Universitatea de Stat ,,B. P.

Hasdeu” din Cahul

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Băl i

S. Cornea, L.Trinca, A. Sainenco,

L. Chiciuc, V. Ponomariov

Învă ămîntul superior:

între cerere şi ofertă

Cahul, 2011
378
I-59

Recenzen i:
Tudor Arnăut, conf. univ., dr.., Universitatea de Stat din
Moldova
Aliona Zgardan, conf. univ., dr., Universitatea Pedagogică de
Stat ,,Ion Creangă”

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului TEMPUS

Modernizarea sistemului de învăţămînt superior pentru
dezvoltarea parteneriatului social şi creşterea competitivităţii
ştiinţelor umaniste (159338-TEMPUS-1-2009-1-LV-
TEMPUS-SMHES)

Descrierea CIP a Camerei Na ionale a Căr ii

Învă ământul superior: între cerere şi ofertă / Cornea
Sergiu, Trinca Lilia, Sainenco Ala [et al.]; Univ. de Stat din
Cahul "B. P. Hasdeu". – Cahul: US "B. P. Hasdeu" Cahul,
2011 (Tipogr. "Centrografic" SRL). – 100 p.
150 ex.
ISBN 978-9975-914-64-2.
378
I-59

ISBN 978-9975-914-64-2.

Cornea S., Trinca L., Sainenco A., Chiciuc L., Ponomariov V.

2
 Cuprins:
Preambul........................................................................... 5
1. Sistemul învă ămîntului superior din Republica
Moldova
1.1 Legisla ia ………………………………………….… 7
1.2 Structura administrativă a învă ămîntului superior….. 7
1.3 Institu iile învă ămîntului superior…………….……. 9
1.4 Admiterea în învă ămîntul superior………………….. 9
1.5 Învă ămîntul superior profesional…………….……… 10
1.6 Specialită i şi programe educa ionale………...……… 12
1.7 Sistemul de credite…………………………………… 12
1.8 Evaluarea calită ii învă ămîntului superior…...……… 13
1.9 Sistemul de finan are a învă ămîntului superior…...… 15
1.10 Asisten a socială a studen ilor……………………… 16
1.11 Cooperarea interna ională………………………….. 17
1.12 Probleme existente în învă ămîntul superior…......… 18
1.13 Concluzii şi recomandări…………………………… 18
2. Analiza pie ei muncii
2.1 Descrierea generală a pie ei muncii……………..…… 21
2.2 Legisla ia privind pia a muncii………………….....… 26
2.3 Pia a muncii din perspectiva absolven ilor specialită ii
Istoria……………………………………………………. 27
2.3.1 Încadrarea tinerilor specialişti în cîmpul muncii…... 27
2.3.2 Partenerii sociali semnificativi…………………….. 32
2.3.3. Principalii angajatori de pe pia a for ei de muncă… 34
2.3.4 Propuneri şi recomandări …………………………. 41
2.4 Pia a muncii din perspectiva absolven ilor
specialită ii Limba şi literatura română şi limba rusă…. . 44
2.4.1 Încadrarea absolven ilor în cîmpul muncii………… 44
2.4.2 Partenerii sociali……………………………...……. 47
2.4.3 Absolven ii Universită ii de Stat „Alecu Russo” din
Băl i în câmpul muncii……………...…. . . . . . . . . . . . . . 50
2.4.4 Corela ia educa ie / cerin e ale pie ei muncii………. 51
2.4.5 Concluzii şi recomandări……………………….…..
54

3
3. Analiza SWOT a planurilor de învă ămînt
3.1 Specialitatea Istorie……………………………..…… 56
3.2 Specialitatea Limba şi literatura română şi limba
rusă……. . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 64

4. Sistemul de învă ământ superior şi parteneriatul

social în Uniunea Europeană (Cazul Italiei, Letoniei şi
al Portugaliei)
4.1 Implicarea actorilor sociali în procesul de pregătire a
specialiştilor în Letonia……………………………….…. 72
4.2 AlmaLaurea: un mecanism eficient de asigurare a
tranzi iei Universitate - Pia ă muncii în Italia…………..... 76
4.3 Învă ămîntul superior portughez…………………...…
79
5. Concluzii finale şi propuneri ……………………..… 84
6. Anexe ............................................................................. 91

Contribu ia autorilor:
Cornea S. - cap.1, 4 (4.1), 5
Trinca L. - cap.3 (3.2), 5
Sainenco A. - cap. 2 (2.1; 2.4.1; 2.4.3-2.4.5), 4 (4.3), 5
Chiciuc L. - cap.2 (2.3.1; 2.3.2), cap.3 (3.1), ,5
Ponomariov V. - cap.2 (2.3.2; 2.3.3; 2.3.4), 4 (4.2), 5.

4
 Preambul
Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului TEMPUS
Modernizarea sistemului de învă ămînt superior pentru
dezvoltarea parteneriatului social şi creşterea competitivită ii
ştiin elor umaniste.
Scopul principal al proiectului este de a asigura calitatea
învă ământului superior în func ie de cerin ele pie ei muncii,
precum şi de a implica partenerii sociali în procesul de
pregătire a specialiştilor la specialită ile umaniste.
Obiectivele esen iale ale proiectului constau în elaborarea
unui set de recomandări metodologice accesibile, succesive şi
comune care ar contribui la creşterea calită ii învă ământului
superior şi la implicarea partenerilor sociali în acest proces.
Provocarea cu care se va confrunta învă ământul în viitorul
apropiat constă în stabilirea unei structuri a sistemului
educa ional, ce ar fi receptivă la tendin ele pie ei muncii. Se
impune consolidarea cooperării între partenerii sociali şi
institu iile de învă ământ pentru a dezvolta un sistem
educa ional flexibil şi adaptabil la cerin ele societă ii,
competitiv la nivel european.
Scopul şi obiectivele proiectului nu ar putea fi atinse fără
cunoaşterea detaliată a situa iei în domeniu. Deoarece
activită ile proiectului sunt concentrate pe dimensiunea
specialită ilor umaniste, ne-am propus să analizăm în acest
studiu două specialită i, Istoria (Universitatea de Stat „B.P.
Hasedu” din Cahul) şi Limba şi literatura română şi limba rusă
(Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălti). Alegerea
acestor două specialită i, care în R. Moldova sunt în centrul
dezbaterilor publice de două decenii, a fost dictată, în primul
rând, de ponderea şi valoarea pe care le au limba şi istoria în
educarea tinerii genera ii.
Problema studiată este una deosebit de actuală.
Schimbările survenite în societatea moldovenească, direc ia de
aderare la standardele şi valorile europene impun regândirea
sistemului de pregătire a specialiştilor în spiritul procesului

5
Bologna.
Din această perspectivă, e necesar a adapta sistemul de
pregătire a specialiştilor la rigorile şi cerin ele pia ei muncii.
Dacă la specialită ile legate de sectorul productiv al economiei
s-au elaborat numeroase studii, planuri şi modele, specialită ile
umaniste au rămas în umbră, considerându-se eronat că
domeniul umanist, având mai pu ine tangen e cu sectorul real,
nu are necesitatea de a reac iona prompt la schimbările de pe
pia a muncii.
Cerin ele fa ă de absolven ii specialită ilor cu profil
umanist se modifică în func ie de evolu iile în societatea
contemporană. Din acest motiv, este absolut necesar studiul
tendin elor de ultimă oră de pe pia a muncii într-un domeniu
foarte specific cum ar fi cel umanist, în scopul perfec ionării
programelor de studii şi a facilitării, şi pe această cale, a
accesului absolven ilor pe pia a muncii.

