Coperta; Walter Riess Redactor: Alice Raluca Petrescu ‘Tehnoredactare:. Jora Grecea Toate drepturile asupra acestei cra sunt rezervate Editurii CORINT, parte componeatit a GRUPULUI EDITORIAL CORINT Difuzare: St: Teodosie Rudeanu, mr. 21, sector 7, Bucwest Tel.: (021) 222 19 49, 223 19 28. Fax: (021) 222 40 34 www.edituracorintro © mail: vanzari@ edituracorint ro ISBN 973-653-613-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale u Rombaich MACESANU, FLORIN Fitted: Probleme sl teste pentru gimouzia: clascle VEVUI/ Farin Miicesanu. — Bucuresti: Corin, 2004 Bibliogr. ISBN 973-653-613. 53(075.33)(076) FLORIN MACESANU. FIZICA PROBLEME SI TESTE PENTRU GIMNAZIU clasele VI-VIH < ORINT Bucuresti, 2004CUPRINS Cuvint tnainte.... Capitola 1. MECANICA.... 3. Inertie. Masi, Densitate 4. Forta. Tipuri de forte 5, Echilibrul mecanic al corpurilor 6. Lucrul mecanic si energia mecanic§ .. 7. Mecaniea fluidelor.. ‘H. Raspunsuri si rezolvdri 1. Mirimi fizice .. 2. Miscare. Repau 3. Inertie. Masi. Densitate . 4, Forfa. Tipuri de forte 5. Echilibral mecanic al corpurilor - 6. Lucrul mecanic si energia mecanicé .. 7. Mecanica fluidelor .. Capitotul 2, FENOMENE TERMICE ... 2. Cildurd, Calorimetrie. Combustibil 3, Schimbarea stirii de agregare Ht. Raspunsuri si rezolvdri 1. incdlzire. Ricire. Dilatare 2. C&ldurd, Calorimetrie, Combusti 3. Schimbarea stirii de agregareCapitotu! 3, ELECTRICITATE ... 2 Enunpuri, 1, Sarcina electric3, Legea lui Coulomb 2. Electrocinetici 3. Electromagnetism . Hl, Raspunsuri si rezobviri 1. Sareina clectricd. Legea lui C i. ule 2. Hlectrocinetica ee 3. Hlectromagnetis, Capitolul 4. OPTICA GEOMETRICA 4. Bnunquri. 2. Refracta luminii, Lentile 3. Instrumente optice HL Raspunsuri si rezolvdri 1. Reflexia luminii, Oglinzi plane 2, Refract luminii. Lentile 3. Instrumente optice ....... Bibliogratie CUVANT INAINTE Indrigindu-si pani Ia iubire gi respectndu-si pnd la divinizare profesia, un profesor nu-si va putea marturisi acest crez, spre a fi cunoscut, infeles gi apreciat, decdt destiinuindu-se, intr-o liniste aparenti, paginilor unei cArti, pagini al cAror continut si a chror ordine ‘evidenfiazd nelinisti, preocupari si un permanent clocot, toate acestea ascunse miraculos in mintea i sufietul autorului, spre a fi ferite de focul primejdios al amiigirilor sau al dezamiigirilor de tot felul. ‘Aga l-am cunoscut si aga fl regasesc, spre onoarea sa, pe tntrul profesor de fizicd din Alexandria, Florin Macesanu, acum autor a nei noi carti cu probleme de fizic’, adresate elevilor din clasele Bimnaziale (gi nu numai), precum si profesorilor acestora (gi nu nomai). Profesorul Florin Miicesanu este, de asemenea, un par- ticipant activ la Olimpiadele Nationale de Fizic4, fiind inclus in Comisia National de elaborare a subiectelor. Cartea aceasta dovedeste maturitatea profesional a autorului ei, Preocuparea acestuia pentru atingerea performantei, atat in predarea, cfit si in invatarea fizicii. ‘Corespunzator programei de fizic’ pentru gimnariu, autorul acords, in