P. 1
Probleme si teste pentru gimnaziu

Probleme si teste pentru gimnaziu

|Views: 5,240|Likes:
Published by Adina Asavei

More info:

Published by: Adina Asavei on Feb 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/18/2014

pdf

text

original

Cope:rta: Walter Riess

Redactor: Alice Raluca Petrescu Tebnoredactare: Jora Grecea

Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentii a

GRUPULUI EDITORlAL CORINT

Difuzare:

Sir. Teodosie Rudeanu, Dr. 21, sector 1, Bucuesti

Tel.: (021) 222 1949,2231928. Fax: (021) 222 40 34 www.edituracorint.ro

e-mail: vanzari@edituracorintro

ISBN 973-653-613-0

Dtseriems CIP 8 Bibliotecii NatJonak a RomAnieS MAC~NU, FLORIN

Flzki: Probleme ,I teste pentru gimnaziu: clasek: VJ- VlJJ I Florin Mlic~anu. - BucUreliti; Corint, 2004

Bibliogr.

ISBN 973-653-613-0

53(075.33 )(076)

.-------

FLORIN MAC~ANU

FlZICA PROBLEME SI TESTE PENTRU GIMNAZIU

clasele VI-VIII

,/ CORINT

Bucure~ti, 2004

CUPRINS

Cuvlint inainte 7

Capitolull. MECANICA 9

1. EnunPlri 9

1. MiiriIni fizice 9

2. Mi~care. Repaus 16

3. Inertie. Masa. Densitate 29

4. Porta, Tipuri de forte 36

5. Echilibrul mecanic al corpurilor 49

6. Lucrul mecanic ~i energia mecanica 71

7. Mecanica fluidelor 87

11. Rdspunsuri si rezolviiri 104

1. Miirimi fizice ] 04

2. Miscare. Repaus 106

3. Inertie, Masa. Densitate 116

4. Porta. Tipuri de forte 121

5. Echilibrul mecanic al corpurilor 127

6. Lucrul mecanic ~i energia mecanica 143

7. Mecanica fluidelor 152

CapitoloI2. (I'ENOMENE TERMIeE 165

1. Enun'uri : 165

1. 'incilzire. Racire. Dilatare 165

2. Cildurii. Calorimetrie. Combustibili 171

3. Schimbarea starii de agregare 179

11. Raspunsuri si rezolviiri 189

1. incilzire. Racire, Dilatare 189

2. Cildura. Calorimetrie. Combustibili 191

3. Schimbarea starii de agregare 196

Capitolul3. ELECTRlClTATE 203

I. Enunturi ..

1. Sarcina electrics, Legea lui C~~·~ ...... · .. · · .. · · 203

2. Electrocinetidi mb 203

3. EIecttomagneti~~·· .. · .. ·· .. ·· .... ·· .. ··· ...... ········ .. ··· .. ·· .. · .. · .. · 216

II. Riispunsuri # rezo~~~~~··· .. ··········· .. ··· .. ················ .. ········ 245

1. Sarcina electridi. Legea i~j·C~·~~~b .... · · · · 252

2. Electrocinetica .. · .. · · · .. · 252

3. Electromagneti~~ .. ·· .. ·· .. ······· .. ··· .. ···· .. ········· .. ····· .. ······· 264

............................................................. 285

CapitoJul4. OPTICA GEOMETRICA

I .. ,., ,. ,. " 287

. Enunturi .

1. Reflexia luminii. 0 linzi I 287

2 R fr . g p ane 287

. e acna luminii. Lentile .

3. Insttumente optice 298

~ 318

II. Raspunsuri si rezolvan ..

1. RefIexialuminii 0 lin ... i .. · ...... · .. · ...... · ...... · ........ · ........ · .. 329

2 R fracn . g Zlpane................ 329

. e actia Iuminii. Lentile .

3. Insttumente optice 337

.................................................. 357

Bibliografie .

···· .. ······ .. ··· .. · .. ··· .. ·············· 363

CUVANT iNAINTE

hadrAgindu-~i pana la iubire si respectandu-si pana la divinizare wofesia, un profesor nu-si va putea marturisi acest crez, spre a fi cunoscut. inteles si apreciat, decat destainuindu-se, intr-o liniste aparenti, paginilor unei carti, pagini al caror continut si a caror online evidentiaz,a nelinisti, preocupari si un pennaneot clocot, toate acestea ascunse miraculos in miotea si sufletul autorului, spre a fi ferite de focu1 primejdios al amagirilor sau al dezamagirilor de tot felul. Ap.I-am cunoscut ~i asa n regasesc, spre onoarea sa, pe tanarul profesor de fizica din Alexandria, Florin Macesanu, acum autor al unci noi carp cu probleme de fizica, adresate elevilor din cIasele gimnaziale (si nu numai), precum si profesorilor acestora (si nu nUinai). Profesorul florin Macesanu este, de asemenea, un participant activ Ia Olimpiadele Nationale de Fizica, fiind incIus in Comisia Nationala de elaborare a subiectelor.

Cartea aceasta dovedeste maturitatea profesionala a autorului ei, preocuparea acestuia pentru atingerea performantei, atat tn predarea, cat si in invatafea fizicii,

Corespunzator programei de fizica pentru gimnaziu, autorul acorda, in lucrarea sa, atentie tuturor capitolelor incluse in aceasta, considerand necesar ca pentru fiecare tema abordata sa prezinte mai intai un scurt breviar, pentru ca apoi sa propuna seturi de probleme a carer rezol yare sa asigure 0 insusire a cunostintelor de bazA, seturi de teste a carer dezlegare sa permits 0 verificare a modului de lnsusire a notiunilor predate si in final un set de probleme adresate eelor care se pregatesc pentru a participa la olimpiade si concursuri de fizica.

Hot.ararea profesorului Florin Macesanu de a scrie si a publica aceasta carte cu probleme ~i teste de fizica dovedeste preocuparea acestuia atat pentru au toperfectio nare , cat si pentru pregatirea propriilor elevi, Dupa experimentarea rnetodei prezentate in carte

pe pruprii sai elevi prin interrnediul problemelor si testelor, autoru] a considerat cii este po sibil ~i chiar necesar sa puna la dispozitia colegilor materialele realizate, oferindu-Je si acestora posibilitarea utilizarii lor.

A formula probleme ~i a construi un test, prin care sa se urmareasca modal de formate a cornpetentelor cerute de programa scolara pentru 0 anumita tema, presupune cunoasterea de catre autor a tuturor acestor competente, a tuturor pasilor ce trebuie fiicup peniru realizarea lor. Apoi, cascada de teste propuse trebuie sa acopere lntreaga arie ternatica abordata, Toate aceste aspecte sunt evidente In lucrarea profesorului Florin Macesanu,

TesteIe din aceasta carte vor fi deosebit de utile in implementarea programului de predare informatizata a fizicii, pus la dispozitia unitatilor scolare prin programul initiat de MEeT cu softu] educational care deja a fost instalat in retelele de calcnlatoare din muJte scoli, Printr-o formulare clara si rigurozitate ~tiintificii!n limbaj, testele nu trebuie sa permita confuzii, In acest fel, utilizatorul testului se va concentra numai asupra raspunsului cored solicitat, formulandu-si raspunsul ca unnare a unor judecati, a uno!' rationarnente, valorificandu-si hagajul de cunostinte, Teate aceste calitati sunt caracteristici ale testelor propnse de autorul lucrarii.

Se remarca testele care cer valorificarea cunostintelor referitoare la utilizarea unitatilor de masura ale Sisternului international, precum ~i testele care valorifica posibilitatile utilizatorilor de a face asocieri inrre diferite fenomene fizice particulare, pentru a evidentia fenomene fizice complexe.

Din intreaga lucrare, in forma si continue transpare capacitatce autorului de a sisternatiza ~i de a ordona notiuni ~i de a oferi v<:!riante de raspunsuri care sa evite intamplarea,

Sunt convins cii aceasta lucrare va fi apreciata de colegii profesori de fizica :?i ca acestia 0 vor recornanda elevilor lor ca fiindu-lc deosebit de utmi in pregatirea pentru diferite concursuri ~i ohmpiade scolare,

Prof. univ. dr, Mihail Sandu Facultatea de Stiinte, Universitatea "LUCIAN BLAGA" SlBW

.. ------

CAPITOLUL 1 MECANICA

I. ENUNIURI

1. MARIMI flZICE

BREV1AR

. di tr multime 1n grupe, pe

Clasijicare: distribuirea corpunlor n-o

baza unci proprietati comune.

~ '. - 'in funetie de care se

C· 'de clasihcare' propnetatea comuna .

rIteTiU lj"

realizeazi clasificarea. , -

. ite ordonarea exacta

Criferiu de ordonare: propnetatea care perm

a co urilor dintr-o multi-me. . _ .

rp . ) care se aSOClaza unei

Miirimea jizica: un con?cpt (notlune .

proprietati fizic~ masu~a~l:e.. a a 0 compara co 0 alta marime

A masura 0 manme fizlca ms~amn . 'a unitate de masura.

fizica de acel~i fel, aleasa pnn con"en~le c

o marime fizidi se exprima sub forn::~ x unitatea de masura

Man- 'mea fizica "" valoarea numen J

'- -V-

Valoarea unitii\ii de masudi

- dia aritmetica

Valoarea medie a unei manmi fi~ice _est~ ~gala ell me

a valorilor obtinute 13 cele n masuraton.

XI + x2 + .... + x.!:.., i::;: 1, 2, ... , n. x=

n

10

Capitolull. MECANICA - 1. ENUNTU~

A. Problema pentru inau$irea cuno.tintelor de baza

1.1. Andra primeste de ziua ei un joe ce contine figuri geometrice. Care este eriteriul dupa care poate ea sa le clasifice?

1.2. Pe masa ta de lucru se afla urmatoarele corpuri: un stilou, un penar, manualul de fizica, un glob geografic, 0 revista, 0 sfera din sticlii, un minicalculator, creioane colorate, 0 mensura !;ii 0 rigJa. Realizeaza clasificarea in functie de un anumite criterii.

1.3. Dupa ce criterii poti clasifica jucariile fratelui tau mai mic?

1.4. Care este criteriul dupa care pop ordona mingile pe care le folosesti la orele de educatie fizica?

1.5. Identifies proprietatea fizicii masurabila care a stat la baza ordonarii urmatoare: soarece, pisica vulpe, lup, urs, e1efant, balena,

1.6. Ordoneaza crescator urmatoarele unitiiti de masura: hectarul; m2; pogonul, dm2; arul, cm2.

1.7. Ordoneaza in functie de precizia pe care 0 au urmatoarele instrumente de masura: micrometru, rigla, subler, ruleta.

1.S. Gaseste un criteriu pentru a clasifica urmatoarele figuri geometrice:

nA~'" r:70·····~~ U~~ bLJ '. .. " ~~

a

b

g

h

d

J

c

e

Fig.I.S

1.9. Ordoneaza crescator, in functie de criteriul stabilit de tine, urmatoarele parcele de teren agricol:

.. -------

11 1.~!!FW~CE~-------------

-

Fig. 1.9

18. ~ti proprietarul unei livezi de k~~"'"T1~.

1. . are forma din figUla 1.10.

men -

CalculeaZk

a) aria llvezii; b .

ului are tre we

b) lungUnea ~d. Ul cu c '\S hm

8.0 tmprejmU1e~ll. Fig. 1.10

Ex"";T1AlIi urmatoarele lungimi in S.1.: 1.1l.pl.UUU- M . b) L;:;; 4500 mm; c) L = 82 hm; a) L = 0,0042 rn; L - 750 000 pm;

d) L=O,5km; e)L=O,95d~; f) - OOO~.

. . . h) L - 85 drn: 1) L :: 625 000 ,

g)L=Scm; - ,

j) L = 4 Om; k) L = 0,0052 Tm.

...... ....

1.12. Bxprimi unnatoarele am in 5.1.: r,

2 b) A -7200 dm2. c) A == 25 an,

a) A = 450 em ; - 000' 2. f) A - 0 85 ha:

2. A::925 mm, -, '

d)A:O,OO6dam, e) 2. i)A=2,5km2;

g)A = 3245000 nun1; h) A = 0,3 hID ,

j)A =0,07 Mro2.

1.13. Exprima urmatoarele 'Volume in S.1.: 3. y:;::: 51 danr': a) V = 25 L; b) Y::::;. 250 dI03; c) Y== 82~ em 'y ~ 0,00075 km3; e) v= 15400 000 mnr': f) V =45~O~, g) 000 000 mm".

b) V:: 6500 dL; i) v:;::: 0,8 hID3; J) V - 105

Lt4. Exprimli U11l13toarele durate in S.I.: .

a) t:: 4200 ms: b) I :;:: 95000 ms: e) t::: 1,5 h, d) t::: 25 min;

12

Capitolul I. MECANJCA - I. ENUNTURI

_ 1.1IIAJtBII1'IZICE

e) t;:: 1 h 35 min; f) t;:: 1 zi 7 h 15 min; g) t;:: 1 750 000 . h) t;:: 2850000 000 ... DS,

ps: J) t;:: 100 min 50 s: j) t;:: 1 saptamam1.

1.15. Un teren de joaca are forma din figura 1.15. Calculeaza:

a) perimetrul terenului'

b) aria suprafetei, '

iWOOem

Fig. 1.]5

1.16. Dintr -0 bucata de tabla de forma patratiea ell latura £;:: 60 s-a decllpat un cere ell diametrul d » 2 dm Calc 1 v • em prafeteiriimase. . II eaza ana su-

1.17. Andra are ca tema pentru acasa sa deternun· I. .

I· . Ea e ungJrnea bi-

~~: ~;;1. . 1_ ~erge Ia ~coala prezentand urmatoarele valori:

_ em; LJl-I09em;~;:: 119 em; ~;::] 10,5 em; Ls= 109 8 .

~ - 109.5 em. Are Andra tema completa" C 1'. CDl, biroullli? . are este ungtmea

1.18. David, elev in clasa a VJ-a ~i propune sa afle aria curtii sale' Face masuratoriJe si ealc'uleazi

ariacuqii ca fiind A e 300m2, apoi ...

reprezintii forma suprafetei Ia sea- rlof ....................... .......::;::~~2.iJ-3!~

ra I: ~?} 00 (figura 1.18). Tu ce pii- 35 111m .,

rere at . Are suprafata reprezentata Io'ig. 1.1H

la scara respectivii aria ealculatii de David'!