6
1. Sistemul învă ământului superior din Republica
Moldova
1.1. Legisla ia. Actul normativ de bază care determină
politica de stat în sfera învă ământului şi reglementează
organizarea şi func ionarea sistemului de învă ământ din R.
Moldova este Legea Învă ămîntului nr. 547 adoptată la
21.07.95.1
În procesul implementării legii s-a constatat că unele
stipulări ale acesteia au rămas ancorate în trecut şi nu
corespund necesită ilor societă ii moderne, bazată pe o
economie de pia ă. Din aceste considerente, pe parcursul anilor
1997–2010, Legea învă ământului a fost modificată de 37 ori.
În prezent, la ini iativa Ministerului Educa iei, a fost
elaborat şi au fost ini iate discu ii publice pe marginea
proiectului Codului educa iei.
1.2. Structura administrativă a învă ământului
superior. Învă ămîntul superior din R. Moldova reprezintă
partea componentă a sistemului de învă ămînt (Anexa I) care
are drept scop:
 formarea unei personalită ii multilateral dezvoltate şi
creative, pregătirea, perfec ionarea şi recalificarea la
nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiin ifice în
diverse domenii;
 asigurarea aspira iilor personalită ii de a-şi aprofunda şi
extinde studiile;
 promovarea cercetării ştiin ifice şi implementarea
rezultatelor ei;
 păstrarea, îmbogă irea şi propagarea patrimoniului
ştiin ific, tehnic, artistic şi cultural.
Ministerul Educa iei este organul central al administra iei
publice în domeniul învă ămîntului şi are, în principal
următoarele competen e:

1
Publicată în Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95, articolul 692.

7
 a) elaborează strategia şi promovează politica de stat în
sfera învă ămîntului, participă la elaborarea şi promovarea
politicii de stat în problemele copiilor şi tineretului; b)
elaborează strategia şi dirijează executarea planurilor de
dezvoltare continuă a bazei tehnico-materiale a tuturor tipurilor
de institu ii de instruire şi educa ie din subordine; c) elaborează
standardele educa ionale de stat şi controlează realizarea lor; d)
organizează şi coordonează activitatea de elaborarea a
programelor şi planurilor de învă ămînt, a manualelor şi altor
materiale didactice; e) participă la elaborarea planurilor de
admitere în institu iile de învă ămînt subordonate şi
nomenclatorului de meserii şi specialită i; f) stabileşte cotele
de admitere pe specializări în colegii şi în învă ămîntul
universitar; g) evaluează şi acreditează institu iile de
învă ămînt; h) coordonează activitatea de cercetare ştiin ifică
din institu iile subordonate de învă ămînt superior şi de
cercetare; i) elaborează, împreună cu Ministerul Finan elor,
normativele şi modul de finan are de către stat a sistemului de
învă ămînt; coordonează activitatea financiară a institu iilor de
învă ămînt subordonate; j) determină modul şi condi iile de
remunerare a cadrelor didactice şi altor categorii de personal
din institu iile de învă ămînt; k) încheie, din împuternicirea
Guvernului, acorduri de colaborare în domeniul învă ămîntului
şi ştiin elor, educa iei, între ine rela ii de colaborare cu
ministerele şi institu iile de resort din străinătate; l) avizează
conferirea titlurilor didactice de profesor universitar şi de
conferen iar universitar (docent); m) elaborează şi aprobă
regulamentul-tip al institu iilor de învă ămînt; n) echivalează
actele de studii referitoare la învă ămîntul preuniversitar, mediu
de specialitate şi superior.
Institu ia de învă ămînt superior universitar este condusă
de senatul universitar, prezidat de rector; facultatea - de
consiliul facultă ii, prezidat de decan; departamentul - de
consiliul ştiin ific, prezidat de director; catedra - de şeful de
catedră. Conducerea operativă a institu iei de învă ămînt

8
superior universitar este asigurată de biroul senatului
universitar.
Rectorii institu iilor de stat de învă ămînt superior sunt
aleşi pe bază de concurs de senatul institu iilor.
1.3. Institu iile învă ămîntului superior. Învă ămîntul
superior din R. Moldova este organizat în universită i, academii
şi institute, atât de stat, cât şi private. (Lista institu iilor din
învă ământul superior este prezentată în Anexa 2)
Institu iile de învă ămînt superior de stat pot ob ine statut
de autonomie universitară, în modul stabilit de Guvern.
Autonomia universitară vizează domeniile conducerii,
structurării şi func ionării institu iei, activită ii didactice şi de
cercetare ştiin ifică, administrării şi finan ării şi se realizează,
în principal, în: a) organizarea, desfăşurarea şi perfec ionarea
procesului de învă ămînt şi de cercetare ştiin ifică; b) stabilirea
specializărilor; c) elaborarea planurilor de studii şi a
programelor analitice în conformitate cu standardele
educa ionale de stat; d) admiterea candida ilor la studii; e)
selectarea şi promovarea cadrelor didactice şi ale celorlalte
categorii de personal; f) stabilirea criteriilor de evaluare a
activită ii didactice şi ştiin ifice; g) acordarea de titluri
didactice; h) eligibilitatea tuturor organelor de conducere, prin
vot secret; i) rezolvarea problemelor sociale ale studen ilor şi
personalului; j) asigurarea ordinii şi disciplinei în spa iul
universitar; k) găsirea surselor suplimentare de venituri; l)
stabilirea rela iilor de colaborare cu diverse institu ii de
învă ămînt şi ştiin ifice, centre şi organiza ii din republică şi
din străinătate.
În plan financiar, autonomia universitară se realizează ca
drept de gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a
fondurilor alocate de la buget sau provenite din alte surse
legale.
1.4. Admiterea în învă ămîntul superior. Admiterea în
învă ămîntul superior se realizează prin concurs, după criterii

9
generale stabilite de Ministerul Educa iei, respectiv, la ciclul I
– în baza atestatului de studii medii de cultură generală,
diplomei de bacalaureat, diplomei de studii medii de
specialitate (colegiu), iar la ciclul II – în baza diplomei de
licen ă (sau echivalentă).
Pentru studen ii admişi în baza atestatului de studii medii
de cultură generală se organizează un an de completare a
studiilor, care nu se cuantifică în credite.
Studen ii pot urma concomitent două specializări prin
sus inerea probelor de admitere. În acest caz studen ii pot
beneficia de bursă de stat pe durata maximă a unei specializări.
1.5. Învă ămîntul superior profesional. Învă ămîntul
superior, cu excep ia învă ămîntului medical şi farmaceutic, se
realizează în două cicluri:
ciclul I - studii superioare de licen ă;
ciclul II - studii superioare de masterat.
Activitatea didactică în învă ămîntul superior se
efectuează prin învă ămînt de zi, învă ămînt cu frecven ă
redusă şi învă ămînt la distan ă. În cadrul studiilor superioare
este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Durata
studiilor la învă ămîntul cu frecven ă redusă şi la învă ămîntul
la distan ă este mai mare cu un an decît la învă ămîntul de zi.
Durata studiilor superioare de licen ă este de 3-4 ani şi
corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile
pentru un an de studiu.
Ciclul I al învă ămîntului superior se încheie cu
promovarea examenului de licen ă, care include o probă de
profil, o probă de specialitate şi sus inerea unui proiect (teză)
de licen ă şi se desfăşoară în baza criteriilor generale stabilite
de Ministerul Educa iei.
Absolven ilor care au promovat cele două probe ale
examenului de licen ă şi au sus inut proiectul (teza) de licen ă li
se acordă titlul de licen iat în profilul şi specialitatea urmată şi
li se eliberează diploma de licen ă.
Diploma de licen ă atestă că titularul acesteia a dobîndit

10
cunoştin e şi competen e generale pentru continuarea studiilor
în ciclul II, precum şi o pregătire profesională ini ială care îi
permite angajarea în cîmpul muncii.
Durata studiilor superioare de masterat este de 1-2 ani şi
corespunde unui număr de 60-120 de credite de studiu
transferabile. Studiile superioare de masterat se organizează
pentru titularii diplomei de licen ă, asigură specializarea într-un
domeniu sau extinderea şi perfec ionarea pregătirii ştiin ifice şi
pedagogice şi se efectuează, de regulă, prin învă ămînt de zi.
La studii superioare de masterat de cercetare sînt admişi şi
titularii diplomei de studii superioare în medicină sau farmacie.
Studiile superioare de masterat sînt de cercetare şi
profesionale. Studiile superioare de masterat de cercetare
vizează dezvoltarea capacită ilor de cercetare ştiin ifică ale
studen ilor şi constituie o fază premergătoare obligatorie pentru
studiile de doctorat. Studiile superioare de masterat profesional
asigură aprofundarea unei specializări într-un domeniu, fiind
axate, în primul rînd, pe competen e cu con inut aplicativ.
Planul de admitere la studii superioare de masterat cu
finan are bugetară se aprobă de Guvern şi prevede admiterea
pînă la 50% din numărul total de absolven i cu diplomă de
licen ă ai anului respectiv. Admiterea la studii superioare de
masterat se efectuează prin concurs, în baza criteriilor stabilite
de Ministerul Educa iei.
Studiile superioare de masterat se finalizează cu
sus inerea tezei de master. Absolven ilor care au sus inut teza
de master li se acordă titlul de master în profilul şi la
specializarea urmată şi li se eliberează diplomă de master.
Diploma de master atestă că titularul acesteia a dobîndit
cunoştin e şi competen e generale şi de specialitate, precum şi
abilită i cognitive specifice. Diploma de master conferă dreptul
de a ocupa posturi didactice în institu ii de învă ămînt superior
sau de cercetări ştiin ifice şi de a participa la concursul de
admitere la doctorat.
Începând cu promo ia anului 2005, absolven ilor