Incrarea sa, atentie tumor capitolelor incluse in aceasta, considerdnd necesar ca pentru fiecare temii abordatii sa prezinte mai inti un scurt breviar, pentru ca apoi sé propuna seturi de probleme a céror rezolvare s asigure 0 insugire a cunostintelor de bad, seturi de teste a cliror dezlegare s permit o verificare a ‘tmodului de insusire « notiunilor predate si in final un set de Probleme adresate celor care se pregétesc pentru a participa la Olimpiade gi concursuri de fizica. Hotirdrea profesorului Florin Macesanu de a scrie si a publica Aceast4 carte cu probleme gi teste de fizic’ dovedeste preocuparea Acestnia atat pentru autoperfectionare, cAt gi pentru pregatirea Propriilor elevi. Dup’ experimentarea metodei prezentate in carteee icti, pus la dispozitia pate deja a Fost instalat in retelele de calculatoare, dnmnecen in mul a a ante de rispunsuri care 93 evite intimplarea ont convins cf uceastitiucrare va fi Prof. univ. dr. Mihait Si | dt. A id He, Universitatea LUCIAN BLAGA™ simu: Facultatea de Sti CAPITOLUL 4 MECANICA i. ENUNTURI 1. MARIMI FIZICE BREVIAR Clasificare: distribuirea corpurilor dintr-o multime in grupe, pe baza unei proprietati comune. Criteriu de clasificare: proprietatea comund in functie de care se tealizeazi clasificarea. Criteriu de ordonare: proprietatea care permite ordonarea exact a corpurilor dints-o multime. Marimea fizicd: un concept (notiune) care se asociazd unei Proprietifi fizice misurabile. A misura o marime fizicd inseamn& ao compara cu o alt mrime fizicd de acclasi fel, aleasd prin conventie ca unitate de masurd. O matime fizicii se exprima sub forma: Marimea fizica = valoarea numericd x unitatea de misurd, Valoarea unititii de masur’ Yaloarea medie a unci mirimi fizice este egald eu media aritmetica 4 valorilor obtinute la cele n masuritori:0) Copal!) MECANICA -1 ENUNTYR, A. Probleme pentru insusirea cunostintelor de bara U2 Andra primeste de ziuaei un joc ce contine figuti geometrice, Cate este criteriul dupa care poate ea si le clasifice? 41.2, Pe masa ta de lucru se aff urmétoarele corpuri: un stilou, un penar, manualul de fizicd, an glob geografic, o revist, 0 sferii din sticld, un minicalculator, creioane colorate, o mensura si o rigli, Realizeaza clasificarea in functie de un anumite criterii, 1,3, Dupa ce criterii Poti clasifica jucariile fratelui tu mai mic? La. Care este criteiul dupit care poi ordona mingile pe care le folosesti la orele de educatie fizica? 1.5. Identifies Proprictatea fizica masurabila care a ‘Stat la baza ordonirii urmitoare: soarece, pisicd vulpe, Jup. urs, elefant, balends LG. Otloneard crescator urmttuarele unititi de masurd: hectarul; ms pogonul, dm’: ecu, cm?, 1.7. Ordoneaza in functie de precizin pe care 0 au urmitvarcle ‘nstrumente de masurd: micrometry, igi, subler, ruleta, 1.8. Gaseste un criteriu gcometrice: JATINGTO.pm 1.9. Ordoneazs. crescator, in functie de criteriu] stabilit de tine, urmiitoarele parcete de teren agricol Pentru a clasifica urmatoarele figuri re 400 dm rie 19 io