I I II I I

I

I

I

1.19. Care euburi eu Iatura t ;:: 4 . ~._ _ .

dim . .. .] em pot lDcapca mtr-o cune ,-"

enSlUmle L;:: 32 em, /'::;: 20 em, h =: ]2 em'! ' -_.

13

l.1JO. Care este aria suprafetei din figura 1.20 reprezentati la scara

1: 100001

1.5 em

Fig. 1.20

B. Teste

Testull

1. Stabileste care dintre afirmatiile urmatoare sunt a.ievlirate~) ~i care sunt false (F). Reformuleazi afirmatiile false pentru a deveni adevlralc.

a) Gustul nu poate constitui criteriu de clasificare.

b) Misumrca unci mirim:i fizice presupune compararea acesteia cu o-alti mirime fizici aleasa prin conventie ca unitate de masma. c) Crcioanele elevilor dintr-o c1asii pot fi ordonate in functie de intinderea lor unidimensionala,

d) Mensura este un instrument de misma pentru durate foarte mid.

e) Valoarea adevirati a unei marimi fizice poate fi gasitU. prin misurare.

f) Mirimile fizice sunt notiuni care se asociaza proprietatilor fizice misurabile.

g) Valoarea unci marimi fizice poate fi aflata numai prin ma s urare dirccti.

b) Uneori pentru exprimarea valorilor unor marimi fizice se utilizeazi mutiplii ~i submultiplii unitatilor de masura,

1.. Propuoe 0 metod.i pentru detcrminarea volumului golmilor dintr-un burete de fonni paralelipipedica, Precizeaza materialele de care ai nevoie. Care ar trebui sa fie rubricile tabelului de rezul tate'!

3. Aria unui teren agricol de forma dreptunghiulara este A ;;::; 72 an. Calculeaza lungimea ';ii lap mea terenului, dad intre acestea exista relatia L ;;::; 2l.

15

14 Capitolull. MECANlcA -I. ENUNTlIl!) ~~~Uf]Zl:!!:!CB!:!. ------------

.:.;....:..----------- ......... ---------:: __ 1:1

4. fuprima valorile m8rimilor fizice in S.I: a) L = 0,00075 Mm; b) L = 85 mm; e) A = 7400 cm2; d) A = 0,0008 bm2; e) V = 3200 em3; f) V = 400 dm '; g) m = 9500mg; h) V= 25 L; i)A = 0,25 ha,

5, La masurarea lungimii unui creion au fost gasite urmatoarele valon: L, = 16,8 em, L2 = 16,7 em, L3 = 17,8 em, 4 = 16,9 em, Ls = 16,75 em.

a) Care este eroarea medie eu care a fost determinatii lungimea creionului?

b) Care este valoarea adevaratii a lungimii ereionului?

Testul2

1. Stabile~te care dintre afinnatiile 1lIn1atoare sunt adeviirate (A) si care sunt false (F). Refonnuleaza afinnaliile false pentru a deveni adevarate.

a) Numai marimiJe fiziee eonstituie criterii de clasificare.

b) COIpurile dintr-o mulfime nu pot fi ordonaze in functie de Iungime. e) Marimea fizica este 0 notione care se asociaza unci proprietati fizice. d) Eroarea de rnasura reprezinta abaterea valorii masurate de la valoarea medie a m3rimii fizice de masurat.

e) Arul este unitatea de miisurii pentru arie,

f) Vaioarea unei miirimi fizice reprezinta valoarea numericii a acesteia

g) Prin determinarea unei m3rimi fizice se giis~te vaJoarea ei reala,

h) Clepsidra este un instrument de masurii pentru intervale rnici de timp.

2. Jdentifica criteriul de ordonare dupa care sunt Cl.$ezari elevii la ora de educaf,ie fizica.

3. Lungimea gardului ce imprejmuie~te 0 gradina de zarzavar de forma dreptunghiulara este p = 96 m. Calculeaza cat este aria acestei gradini daca lafimea ei este [:::: 16 m.

zul tul urmatoarelor operatii in S.I.:

4. Bxprimi re ta km: b) 56 000 mm + 3400 em;

a) 45 dam + 0.55 • 2. d) 65 000 ms + 45 000 000 ms;

2+37 SOOmm,

c) 625 CID] 0 8 dm]·· f) 850 hm + 0,025 Mm.

e) 400cm +. •

bti ute la masurarea volumului unui corp ~unt date 5. R.ezultarele 0 un Determina care este volumul corpului,

in rabclul urmitor.

2 3 4 5
Nr. mil. 1
18,1 16,4
V(cm3) 16,5 16,8 16,6 C. Problame pentru concursurl ,I oUmpiade

. . ". . de forma cubic a, cu

1.1. Determine care este volumul ~U1 vas .

pereti subtiri, ce are perimetrul bazei p = 80 em.

buie sa fie inaltimea minima a unui vas cu peretii

1.2. Care tre.. . te S _ 200 cm2 pentru a putea tuma

subtiri a eiirw. ane a hazel es - ,

t··.u, ?

in el un volum de apa V = 3 L.

. . e mascara 3 minute ~i alta

1.3. Dispui de doua clepsidre, una car . t al de timp

care mascara 7 minute. Cum poti cronometra un 1D erv

de 11 minute?

. . ~tat din Inaltirnea sa, In a

1.4. 0 planta creste In. pr!~a ~1 cu JU~~ i: ziua precedenta, in a

doua zi cu 0 treime din inaltimea av . . aide arte ......:. f rt din inaltimea avuta in a doua Z1 ~1 asa m p .

...... a Zl cu un s e ... 50 de ori mai mare?

Dupa cAte zile inaltimea plan tel devine de

I . nede de 1000 lei

1.5. Cum ai putea sa detennini volumu unei rno . _

) . utorul unui pahar cu apa

(dispui de mai multe monede cu aJ .. ?

. ~ w.. gamalie SI un carton.

(negradat). 0 pipeta gradate, un ac eu .

10

CapilOlull. MECANlcA. - l. ENUNTlJl(j

2. MI$CARE. REPAUS

BREVIAR

Corp de referinta: corpul in raport cu care se determina pozitia

altui corp. .

Sistem de referinta (S.R.): ansamblul fonnat din corp de referinta, instrument pentru masurarea distantei $i instrument pentm rnasurarea intervalelor de timp.

Traiectorie: multimea punctelor care constitnie pozitiile succesivs ale mobilului fata de S.R.

Viteza medie: miirimea fizica definitii prin raportul dintre distanta parcursa de mobil si durata necesara aeestei deplasari:

v=.d, [v] :::om

t !SJ_ s

Mi$carea rectilinie un iformd: miscarea in care mobilul se deplaseaza eu aceeasi viteza pe 0 traiectorie rectilinie.

Legea miscdri rectilinii uniforme: x ::: Xo ± v . (t - to).

A. Probleme pentru insU\iirea cuno.tintelor de baa

2.1. Ce element al miscarii trebuie precizat pentru a putea stahih daca un corp este in stare de miscare sau de repaus?

2.2. Stabileste un corp de referinta fata de care stiloul, in timp ce se scrie cu el, sa fie in repaus?

2.3. Descrie forma traiectoriei pedalei unei biciclete (aflata in miscare uniforma) fata de sol si fata de biciclist.

17 2.~~~~~~~US~--------------------~

::.::::s:-- 1 . ?

v mi~carea ~i repausul sunt re anve,

zA. Dc ee se spune ca .

, :tecat la ora 1 0 ~i 30 de minute de la ~ornetrUl

2.,S. UntulfDDlobil liP. 1 kilometrU130 ~i a ajuns Ia kilometrul

15. asDi\ionat.202:::::~t:' Care este distanta pareursa de auto- 60 la ora 11 ~1 ~ .. . ?

mobil ~ durata mi~arn acestula.

d Ia kilometrul 10 Ia ora 23 *i 30 de

2.6. Un biciclist a plec~t e 1 kil trul25 dupa care ajonge la

·onat 10mmute az-Iorne , ..,

minute. a stall 0 . 15 minute si apoi se'intoarce Ime<ilat i_l1

kilometnll 35 1a ora ~ 0 . 46 de mIDute. Calculeaza:

. nge la kilornetrul 25 1a ora ~l

~)Udistania parcursa de biciclist~

b) durata mi~c3rii~. . arii la intoarcere.

c) distants. parcursa ~1 durata nu~ca

2.7. Doi copii alearga pe un drum rectil~iu ell .viteze1e .co~s~te

18'-110. • v - 6 mls Care dintre ei are vrteza mat mare

VI = A.lIuu:jl 2 - .

2.8. Unmotociclist pleaca la ora 14 si 45 d~ ~tu~e d~a ~~::=!

26 ~i ajunge la ki10metrul 62.1a ora 15 li-l mmu.

viteza medie a motociclistulw.

., ~. de 5 minute, cu viteza

2.9. David merge cu 0 tnclcleta, trrnp W d D . d constants v = 10,8 km/h. Calculeaza distant:a paIcursa e avin.

1 di <tanta d :::: 10 rn, daca

2.10. In cat timp va parcurge un me c 0 IS .

viteza lui este v :::: 2 cmJs?

2.1l.1ntr-un pare, Andrei merge ell bidc1e~ cu viteza ~o::t:: v = 4 mls astfel: spre nord un timp tl = 1 nun, spr~ yes ~ 1 .

. 2' < est un hmp t4- lUlU,

t2 = 2 min, spre sud un ump t3 = mm, s~re .

apoi din nou spre nord un timp t5 == 1 nun ",

a) Deseneaza traiectoria mi~carii lui AndreI.

Capitolul l. MECANICA - I.&"IUNTlJ~

b) Calculeaza distants. parcursa si durata mi~clirii.

c) Determine distanta dintre punctul de plecare si eel de sosire.

2.12. Un mobil parcurge distanta dintre doua localitati in doua etape: in prima etapa parcurge distanta d, =: 40 km eu viteza VI = 50 km/h, iar in etapa a dona pare urge distanta dz == 60 krn cu viteza V2 = 80 krnIh. Calculeaza viteza medie a mobilului,

2.13. Distanta d dintre doua localitati a fast parcursa de un automobil co 0 viteza medie v::::: 65 kmIh. Pe 0 portiune a rulat cu viteza Vj ::: 54 kmIh un timp t1 == 30 min, iar pe 0 alta portiune a avut viteza V2 = 90 km/h. Calculeaza:

a) distanta dintre cele doua localitati;

b) timpul cat a rulat co viteza V2.

2.14. Miscarea unui mobil este descrisa in tabelul de variatie urmator:

t(s) 0 1 2 3 4 5 6
x(m) 10 15 20 25 30 35 40 a) Traseaza graficul miscarii meeanice.

b) Serie legea de miscare,

2.1S. Miscarea unui mobil este descrisa in tabelul de variatie urmator:

I(s) 2 3 4 5 6 7 8
x(m) 0 4 8 12 l6 20 24 a) Traseaza grafieul miscarii mecanice,

b) Serle legea de miscare.

19

.~B~~~£US~ __ --------------------------~

~ M' We lor

. d laseaza pe acee~i sosea. isc

__ •• ~ tnObUe se ep w

2.16. ~ ... tabelul de variatie urmator:

sunt'descrlse 1D 10 11
5 6 7 8 9
,.---- .. 3 4
0 1 2 16
ttl) 36 32 28 24 20
~ 56 52 48 44 40
$1(JIl) 60 21 24 27 30
9 12 15 18
....- 0 3 6
xiDl) 0
,__ ¥ isistem 1 . anw 'lor eelor doua mobile pe acela~ a) 'fraSe8.7Agrafice e rmsc

deaxexOt. Wt e

. . , eorespunza oar .

b) Serle legile de nu~eare . Iii punetul de intersec\ie al celor

... _ ..! __ n~g ce evenunent repreZlll .

c) ~~ . . w ozitia si momentul acestute.

doua grafice $1 deterauna P .

2.17. Legea mi$carii rectiJinii unifonne a unui mobil este urmatoarea: .x = - 4 + 2 t (m). "1 erici din

. .' fizi w coeficlen\t or num

a) PrecizeaZi semnifieatla Zlca a

ecua\ie. .

b) Reprezinm grafic legea de miscarc-

.. . '1' prezentat in figura 2.18.

2.18. Graficul miscarii unut mobi este re

x(m)

1 00 .-.- _ _ _._ _ ~ \

20 t(s)

5

10

Fig. 2.18

a) to. ce interval de timp mobilu!:

1) se atli in repaus;

2) se tndeparteaza de S.R.;

3) se apropie de S.R.

I.

I;

I,

I I I I I' I I

I

\ :

I; i I \ i I I

I I

zo

Capitolul l , MECANICA -I. EN\JN1\ii

b) In cate etape se desfasoara miscarea mobilului ~i care sunr \li~ zele corespunzatoare acestora.

c) Care este pozitia mobilului 1a momentul t e: 15 s fata de S.R~

2.19. Serle legile de miscare corespunzatoare graficelor reprt. zentate in figura 2.19.

x(m)

2

]0

25

t (s)

Fig. 2.19

2.20. Un tren pleaca din gam A la ora 23 ~i 45 de minute si ajunge in gara B la ora 1 ~i 15 minute. Presupunand di viteza trenului a fost constants v ;:: 25 mis, aflii care este distanta strabi'itutii de tren

2.21. Un tren de lungime 11 ;:: 400 m traverseaza un pod de lungime /2 == 300 ill cu viteza constanta v ;:: 36 kmIh.

a) Care este distanta pare ursa de tren din momentul in care locomotiva intra pe pod pani'i cand ultimul vagon parase~te podul? b) Cat timp dureaza travers area podului?

2.22. David si Andrei iau startul din acelasi lac, in acelasi rnoment, eu vitezele VI:::: 6 mls si V2:::: 8 m/s ,

a) Care este viteza lui Andrei fata de David?

b) Dupa cat timp, distanta dintre cei doi copii este d:::: 42 m?

2..23. Soricelul Jerry se afla 1a distanta d I :::: 5 m de gaura salvatoare. Motanul Tom, aflat in acel moment la distanta d2 == 3 m de ~oricel, II vede !ji alearga sa-l prinda ell viteza constanta V2 == 4 m/s

21

~~us y

~. . celul si gaura sunt pe aceew;;i dreaP~,

._ __...a-trnd~~tan~.~~ ~ v irebuie sa alerge Jerry pentrU a

~- vtte ...... JOlD.una I

: .~Icu.ce ~ ?