11
institu iilor de învă ământ superior li se eliberează, obligatoriu,
Suplimentul la Diplomă.
Este incert statutul studiilor de doctorat şi post-doctorat
datorită faptului că Academia de Ştiin e a R. Moldova de ine
statutul de institu ie reglementatoare a acestui nivel de studii.
1.6. Specialită i şi programe educa ionale. Planurile şi
programele de studii ale institu iilor de învă ămînt pasibile
evaluării şi acreditării trebuie să corespundă cerin elor înaintate
de Ministerul Educa iei şi prevederilor documentelor
organismelor interna ionale de profil la care a aderat R.
Moldova.1
Planurile de învă ămînt pentru institu iile de învă ămînt
superior se aprobă de senatele universitare, de comun acord cu
Ministerul Educa iei, în concordan ă cu standardele
educa ionale de stat. Programele analitice se elaborează de
catedre şi se aprobă de senatul universitar, în baza avizului
favorabil al consiliului facultă ii.
Anul de studii în învă ămîntul superior începe la 1
septembrie şi are o durată de pînă la 42 de săptămîni,
repartizate în două semestre relativ egale, care include două
sesiuni de examene şi stagiile de practică.
1.7. Sistemul de credite. Studiile superioare corespund
unui număr de credite de studiu transferabile ECTS (European
Credits Transfer System). Studiile superioare corespund unui
anumit număr de credite de studiu transferabile ECTS:
 durata studiilor superioare de licen ă este de 3-4 ani şi
corespunde unui număr de 60 de credite pentru un an de
studiu;
 durata studiilor superioare de masterat este de 1-2 ani şi
corespunde unui număr de 60-90-120 de credite de studiu.
Sistemul de notare este de la 1 la 10. Notele sub 5
însemnând nepromovare.

1
Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea institu iilor de învă ămînt din
Republica Moldova nr.1257-XIII din 16.07.97, art.5.

12
 1.8. Evaluarea calită ii învă ământului superior.
Evaluarea şi acreditarea institu iilor de învă ămînt de toate
nivelurile şi cu orice formă de proprietate constituie
prerogativa Ministerului Educa iei şi se realizează de către
Departamentul de evaluare şi acreditare a institu iilor de
învă ămînt ce activează în cadrul Ministerului Educa iei.
Ministerul Educa iei, de comun acord cu alte ministere şi
departamente interesate, instituie comisii specializate de
evaluare şi acreditare. Regulamentul de activitate al comisiilor
specializate se aprobă de către Ministerul Educa iei. Comisiile
specializate sînt organisme permanente care îşi reînnoiesc o
dată la 4 ani 1/3 din numărul membrilor săi şi îşi desfăşoară
activitatea în baza unui regulament aprobat de Guvern.
Preşedintele şi secretarul comisiei specializate sînt numi i de
Minister.
Toate institu iile de învă ămînt de stat şi cele private se
supun, în mod obligatoriu, evaluării şi acreditării. Graficul
acreditării şi periodicitatea evaluării institu iilor de învă ămînt
se aprobă anual de către Ministerul Educa iei.
Procesul acreditării include două etape:
I. decizia autorită ilor publice privind înfiin area
institu iei de învă ămînt statale sau licen a privind dreptul de
înfiin are şi func ionare provizorie a institu iei de învă ămînt
private;
II. evaluarea şi acreditarea institu iei de învă ămînt statale
sau private prin care i se acordă acesteia toate drepturile
prevăzute de Legea învă ămîntului.
Institu ia de învă ămînt este supusă acreditării, în baza
hotărîrii Ministerului Educa iei sau la solicitarea institu iei
respective, în cazul cînd ea dispune de: statut propriu, hotărîrea
despre înfiin area institu iei respective, certificat de înregistrare
la Ministerul Justi iei (pentru institu iile private), licen a de
activitate, cel pu in 60% din cadrele didactice, încadrate cu
norma de bază în unitatea respectivă, inclusiv în institu iile de
învă ămînt superior - nu mai pu in de 30% de specialişti cu

13
titluri şi grade ştiin ifice, didactice sau onorifice, la momentul
acreditării, şi cel pu in 45% - la următoarea evaluare.
Pentru ob inerea acreditării, institu ia de învă ămînt
superior trebuie să asigure promovarea examenelor de
absolvire (licen ă) a cel pu in 50% din numărul celor
înmatricula i în anul I de studii.
Pentru ob inerea acreditării, institu ia de învă ămînt
privată trebuie să prezinte dovada că a utilizat, în perioada de
func ionare provizorie, cel pu in 25% din venituri pentru
investi ii în baza tehnico-materială proprie.
Procedura de evaluare academică şi acreditare a
institu iei de învă ămînt se bazează pe un ansamblu de criterii
generale şi standarde obligatorii. Criteriile se referă la
domeniile fundamentale de organizare şi func ionare specifice
institu iilor de învă ămînt: cadre didactice, con inut al
învă ămîntului, bază tehnico-materială, activitate de cercetare
(în învă ămîntul superior şi postuniversitar) şi activitate
economico-financiară. Fiecare criteriu are standardul lui care
reflectă nivelul minim obligatoriu al domeniului de activitate
evaluat după acesta.
Acreditarea unei institu ii de învă ămînt se efectuează în
următorul mod:
 institu ia de învă ămînt ce urmează a fi acreditată prezintă
comisiei specializate corespunzătoare un raport de
autoevaluare, ai cărui indicatori orientativi sînt reda i în

 comisia specializată, inînd cont de raportul de autoevaluare

anexa la prezentul regulament;

al institu iei de învă ămînt şi de rezultatele controlului la

fa a locului, întocmeşte o prezentare de acreditare a
institu iei de învă ămînt în întregime şi/sau a

 Departamentul, în baza prezentării comisiei specializate,

subdiviziunilor ei, pe care o depune la Departament;

elaborează o hotărîre privind acreditarea sau, după caz,

neacreditarea institu iei, pe care o prezintă Colegiului
Ministerului Educa iei;

14
 institu iei de învă ămînt acreditate i se eliberează un
certificat după modelul aprobat de Ministerul Educa iei, cu
semnătura ministrului şi a secretarului Colegiului
ministerului.
După ob inerea acreditării, institu ia de învă ămînt este
supusă evaluării, de regulă, o dată la 5 ani. În cazul cînd
Departamentul constată că institu ia de învă ământ care de ine
certificat de acreditare a încălcat cerin ele şi/sau criteriile în
baza cărora a fost acreditată, Ministerul Educa iei va efectua o
evaluare anticipată (suplimentară), înainte de termenul stabilit
în prezentul alineat.
Dreptul de organizare a doctoratului şi postdoctoratului îl
au doar institu iile de învă ămînt universitar acreditate.
Filialele institu iilor de învă ămînt din ară sau de peste
hotare, ce func ionează pe teritoriul R. Moldova, sînt
considerate unită i distincte şi se supun separat procedurii de
evaluare şi acreditare.
Decizia cu privire la acreditarea sau neacreditarea unei
institu ii de învă ămînt se adoptă de către Ministerul Educa iei.
Institu iile neacreditate se lichidează în condi iile legii.
Institu iile de învă ămînt îşi pot desfăşura (continua)
activitatea de instruire doar în domeniile pentru care au ob inut
licen a şi acreditarea. 1
Institu iile de învă ământ superior din republic au creat
structuri interne de management al calită ii. La nivel
institu ional au fost elaborate şi implementate manuale de
management al calită ii.
1.9. Sistemul de finan are a învă ământului superior.
Potrivit prevederilor art. 61 al Legii învă ămîntului,
învă ămîntul se finan ează în mod prioritar. Sursa principală de
finan are a sistemului de învă ămînt de stat o constituie
1
Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea institu iilor de învă ămînt din
Republica Moldova nr.1257-XIII din 16.07.97; Legea privind aprobarea
Regulamentului de evaluare şi acreditare a institu iilor de învă ămînt nr.423-
XIV din 04.06.99.

