizontale este fixat un scripete care are forma unui disc cu masa de 2 kg
peste care este trecut un fir de capetele căruia sunt legate două corpuri: corpul m1 =2 kg
alunecă pe masă, corpul m2 =4 kg este suspendat. Coeficientul de frecare între corpul m1 și
masă µ=0,2. Aflați accelerația mișcării corpurilor și forțele de tensiune din fir.
44. Peste un scripete care are forma unui disc cu masa de 2 kg este trecut un fir de capetele
căruia sunt suspendate două corpuri de mase m1 =2 kg și m2 =4 kg. Aflați accelerația mișcării
corpurilor și forțele de tensiune din fir.
45. Î vârful unui plan înclinat sub un unghi α = 600 fașă de orizont este fixat un scripete care are
forma unui disc cu masa de 2 kg peste care este trecut un fir de capetele căruia sunt legate
două corpuri: corpul m1 =2 kg alunecă pe planul înclinat, corpul m2 =4 kg este suspendat.
Coeficientul de frecare între corpul m1 și planul înclinat µ=0,2. Aflați accelerația mișcării
corpurilor și forțele de tensiune din fir.
46. Pe un scripete de rază R = 5 cm este înfășurat un fir de capătul liber al căruia este suspendat
un corp de masă m = 0,4 kg. Corpul parcurge o distanță s = 1,8 m în timpul t = 3 s de la
începutul mișcării. Aflați momentul de inerție al scripetelui.

Legea conservării momentului cinetic

47. O bară subțire orizontală de masă m1 = 0,2 kg și lungime l = 1 m poate să se rotească în jurul
unei axe orizontale. În capătul de sus al barei nimerește o bilă mică de plastilină, care zbura
orizontal perpendicular axei de rotație, cu viteza v = 10 m/s și se lipește de bară. Masa bilei
m2 = 10g. Aflați valoarea inițială a vitezelor unghiulară și liniară a capătului de jos al barei,
dacă distanța de la capătul de sus al barei până la axa de rotație este egală cu 1) l/2; 2) l/3; 3)
l/4, 4) l/5.
48. Pe marginea unui disc orizontal de rază R = 2 m și masă m1 = 240 kg stă un om de masă m2 =
80 kg. Discul poate să se rotească în jurul unei axe verticale care trece prin centrul său. Cu ce
viteză unghiulară se va roti discul dacă omul va merge de-a lungul marginii lui cu viteza v = 2
m/s 1) față de marginea discului; 2) față de pământ?
49. Pe marginea unui disc orizontal de rază R = 2 m și masă m1 = 240 kg stă un om de masă m2 =
80 kg. Discul poate să se rotească în jurul unei axe verticale care trece prin centrul său. Cu ce
unghi se va roti discul, dacă omul, mergând de-a lungul marginii lui, va face o rotație deplină
1) față de disc; 2) față de pământ?
50. Pe marginea unui disc orizontal de rază R = 1 m care se rotește cu turația n1 = 6 min-1 stă un
om de masă m = 80 kg. Cu ce turație se va roti discul, dacă omul va trece în centrul lui? ,
Momentul de inerție al discului J = 120 kg·m2. Omul se va considera punct material.
51. În centrul unui disc orizontal ce se rotește în jurul axel verticale care trece prin centrul său cu
turația n1 = 1 s-1 se află un om care ține în mâni o bară subțire de masă m = 8 kg și lungime l =
2,4 m. Bara se află în poziție verticală de-a lungul axei de rotație a discului. Cu ce turație se
va roti discul dacă omul va întoarce bara în poziție orizontală ținând-o de un capăt. Momentul
de inerție a discului împreună cu omul J = 6 kg·m2.