~';; pare1e lui Tom.

sciP _ ~ ace1asi timp din Alexan-

nnO.. colegi Paul ~i Dan, pleac~ in _ (, kmIh iar al doilea

z.l4.:........ . ~ . u1 pe jos cu viteza VI - • • • t

dria~ll~1011. pnm kmIh Paul merge pe JOs un ump 1,

~1eta cu viteZR VZ = 20 1 " ~<7;;; ell viteza V3 = 20 mis un

en U_ b'i se dep ase- .

apoi CU un autoJl\O .1 ~ g Ia destina\ie simultan, dupa un urop

. t2 Stiind ca ei aJun -

timPos' . de la p1ecare. calculeaza:

t:::1 nun - "'se'

. dintre cele doua oras ,

a) disUUlta .

b) ell limP a mers Paul pe JOs.

. . te Ia distan\a d == 120 km pe u~

l.lS. Din punctele A ~l B, Sltua.. Ia acelasi moment doua

""""":1' iu pleaca in acelasi sens. . . '~Ih

drum 1~UJ.1D1 • . kmIh respecUv V2 z 20 lUlUU'

mobile cu vitezele VI = 40 '1 d a mobile luand ca reper

. gil de mi~care pentru ce e ou

a: ~ ~ care p1eaca mobilul cu viteza v~.

p _ •. ~ ro . cele doua lDOb11e ?

b) Dupl cat timp se vor tnt m .' d axe xot. mi~carea

c) Reprezinti grafie. pe acela~l Slstem e

mobilelor.

• x . dona mobile sunt urrnatoarele:

2.l6..l..egile de mi~are umforma a 4 ( ) Miscarea mobilelor

Xl:::: 5(, - 2) (m), respeetiv X2 = ~? ~ t m . .

are 10e pe aceeasi traiectorie recuhme. ~ bile pe acelasi sistem

a) Rcprezinm grafic mi~carea celor doua roo .

de axe xOt. . .. "

b) Care este locul ~i momentul "intiUIl1~l i doua mobile pan3 la

c) Care sunt distantele parcurse de ce e

intronire?

. d - 15 kID dintre doua localitiit;i,

l.'Z1. Un biciclist parcurge distan~ - d' viteza lui a fost

2 . 55· La ucere ~

dus*intors tmr-un timp t ~ 7 nun s.

24

______________ ~Ca?£!pi~lol~ul~l!.:.< ~MEC~A~~J~~- .:1:~~~' A....seA"C> .. .,nAUS 25

I. ENUNTuRI ~9!~""":::;:':. JU>::::;:.,~~r>;..._---------------~

b) "Care este pozitia ei dupa 20 s de x(m) la mceperea miscarii?

5. Din douii Iocalitati A . B .

~. ~l situate

pe 0 sosea rectilinie, pleadi simultan unul .spre celaJ.alt, doua automobil~

cu vitezele VI= 12 mis, respectiv 0 Fig. Tl.4 I(S)

v~ ;:;: 72 kmlh. Cand automobilele se 1ntal .

distanta d1 z 1296 km D ~ . _ nesc, pnmul parcursese

, . etermina dupa "t . . ,

care este distanta dintre localitati ca nmp se intMnesc ~i

..

Testul2

1. Stabileste care dintre aruma 'He -

~i care sunt false (F). Reformule tt UIIDat~.are sunt adevarate (AJ adevarate, aza afirmatiile false pentru a deveni

a) Pozitia unui corp 0 putem determi . ~

de referinta, mnna numai m raport de un corp

b) Miscarea unui mobil este uniforma d -

egale in intervale de timp eg 1 aca acesta parcurge distante

)T . a e.

c. raiectoria descrisa de un unct d . .

pilot este un cere. p e pe elicea unui avion fata de

d) Cllnd mobilul este In re aus' . _ ..

verticala paraleHi ell axa di P • .graficul rmscam estc u dreapta

. stantei.

e) ~ltez~ unui mobil DU depinde ·de ale .. . .

t) Ecuatia x == vt reprezinta 1 d g~a sistemului de referinta.

iii _. egea e rmscare

WI orma a umn mobil care pIeri din S.R. ales v

g) Starea de repaus depinde de ale ere . t

h)Mobilul _.. g as.R. ~

a cann viteza se modifica A ...;

conf .. ..: ul <l lD ump

. otm granc ui din figura T2.1 se an- A

uu~care unifo ~ a mtr-o

rma. ()

2. Vi~eza rnedie a unui melc cste v ;:; 5 I '

Ce dlstanV mm s.

a va parcurge el in timpul t:;; 50 min?

Fig. 1'2. ]

-------

3. La0[1l7.50 pleaca. de la kilomctrUllS. pc 0 ~osea rectilinie un autoJIlObil cu viteza constanta v = 50 km/h. Care este borna )cilometrici in dreptul careia va fi automobilulla ora 9.20?

4. Mi~area unui mobil care se aproPie de S.R. este descrisa de graficu1 din figura T2.4.

a) CSIe este viteza medic a mo-

bilului1

b) Serle leges de mi~care in in-

terV&lull5 s; 10 s],

c) 1» can: interval de timp viteza mobilului a fost mai mare?

a

2 5

Fig. T2. 4

\0 1(5)

S. Distanta d == 60 kID dintre doua localitat1 A ~i Beste parcursa de un biciclist mtr-un tirnp 11 :::: 3 h, iar de un automobilist intr-un limp 12 :::: 40 min. ~tiind eli automobilistul a pleeat din localitatea A dupl un timp to :::: 2 h de Ia plecarea biciciistului, in acel,*i sens

cu acesta, calculeaza:

a) virezCle celor doi, considerind mil$clrile lor unifonne si rectilinii;

b) dupi eAt timp de 1a plccarca automobilistului se inti1nesc cei doi;

c) distan\3 fata de localitatea B, 1a care are loc intalnirea.

c. probleme pentru concursuri $i olimpiade

~

1 1 - 1.1. 'in diagramadin figura 2.1. este v{m/s) reprezentata dependenta vitezei

unui mobil, in functie de timp. 20

a) Care este distanta parcursa de 10

mobil ~i viteza medic a acestuia? ()

b) Traseaza graficul mi~carii me-

canice a acestuia.

5 10 15 20 Its) Fig. 1.)

26

~-------------------- __ ~~~i~W~lU~l~l.~MEC~~AN~lC~A~I~.EN~U~NT~ ~~REP.~~~U~S~ ~2~7

----- ~

2.2. Din doua Iocalitati A i B I -.

unul spre ceiaialt, doi bici~i~ti p ~ca :1l~uItan: rectiJi~iu unifotnJ un timp 11 :::: 16 min de la in.IH·_:- ~u aJung~ m localitatea B duPi

it LaLllLle, tar al doilea care 'w

VI eza V2 = 3 mls ajunge in localitate _'. se rru~ca cr

de la intBlnirea loF:i-Calcul _ . a A dupa un ttrnp t2 = 25 mit

)' ,eaza.

: ~pul d~pa c~e .s~ int8Jnesc bjcic1i~tii; ) viteza pnnmluI biciclisn

c) distanra dintre lOCalitaPl~A si B,

I

I

I

i

~.~. ,Doua avioane se depJaseaza rectilini .

irulll1me cu vitezele egale _ _ u untfonn la aceea~i

• •. - Vl-"V2 - v :720kmlh Dete . - di

Imttala dintre avioane daca un semnal so ',mona stant,

recepponat, dupa ce a fost reflectat de cel~O;te~s de un ~vion e~te Viteza sunetului in aer este c _ 340 mf Pr avion, dupa to :::: 85 s, avioanelor sunt paralele foart- ~. esupunern ca traiectoriile

e apropran-.

2.4. Din Bucure~ti plead! s re Ro iori _ .

B c~ vi~ze egale si consta:re v : ;oo~~oua trenun acc~le~ate A ~i RO~lOn vine spre Bucure.ti un I ' la morne~te dlfente. Din v': 72 km!h care Am.::'1 !?te 1 at tren C cu vueza constanta

, L<Unes ce e d - .

timp &2 : 15 min unul de' aIt I C oua tre~un la un interval de

dintre cele doua trenuri care plea _ aredj este mtervaIul de timp l!.t! eaca n Bucure~ti?

2:5: David si Valentin pleaca sirnultan di I .', .

blclc1eta eu vireza v _ 18 kmIh. m ocahtateaA, pnmul eli

I - rar celal 1t .

V2:::: ] ,25 rn/s. Cand David ai ' A • a pe JOs cu viteza

pentru Valenti .: . Junge 10 locahtalea B lasa bicicleta

. n til merge mal departe pe . .

aJ unge in localitatea B si i~i conti _ d JOs cu v~t~za V2· Valentin

VI. Distanta dintre locaiin.l o~ l~ua rumul cu bicicleta cu vitezu a) distanta parcursa d V.al·1 e. ~l Beste dl :::: 18 Ian. Deterrnina:

.. e a entm pana in rno t I ~

aJunge in locaIitatea B. men u In care DaviJ

~) cat ~im? ~ stat bicicieta nefolosita;

c) d~pa cat trrnp se intalnese din nou:

d) dlstanta par .~ d f '

. cursa e iecare dintre cei doi ..

OJ copu,

2.6. Patnl furnicute se aflii la baza unui fir subtire de ciocolata, jneXtatSibi1. cu lungimea I :::: 40 em, atarnat de tavan. Ele incep sa mioiDCC simultan firuJ. Fiecare fumicuta ar manca singura firul cu viteza.Vo = 2 ern/min. La intervale de timp egale t:::: 1 min, cate 0 fumicutitncepe sa urce uniform spre tavan (f'ara sa manance) cu viteza v = 10 cmImin, cele1a1te continuand sa rnanance. Dupa ce intervale de timp. tt. 12, 13, 4 din momentul initial ajung furnicutele la tavan?

(prof, Lucian Oprea, Constanta; prof. Vasile Pop, BOOa Mare; O.N.F. 1999, Breaza)

2.7. Un cielist se deplaseaza cu viteza constanta VI = 10 rnIs pe timp de noapte pe 0 sosea rectilinie, Din sens opus, un liliac zboara paw ralel en soseaua cu viteza constants V2 = 15 m/s, Pentru orientarea sa, liliacu1 emite un semnal ultrasonor, care este reflectat de bicideli ~ pe care acesta n receptioneaza dupa un timp t = 2 s de la emitere. Viteza semnalului emis de liliac este c = 340 m/s. Calculeaza:

a) distanta parcursa de liliac ~i de bicicleta in timpul t;

b) distantadintre liliac si bicicleta, in momentul emiteri semnalului;

c) distanta dintre liliac si bicicleta, in momentul receptionarii semnalului reflectat de bicicleta;

d) dupa cat timp de la emiterea semnalului, liliacul trebuie sa-si schimbe directia de zbor, pentru a nu se ciocni de bicicleta,

2.8. Pe un drum drept alearga un atlet insotit de antrenorul sau, eare merge pe bicicleta inaintea acestuia, Atletul $i antrenorul se deplaseaza cu viteze constante; viteza atletului are valoarea VI = 6,4 mfs. La un moment dat, antrenorul emite un strigat scurt, Sunetul se reflecta pe un perete care se afla in momentu1 in care acesta a fast emis, la 0 distants D in fata antrenorului, perpendicular pe directia drumului, Antrenorul, aude ecoul dupa ce parcurge o distants care reprezinta f = 5 % din distanta D. Atletul aude strigatul dupa intervalul de timp t] == 0,34 s si ecoul dupa intervalul t2 == 0,84 s de la erniterea sunetului. Deterrnina:

. I I

, I I I I I

, I

I' I

29

CapilOlull. MECANICA -I. ENUlqlJ~ ~~J4AS~}..~.~D!.'!6N~Srt!!I'i.~:rE~ --------------

3. • .. ace1"IE. MAsA. DENSITATE

a) valoarea V2 a vitezei de deplasare a antrenorului; ........ ,

b) distanta d dintre antrenor ~i atlet, in momentul emiterii strigiituluj.

c) distants D dintre antrenor si perete, in momcntul emiterii strj. _~ ~~ .. O! ... o~ __ -------:~=-~:-::::-:::

'B~...!..~ . ine st

gatului. - al- corpurilor de a-S1 mentmc s area

. nrielatea gener a a '. l'.:

Viteza sunetului in aer este c;;; 340 mls. lnerfl4: pro;ctm . e uniforma sau de repaos, atita ump CAt ~U sc:

(prof. Florin Mace~nu. Alexandria; prof. Andrei Petreseu de ~. m . i de a se opune la orice actame extenoara

Bucuresti; prof. Levente Vadasz, Bucuresn ~ din =or, ~ tii. stare.

O. N.f<. 200 1, Slatiml) care cautI sa ee aceas ....

roirlm fiziei care masoara merttR umn corp:

MOJD(m): e [m]SJ. = kg.

( ). m8rime fizidi definita prin raportul dintte masa De1l.JittJka P . . .

corpu1ui ~i volumul acestula.

m [1 -kg.

P:=-v; p s.L - m'

28

2.9. Un vapor a mers pe un riu in arnonte lji aval, parcurgann 375 kID in 13 ore. Mcrgand in amonte, in fiecare perioadii de 4 ore a parcurs 100 km, in timp ce mergand in aval, in fiecare perioada de 2 ore a parcurs 70 km. Determina:

a) cate ore a mers in amonte ~i cite ore a mers in aval;

b) care ar fi fost viteza vaporului daca ar fi mers pc apa statatoarc.

2.10.0 bare! legati la chei 10 portul Orsova se dezleaga ~i este Iuata de curentul apei a carui viteza este ve= 3,6 kmIh. La ora 15.00, constatandn-se lipsa baren, porneste dupa ea 0 ~alupi a carei viteza fata de apa este v ;:; 2 mls. Dupa ce salupa ajunge din urmil barca, 0 remorcbeaza si se intoarce cu ea In port, unde ajunge la ora 17.00. Determina:

a) ora la care a fost luata barca de curentul apei;

b) distanta parcursa de barca pana cand a fost ajunsa din urma de ~alupii.

-------

A. Probleme pentru insu~irea cuno.tin*elor de baza

. ~. . brusc, atunei cand

3.1. Datoriti cirei propnetatl nu ne putem opn

aleqim'l

. te ",,""1s1 numai cu 0 barl

3.1. Remorcarea autotunsme1or es t""'~--

mcta1ici eu lungimea de eel mult 4 m. De ee'l

. de fotbal si 0 diJ"8midi.

3.3. Se aronei en aceeasi viteza 0 minge

Care din ele este mai greu de prins? De r..:e?