15
mijloacele bugetare. Statul garantează alocarea anuală de
mijloace bugetare pentru învă ămînt în propor ie de cel pu in 7
% din produsul intern brut, inclusiv mijloacele valutare, şi
asigură protec ia articolelor de cheltuieli de la buget. Institu iile
de învă ămînt de stat gestionează în modul stabilit de legisla ie
mijloacele financiare alocate şi disponibile, are bilan
independent şi conturi trezoreriale în Trezoreria de Stat.
În acelaşi timp, institu iile din sistemul învă ămîntului de
stat pot beneficia şi de alte surse legate de finan are, cum ar fi:
a) mijloacele provenite din pregătirea, perfec ionarea şi
recalificarea cadrelor, din lucrările de cercetare ştiin ifică
realizate pe bază de contract; b) veniturile provenite din
comercializarea articolelor confec ionate în procesul de
învă ămînt (în gospodării didactice, ateliere experimentale
etc.), precum şi din arendarea localurilor, construc iilor,
echipamentelor; c) dona iile şi veniturile provenite din
colaborarea (cooperarea) interna ională, precum şi dona iile de
la persoane fizice şi juridice; d) venituri din plata pentru chirie
în căminele institu iilor de învă ămînt.
De asemeni, învă ămîntul poate fi sprijinit de societă i şi
asocia ii profesionale şi de patronat.
1.10. Asisten a socială a studen ilor. Dimensiunea
socială în învă ământul superior din R. Moldova poate fi
caracterizată ca un sistem orientat spre asigurarea accesului
echitabil la studii în bază de merit.
În scopul sus inerii materiale a studen ilor din institu iile
de învă ămînt superior, cuantumul burselor a fost majorat
începînd cu 01 septembrie 2009 şi constituie după cum
urmează:
 Ciclul I, licen ă: Categoria I – 655 lei; Categoria II –
550 lei; Categoria III – 510 lei; Bursa socială – 285 lei;
 Ciclul II, masterat – 720 lei.
Au fost instituite diverse categorii de burse de merit cu
scopul încurajării excelen ei academice şi a participării la via a
publica. (Bursa Republicii – 1200 lei; Bursa Preşedintelui R.

16
Moldova – 1090 lei; Bursa Guvernului – 1000 lei.)
În scopul asigurării accesului la studii a candida ilor din
familii defavorizate, pentru această categorie se rezervă anual
15 la sută din numărul total de locuri (la fiecare specialitate şi
formă de învă ămînt, conform cotei de admitere), prevăzute în
planul de admitere cu finan area de la buget.1
Sistemul de creditare a studiilor de către bănci e la fază
incipientă.
1.11. Cooperarea interna ională. Cooperarea
interna ională în domeniul învă ămîntului se efectuează în
conformitate cu legisla ia R. Moldova. Analizând activită ile
cu caracter interna ional în cadrul institu iilor de învă ământ
superior din R. Moldova, distingem următoarele trei
dimensiuni:
1. la nivelul procesului didactic: mobilită i studen eşti,
dezvoltare curriculară, modernizare pedagogică, dezvoltare de
programe cu dublă diplomă;
2. la nivelul activită ilor de cercetare: mobilită i ale
cadrelor didactice şi cercetătorilor, participarea la re ele
tematice europene şi extracomunitare, implicarea cercetătorilor
de nivel interna ional;
3. la nivelul rela iilor cu societatea: dezvoltarea de
parteneriate public-private, participarea la programe na ionale
şi europene de finan are.
Men ionăm că cetă enii R. Moldova au dreptul la studii
în străinătate în baza unor acorduri interstatale şi
interguvernamentale sau interministeriale de colaborare,
precum şi în baza unor contracte individuale cu institu ii de
învă ămînt din străinătate, şi prin sistemul creditelor
transferabile de studii. Cetă enii Republicii Moldova,
absolven i ai institu iilor de învă ămînt din străinătate, se
bucură, la încadrarea în muncă, de drepturi egale cu absolven ii
institu iilor de învă ămînt de acelaşi grad din Moldova.

1
http://www.edu.md/?lng=ro&MenuItem=8&Article=865

17
 1.12. Probleme existente în învă ământul superior.
Problemele principale cu care se confruntă învă ământului
superior, formulate laconic, constau în:
a) centralizarea excesivă a sistemului de învă ământ,
b) utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane,
c) neimplicarea beneficiarilor direc i în activitatea şi
gestionarea institu iilor de învă ământ,
d) conexiunea slabă cu pia a muncii,
e) perpetuarea managementului educa ional bazat mai
mult pe procese decât pe rezultate.
1.13 Concluzii şi recomandări. Racordarea
învă ământului superior la prevederile Procesului Bologna s-a
făcut, în principal, sub presiunea factorilor politici şi mai pu in
din ini iativa beneficiarilor direc i. De aceia reforma se
realizează cu dificultă i, iar mobilitatea studen ilor şi a cadrelor
didactice rămâne redusă.
Reglementările excesive, constrângerile de ordin
financiar, interven ia factorilor de ordin politic nu au permis
institu iilor de învă ământ, să reac ioneze cu promptitudine la
schimbările din via a socială şi cea economică, la evolu iile
pie ei muncii.
Datorită imperfec iunii cadrului normativ, care nu a
prevăzut obliga iunea absolventului ciclului I licen ă de a
continua studiile la ciclul II masterat, a făcut ca de inătorul
diplomei de licen ă, fără specializare în domeniu, studii
universitare integre şi volum de cunoştin e necesare, să
înfrunte dificultă i majore în angajarea în câmpul muncii,
angajatorii, pe de altă parte, având obiec ii la adresa institu iilor
de învă ământ.
O problemă stringentă în rela iile dintre sistemul de
învă ământ şi pia a muncii o reprezintă calitatea studiilor.
Majoritatea absolută a indicatorilor din cadrul procedurilor de
evaluare şi de acreditare a institu iilor de pregătire profesională
se referă la indicatori cantitativi, pe când indicatorii ce reflectă
rata de inser ie a absolven ilor în câmpul muncii, gradul de

18
satisfac ie a angajatorilor de nivelul de pregătire a
absolven ilor, nivelul de reprezentare a angajatorilor în
organele de conducere a institu iilor de învă ământ etc. lipsesc.
Întrucât angajatorii nu au posibilitatea de a interveni în
politicile educa ionale, mecanismele institu ionale pentru astfel
de interven ii fiind practic inexistente, între nivelul de pregătire
a absolven ilor şi aşteptările companiilor se creează decalaje
semnificative. Astfel, conform datelor unui sondaj
reprezentativ la nivel na ional, circa 66,7% din companii au
indicat lipsa for ei de muncă calificate ca principala cauză a
deficitului de personal din cadrul întreprinderilor. Există
diferen e semnificative între abordările institu iilor de
învă ământ şi ale lumii muncii referitoare la con inuturile şi
finalită ile instruirii profesionale. Analiza planurilor de studii,
de care în prezent se conduc institu iile de învă ământ, relevă o
pondere ridicată a disciplinelor teoretice în detrimentul
instruirii practice. Într-o anumită măsură, acest fapt se
datorează bazei tehnico-materiale depăşite a institu iilor de
învă ământ, masificarea învă ământului superior, lipsa unui
cadru normativ-juridic ce ar reglementa organizarea practicii
elevilor şi studen ilor în întreprinderile cu diverse forme de
proprietate. În consecin ă, structura de competen e a
absolven ilor nu corespunde celei cerute de angajatori, care pun
accentul mai mult pe deprinderile practice (78%), capacitatea
de a lucra în echipă (66%), experien a în domeniu (51%),
conştientizând totodată şi importan a cunoştin elor teoretice
(41%), competen elor digitale (33%) şi cunoaşterii limbilor
străine (24 %). Multe institu ii de învă ământ pregătesc
specialişti la specialită i ce nu sunt solicitate de pia a muncii.
Acest fapt creează impedimente în angajarea absolven ilor în
câmpul muncii şi nu permite persoanelor respective să-şi
valorifice în deplină măsură competen ele profesionale şi
poten ialul uman de care dispun ele. Imediat după terminarea
studiilor, îşi găsesc un loc permanent de muncă doar 44% din