i livezi de i proprietarul unei livezi aan caer Poca din figura 1.10. fia livezii; a 2 lange gaedlui cu care webuie Ta s-o imprejmuiesti. Fig. 1.10 < imi in S.L: LL ExprimA urmitoarele lungimi . | BLzO0002 Mm ye aa00 me tooo =05km; ©) L=0,95 dam; 1) L= i ot oe b)L=85dm; i) £= 625 000 000 om; Gm; i) L=0,0052 Tm. ‘prima urmitoarele arii in $.L: ; banda b) A=7200dm?, o4= sas esha: 3 €)A=925 000 mm?, ,85 ha; DAn3245 coon : h)A=03hm*%, i) A=2,5km?; is ftourele volume in $.L: . oan 50.dm*; c) V= 8200 em’, Oem ©) V=15 400000 mm’: £) ¥=4520 hl; F000 000m 2) ¥=6500dL; i) V=0,8hm’, j) ¥= 105 000 . Lu Exprima urmatoarele durate in S. 3) £= 4200 ms;_b) 1 = 95000 ms: c) 15 b; d) ¢= 25 min;12 Cupola |, MECANICA — 1 ENUNTUR, ©) ‘435 min; r= 1217 15 mia; g)+ 750 000 ns: 2) #= 2 850.000 000 ps; i) += 100 min 50 s:j)£=1 séptimana 1.15, Unteren de joucé are Som forma din figura 1.15. Caleuteari: 4) petimetrul terenuluis ») aria suprafefci 200 dm: 8000 cm Fig. 11s 116. Dintr-o bucaté de tabla de foruné pitti cu laura £ em a decupat wa cere cu diametral d = 2 dm. Calculeazd arte su. Brafefei ramase, 1.17, Andra are ca tema pentru acasi $4 determine lungimea bi roului ei. Ea merge la scoala prezentind urmatoarele valuri: 4= 10cm; b= 109 can; iy = 119 om: Ly= 1105 em; L5= 109.8 cm; 4s = 109,5 cm. Are Andra tema completh? Care este lungimea 1.18. David, cley in clasa a VI-a, isi propune sé afle aria curtii sale Face misuratorile i calculeazi . aria curfii ca fiind A = 300m, apoi Teprezintd forma suprafefei la sca. ra 1 : 5000 (figura 1.18). Tu ce pi- rere ai ? Are suprafata reprezentutd 1a scara respectivé aria calculatd de David? 35 nun Fig 1.18 1.19. Cate cuburi cu latura 4 = 4.cm pot tneapea intr-o cutie v dimensiuniie = 32em, (3 200m, h= 12 cm? 2 gine 1.20, Care este aria suprafeteidin Tg sigan 1.20 repreventath Ia scare. r 1; 10.0007 Fig. 1.20 B. Teste Testul 1 Stabileste care di ile urmat t adevirate (A) ileste care dintre aGirmatiile urmatoare sunt ) erate. Reformuleaza afirmatiile false pentru a deveni ‘Gustul nu poate constitui criteriu de clasificare ; > Misurarea unci mirimi fizice presupune comparurea acesteia coal mse Bric sleas prin convene canta de srk c) Creioanele elevilor dintr-o clas’ pot fi ordonate in functie intinderea Jor unidimensional’. 7 Mensura este un instrument de misuri pentru durate foarte ici, ©) Valoarca adevarati a uneci marimi fizice poate fi gisiti prin ) Miitimile fizice sunt nogiuni care se asociaz4 proprictitilor fizice 1 Values une mii fice poate fats nual prin misurare direct’, b) Uneori pentru exprimarea valorilor unor marimi fizice se utilizeacd mutiplii si submultiplii unitétilor de masuré. Propune 0 metnd’ pentn: {i golurilor dintr-um determinarea volumnlui golurilor; cre form paralelipipedic’, Precizeazi materialele de care ai Revoie. Care ar trebui si fie rubricile tabelului de rezultate? 3. Aria unui teren agricol de forma dreptunghiulari este A = 72. ai ‘Calculeaz lungimea yi litimea terenului, dacd intre acestea exis Telatia L = 2/.