3.4. De ce mercurul din capilarul unui terIDometru medical revine in capilar atunei cand n scuturim?

I II II i I II i I II I

I

I

I I

,

; ~

30

CapitoJuJ I. MHCANlcA - I. ENUNl1J~

3.5. Care este rolul airbag-urilor eu care sunt echipate automobilelt modeme?

3.6. Ramane in eehilibru 0 balanf3, eu bratele goale, pe ale can. platane se pun doua pahare identice, unul plin eu apa. iar celaJal: cu aleooJ sanitar?

3.7. Ce volume minime trebuie sa aiM doua vase in care se pur mase egale m ;; 0, 158 kg de glicerina (p 1 :; 1.26 glcm3) si respecti, alcoo1 (P2 = O,79g1cm3)?

3.8. Cat c8n~te un rub din sticla (p = 2,5 g/cm3) eu latwa e ;; 40 rum'_:

3.9. Care este materialul din care este ccnfectionat un paralelipiped cu dimensiunile L = 10 em, e = 4 em, h = 2,5 em dad el cantare~te m=0,875 kg?

3.10. Care este latura unui cub din lemn de Due (p:; 660 kg/m3) a carui masa este m ::; 82,5 g1

3.11. Un pahar din sticla (PI;; 2,5 g/em3) contine UD volum V2 = 200 em3 de apa (P2 :::; 1000 kg/m3). Determinati volumul peretilor paharului dad! masa lui totala este m ;; 0.35 kg.

3.12. Pe platanele unei balante cu bratele egale se aflii doua vase identice care con tin volume egale V;; 150 em3 de lie hide diferite Primul contine apa (Pl :::; 1 gkm3), iar al doilea ulei (P2;; 800 kglm~;). Determinati pe care platan trebuie pus un corp si ee masa trebuie sa aiba el pentru a eehilibra balanta?

3.13. Un va. .. este plin cu alcool sanitar (p, :::: 800 kg/m"). Ce masa de alcool se revarsa, dad ill vas se introduce un corp confectionat din fier (P2:::: 7,8 glcm3) avand masa rn s: 0,39 kg?

-------

31

. .: ..,.sA. nENsrrATE

~ . _ m3) a1 carui volum interior

. L_1Ifl din snell (Pl- 2,5 g/c . . lin eu miere

3, ... lJn uva- antire~te gol ml ;; 425 g, iar p

V == 840 mI.. C

este Calculati: ..

".,. == 1643g· a1 rerialului (sticlei):

: ..' ...... ;;... •• 1 Vl rna

a) ·"",nuI- .. .

denSitatca Jllleru.

b) 50 1>--nItn3) este €:: 5 COl.

. b din lemn de fag (p 1 ;;: 7 A.f!/ ••• •

3"t5. {.atura UDU1 cu 1 d - tn interior are 0 cavitate v1datii de

cIn~te cubul, aca

~~ ~ . -yolUJn Va:: 25 em -19 3 gJem3) este necesara pentru a aeopen

b)CemaBideaur(p'l-' . h=OOl rom?

trat de aur eu groslmea .

CIlbul en un s . .

. - ( - 1 glem3) ell trei p8rti

. . "rl1 de apa Pl-

3.16. Se amesteea emCl p .... r

alcoo1 etille (p:z :;:; 790 kglm ). .

. . den . tatea amesteculut. . ?

a) Calcula\1 81 . 1 V-I 5 L din amestecul obtmut.

b) CaIe estc masa unui vo um - ,

. . combinarea a doua plirti alcool

3.17 Un arnestec este obttnut din 1· ·na- (p -1 26 g/cm3).

• :l) cu 0 parte g icen 2. - •

ctille (Pt = 790 kgl~ .. _ 1 89 kg, determinati masa

"-d masa ghcennel m2 - , .

CunosCau . d nsitatea amestecu1ul.

alcoolului etilic din amestee ~l e

. . . - un volum VJ :::: 200 mL de apa

3.1& Intr-un cllmdru se amesteca . ( - 800 kglm3).

v _ 120 g de alcool saIlltar P2 - .

(Pl =1 glcrr)cuomasamz- _ s 0 masam:::: 150 g. DetemUna\J.:

Din amestecul ob\inut se cantiire, te

a) densitatea amestecu1ui; . ili dru

b) volumu1 de amestec care este luat din C1 n .

.. .. L-8cm

.. de cu acelea~l dlmenslUDl - ,

3.19. Doua prisme paralehpl~ f and un cub. Prima prisma are e - 4 em h = 8 em se sudeaza• orm . - 89 g/em3.

-, . a doua are densltatea P2 - ,

masa ml ;::; 691,2 g, rar

DeteIlJ1ina~ :

. a) volumul cubului;

b) masa cubului.

'I ' I

;

·1, \ I;

I I I,

I I 'II II

II , II

~J£~ D~pi_1D_}u_Jl_._ME __ CA_N_I_C_A_-~I.~E~NU~t~a 3

~ .' ote1ului este PI:: 1,8 glcm ,

3.20. Un cub. ell de~s~tatea p :;;; 8 glcm3 ~te secti~nat perpcndkn . . .. ~ ~aj~ ~;rea3.

Iar pe muchie obfmandu-se astfel doua corpun, unul de rn~ ~ IItJinlUldl, P2 - 10 5 gtrn:

m I = 3,2 kg ~i aitul de volum V2 := 600 em3. Care este masa I 1- -... _ 9 g/cm3) de roasi m :: 18 kg se ~p~e laturaeubului? "'_,bloC.gbea~i{po-O: are volumul Vi := 6000 em, tar a

S. "' .... L... ...... dintte care pnnta . ee , 1n ttel~ _ 3 6 kg. [)etemuna.

1fC1IJ1lS8 ml - ,

d~ .... bucitii a ucla; . . nrimei bucati. de gheati.

a) ~_"';""'1 pei rezu1tate pnn topu-ea l'~~- •

b)~a

B. Teste

Testull

1. Stabileste care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate (A ~ care sunt false (f). Reformuleaza afirmatiile false pentru a deven adevirate.

a) Inertia este 0 proprietate fiziea masurabila careia i se asocian mirimea fizica numiti mass.

b) Dadi doua eorpuri diferite au mase1e egale atunci ~i volumeh lor sunt egale.

e) Densitatea unei substante este definita prin relatia p == m V.

d) Unitatea de misura in S.I. pentru densitate este kglm3,

e) intr-o sticli de un litru se poate pune 1 kg de aleool etilic.

f) Volume diferite din substante diferite pot avea mase egale deoarece ele pot avea densititi egale.

g) Dintre doua corpuri de mase egale ~i volume diferite, eel eli volumul mal mare are densitatea mai midi.

b) Masa unui COIp poote fi m&-urata numai cu 0 balanfi eu brate egaJe.

2. Care este masa unui corp din aluminiu (p ;:; 2,7 glem3) cu dimensiunile L:: 20 em, f. ;:; 12 em, h = 5 cm?

3. Care este materialul din care este confectionat un corp de volum V == 3200 em3 a eirui masa este m := 25,6 kg?

4 U ali . ill 1" de' 60 gI 3' 1 1 • n l~ n ote ~1 argint are nsitatea p:= - em ~1 vo umu

7

V;: 700 t.m3. Calculeaza care au fast mascle celor doua meta1c

.'. ":-.".

~ : I .

T.stUll . atiile urntitoare sunt adevarate (A~

Stabilqte care dintte afinn . ¥ "1 false penttu a devem

1. . L.l~ .. (F) Reforrou1eaza afuma\ll e

. CIle aunt 1",,", •

~. . "festa diferit spunem cii cele

..-..x; :_...-h .. a doua corpun se maro .

a)...--- J!& ite

doul corpuri au mase uuen . V

nita . n relatia: p;::::; - .

'tatea unci substante este deli pn . m

b) ))eDBI di .

. este necesa:r si suficient sa spUl

c) Pe$U a mBsura ~~ un~ COIP

de 0 balanti bine echilibr.d3.. . al atunei mue densiti\i.le

d) Daci mase1e a doua corpun sunt eg e.

. Pl V"2

IIi volumc1e lor exista relatta: -;::::; V .

v 1'2 I .. •

. mase (11fentc

at din substante difente vor avea

e) Volume eg e , it

deoan:ce densitiitile lor sunt difen ~. tul de mase etalon

poate masura cu se f) Masa maxima care se

dintt-o cutie este de 251 g, _. fizid numeric egala

g) Densitatea unci substan\e este 0 ~e

3 di b 'tant", respectIva< "

cu masa unui m m su S \'" \. mestibil avem neVOle

~ - 1 kg de ulel 00

b) Pentru a pune 0 masa m - l'

ul . mic de un itru. de un vas cu volum mai

I "

~

• _1~~D~EN~Sl~T~~T~E~- -----------------------

CapitoJull. MECAN1CA - I. ENUNI1' _ ....."..~.

-, ~ . ~ depiese

l~ . ce con?fi acelal?l nurnar

dePOz.it sunt zece azr .' 1 antiiresc eo 50 g

2. Stabiliti care este volumul unui corp compact din stic\ 3J.t.u"~tt~una dintre cele zece lazl ,ples.e. ~ c bal~ta ... i mase

(p = 2,5 g/cm'') ce eilntare~te m ;:: 1,5 kg. . ~_..tir.e:. 111 A ~ d la dlSpOZl tIe 0 ....

l~-. decit in eelelalte. van v .' de cfmtariri lada ce

JIl81 p$Il ifi v printr-un numar mrmm

3. 0 piesa din plumb (p ;:: 11,34 g/cnr') de volum V = 2,8 dll\ ~ identl ca \in mai mica.

cantare~te m:: 28,35 kg. Determine daca piesa are goluri si car: contiDCPiese1e cu masa pu v _ 3)

este volumul acestora, . . V _ 200 mL, plin eu apa (pa - 1 glem

~ A. Un -ws cu volumul mtenOJ - f dii complet un corp cu masa

;:u-> 350 1n vas se seu un . d . d

djre.$te J1l1 == g. ~ 1 masa lui evenln

c8n1, '6' dupa care se cantare~te vasu ,

nI =:;-l g .'

:::356 g. DetennmaW

nil l' l'

) masa pabaru Ul go ,

a . tea corpului scufundat.

b)dePS1U

I - 2 256 si volumul

~ '. seleinraportu1ml m2-' ._ 4 k

3 ~ DouaCOlPun au ma . 1" rp este ml - 4, g.

..,_ 2 Masa pnmu Ul co t 'in raportUl v1fV2 =. . ~ . ubstante10r din care sun

C noscand ca 1ntre densltatlle . s _ 1 glcm3 calcula\i:

;nfectionate corpurile eJ(ista relatia Pl- pz - ,

a) densititile subs~telor~ .

b) volw:nul corpurilor; brine din cele dona corpun.

c) densitatea aliajului ce se poate 0 .

34

4. Ce mase de cupru (PI:: 8,9 g/crrr') ~i zinc (P2 ;:: 7100 kg/l1l:' sunt necesare pentru a obtine 0 masa m ;::: 5 kg de alarna (;\ densitatea P ::: 8400 kg/m3 '!

S. Un cub din diarnant (PI == 3500 kg/rn') ell latura £ = 20 mm contine 0 sfem din platina (P2;::: 21,45 glcm3) de masa m;::: 1 (J7,25 mg. Determina:

a) volumul sferei din platina;

b) volumul diamantului; e) masa totala a cubului.

c. Probleme pentru concursuri "i olimpiade

3.1. Un corp confectionat dintr-un aliaj de zinc (PI= 7,1 g/cm'') ~i cupru (P2:: 8,9 g/cm') cantare~te m:: 4 kg. Determinati:

a) densitatea ali ajului, daca masa de cupru din aliaj este m2::: 2,5 kg;

b) cu cat s-ar modifiea densitatea aliajului fata de cazul anterior daca acesta ar fi facut din mase egale de zinc si cupru.

3.2. Un pahar plin cu glicerina (PI = 1,26 g/cm ') camareste ml :::: 325 g, iar plin Cll aleool (P2 ;::: 0,8 g/cm'') cantareste m2 = 260 g. Deterrninati :

a) masa paharului gol;

b) volumul alcoolului din pabar;

c) masa paharului plin eu un amestee format din mase egale din cele doua lichide.

,

i "