19
absolven i1.
În baza concluziilor formulate recomandăm următoarele:
Responsabilizarea institu iilor de învă ământ, fapt ce
presupune institu ionalizarea unei evaluări şi acreditări externe
independente de autorită ile din domeniul educa iei, creşterea
rolului beneficiarilor direc i şi indirec i ai învă ământului în
aprecierea realizărilor institu iilor de învă ământ.
Descentralizarea sistemului, care presupune delegarea
competen elor şi a responsabilită ilor către institu iile de
învă ământ.
A s i g u rarea aut o n o m i ei
u n i versitare rea l e. Inclusi v la
s t a b i l i r e a n u m ă r u l u i d e l o c u r i şi
a f o r m e l o r d e î n v ăţă m â n t .
Implementarea unui management bazat pe rezultate, care
ar reorienta sistemul educa ional către necesită ile
beneficiarilor direc i şi indirec i ai educa iei, s-ar baza în luarea
deciziilor pe rezultate observabile şi măsurabile: accesul la
studii, rata de includere a persoanelor cu necesită i educative
speciale, progresele celor învă a i, angajabilitatea absolven ilor
etc.
Se impune o revizuire de principiu a mecanismelor de
finan are a institu iilor de învă ământ şi a modului de
gestionare a mijloacelor financiare respective. Considerăm că
este necesară acordarea unei autonomii financiare autentice
institu iilor de toate nivelurile de învă ământ.
Un rol important în formarea şi dezvoltarea specialiştilor
îl au conexiunile între institu iile de învă ământ şi pia a muncii.
Se impune implementarea unor mecanisme institu ionale care
ar oferi comunită ilor, organiza iilor de patronat, asocia iilor
profesionale posibilită i efective de a-şi promova viziunile ce
in de con inuturile şi finalită ile instruirii profesionale, de a

1
Barbăroşie, A., Gremalschi, A., Otter, Th. Educa ia şi dezvoltarea umană:
provocări curente şi de perspectivă.- Chişinău: IPP, 2010, p. 45.

20
orienta institu iile de învă ământ către necesită ile curente şi de
perspectivă ale pie ei muncii.
2. Analiza pie ei muncii
2.1. Descrierea generală a pie ei muncii
Pia a muncii din Republica Moldova s-a confruntat cu
schimbări importante în contextul reconstruc iei economice de
după ob inerea independen ei. Schimbările respective s-au
manifestat prin reducerea popula iei active, creşterea ratei
şomajului, limitarea capacită ii de creare a noi locuri de muncă,
modificarea structurii ocupării pe sectoare, domenii de
activitate, tipuri de proprietate etc.
Principalii indicatori ai ocupa iei pentru ultimii 10 ani
oferă următorul tablou al situa iei de moment şi al tendin elor
în evolu ia pie ei muncii1:
Tabelul 1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Activi,
1654,7 1616,7 1616,7 1473,6 1432,51422,3 1357,2 1313,9 1302,81265,3
mii /
59,9 57,9 57,2 51,6 49,7 49 46,3 44,8 44,3 42,8
%
Ocupa i,
1514,6 1499 1499 1356,5 1316 1318,7 1257,3 1247,2 1251 1184,4
mii /
54,8 53,7 53,3 47,5 45,7 45,4 42,9 42,5 42,5 40
%
Şomeri
140,1 117,7 117,7 117,1 116,5 103,7 99,9 66,7 51,7 81
BIM,
8,5 7,3 6,8 7,9 8,1 7,3 7,4 5,1 4 6,4
mii / %

În anul 2009, popula ia economic activă a Republicii

Moldova a constituit 1265,3 mii persoane, fiind în descreştere
cu 1,5% (-37,5 mii) fa ă de anul 2008. Structura popula iei
active s-a modificat după cum urmează: ponderea popula iei
ocupate active s-a micşorat de la 42,5 % la 40%, iar ponderea

1
Banca de date a Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova //
htpp://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/Mu
n01.asp

21
 şomerilor a crescut de la 4% la 6,4%.
Evolu ia resurselor umane a fost şi continuă să mai fie
marcată de influen a unor fenomene demografice şi sociale:
reducerea ratei natalită ii fa ă de creşterea ratei mortalită ii,
creşterea procesului de emigrare, reducerea calită ii serviciilor
de asisten ă medicală şi socială1.
Tabelul 2
Anii /
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Indiciul
Nou-născu i,
36939 36448 35705 36471 38272 37695 37587 37973 39018 40803
mii /
10,2 10 9,9 10,1 10,6 10,5 10,5 10,6 10,9 11,4
%
Deceda i, mii
41224 40075 41852 43079 41668 44689 43137 43050 41948 42139
/
11,3 11 11,6 11,9 11,6 12,4 12 12 11,8 11,8
%
Emigran i, 23130 29100 34530 39450 31010 30970
138300 172000 335600 294900
mii / 0 0 0 0 0 0
3,8 4,7 9,4 8,3
% 6,4 8,0 9,6 11, 0 8,6 8,7

Aceşti factori au contribuit la creşterea ponderii

segmentului popula iei de 60 de ani şi peste, precum şi la
men inerea unui nivel ridicat al ratei de dependen ă
demografică, mai cu seamă în zonele rurale.
Pentru aceeaşi perioadă avem următorii indicatori ai
ocupa iei pe activită i economice2:
Tabelul 3
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Activită i 1514,51498,9 1505,121356, 1316,0 1318,651257,281247,211251,041184,3
economice 8 8 100 48 4 100 100 100 100 6

1
Banca de date a Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova //
htpp://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/Mu
n01.asp
2
Banca de date a Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova //
htpp://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/Mu
n01.asp

22
 100 100 100 100 100
Agricultură,
economie, 770,4 764,84 747,12 583,2 545,51 548,41 422,36 408,61 388,64 333,67
vînat, 50,87 51,02 49,64 42,99 41,45 41,59 33,59 32,76 31,07 28,17
piscicultură
166,08 165,1 171,41 164,5 200,92 198,43 161,33 158,09 163,37 155,43
Industrie
10,97 11,01 11,39 12,13 15,27 15,05 12,83 12,68 13,06 13,12
44,36 43,23 46,01 53,24 68,72 69,43 67,33 75,67 82,77 72,89
Construc ii
2,93 2,88 3,06 3,92 5,22 5,27 5,35 6,07 6,62 6,15
Comer cu
ridicata 175,7
165,27 163,76 174,79 33,62 35,51 195,96 197,86 208,87 217,39
şi amănuntul, 4
10,91 10,92 11,61 2,55 2,69 15,59 15,86 16,7 18,35
Hoteluri 12,96
şi restaurante

Transporturi şi 63,87 64,35 61,74 67,73 0,36 0,48 65,28 68,74 70,76 68,01
Comunica ii 4,22 4,29 4,1 4,99 0,03 0,04 5,19 5,51 5,66 5,74
Administra ie
publică,
243,9
Învă ămînt 240,24 237,5 243,26 213,01 209,2 256,68 250,47 248,19 248,62
7
Sănătate şi 15,86 15,84 16,16 16,19 15,86 20,42 20,08 19,84 20,99
17,99
asisten ă
socială
64,36 60,2 60,79 68,1 253,9 257,19 88,34 87,76 88,43 88,36
Alte activită i
4,25 4,02 4,04 5,02 19,29 19,5 7,03 7,04 7,07 7,46

2. Situaţia în ramura Administraţie publică,

Învătămînt, Sănătate şi asistenţă socială. În anul 2009
popula ia angajată în ramura Administra ie publică,
Învătămînt, Sănătate şi asisten ă socială a constituit 248,62
mii persoane, fiind în creştere cu 1,15 % (0,43 mii) fa ă de anul
2008. S-au înregistrat disparită i importante pe sexe: ponderea
femeilor (171,95 - 69,16 %) a depăşit, tradi ional, ponderea
bărba ilor (76,67 - 30,84 %), iar ponderea din mediul rural a

23
fost, practic, egală cu cea din mediul urban (respectiv, 127,08
(51,1 %) - 121,54 (48,9 %).
Dinamica ratei de activitate a popula iei după vîrstă în
ramură este următoarea1:
Tabelul 4
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
240,2 237,5 243,3 244 213 209,2 256,7 250,5 248,2 248,6
Grupe de
vîrstă – total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
15-24 ani, 27,6 25,9 23,6 22,7 28,2 26,7 18,5 16,1 16,2 18,8
mii/
11,5 10,9 9,7 9,32 13,26 12,74 7,21 6,43 6,53 7,56
%
25-34 ani, 55,4 54,4 58,9 51,8 44,2 45,4 47,9 49,4 47,3 46,6
mii/
23,08 22,91 24,22 21,22 20,76 21,7 18,67 19,71 19,07 18,74
%
35-44 ani, 74,1 73,1 73,4 73,1 58,9 58,9 66,8 67,2 63,6 60,8
mii/
30,86 30,78 30,16 29,96 27,67 28,16 26,03 26,82 25,62 24,45
%
45-54 ani, 66,3 66,7 65,5 71,6 61,1 54,2 86,5 77,9 78,1 77,9
mii/
27,6 28,08 26,93 29,35 28,7 25,91 33,72 31,09 31,47 31,33
%
55-64 ani, 15,2 16,1 19,7 21,9 19 22,3 32,6 35,7 38,4 39,8
mii/
6,32 6,76 8,1 8,97 8,91 10,67 12,71 14,26 15,48 16,02
%
65 ani şi 1,5 1,4 2,2 2,9 1,5 1,7 4,3 4,2 4,5 4,7
peste, mii/
0,64 0,57 0,9 1,18 0,7 0,83 1,66 1,69 1,82 1,9
%

Se poate constata:
- descreşterea semnificativă, începînd cu 2006, a
numărului de angaja i între 15-24 ani (cu o
nesemnificativă creştere pentru anul 2009);
- descreşterea (cu o rată de aproximativ 2-3%) a
numărului de angaja i între 25-44 de ani;
- creşterea numărului de angaja i cu vîrsta între 45-65 (şi
peste) ani;
- numărul cel mai mare de angaja i pe vîrstă îl reprezintă

1
Banca de date a Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova //
htpp://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/Mu
n01.asp

24
 grupul de vîrstă 45-54 ani.
Indicatorii nivelului de instruire pentru ramura
Administra ie publică, Învă ămînt, Sănătate şi asisten ă
socială sunt următorii1:
Tabelul 5
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Nivel de 240,2 237,5 243,3 244 213 209,2 256,7 250,5 248,2 248,6
instruire –
total, mii / 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
%
Superior, 85,4 91,7 95,6 97,6 29,9 32 111,1 104,2 103,5 105,6
mii /
35,53 38,62 39,29 39,99 14,03 15,3 43,28 41,59 41,71 42,46
%

Dintre angaja ii cu studii superioare, grupele de vîrstă 15-

24 şi 25-34 de ani (care, în mare parte, înscriu absolven ii
recen i ai institu iilor superioare de învă ămînt) prezintă
următorii indicii2:
Tabelul 6
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Grupe 85,4 91,7 95,6 97,6 29,9 32 111,1 104,2 103,5 105,6
de
vîrstă–
total, 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
mii /
%
15-24 3,5 4,6 6 5 1,8 1,5 5,1 4 5,2 6
ani, mii
/ 4,09 5,05 6,23 5,1 6,19 4,77 4,63 3,89 5 5,67
%
25-34 19,6 21,9 23,4 21,6 7,1 8,3 24,1 26 25,4 25,9
ani, mii
/ 22,95 23,83 24,45 22,14 23,86 25,89 21,68 24,95 24,58 24,52
%

1
Banca de date a Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova //
htpp://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/Mu
n01.asp
2
Banca de date a Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova //
htpp://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/03%20MUN/MUN01/Mu
n01.asp

25
 Prin urmare, din 18,8 mii de persoane angajate din grupul
de vîrstă 15-24 şi 46,6 mii de persoane din grupul de vîrstă 25-
34 de ani, 31,9% şi, respectiv, 55,6% au studii superioare.
Men ionăm, în acelaşi timp, rata şomajului în rîndul tinerilor:
Tabelul 7
Ani 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Şomeri, 1,6 1,3 2,7 2,6 2,7 3 3,9 3,8 4,9 5,4
15-24 ani

2.2. Legisla ia privind pia a muncii

Spre regret, legisla ia educa ională a Republicii Moldova
nu include prevederi speciale privind posibilită ile de angajare
în câmpul muncii a tinerilor, absolven i ai universită ilor de
stat, posesori ai diplomelor de studii superioare. Documentul
fundamental, în vigoare, pentru domeniul educa iei, Legea
învă ământului a Republicii Moldova nr.547 adoptată la 21
mai 1995, spre exemplu, nu cuprinde un compartiment special
prin care ar putea fi reglementate problemele angajării tinerilor
specialişti. La fel se prezintă situa ia şi în proiectul Codului
Educa iei ce urmează să fie aprobat.
Chestiunile privind angajarea în câmpul muncii a
tinerilor absolven i ai universită ilor sunt reflectate în principal,
în legisla ia muncii şi a protec iei sociale. O importan ă
deosebită au în acest sens Legea cu privire la ocuparea for ei
de muncă şi protec ia socială a persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă, nr.102-XV din 13 martie 2003, Hotărârea
Guvernului R. Moldova nr.611 „Cu privire la aprobarea
Strategiei ocupării for ei de muncă în Republica Moldova ” din
15 mai 2002 şi alte acte. Unele momente precum facilită i şi
avantaje pentru tinerii specialişti ce aleg să practice serviciul
potrivit repartizării de stat în localită ile rurale, sunt specificate
în hotărâri speciale ale Guvernului Republicii Moldova (cele
mai relevante sunt indicate în Anexa III).

26
 2.3. Pia a muncii din perspectiva absolven ilor
specialită ii Istoria
2.3.1. Încadrarea tinerilor specialişti în câmpul
muncii
În urma analizei pie ei for ei de muncă din Republica
Moldova se constată existen a problemei încadrării în câmpul
muncii a tinerilor specialişti, absolven i ai facultă ilor de Istorie
a institu iilor de învă ământ superior. Deşi în ultimii ani
politica Guvernului Republicii Moldova a fost orientată spre
diminuarea numărului de locuri pentru admitere la specialitatea
Istorie în toate institu iile de învă ământ superior de stat, totuşi
se atestă un număr relativ mare de (o supradimensionare
numerică) a specialişti în domeniul istoriei, în raport cu
capacitatea societă ii de a-i absorbi în activită ile de muncă pe
specialitate. În consecin ă angajarea în câmpul muncii, pe
specialitate, a absolven ilor facultă ilor de istorie devine din ce
în ce mai anevoioasă.
Există mai multe cauze ale acestei situa ii:
Întâi de toate societatea R. Moldova mai rămâne ancorată
în stereotipurile trecutului sovietic când totul era planificat şi
direc ionat ,,de sus’’. În domeniul angajării în câmpul muncii a
tinerilor specialişti, societatea aşteaptă în continuare rezolvarea
problemei exclusiv de către guvern sau de către institu iile
educa ionale, or, în ultimii douăzeci de ani, situa ia s-a
schimbat, şi acest fapt impune societatea civilă la o implicare
directă şi cât se poate de serioasă în solu ionarea problemei.
Este adevărat că în această privin ă şi institu iile statului pot
avea o contribu ie mai mare dar nu hotărâtoare (în ceea ce
priveşte corelarea cererii şi a ofertei de specialişti, analiza
pie ei muncii sau organizarea Târgurilor profesiilor şi a
locurilor de muncă, precum şi altor activită i de acest gen).
O altă cauză este şi faptul că locurile de muncă propuse
tinerilor specialişti continuă să rămână neatractive sub
aspectele: financiar, al creşterii în carieră şi al condi iilor