I 1

I I

I

I

,I I

C . I

&plIO ul L MECANICA. -1. ENlJlIth

4. FORIA. TlPURI DE FORTE '

BREVIAR

36

~~~D~E~FO~~~T~B~ --------------------~3~7

o

Componentele vor fi fortele PI ~i Fl determinate pe cele doua illrectii. egale in modul eu laturile 6.. parale10gramului a carui diago-

naH;' este F;.

GreflttlUQ (G): fotta de atractie gravitationaHi exercitata de pamtatasupr8 oriC3rui corp ai1at in veeinatatea suprafetei sale.

G~mgf g::9,81 ~l'~ \ unde g este variabila in functie de

5 kg)

latitudine $i altitudine.

FolftJ elastica (Fe) : forta care apare in corpurile deformate elastic ~ care tinde sa adudi corpurile in starea nedefonnata.

F~ z -Ie. 6.£ _ forta elastica este direct proportionala cu mariroea deformarii ~i este orientata spre pozitia in care corpul este nedeformat.

k _ constanta elastiea.lk1s.l. == N/m.

Forta de frecare (F{): fofta care apare Ia suprafata de contact dintre doua corpuri si se opune mi~carii unui corp fala de cellilalt.

fl't == ~ . N, ~ - coefident de frecare

~ de frecare la alunecare. FI, este direct proportionaUi cu fotta de apasare nonnala exercitatii pc suprafata de contact de unul dintre cotpuri asupra celuilalt si depinde de natura suprafelClor corpurilor

care vin in contact.

I I

I ,

.;10

3.2

_______________________ ~C9a~p~iw~lw~L~Mffi~C~N~N~lcA~~1 -

--1 ENl!N)ij

A P -

• robleme penlru ins .

cuno$tintelor de b'::lrea

4.~. ~Este yosibil ca rezultanta a do ~ -

mica decat valoarea orie ~ '. di ua forte concurente sa fi

areia mtre ele? Ie i!,

4.2. Care sunt valorile Iimita

concurente F 1 :::: 15 N " F pe care le poate lua rezultanta f

~l 2 ==- 10 N? O1\ek

4.3. Valorile maxima si .. ~

concurente F: si F- '3ffilmma ale rezultantei a doua f

I' 'Y 2 sunt I N si 5 N C ""

or, cand unghiul fonnat de directi~l I' e valoare are rezultaa tu e or este a. :=: 120°?

44 ' .

. • Unghiul format de directiil d

a. == 900. Cunoscand valorile r Ie a ?ua forte concurente e~'-

forte F ezu tantei F 30 \.

, I :::: 24 N. determina vale .:: N si a uneia dintn

area celeilalte forte P:

4.5. Rezultanta a trei "nri... 2,

!V£ I""' concurente de val .

are vaJoarea F:: 12 N Preci on egale PI :: F2=F -6~ fo ' recizeaza care ,- ,

rmate de directiile fortelor, sunt valorile unghiurilc

4.6. Calculeaza rezultanta f

F3:::: 6 N pentru unna~tO lrte_lor concurente «, :::: 6 N F - 14 ".

_ oare e situatii: ' 2 - ",

F.r -

F- I F.1lu

.3 _ f~ -.-

o ., F.. F2

o

4.9- ,...-forte concurente de val~ ... ",F'l =: 30 N. F3 ;:: 20 N ~l

'1 .""" ~ ,._

==lO:N~oneaz.icamfigUTa4.9. -

~ ,_I~ta color patrU !,.3 ..;........I,

fortB~'~ onent:area acestela fa\ldC~ul axe10r xOy.

4.10. Un biciclist se deplaseaza spre nord ell viteza constanta fata de sol

v:::S'iiafs.

0) liiII"" djrecIie simle eI van tu ! care ,ulUi dinspI< est en vile""

v':::6JD1s·

b) Care este valoarea vitezei cu care simte el vantul?

Fig. 4.9

4.11. Un pescar rocntine barca sa perpendicular pe direC\la de curgere .. ~i rSn (direc!ia vilezei) un limp t ~ 5 utin- Vile"" .aului• 'Yo == 1,5 mls. se consider3 constanta pe portiunea pe care se dep1aseazA baJca. Dadi viteza barcii fata de apa este v = 7.2 kmIh. deter-

mini!

a) viteza barcii fata de mal;

b) distanta parcursa de bard;

c) lirgimea portiunii de rau pe care se deplaseaza barca.

4.11 Considerfun di pe olatime ( :: 150 m viteza curentului unui rig estc constanti. Un pescar dore~te sa traverseze raul cu 0 bareR pe care 0 mentine perpendicular pe maluri vaslind fala de api'i cu o vitcz9. v = 2 mJs. curentul raului deplaseaza barea in aval pe

distanta d = 75 m. Care este viteza rftului?

F' 4.6

4.7. Componentele unei tg.

F x = 9 N . net forte pe doua directii .

~l Fy = 12 N. Calculati al perpendieulare sun!

1 v oarea fortei,

4.8. 0 f~rtii de modul F:::: 25 N e . ~

perpendiculare.Cunoscand val ste descompusa pe doua directii

FJ _ 20 N d oarea unei di .

_ • etermina valoarea celeilalt a mtre compcnente

1 e cornponente.

4.13. Sub ae\iunea greuw.\ii unui cub din aluminiu (p::: 2700 kglm3) cu Iamra ( ~ 11 CIIl, un resort de conslanta elastica k ~ 300 Nlm 50

alunge~te ell b.t =: 9 em.

a) Stabile~te dadl exisw. goiuri'in cub sau dad. este compact.

40

Capjtolull. MECANICA - I. ENU.\irV --.:...::.:

b) Calculeaza greutatea cubului.

c) Presupunand cubul compact, care ar trebui sa fie alungi" resortului elastic?

4.14. Un resort elastic se alungeol'te cu i'J..f" :::: 3 em daca de el s: suspenda un corp de masa m :::: 150 g.

a) Precizeaza care este forta defonnatoare ..,1 caIculeaza_ i vaIoarea

b) CaIculeaza constanta elastica a res crtul ui .

4.15. Un resort elastic se aJunge~te cu t1f, cand de eJ se suspcnda un corp de masam,:::: 600 g, iarciind se suspenda un corp de rnJsJ m2:::: 0,8 kg resortul se aluDge~te cu dCz. ,stiind ca diferen{a dlnrre aIungiri este de I ern, caIculeaza constanta ela. s tica a resortuJui.

II

I I .'

I '

I I '

4.16. De un resort de constanta k:::: 100 N/m se .mspenda 0 cutie de forma cubics, cu latura exterioara (I :::: J 1 em ~i cu cea inrerioarii £2::::!O ern, din lema (p:::: 600 kg/m3).

a) Calculeaza valoarea greutapi cutiei,

b) Cu cat se alun geste resortul cand curia este goala t'i cu cilt atune, cand se umple cu apa (p :::: I g/cm3), printr-un mie orificlu facu! In partea superioara.

,

I II

I I

I I.' ,

·1 I I

,

" I,

I;

4.17: Care este constanta elastica a unui inel d:~. p

cauClUc care se aJunge!;>te cu .1.( :::: 2 em atunci .I

cand de mijIocuJ sau se agaJ:il un corp de masa n. .

m 0-::: 80 g 7 F.ig. 4.18

I,

4.18. Precize<ua daca corpul din figura 4.18 urca sau coboara ?

F

4.19. CoeficientuI de frecare dintre un corp si un perete vertical pe care acesta poate aluneca este J.l :::: 0,3. ,stiind ca fOr{a ce ac(ioneaza perpendi-

,

'"

.Fig. 4.19

II

-------

41

~ F = 24 N (figura 4.19):

ra corpului are valoarea. sa maxima a corpului

colar-up a fortei de frecare ~l rna

cal~ vaIoartaem.,.; ~ste inca in repaus.

"care aces .....

penl11.l . 20

.r, - _ _ 2 kg din figura 4.

·-<j'j:'-'''l de masa m - ., f

4.a_"Y"fr are sub actiunea fortei j< c_e ace alllJlOCi cu ec . , tal Daca forta

. - - 30° ell planul onzon . i

ungbii1 (1- are valoarea Ff = 15 N !;i

fRlcare la alunecare dintre corp

de , ml d frecare la alunecare, " ..... 4.l1I

coeficien ~ tala este II = 0,25. care este

. .....r..fata onzon •. r-

!;il s"'l"""" . F?

vaJo8'rea fortei .

»»)))

.-:,-

B. Teste

1i~.1 1 .. -t are sunt adevarate (A)

..... . afi atiile unna 0 d.

1. stlbile!;ite care dintre mnat x , atiile false pentru a evem

~ cere sunt false (F). Refonnuleaza afinn .

n~.:x_ _ 31- a corpurilor,

~_ilte. . tate fizica gener a

a) Interactiunea este 0 p:o~ne . _ ~ rta, .

~.II~';"-ti de 0 marirne fizica nurruta ort te date depinde numai

LUGaUlil . d - forte concuren

b) Valoarea rezultantei a oua .. .. 1 fortelor.

~ mirimea unghiului format de directii e ate fi aflata folosind

. tr . forte concurente nu po

c) Rezultanta a el ." . .

_ .... paralelogramul lll. . al .areu i modul este vanabil.

.... 61OU1 _ 4" - de reacuune c . ta

d) ~~ elastica este a torta . . resort elastic constan

. u~'" _. Wtati a unlll . ta

e) Prin taierea in doua jumarat _ iumatate din constan

- Wt· este egala cu J elastica a fiecarei jumata,l

8CCstuia. . .. mare decat atunci cand corpul

f) Porta de free are la start esre mal.

se misca, ti indiferent de locul in care

g) Greutatea unui corp este constan

se afl.ii acesta. . _ N. I N = 1 kg. 1 ~ .

W - tru furta este • s.

h) Unitatea de masura pen. .

I I I

,

. \

, \ \ Ii

" " 'I

"

il \.

I,

Capitolul L MECANICA - I. E:>/ .

lI~\i . '~DHFO::::R::.:T~E:....- --- 4~J.

2. cdare sunt componentele fortei F de v ~

rno ul F == 16 N pl' &: 1 lasi d li '

(fi T e ce e doua axe f<01IIO:_"'" sunt forte e care au are "'i' ponet e.p icaue

varl L2). Ce relatie <Xis .. intre 0) .,..,.,.,.. diIeClll se _teaZi.

val on e ~omponentelor fortei <:i~ buA ... ...:... cind unghiul format de direc\iile a douB. forte concurente

oarea el? '( ,,--'

, 0 cte$te. valoarea rez.ultante1 foneior creste.

3. a) Compune f I .... TJ.l ' c) -"""'" """- m.ut"" fori<' concurente poate fi gasi" nuroai

valori F; == F: e ~ :rt~2eNc~ncFureote, de F. ell ajntofUl regulli trlUnghlu1ul.

, ,,£ ~, 2 = 8 N d) VaIOriI" cOmponentetor unei torte pe doua directil date sunt

reprezentate io figura Tl 3' tn'""_ .... mll roai mid dedit valoarea fortei date.

b)C . . ----

urn trebuie orientata 0 f ~ . F; e) ",,__'..1(: de greutate a doua corpuri aflate in loeuri diferite, pe

care este d 1 acta F4 ~l ~ v ru~Y'"·

mo u uI acesteia pentru ca 0 .uprafaIa pinlintul.n pot sa lie perpendiculare.

rezul tanta celor patru forte sa fie nulii? F;g. TJ.J f) ~ cJasticlI este direct propor\ionalli cu deformarea si are sens

opus {or\ei defonnatoare.

4. In sistemul din figura Tl 4 _ g) ForI> de - are Intotdeauna sens opus mi~carjj corpul.n

are masa m = 3 kg, jar forta '<;';,'':1 agat:' de resort _. clroia aclioneazll.

are valoarea F= 10 N. cuoneaza asupra lui

a) Ce valoare are forta d f h) CoofonD prlncipiul.n acpunilor reciproce. In"e ac\iune (F;)

b) C ~I-"" e ormatoare .,

are este orientarea si al . (- ) . .

, v oarea fortei elastice? si rcacIiun< F, se poate scrie rela1ia: Fi ~ F,.

S. Un resort eu lungimea t: -

elastica k == 300 Nt . ~ - 30 em, de constanta

o m, se true III doua b w'

q :::: J 0 em c j f2 ::: 20 R ucau eu lungimile

-( em esortul ini Fig. '1'104

eu il£ ::: 3 em sub a .t~· initial se alungeste

c ... unea greuta .., .

a) Care vor ti alungi~'l 1 ap.~ unui corp.

. . I e ce or doua res . .

r~sortulUl initial, daca se su W sortun obtinute prin taierca

dintre ele? spend a corpul, pe rand. de fiecarc

b) Determina c

care sunt constant I 1 .'

c) Ce rnasa are corpul c' " e e: astice ale celor doua resorruri

are se agata de resorturi?

Testul2

1. Stabileste care dintr . fi ..

. . c a irmatiile u ~.

$1 care sunt false (F). Rcfo . ~.rmat:J.are sunt adevarate (A

adevarate . rmuleaza afirmatiile false pentru: d

. a even'

42

f

2. Valoarea componentei pe dreapta (6.1) a fortei F este F 1 :=: 10.fi N, iar unghiul facut de fortaF eu dreapte (b2) este (t:= 45" (figu-ra T2.2), Determina valoarea fortei F si a componentei acesteie pe drcapta (t·d·

3. a) Compune fort;elc concurente de valori de vulori F 1:= 1'3 z 4 N, F2 = 8 N cunoseand eli unghiul format de direetiile forte1or F 1 ~i Fl este (tj = 180", iar 'lotre directiile lui F2 ~i F3 uoghiul este

a.2=90".

b) Cum trebuie orientata 0 forUi F4 si cart! este modulul acesteia

pentru ca rezultanta celor patru forte sa fie nula?

4. Un corp de greutate G =: 30 N aflat 'in repaus pe 0 suprafata

44

45

_ ~~~m~D~B~PO~RITE~' -----------------------=

Capitolull. MECANICA -1. ENUNT)j~ ~.

orizontala este tras paralel eu suprafa~ prin intermediul unui reSOI a) ~ CUbUl~~ulUi din care este confectionat cubul.

de constanta elastica k == 200 N/m. In momentul in care cOTJlQ b) ~ ~ lungime inipala (nedeformat) este (0 =: 40 c.m

este pus in miscare, reso~t este alungit eu 6.£ :::: 3 em. 2. R~ a ':. iirti egaie, intte care se pune un alt cub identic.

a) Care este masa COrpUIUl? se talO1n doua P

b) Ce valoare are forta de frecare maxima? CalcrJ1Cazl: _ _ resorturilor obtinute prin sec\ionarea resor-

a) COJIIIIdlta elastlca a '

jnipal-

tului .~'" • fiecirui resort (tensionat),b)l~

.' 5 Ir .. este tras ell

4.3. UD corp cu masa m_=.r.c ~ . n

frecttS"pe 0 suprafata onzontala. pn _

intermediu1 unui resort de constanta elastici 1 = 200 N/m. parale1 cu. sup~a\3. Deformarea resortului in func\le de tunp

~a." ~ gr.dicul din figura 4.3, este ieptezen ........ in

Calculali:

a) for\a de frecare Ia alunecare~

b) cocficientul de frecare la alunecare;

- d in timpul celor lOs.

c) ctiItIIIta parcursa e corp teage de resort este constanta si

Se CQIIIidera ca viteza cu care se

foanemidi.