27
sociale generale. Se are în vedere că, în cea mai mare parte,
oferta locurilor de muncă, pentru absolven ii facultă ilor de
istorie, se compune din posturi de profesori pentru şcolile de
masă din localită ile rurale. Guvernul a încercat să sporească
atractivitatea ofertei de muncă pentru absolven ii profilului
Ştiin e ale Educa iei, inclusiv pentru absolven ii specialită ii
Istorie şi totodată să rezolve problema asigurării cu cadre
didactice a institu iilor educa ionale de toate nivelurile. Astfel,
în decursul anilor 2001-2010 Guvernul a adoptat mai multe
hotărâri cu prevederi stimulative pentru tinerii specialişti1. În
special pentru stimularea angajării specialiştilor în şcolile
rurale, Guvernul a aprobat Regulamentul Fondului pentru
sprijinirea Tinerilor Cadre Didactice din Zonele rurale2, care
prevede mai multe facilită i, inclusiv acoperirea de către
organele administra iei publice locale a taxei pentru gazdă,
indemniza ia unică în valoare de 30 mii lei, etc. Aceste
stimulente rămân, însă, neatractive în continuare, fiind infime
în raport cu cheltuielile de existen ă suportate de către tinerii
specialişti pentru atingerea unui trai decent. Drept consecin ă
continuă sa se manifeste un fenomen inacceptabil pentru
societatea, majoritar rurală, precum este cea din RM şi anume:
nedorin a tinerilor specialişti de a se angaja în câmpul muncii
la sate.
Un alt moment ce determină anumite impedimente în
ceea ce priveşte angajarea în câmpul muncii a tinerilor istorici
pe specialitate este men inerea în serviciu a pensionarilor. În
această privin ă este de notat că persoanele ce ating vârsta de
pensionare sunt stimulate să se men ină în serviciu datorită
prevederilor legisla iei muncii şi protec iei pe care le-o acordă
sindicatul de ramură şi organele asisten ei sociale. Politica de

1
Hotărârea Guvernului RM nr.923 din 04 septembrie 2001; Hotărârea
Guvernului RM nr.542 din 03 mai 2002; Hotărârea Guvernului RM nr.
1171 din 08 noiembrie 2005; Hotărârea Guvernului RM nr.381 din 13 iulie
2006; Hotărârea Guvernului RM nr. 1259 din 12 noiembrie 2008.
2
Hotărârea Guvernului RM nr.1171 din 08 noiembrie 2005.

28
stat fa ă de persoanele ce continuă să profeseze după
pensionare (posibilitatea de a primi şi pensie şi salariu),
experien a de muncă pe care o posedă, avantajează specialiştii
cu vechime mare în lucru în raport cu tinerii specialişti, astfel
încât tradi ional un anumit număr de locuri de muncă să fie
ocupate de ei.
În ultimă instan ă se cuvine de men ionat că odată cu
schimbarea statutului disciplinei Istoria în sistemul şcolar (nu
mai este disciplină de bază, pentru care să fie prevăzut
examenul obligatoriu de BAC), s-a diminuat şi prestigiul
specialită ii. Trebuie să recunoaştem că şi salarizarea tinerilor
specialişti, atât în sistemul educa ional (în şcolile de toate
nivelurile), cât şi în institu iile de cercetare, muzee, arhivă, etc.,
rămâne sub nivelul cerin elor.
Toate aceste, precum şi alte cauze determină situa ia
alarmantă ce s-a creat în ultimul timp în domeniul angajării în
câmpul muncii a tinerilor istorici, care poate fi caracterizată pe
scurt prin următoarele calificative:
 tineri specialişti – mul i, (numai la ciclul I licen ă în
decursul anilor 2005-2008 au fost 902 absolven i ai
specialită ii Istorie1) a se vedea Anexa IV,
 locuri de muncă pe specialitate – pu ine (un exemplu
grăitor în această privin ă este necesarul de specialişti –
istorici, pentru localită ile raionului Cahul, care pentru anii
2005-2009 a fost de 9 persoane2 ) a se vedea Anexa V,
 angajare în câmpul muncii potrivit calificării – slabă,
 atractivitatea specialită ii pentru tineri – sub nivel,
 implicarea actorilor sociali în rezolvarea problemei
angajării – minimală, etc.
Institu iile de învă ământ superior ce „produc” specialişti
în domeniul istoriei încearcă să se racordeze la situa ia reală

1
http: // www. statistica.md / Absolven ii institu iilor de învă ământ
superior (ciclul I licen ă), pe grupe de specialită i
2
Registrul „Necesarul de cadre” pe anii 2005-2009, Direc ia Generală de
Învă ământ a raionului Cahul.

29
dar şi sa influen eze această situa ie, astfel încât să promoveze
,,produsul” său pe pia a for ei de muncă şi să contribuie la
crearea de oportunită i pentru identificarea a cât mai multe
locuri de muncă vacante şi asigurarea tinerilor cu posibilită i de
inser ie pe pia a muncii. La moment în R. Moldova
func ionează 5 (cinci) institu ii de stat şi una privată, care
pregătesc specialişti în domeniul istoriei: USM, UPS,,Ion
Creangă”,USC ,,B.P.Hasdeu” Universitatea de Stat din Comrat,
Universitatea de Stat din Taraclia şi ULIM; în anul 2009 în
aceste institu ii la specialită ile domeniului Istorie au fost
admise 75 persoane, pentru anul 2010 Planul admiterii la
specialită ile istorie a crescut, depăşind 100 de persoane; în
ceea ce priveşte absolven ii facultă ilor de istorie din aceste
institu ii se constată depăşirea numărului de 200 absolven i
anual, în perioada 2005-2008; numai în Universitatea de Stat
„B.P.Hasdeu” între anii 2004-2010 au fost înmatricula i 123 de
persoane (vezi Anexa VI) şi au absolvit specialitatea Istorie –
115 persoane (vezi Anexa VII). Cu părere de rău, institu iile de
învă ământ superior nu pot beneficia de un sprijin solid din
partea societă ii civile şi a structurilor de stat.
– Pe de o parte, acest fapt este determinat de numărul mic
şi implica ia slabă a actorilor sociali, meni i să acorde suportul
necesar. În RM nu există o re ea bine organizată de Asocia ii şi
agen ii de angajare în câmpul muncii a tinerilor specialişti. Cea
mai experimentată structură de acest gen este Agen ia
Na ională pentru ocuparea for ei de muncă cu Oficiile For ei de
Muncă locale, ce func ionează la nivel de raioane. Acest
organism nu-şi propune în mod direct colaborarea cu institu iile
de învă ământ superior în vederea angajării tinerilor specialişti.
În ultimii ani, gra ie propagării experien ei europene din acest
domeniu, prin mijlocirea diferitor proiecte comune cu unele
state UE, au apărut şi la noi, în Republica Moldova, unele
Agen ii şi Asocia ii de Recrutare şi Angajare a specialiştilor,
însă acestea vizează în special tinerii fără specialitate sau