5. Capetele a doua resorturi usoare, identice, Cll lungimea in stare nedeformatii Co == 8 ern, se fixeaza pe orizontala, Din punctul A. cornun celor doua resorturi, se suspenda un corp de masa m :: 480 g. acesta coborand pe verticala cu h:::: 6 em (figura T2.5).

a) Calculeaza alungirile resorturilor,

b) Ce valoare are constanta elastica a unui resort?

Fig. 1'2.5

c. Probleme pentru concursuri $i olimpiade

4.1. Un eorp omogen de masa m == 150 g, cuplat cu un resort elastic. este in repaus pe 0 suprafata plana orizontala, Se trage pe verticals de capatul liber al resortului cu viteza constants v == 2 cmJs.

a) Cat este constanta elastica, daca desprinderea corpului de suprafata are Joe dupa t1 == 5 s?

b) Cu ce forta apasa corpul pe suprafata de sprijin dupa o perioada t2 == 3 8?

c) Se trage pe orizontala de capatul liber al resortului cu aceeas: viteza, Care estre valoarea maxima a fortei de frecare daca dup3. t == 3 s corpul ia startul?

4.2. Un cub omogen de velum V=: 1.25 dm 3 este suspendat de L n resort usor de constanta elastica k ::;:: 1000 N/m.

1. Dad resortul se alungeste cu M ::: 10 em, aflati:

10

5

t{s)

Fig.. 4.3

. de diametre ~i lungimi inipale

4.4. Doua resortun fo:mfie U~~7 4 iar capeteie lor sunt legate ell

diferite sunt fixate ca in 19ura '.' e e - 2 em Masa

.' l e == 02 - 01 - .

un fir fiexibil inextenSlbll de u~gl.me care coboadi (punctul

corpurilor agitate in punctul A ~l dlStan\3 pe

A) sunt trecute 'in tabelul urmator:

30 35 40 45 50 55
d(lDD1~ 0 5 10 15 20 25
60 70 80 Uo 140 170
II(&) 0 10 20 30 40 50 . _ ~ punctul A in

a) Reprezintii grafic dependenta ma.'\el agatate m. .

func\ie de distan\a d pe care coboara acesta.

46

Capitolull. MECAN1CA -J.ENUNll, ---.;;

b) Determina eonstantele elastiee k, si k2 ale celor doua resorturi.

c) Care sunt defonnarile resorturilor, daca in punctol B se aga~ un corp eu masa m::::; 180 g?

4.5. Un barcagiu vrea sa traverseze un rau avand latimea f! ::::; 40 m ~i viteza de eurgere a apei u: 1,5 mls. Daca viteza barcii in raport eu apa este v : 2,5 mis, determina timpul in care barca traverseaza raul daca:

a) dep!asarea barcii se face pe 0 directie perpendiculara pe maluf.

b) barea este orientara perpendicular pe rnaluri, iar cand ajunge pi rnalul opus, barcagiul vil.sIe~te paraIe! cu malurlle, in sens opw curentului pana ajunge in punctul opus celui de plecare.

Fig. 4.4

4.6. Andra si Andrei se deplaseazii unul spre cehllalt pe acecas sosea rectilinie. Andra se deplaseaza cu bicicleta cu viteza con. stanta VI : 18 kmIh, iar Andrei pe jos, cu vireza constanta V2. Ei Sf inLilnesc in locaIitateaA, dupa care i~i continua drumul in acele,l1'I condini. Dupa 10 min de Ia mtil.Jnirea cu Andrei, Andra ajungc]1: 10caIitateaB, unde ramane 20 de minute, dupa care se mtoaree L"U aceeasi viteza si 11 ajunge pe Andrei, care a rners tor timpui cu

! aceeasi viteza 1-'2 ca prima data, dupa 30 minute de Ia plecarea {L" j localitatea B. In tot acesr timp, vantul bate perpendicular pe directs I de depla<;are a celor doi copii cu viteza vo= 5 mis, din stanga lui Andrei. ;1 a) Determina viteza lui Andrei si din ce direetie simte e] vantu: .: ! b) ReprezintJ. grafic distan~a dintre cei doi copii in funcpe de tirnp ui

/; scurs de Ia prima intalnire pana Ia a doua.

e) Din ce directie sirn te Andra vantul, cand merge in acelasi se J,' eu Andrei? Dar daca si-ar dubla viteza '!

i

i

. 4.7. A. Cand o jocomotivacu abursedepla<;eazacu viteza v: 30kmlh. furnul e1iberat de ea se indepiirteaza dupa 0 directie perpendicular,-i pe cea a locomoti vei, Daca se du bleaza viteza locomotivei, fum t: I

-------

B

47 '.' '. -11PU~!RI!.!D~E~FO~RgT~E~--------------

~

. d 450 u cea a

.... . du Ii 0 directie ce formeaza un un~hl ev • c .. .

~=:. D~terminli viteza vantului si precizeaza directia din l~

.. t*te acesta. . F : 10 N formeaza intre

C8lff.,. f concurente Fj: 14,14 N ~I 2. .'. __

U.lPl orte Determi v modulu1 si directia fortei F3, concu

~deI35°. tenruna " ~w v

::"'p.imo:Ie doua, em: conduce la 0 rezultanta nuIa.(O.J.F 2000)

". ;.;.

..' . se de laseaza pe trei directii paralele, ~stanteJe

4.&~ v~ru:e _ ~OO m i b : 200 m. Cunoscand vitezele a dialitdirectii fimd a - km!h~. _ 16 kmIh, calculeaza viteza

odI.diiJtre vapoare v] : 12 ~l V2 - W A enta

di.~' '. il tfel !neiit toate trei sa se giiseasca m pe~ .

celI&idc-al tre ea, as . A invers vitezei v I.

in Jir1ie dreapta. Vitezele V2 ~t V3 sunt in sens

., . 1 li . edice identice de masa m : 150 g

4.9d::inci C0IJ:lUfI para e ipip l ate intre ele cu fire elastice

fieesre ~i lungime ~ = 1~ em (SU~\~~m (in stare nedeformata) si idailice, de aceeasi lungime 0 - De rimul corp se trage coD$bm.t8 elastica k: 50 N/m (figurad4.9fr)· PIa alunecare dintre

• • tV V - 2 crn/s Forta e ecare W .

cu viteza constan a - .. vf- 20% din greutatea fiecarw

corpuri $i planul orizon tal reprezmta -

cwp.Determina: . ul co in momentul in

a) vatoarea fortei cu care se trage de pnm rp

u1tim I corp s-a pus in miscare; ~ . . .

~D ·:a fiecarui fir elastic, cand sistemul se mi~ea uniform:

< grr W ~ iscare fiecare corp,

c) tunpul dupa care se pune in m . ~ v .~ d ultimul corp este

d) distanta parcursa de fiecare corp pana can

..... . . ist ului in acest moment.

PUS to rniscare !j! I u ngi mea SIS em

Fig. 4.9

I '1'1\'1

\ ':,

I .. I!

I

\' , ' I

I

I', i.I

II' ,! ill I! III

11\ II

I

; "

"

48

Capitolull. MECANICA - L t;;\I(jNA

5. ECHllIBRUL MECANIC AL eORPURILOR

BREVIAR

Mi$care de translatie: miscarea in care toate punctele corp~1 descriu traiectorii paralele si au la un moment dat aceeasi vile~

Mi$carede rotatie: miscarea unui corp solid injurul unei axe jilJ atunci cand fiecare dintre punctele corpului deserie un arc de ce cu central pe axa de rotatie,

Momentul unei forte fa!ii de un punct (M t( 0) ) : 0 marime !iLk vectoriala al carei modul este ega1 cu produsul dina valoarea fortei (F) lji Iungimea bratului sau (h}.

Mt(o)=F-b; [Mi(oJlu_=N - m.

Bratul fortei (b): distanta de la punctul de rotatie la dreapta SUpOi (directia fortei).

Conduit de echilibru:

• Un corp este in echilibru de translatie (se afla in repaus sau ,; misca rectiliniu uniform) atunci cand rezultanta fortelor CHi actionem asupra lui este zero. Scriem R ::::: o.

• Un corp este in echilibru de rotatie (nu se roteste sau are 0 misca» de rotatie uniforms) atunci cand suma module1or momentele forte lor care rotesc corpul intr-un sens este egala cu sun» modulelor momentelor fortelor care rotese corpul In sens opus

Plan lnclinat: un plan care formeaza un

unghi ascutit eu planul orizontal,

Un corp de greutate G este in echilibru (sau urca uniform) pe un plan indinat de lungime ( si inWtime h, neglijand frecarile atunci cand:

P=G!: {

R

~hie de ordinul I

Parghie de ordinal Il

o

R

.. .~ :::ji:.-:':·

'4:-

F

Parghie de ordinullll

~ pltrgiilOT _ ~ .' Tb ' raportul fOr\elor este egal

~ 0 parghic idea\a este m ceIl! \ ru,

:.:.\. F n k

curaportul invers al brateJof- R_. -z: hR .

. 'ix id a1 'in echilibro. fortele F

Scripetele fix: La lin senpete fix i ~ .

activi 'ti rezisltnID au rnodulele egale.

F;::R

. . . _ .. .. cu un scripete fix, distanta pe

1a timpul ndlCaTn until corp r ti al fortei active este

care se deplaseaza punctul de ap Ica.1C ,

50

______________________ ~~~pl~·lm~~~I.~M~8C~AN~J~C~A~-~I~&

.ENl.l~

egali. cu distanta pe care se de 1 ---..:.::: rezistente, p aseaza punctul de aplicatie a1 fl)~

F- Scripetele mobil' La un .

. scnpete m bil A

forta activa are modulul de d ~ ~ • 1D ecbili~ modulul fortei rezistente. oua on mai mic det~

Intire ..., F=RI2

pul ridicarii unui corp cu un scri .

pe care se deplaseaza nctul d SCfo1pe~e mobil. distan\I este de doua ori ~ e aplicatie a1 fortei acti'll

de I mat mare dedit distant ..

p aseaza punctu1 de aplicatie al f ~, v: pe care s(

.. O .. t~l rezistente.

A. Problem. nt -

pe ru Insusirea

cuno!Jtint:elor de bad

5.1. Pentru a misca :"

• uOuonn un corp de x

suprafata orizontala trebui ~ mas" m :; 200 g pe c

. uie sa actionam 1

orizontala de modul F = 0 5 asupra ui cu 0 fof\a

aj Reprezi • N.

eprezinta fortele care actio ~

b) Determine coeficientul de frneaza asupra corpu1ui. ecare la alunecare.

5.2. ~at se alungeste un resort elastic f .

elastica k = 100 N/m d - de oarte usor de constants

b ,aca unul dintre

cu omogen de latud f:; 5 . . capete se suspends un

. em ~1 densitate p:; 11,3 glem3?

5.3. Un corp de greutate G -

In echilibru . . -16 N este men~nu~u'"

. pnn intermediul a dou W fir' b

inextensibile, de masa neglijabila a Ae a ~1 b a

ra5.3. Cunosctindtensiun din firu a, ca tn figu- /"

aflati tensiunea din firut: I a, Ta:::; 12 N, " ".'

. Fig. 5.3

5.4. Coeficientul de fre .. I

10 care a alunecare dint!

m:;:; kg ~i suprafata orizontala e un corp de mas;}

pe care el se poate misca este

--------

ALCORPURILOR

ldl'I~pforta sub actiunea careia corpul se roi~ca uniform :..iI...... aclioDeazii:

~ii;.rcc1;ie orizontala;

~"j6:lirectlle care face unghiul a - 60" cu suprafata orizont8.lii.

(.A:_ICOl[{J de masa m = 800 g este suspendat de un resort elastic rJdl.~_IIDI~~te sub actiunea greutiitii eorpului cu 6.f.] :::: 2 em. a) .. '.'" '. are constanta el~tidi a resortulu~'? .' - b~ allUlge$lc resortul daca asnpra eorpu}Ul se mal aC\loneaza

pe~ cu ofortiF:::: 4 N'?

c) COivakWe are forta care ac\ioneazii pe orizontalii si care hn-

paaaw grcumtea coqruIui .lung",!'e resortul cu At, ; 2,5 em?

5.6. MotIJC"Dlul unei fot1;e el direi brat este b = 80 em are valoarea M = 16 Nm. Aflati modulul fortei.

5.'7.tJnCOlP este rotit in jurul unui punet de 0 forta F::;; 30 N.

a) ~ :valoare are modulul momentului fot\Ci daea brat'll acesteia

estcb. 20 em'?

b) CucAt trebuie sa miqoram valoarea fortei, daca bra,ul aeesteia

de¥iae b' = 30 em, pentru ca modulul momentulUi sa ram§nli

coMlaBt'l

5.I.:-ADdrei ~i David, ale caror greutati sunt G, = 400 N. respectiv Gt1it2S0 N, vor sa sc dea intr-un balansoar de lungime L = 4 III

sprijinit la mijloeu) Sail.

a}Dd David se ~aza la un capat, la ce distanl3- fatH. de punctul

duprijin trebuie sa stea Andrei pentru a echilibra balansoarul'1 b) Can: este furta de reactie a punctului de sprijin, cand balansoaru1

CIte 10. politie orizontala?

c) PresuplIDand ci punctul de sprijin se poate deplasa. iar greutatea

scindurii ce eonstituie balansoaru1 este G ;:::; 100 N, unde ar trebui Iprijinitii aeeasta. pentru ca cei doi copii sa stea la capetele

dndurii?

II " II' ,

, ,

,I I I

II

I'il'

I II I I II I'

I 11\ III I ' II 1,1

I

52

Capitolul L MECANICA - I F

- "NUN~ 5.9. Scandura omogenaAB din fi~~ 5,9 are densitatea p ::: 0,6 g/cffi3 A ~!E¥552;;:S;;~=-

~1 dimensiunile L ::: 4 rn, I! == 25 em h =,~O rom. La capatul A a1 scful~

dum este asezat un corp de greutate F' 5 ..,

G::: 120 N, a carui lungime este a == 20 Ig. •

a) Deterrnina distanta x Ia care trebui em,

scsndura sa fie in ~hilibru. uie asezat reazemul, pentru-,

b) Cu ce forta actio -

. . neaza reazemul asupra scandurii ?

5.10.0 baraAB de masa m - 30 k

in jurul unuia dintre capete -C alg se poa~ .roti in plan vertic,

fi . e v oare IIUn1IIl3. tr b '

0$ care poate tine bara in . .. e me sa aib\

. POZltIe orizontala ?

"

5:11. Bara AD cu masa m ::: 40 k~ din figura _5. 11 este in echilibru,

Calc~leaza tensiunea din cablul i il

Be, inextensibil de masa ne 1'· ~J5ii!!!!IiE!&!aEE!ll!ee~

bila.care susti ' g Ija- <1

a, care sustme barn, daca (l:::o 300 A B

Fig. S.11

5.12. Calculeaza forta .. - -

J. rta minimanecesaraperrtruarastum ~ . '

atun un cub omogen de de ,., - am jurul unel

nsuate p ::: 2.2 glcm3 cu latura a :: 50 em.

5.13. La capetele unei tiie om .

111{) ::: 10 kg si Iungi mea~ L _ logene de secpune constanta eu mass

R : - msesudea a d - .

i= 20 em "1 R, ::: 40 em d za oua sfere cu razek

. "' _ e mase m ::: 35 k .

Sisternul obtinur se su da de i g,.respecttv m; ::: 55 kg-

a) Determina in ce pspenunct tr bU~ cablu elastic de masa neglijabila,

. . e Ule suspe d - ..

echilibru pe orizontala, n ala. nja, pentru a fi In

b) Calculeaza ~

ell cat se alungeste cab] I d -

k = 20 kN/m de . . ui, e constanta elasticii

, care este suspendata tija,

5.14. Pentru a ridica un co d -

ghie de ordinul intAi la care b e masa "': ::: 80 kg se foloseste 0 par'

, ratul fortei active este de n = 8 ori mai

AL CORPuRlLOR

_'1]11_'''. tortei rezistente. Calcu1eaza care este valoarea cu ajutorul careia parghia ramane 1n echilibru pe

_ _J./ /.

rigida omogena cu secti,unea constanta este folositii. _otJ11e in echilibru un corp

== 200 kg (figura 5.15), B -si~O~~~5iEI A

I18wiloarea fortei F care asigur3. 5f F_'i

iihiistf~UlUilui·, dadi OA = 4 DB, . 777fi .-

iaTllliliiilOltiuolii OB este m= 2 kg?

Fig-S.lS

;",s,YNUJIO' frecare 1a alunecare dintre un corp de masa m ::; 150 g u&!"l'inc:linat de lungime £ :::: 50 ern, avfuld inill\iffiea h:: 20 em, din greutatea corpului. Detennina dadi acest corp poate

alUl_" uoer spre baza planului lnclinat.

c

;:,.J., •• ,1l1D plan inclinat eu lungimea C :::: 5 m ~i inaltimea h = 2 m para1e1ipipedie cu dirnensiunile 50 x 30 x 30 em,

•• ate p ::::: 1,8 glcm3, asezat pc fata cu aria cea mai mare. Co"ialtul de frecare Ia alunecare dintre corp si planul inclinat eslit;JlAi:: 0,6. Care este forta, paralela cu planu1 indinat, ce deter-

mU.lliObortilIea uniforma a eorpului?

.... JIII_' ,"".n corp de rnasa m ::;: 500 g coboara liber .... ' pc un plan indinat, asupra lui exerdtandu....••.. de frecare la alunecare Pf :: 3 N. ~ compooentele tangentiala ~i normaUi ale ~ corpului pe planul inclinat $i valoarea

fortei. paralelii cu planul, necesara ridicarii unifonne a acestuia pe planulinc1inat.

Fig. 5.19 S.:J? Scripetele din figura 5.19 este ideal. iar eorpurile de Ia ~le firului ideal trecut peste scripete au masele mi = 20 kg si

~::8kg.

I II I

\

;;.54...o.- _;Ca::::tpi::IO:!:1u1~J..!!M!!:E~C~ANI~C~A~-l;I..!:E~N~UN'ft~, '(

a) Care este valoarea reactiunii exercitatii de suprafata de sprj" asupra corpului I'? Jt b) Ce forti trebuie sa actioneze impreuna eu u.i.'U.L.tU-~::':::';::';'tLL;, greutatea corpului 2 pentru a putea ridiea uniform corpul I?

c) Care este valoarea fortei de reactiune ce actioneaza asupra axului scripetelui, dind corpul 1 este ridicat uniform?

5,20. Ce relatie trebuie sa existe Intre masele celor trei corpuri din figura 5.20 pentru ca sistemul sa fie in echilibru '1 Scripetii si firele sunt ideale.

5.21. Scripetii din figura 5.21 sunt ideali iar firele sunt flexibile si inextensibile, iar znasa corpului 1 este ml ;: 120 kg.

a) Care este valoarea masei corpului 2 care asigura echilibrul sistemului?

b) Calculeaza valoarea tensiunilor din fire.

S.22. Pentru a scoate din pamftnt un stalp de greutate G;: 2600 N, un om foloseste sistemul din figura 5.22. Distanta pe care este Infipt in pamant stalpul este d;: 30 em, iar forta de frecare dintre el si sol este Ff= 1000 N. Scripetii sunt ideali, iar firele sunt inextensibile ~i au masa neglijabila, Determina:

a) forts eu care trebuie sa tragi omul de capatul A al fuului pentru a scoate stAlpul uniform; b) distanta pe care se deplaseaza punetul A, pana cand stlUpul este scos din piimint;

c) masa minima a ornului pentru a putca scoate stalpul.

Fig. S.20

Itlg.S.11

Fig. S.Z2

-~.>.

.-.\, , ...• , ..

sit..'Sistemul de mecanisme s. din figura 5.24 este idcitubll• asezat pe baraAB de~ L= 3 m, 1a distanta t .. em de articula\ie, are .:,.= 40cm si este eonfce-/: ~ tcJt=:t::!!::::::===:::1 ~lemn (p= 0.6 gI~"U13). Ildinnini valoarea forte1 Fee asiIMl echilibrul sistemului

~tat.

Fig. S.24

sa Bata rigida AB are A

-r~=======r==~B _m;;: 5 kg si se poate

rott.flri freeare in jurul u

.. . /:

PQetului o. Corpul de ~

la_j,unctul Bare masa ~ Fig. S.lS

"'1 a 20 kg ~i lungimea .

tllC 20 em. iar firul cu care este legat capatul A al baret e~te

~nsibil, de masa neglijabiHi!?i formeaza, eu orizontala unghiul ~Oo. Lungimea bard este L;: 190 em, iar ~istanta de la 0 la B _DB;: a ;: 70 em. Detennina tensiUDea din fir.

.. ",.

,

i it ,I I I

I I

I i

I I II

I I III

Capitolull. MECANlcA -- I. &\;lJ~

B. Teste

Testull

1. Stabileste care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate (~ si care sunt false (F). Reformuleaza afirmatiile false pentru <I de~~; adevarate.

a) Asupra unui corp aflat in echilibru de translatie aq:iooeaza~ mult doua forte.

b) Un corp se roteste uniform dad momentul rezultant al fOrtek~ ce actioneaza asupra lui are valoarea constanta diferita de zero. c) Valoarea momentului unei forte se modifies atunci c:1;1d flJl~ aluneca pe suportul sau, deoarece bratul acesteia se schirnba. d) Un corp poate aluneca pe un plan lnclinat datorita ;-J~ti:.ml componentei tangentiale a greutatii,

e) La parghia de ordinal intfu, valoarea fortei active este rnai mi;:l dedit a fortei rezistente, deoarece bratul ei este mai mare ur:d bratul fortei rezistente.

f) La un scripete compus ideal, in echilibru, intre rnodulele fortdm exista relatia: R :::: 4 F.

g) Folosind un sistem de doi scripeti ficsi putem ridica un com de greutate eel mult egala ell a DO astra,

h) Un corp aflat pe un plan inclinat de unghi o. este autoblocadaca intre coeficientul de frecare la alunecare ~i unghiul plan I! itl' exista relatia: ~ > tg u.

2. ~n corp este deplas~t uniform sub actiun~a ~T".,

unet forte de valoare F :::0 60 N, ce face unghiuJ '\..;-

u"" 60° cu directia de rniscare (figura T.l.2), Fig. Tl.2

a) Reprezinta fortele ce mai actioneaza asupra corpului.

b) Determine valoarea fortei de frecare,

3. Sub actiunea unci forte de valoare F:= 50 N, un cub tinde sa ~;; rastoarne injurul unei muchii, Directia fortei este paralela cu bazr cubului,

·····:·1 "1 urmatoare sunt adevarate (A~

L . .• care dintte afirma\ll: atiile false pentrll a de'le01

~ _ sent false (F), Reformu1eaza afirm .

~te. ~' . de tranS1a\ie acesta fie se rote~te

a)DIci un corp este rn echihbru

uaifonn. fie nn se rote~te, .. , if rm daca rezultanta fof\elor

b\Un corp se mil?di. rectllul1u um 0 .•.• "ta diferim de zero.

'} l' e valoate consl4U ~ ~

careact10neaza asupra ut ar , l~a si are unil3tea de ma. s ura

\-'- ~ , vcelona

c) Momentul tortei este manme· .

N· . az~a asupra unui

• m. f dor ce aeVone ,

d) Dad. momentu1 rezultant al o~ . te roti uniform ~l poate

. 1 peeUV se poa

cup este nul, atund c~~~ res

si aiba 0 mi~care rectlhme.

58 CapilOllIll. MECANICA·_ I~: e) Porta normala de reactiune ce actioneaza asupra unui corp ~ pe un plan lnclinat nu poate fi mai mare decat greutatea cOfIlll\' f) Pentru a ridica uniform un corp pe un plan inclinat trebuiei invingem pe langs. forta de frecare ~i componenta norrnali '

~ .. I

greutatu,

g) Pentru ca 0 pirghie sa fie In echilibru de rotatie este neces3J:~ raportul fortelor sa fie egal cu raportul bratelor,

h) Daca folosim un sistem de n scripeti mobili ideali pelll.!lll ridica un corp. atunci intre valorile fortelor activit si rezistenl

. ~ 1 . F R exists re atia: ::::; - .

2"

2. Greutatea corpului 2 din figura T2.2 este UL"lJ~'i'i"u.. G2 = 300 N. iar forta normalii ce actioneaza asupra lui este N::::: lOON. Firele sunt inextensibile si au masa neglijabila, iar scripetii sunt ideali,

a) Determina masele corpurilor 1 ~i 3.

b) Se modifidi valoarea fortei nonnale de reactiune daea se renunta Ia corpul3? (Capatul firului se leaga de suport.)

Fig. T2.2

3. Valorile componentelor tangentiala si normala ale greutiilji unUl corp aflat pe un plan inclinat sunt G, ::::: 8 N si Gn ::::: 6 N, ial coeficientul de frecare la alunecare dintre el si plan este ~ ;;:;: 0,4. Calculeaza:

a) greutatea corpului;

b) valoarea fortei ce poate ridica corpul uniform pe planul incli nat actionand paralel cu acesta,

4. Bara AB este sprijinita Ia distanta U3 de caplirul A ~i are masa m::::: 16 kg. Determina care este alungirea resortului de constants elastica k =- 2000 N/m, ce asigura echilibrul barei (figura T2.4).

Fig. T2.4

~<;{: unui corp de masa

5.1. ,..". neaza. A acelasi

;i,;..,' m.. ~

m :::' ... :8Cl10 .

'..n,. ,ttei fo"" de valort

p1an'~r' ~l'""

FI :: l.:N. F1 = F3 = 10../2 N

(a=-4;Q)ca in figura 5.1, ~u~

~'Cirora acesta se Ull~C~~ Fig. s.i

cu y~oonstantli. Calculeaza. . 0 i suprafa\a orizontaUi~

a) ~de frecare la a1un~are ~ntre c rp ~ rafe ei orizontale~

b) ftJI:tanonnalS de reactlUne din parte;i~: co~ &i suprafata.

c) coC6cientul de frecare Ia aluneeare

.. ~. .

s

S.2,;·C'mci resortUri identice foart~e u~~~r~ de luDgime £0::' 10 em !1i cons~anta el~suca k = 200 N/m sunt fixate ca in figura ~.2. Sfere)e dintre resorturi sunt identice. ~1 au

. ., AB <:1 sfeta

fiecate masa m :::: 200 g, iar 11Ja "1

. 3 fiecare masa

de 1a capiitul resortulut au

m' :: 2 m. Calculeaza:

a) defonnarile resorlurilor;

b) lungimile finale ale resorturilor.

Fig. 5.2

60

Capitolul L MECANICA - '- EN!J~lJf,

5.3, Pe doua tije rigide, aflate la dis- m tanta d = 20 em una de alta, pot culisa

en frecare, avand eoeficientul de

frecare Jl = 0,1, doua sfere mici de k

rnase egale m = 236 g fiecare, prinse

de dow resorturi identice de eonstanta

elasticak= lOON/m. Cele doua sfere Fig. 5.3

sunt legate cu un fir elastic Ia mijlocul caruia este prins un corp c, masa m' =: 154,7 g, astfel Incat la echilibru unghiul dintre cej douajumatii.~ ale firului este 20. =: 120° (figura5.3). Determinl:

a) eat se alungeste fiecare jumatate a firului;

b) constanta elastica a firului;

c) deformarea fiecarui resort.

m'

5.4. Pentru sistemul din figura 5.4, aflat in repaus, se cunose: m] = 3 kg (masa corpului I), (l =: 60°, k = 500 N/m. Corpul2 este un cub din invar (p = 8 glcm3) cu Iatura (= 10 em, care are un gol de forma cubica ell latura a=:5 em. Calculeaza:

a) alungirea resortului; Fig. SA

b) forta normala de reactiune exercitata asupra cubului;

c) valoarea minima a coeficientului de frecare la alunecare dinW cub si suprafata, pentru ca acesta sa nu inceapa sa alunece. Frecarile Ia scripete se neglijeaza, iar firul este ideal.

5.5. In sisternul reprezentat in figura 5.5 scripetele este ideal. corpurile I ~i 2 au greutatile G]= 4 N, respectiv G2 =: 8 N, iar firul de care sunt legate este inextensibil ~i foarte usor, Coeficientul de frecarc I; alunecare intre oricare doua suprafete este IJ. =: 0,25. Calculcavaloarea fortei necesare, pentru a deplasa corpul 2 cu viI:!: constanta,

Fig. 5, 5

scindurii ~e ~asa M t=~ ~fk ;;~~~", F

5.6 tncepe sa scuoneze ~"?J~I •

clrei modul creste lent~}0A ~~; nn),

iiiiI{l8R~ zero. Coeficientul Fig. S.fi

la alunecare dintre scandura ~i corpul de masa mare ...•.. fl2' iar eel dintre scandura ~i su~a!~ orizontala are .c : fll. Constanta elastica a resortulw, InItIal nedeformat,

".Hul~k. Detennina:

fortei F pentru care incepe alunecarea scandurii:

fortei F pentru care incepe alunecarea corpului pe

S.1r!11aa CD masa m = 5 kg se sprijma pe doua ._Ie netede (Il = 0) care formeaza cu oriungbiurile a = 60° si respectiv p == 30" .. , S.8). Aflii fortele en care sfera apasa pe

c41ifatJli suprafete.

:t.tlMJID· mosor Infasurat cu ata atfuna pe un t'""'!I! .... u.uN sustinut de capatul atei (figura 5.8). Milblll are masa M. razele r si R, iar coefi-

. de frecare intre el si perete este u, -'.",_IUU ce unghi a minim, mosorul nu poate aQllec:a pe perete ?

.. ," ... .me va fi tensiunea in firul de suspensie in

.. eaz ?

siYn cub omogen este mentinut in contact cu ~ vertical cu aj utorul unui fir mextensibil ~ usor prins la mijloeul unei laturi (figu.9). Coeficientul de frecare la alunecare dintre

h.'<>

Fig. 5.7

)l

Fig. 5.8

)l

Fig. 5.9

62

Capitolul I. MECANIcA. ~ I. ENUXf1.;Rj

cub si perete este u, Deterrnina pentru ce unghi a. dintre fir Ii perete, cubul se va aseza, astfel incat fata de langa perete sa fie 'in contact cu aceasta pe toata suprafata,

5.10. Scandura omogena, de lungime A B

L = 15 m, cu greutatea Go = 400 N, se r:' ====;::::=====:::::;==:::......., sprijina simetric pe doua suporturi ;;i; ;A:; ....... aflate la distanta d = 8 m unul de altul (figura 5.10). Un baiat cu greutatea G = 640 N porneste din punctul A si se deplaseaza spre dreapta. a) Aflati dit de departe, dincolo de punetu1 B, poate merge bruatul rara ca scandura sa se rastoame.

b) La ce distanta fata de capatul din dreapta al scandurii trebuie plasat suportul B, pentru ca baiatul sa poata merge pana la capatul scandurii, rara ea aceasta sa se rastoame.

Fig. 5.10

S.ll. Bara omogena OA = L cu masa M este articulata in 0 si rezemata in A pe un perete vertical (figura 5.11). fn punctul D (OD = 3U4) este fixat un corp cumasam.

a) Aflil expresia valorii fortei orizontale aplicata in punctul B (DB = U4) astfel m:n::>:1'"77:l'777"7'7T.f7:n~

incat apasarea in punetul A sa fie nula Fig. 5.11

(a. = 45°).

b) in cazul punctului a) determina reactiunea din O.

S.12. 0 grinda AB neomogena de Iungime O· L = 3 m si masa M = 200 kg este mentinuta

in echili?TU ~~ poz~tie o:izontala ell aju!orul . . ..

unor scripeti ideali, ea 10 figura 5.17· Intre A . B,J.,

masele corpurilor 1 si 2 care echilibreaza L:J

grinda exista relatia m2 - 2m I = 100 kg, iar Fig. 5.12

firele folosite sunt inextensibile ~i au masa neglijabila, Calculeazft:

63

~ corpuri1or I si 2~

:~"se afli centrul de greutate al grinzii (fata de capatul A),

~ resort foarte u~~ de lungim~ L = 30 em ~i constants el~tidi. k i:;_ NIm este fixat 10 plan vertIcalla ambele capete, fira a fi ~~nat. La mijlocul resortului sev fixeaza un co~ ~e mici di ',WPrni cu masa m = 800 g. CaIculeaza care sunt lungimile eelor do\Iljiunaliti ale resortului (care rarnane vertical) la echilibru.

5.M.Uii teu format din doua bare omogeDe ckIungjrni L)= 50 em si Lz = 150 em, cu_1e ml = 2 kg, respectiv mz = 4 kg _ltJiIpeodat in plan vertical asa cum se "JIl figura 5.14. In punctul A este 0 ~ tara frecari, sistemul de scripeti esIi..ldeal. jar firele sunt inextensibile de II.,OcstijabiIa.

a). este masa corpului care asigura echilibrul teului, ea in

figjji 5.14?

b)l$cuIeaza unghilll format de bara de lungime L, cu vertical a,

la'Mnrrea echilibrului (oscilatiile s-au amortizat) dupa ce S-8

+mt sistemul de scripeti.

A

Fig. 5.14

s.aUn corp paralelipipedie omogen eu dimens.iunile 4 x 4 x to em si densitatea p = 0,75 g/cm' estetras cu viteza constanta in lunguI unei SU}l"afe\C, eu ajutorul unei forte orizontale F, cain figura 5.15.

a) La limita rastumarii, punctul de aplicatie al fortei se afla la UtIItimea h = 8 em. Calculcaza valoarea coefidentului de frecare Iti.mneeare si valoarea fortei F.

b)Daca punctul de aplicatie al fortei este la inaltimea h' = 6 em, ~ este pozitia suportului fortei de reactiune normals N, exercitatA asupra eorpului de suprafata orizontala ?

64

Capittllul I. MECANICA - I. ENU~lU~, --...:

5.16. Un corp de masa M = 100 kg este asezat pe 0 sUprafaij orizontala, ca in figura 5.16. Firul care leaga corpul de sdind~ este inextensibil, iar scripetele este ideal. Scandura are n!<i8! neglijabilii, lungime L =- 5 m ~i se poate roti injurul articulatiei 0 de Ia celiilalt capat, Din punctul 0 pleaca un om de masa m = 50 kg eu viteza v = 0,5 mls.

t:: dil;'_=]

Fig. 5.16

Stirn cii pentru a face eorpul M sa alunece este nevoie de 0 fo~ orizontala minima T, egalii in modul cu 20% din greutatea eorpului M. Calculati ce interval de timp a treeut de la pomirea omului panii cand corpuI M Incepe sa alunece,

(prof. Lucian Oprea, Colegiul National "Mircea eel Batran", Constanta; prof. Vasile Pop, Colegiul "Gh. Sincai", Baia Marc:

O.N.r. 1999, Breazal

5.17. 0 scandura dreptungbiulara omogena cu greutatea G.~ laturile a si b (a > b) este suspendata ea in figura 5.17 .a,

a

b

c

A

Fig. S. )7

D

c

j;

v : pt1nctului 0 este aleasa astfel mcat AD/DB = alb.

-. unei forte verticale F c, care actionand In punctul C,

- ;' dndura in echilibru in pozitie orizontali (figura 5. 17,a).

'-- - unei forte orizontale Jon, care actionSnd in punctul D, . - dndura in echilibru in pozitie orizootali (figura 5.17,b). a corespunzitor pozitiei de echilibru a scandurii cand tiber de fir, In functie de laturile a si b (figu-L ... Ce-u ... val' .. ~~oare are acest unghi in cazul in care b =- a ( .J2 - 1) ?

(prof. univ, dr. Florea Uliu, Universitatea Craiova; O.N.F. 2000, Sibiu)

'-D~I'II~nnJ sistemul din figura 5.18 se cunose m = 1 kg, (l = 30°, .-"""",-,--,,,, NIm ka = 100 N/m, a = 20 em, b =- 50 cm .

•• mlina'alungirile Ael si AC2 ale celor doui resorturi, daci '. freciri.J.or si rnaseJe parghiei, resorturilur ~i a seripetilor

pe planul inclioat existi frecare, sistem~l rimJin~ in , pentru orice pozitie a extremitatii S a celui ~~a1 doilea ... euprinsa in intervalul AB =- d =- 3 em. Determm~ forta~ de -: ... maxima (corespunzatoare situatiei dind corpul tinde sa se , dintre corpul cu masa m ~i planul inclinat.

~; b

.!<.' ... . ~:.: .

I<'ig. S.UI

elSe considers ea planul inclinat este asezat pe un eintar. De_~ ~ cu cat se schimba indicatia cantarului in timpul deplasari I ~ui Sin conditiile punctului b).

·'Jf (prof. Bogdan Karoly, Oradea; O.N.F. 2000, Sibil)

66

Capitolul J. MECANlCA - L BNUNrtJ~!

5.19. 0 cutie de forma cubica, avand latura a:::; 120 em si masa tn. este asezata pe 0 suprafata orizontala (figura 5.19). Coeficientui de frecare Ia alunecare dintre cutie ~i suprafata este I-l :::; 0,25. 0 scan dura rigida AC cu Iungimea L :::; 2,2 m si masa mz :::; 5 kg, articulata Ia capatul A, se sprijina tara frecare pe cutia cubica, in punctul B (AB:::; I!:::; 2 m).

a

Fig. 5.19

a) Determinati forta cu care scandura actioneaza asupra cutiei,

b) Cu cat se modifica forta de apasare asupra cutiei (care ramane imobila) in timp ce un carucior, ell masa m3:::; 40 kg, este ridicat uniform pe scandura (din A in B) cu ajutorul unui cablu paraleI cu aceasta? c) Care trebuie sa fie greutatea minima Gmin a cutiei pentru care caruciorul poate ajunge in punctul B al scandurii ? Considerati s= lONlkg.

(prof. Florin Macesanu, Alexandria; prof. Andrei Petrescu.

B ucuresti; prof. Levente Vadasz, Bucuresti:

O.N.F. 2001, Slatina)

5.20.0 scandurii omogena si uniforma de masa m :::; 1 kg si lungimc L :::; 1 m este asezata pe 0 masa orizontala cu coeficientul de frecare Ia alunecare J.1 :::; 0,20. La un capat a1 scandurii se aplica a furta orizontala F perpendicular pe scandura, Care este valoarea minima a fortei F necesara pentru ea scandura sa se roteasca si in jurul carui punet se va roti atunci scandura?

5.21. Corpul de rnasa m == 200 kg este in echilibru pe planul inclinal de unghi a == 300• Forta de frecare la alunecare Intre corp si planul

AL CORPURlLOR

F

Fig. S.21

uri este mai mare forta care rididi eorpul pe verticala in nr· ... eeunif . orma, decat forta neeesara ridicarii pe planul inclinat

la_are uniforma, cu aeest sistem de mecanisme?

s&La un atelier mecanic trebuie ridicata a turbina de la 0 mittohldrocentrala (M :::; 4 t).

a

b

c

Fig.s.n

Cd. trei mecanici pe care- i are atelierul se gandesc la :§.~e un sis~m de mecanisme format din sapte scripeti pentru a ridica turbina. Fiecare mecanic are masa m = 80 kg ~i 0 forta musculara maxima F.= 1200 N. Anatlzeaza fiecare sistem propus de cei trei mecanici, I\!IpIezentate in figura 5.22, si detennina greutatile maxime care

68

CapitoJuI I. MECANlCA - I. E~~I

pot fi ridica1e cu acestea, Fiecare mecanic actioneaza numai a~uPni sistcmuJui san. Presupunem ca seripetii sunt ideali, bam AB an masa neglijabilii, iar firele sunt inextensibile,

s.n. 0 bariomogeniAB de mad m = ] 20 kg. articulati fii:ri frecare la un capit, este mentinuti in eehilibm cu ~ a doi scripeti coaxiah lipip unul de altul.Ia care raportu1 razelor este RIr = 3, iar frecirile se neg1ijeaz.ii (figura 5.23). a) Determina masa pe care tre-

buie si 0 aiba corpul M de la ca- FIg. 5..23

pitul firului trecut peste scripetele S2, pentru ca bara sa formeze cu orizontala unghiul a == 30°.

b) Ce fotti de reactiune exerciti articulatia asupra barei ?

c) Ce mas.i suplimentari trebuie agatati de corpul M pentru ca UD copil CD masa mo = 40 kg sa poata merge pe

bari din punctul A pABa la capitul ei? Bara L«~~",,".::L¥:.'-'. ajunge in pozitie orizontala,

5.24. Doua resorturi elastice, foarte usoare, de constante elastice k1 = 180 N/m, respectiv k2 = 420 N/m, au unul dintre capete fixate in acelasi punct, iar celelalte capete legate cu un fir inextensibil, de mad neglijabila, cu lungimea f = 2 em (firul este intins, firi a fi tensionat, iar resorturile nedeformate), Se cupleaza pc rind la capitul A al resortului rnai lung (1), apoi la capitol B al resortului mai scurt (2), un sistem fonnat din sase scripeti ideali. La capitu1 firului, treeut peste scripeti, se agati un corp de masi mo = 140 g (figura 5.24).

Fig. 5.14

AL CORPURILOR

CD pe care sunt montati scripetii mobili este Se considera g = 10 Nlkg.

alungirile resorturilor si distanta pe care coboara mass mil in cele doua situatii, cand sistemul este in (3 p)

~tinlti grafic, pe aceeasi diagramii, distanta h pe care .,,[aJIllJW in functie de masa m a acestuia (in intervalul tntte me ~i 4mo) pentru cele douii situatii (sistemul de

in punctul A, apoi 'in punetul B). (3 p)

~ ....... masa minima a corpului, intr-o noua aranjare a celor $IiII1.t~1CP. (renuntand Ia bara CD ~i folosind un alt nurniir de DDOiIJi;llI"""_''''_ ineat alungirea resortului 2 sa fie 6£ = 5 cm. Noul

SlIIIIlI!f'.(1C seripeti este cuplat 'in punctul B. (3 p)

(prof. Constantin Rus, Colegiul National .. Liviu Rebreanu", Bistrita; prof. Florin Mi\ce~anu, Scoala cu clasele I-VIII .. Stefan eel Mare". Alexandria;

O.N.F. 2003, Satu Mare)

5.Zfro scandura omoge.na este sprijinita ca in figura 5.25,a. eodc:ientii de frecare la alunecare dintre scandura !}i podea, ~ dintre scandura !}i perete sunt JlI = 0,25. respectiv ~l2 = 0,2.

B

A

A

a

h

FIt!;.5.2S

:'11:

, ,

70

CapilOlul I. MECANICA ~ I. BN!:!'In

~

a) Reprezinti fortele care actioneaza asupra scindurii si calCull!al:i tangenta unghiului minim fata de podea pentru care sdindura e~ in echilibru. (S~ b) Se fixeaza scindura in aceasta pozitie, si pe ea se pone un m08~ ca in figura 5.25.h. Reprezinta fortele care actioneaza asup~ mosorului ~i calculeaza coeficientul minim de frecare la alunec~ dintre mosor ~i scandura pentru ca acesta sa stea in echilibru. &

daR=3.

r

(Subiect selectat ~i propus de: prof. Constantin Rus, Colegiy National "Liviu Rebreanu", Bistrita; prof. Florin Mike~an~ Scoala cu clasele, I-VIII .. Stefan eel Mare". Alexandria

D.N.F. 2003. Satu Marl

(4 pi

MECANIC $1 ENERGIA MECANICA

1_l!CtJ'lUC (L): al unei forte COD stante F, al carei punct de se deplaseazi rectiliniu este 0 marime fizica scalara a este data de relatia:

L= Fr d -cosu ,

- lungimea deplasarii punctu1ui de aplicatie al fortei,

- unghiul dintre directiile fortei 'Ii deplasarii,

[Ll.L = J (Joul).

L= F . d, L> 0 forta efectueaza un lucru mecanic motor. _ ...... 11-. L = 0, forta este perpendiculars pe directia miscarii,

, , 1800, L = - F . d, L < 0 forta efectueaza un lucru rnecanic

LIJI.!mc:camc al unei forte de frecare sau al unei forte de tractiune dc:iillde, de traieetoria parcursa de corp.

"mecanic al fortet de greutate (G): este independent de trai_me ~i lege de miscare ~i este dat de relatia:

L=mg h,

.. It - diferenta de nivel dintre pozitia initial a ~i finali.

", kb.(

u.:nu mecanic alfortei elastice: L, = ---,

.' 2

UDde k - constanta elastica;

. Ai - deformarea,

~ mecanica (P): dezvoltata de 0 forta constanta, se defineste ~.' raportul dintre lucrul mecanic efectuat de aceasta forta si ~ul de timp necesar efectuarii lui.

. L F [p] ,""!_=W

P=-, p= v, v =const, s.t

t " s

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->