30
absolven ii institu iilor medii de specialitate şi ai şcolilor
profesionale.
– Pe de altă parte, însăşi universită ile se preocupă
insuficient de problema angajării în câmpului muncii a
specialiştilor pregăti i. Faptul că o bună parte dintre absolven ii
facultă ilor de Istorie îşi găsesc loc de muncă potrivit
specialită ii, se datorează repartizării de stat care se realizează
conform condi iilor Ministrului Educa iei. Este vorba despre
repartizarea la serviciu la locurile anun ate vacante de către
Direc iile raionale de Învă ământ. Mecanismul acestei
proceduri este simplu: institu ia de învă ământ pregătitoare de
cadre calificate, primeşte lista locurilor de muncă vacante
întocmită de către Ministerul Educa iei în baza cererilor
înaintate de către Direc iile raionale de învă ământ, pe care o
aduce la cunoştin a absolven ilor specialită ii date, după care
absolven ii atestă prin semnătura personală alegerea făcută. În
cea mai mare parte, lista respectivă se compune din oferte
parvenite din şcolile de masă ce in de mediul rural. În multe
cazuri confirmarea prin semnătură a alegerii făcute rămâne o
simplă formalitate, persoana neprezentându-se, în cele din
urmă, la locul de muncă selectat. Repartizarea de stat îi
vizează, de fapt, pe absolven ii institu iilor de stat ce şi-au făcut
studiile la învă ământul bugetar. Tinerii ce au studiat în bază de
contract (cu plata taxei pentru studii) se interesează de lista în
cauză, doar în cazul coinciderii anumitei oferte cu interesul lor
personal. Acest mecanism, care func iona destul de bine în
condi iile sistemului sovietic, la ziua de astăzi, contrar
austerită ilor şi dificultă ilor situa iei angajării în câmpul
muncii a specialiştilor din domeniul istoriei, rămâne totuşi
inoperant: locurile de muncă oferite sunt preponderent în
institu ii de învă ământ din localită ile rurale; facilită ile
acordate tinerilor specialişti, angaja i în învă ământul rural,
prin hotărârile de Guvern sau ministeriale, sunt pu in atractive;
alte institu ii angajatoare a absolven ilor specialită ii Istorie
(muzee, arhive, etc.) sunt pu ine la număr, nu dispun de locuri

31
vacante şi/sau colaborează slab cu institu iile „producătoare”
de specialişti.
2.3.2. Partenerii sociali semnificativi
Este prematur de vorbit, pentru Republica Moldova,
despre un sistem de institu ii de angajare. Totuşi, la nivel de
ară func ionează o serie de institu ii (asocia ii, agen ii, direc ii,
etc.) ce se ocupă într-o măsură mai mare sau mai mică de
recrutarea şi angajarea în câmpul muncii. După cum a fost
men ionat anterior, cea mai mare parte dintre ele se ocupă de
tinerii fără specialitate, sau de cei ce de in diplome de calificare
ob inute în institu ii medii de specialitate şi şcoli profesionale.
Absolven ii universită ilor sunt încadra i în activită ile acestora
doar ocazional. Lista organiza iilor, asocia iilor de acest gen, în
Republica Moldova este destul de modestă şi se compune din
următoarele:
Agen ii: Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de
Muncă şi Agen iile Raionale pentru Ocuparea For ei de
Muncă1; Agen ii private de ocupare a for ei de muncă.
Sindicate: Sindicatul Educa iei şi Ştiin ei din Republica
Moldova2, Sindicatul Angaja ilor din Învă ămînt şi
Educa ie „Viitorul”3, Uniunea Sindicatelor din Cultură din
R. Moldova etc.
Asocia ii patronale: Confedera ia Na ională a Patronatului
din Republica Moldova4.
Asocia ii obşteşti / ONG-uri: Asocia ia Istoricilor din

1
A se vedea site-ul Agen iei pentru Ocuparea For ei de Muncă –
http://www.anofm.md
2
A se vedea site-ul Sindicatului Educa iei şi Ştiin ei din Republica Moldova
- http://www.estu.md
3
A se vedea site-ul Sindicatului Angaja ilor din Învă ămînt şi Educa ie -
http://viitorul.info
4
A se vedea site-ul Confedera iei Patronatului din Republica Moldova -
http://www.cnpm.md/

32
 Republica Moldova1 şi Asocia ia Na ională a Tinerilor
Istorici din Moldova etc.
Este de remarcat faptul că sindicatele, patronatele şi
asocia iile obşteşti/ONG-urile constituite pe bază de criterii
profesionale şi ocupa ionale, sunt practic absente în asigurarea
calită ii pregătirii specialiştilor, precum şi în procesul de
angajare a acestora în cîmpul muncii.
Fără îndoială, institu iile de învă ământ superior trebuie
să tindă spre valorificarea poten ialului acestor institu ii (care
nu este de neglijat) şi spre transformarea lor în parteneri
eficien i pentru solu ionarea problemei angajării în câmpul
muncii a absolven ilor, or de rezolvarea acestei probleme
depinde în mare măsură, sporirea atractivită ii specialită ilor
aflate în dificultate, precum Istorie, Arte, Cultură. În prezent,
institu iile de învă ământ superior se limitează doar la
participări ocazionale în activită ile agen iilor, asocia iilor de
angajare precum şi ale altor actori sociali, fără de a încheia cu
acestea acorduri de colaborare şi fără de a stabili împreună
strategiile şi planurile de ac iuni ce se impun (din lista indicată
mai sus excep ie face doar sindicatul de ramură, însă problema
angajării tinerilor absolven i ai institu iilor în cauză, rămâne
episodică sau de periferie şi în rela ia dintre aceşti doi
parteneri).
Reieşind din documentele programatice ale structurilor
ce-şi propun recrutarea şi angajarea tinerilor în câmpul muncii
(avem în vedere Statutele, Regulamentele de func ionare ale
acestora şi Planurile lor de activitate), constatăm o gamă largă
de activită i precum: târguri ale profesiilor şi ale locurilor de
muncă, cursuri de instruire a eticii de conduită pentru
solicitan ii locurilor de muncă, cursuri de conversie
profesională, seminare, traininguri, etc. Universită ile au
posibilită i deosebite să se încadreze ca şi partener în diverse
activită i de acest gen şi totodată să propună şi să ini ieze un şir
1
A se vedea site-ul Asocia iei Istoricilor din Republica Moldova -
http://www.airm.reg.md

33
de alte activită i pentru facilitarea angajării în câmpul muncii a
specialiştilor „produşi”.
2.3.3. Principalii angajatori de pe pia a for ei de
muncă
Instituţiile de învăţămînt secundar şi mediu de
specialitate: gimnaziile, liceele, şcolile profesionale şi
colegiile. Cadrul juridic general al învă ămîntului în Republica
Moldova, inclusiv al învă ămîntului secundar şi mediu de
specialitate, este stabilit prin Legea Învă ămîntului nr. 547 din
21 iulie 1995, care “determină politica de stat în sfera
învă ămîntului şi reglementează organizarea şi func ionarea
sistemului de învă ămînt”1. Învă ămîntul în Republica Moldova
se realizează în institu ii de stat şi private.
Conform Legii Învă ămîntului în Republica Moldova
sistemul de învă ămînt este organizat pe niveluri şi trepte şi are
următoarea structură:
I. Învă ămîntul preşcolar
II. Învă ămîntul primar
III. Învă ămîntul secundar:
1. Învă ămîntul secundar general:
a. învă ămîntul gimnazial;
b. învă ămîntul liceal / învă ămîntul mediu de
cultură generală
2. Învă ămîntul secundar profesional
IV. Învă ămîntul mediu de specialitate (colegiu)
V. Învă ămîntul superior universitar
VI. Învă ămîntul postuniversitar
Fiind axa i pe analiza principalilor actori ai pie ei de
muncă din republică, care sunt poten iali angajatori ai
absolven ilor ciclului I (Licen ă), prezentăm mai jos doar
institu iile învă ămîntului secundar şi ale învă ămîntului mediu
de specialitate, în care pot să se angajeze specialiştii în istorie.

1
Legea Învă ămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995, în Monitorul Oficial nr.
062 din 09.11.95

34
De exemplu, conform Ghidului studentului de la specialitatea
Istorie1, editat de Universitatea de Stat “B.P. Hasdeu” din
Cahul, diploma de licen ă permite absolventului să activeze ca
profesor de istorie în gimnazii, şcoli medii de cultură generală,
licee, colegii etc.
Învă ămîntul secundar se divizează în învă ămînt
secundar general, care este organizat în gimnazii şi licee/şcoli
medii de cultură generală, şi învă ămînt secundar profesional,
care cuprinde şcolile profesionale şi şcolile de meserii.
Învă ămîntul gimnazial (gimnaziile) se organizează ca
învă ămînt de zi cu clasele V-IX. În învă ămîntul gimnazial se
înscriu fără probe de concurs to i elevii care au absolvit şcoala
primară (clasele I-IV). Învă ămîntul gimnazial se încheie cu
examene de absolvire şi cu eliberarea unui certificat de studii
gimnaziale.
De men ionat că învă ămîntul primar şi gimnazial, ce
constituie în total 9 ani, este general obligatoriu.
Învă ămîntul liceal (liceele) se organizează ca învă ămînt
de zi în licee teoretice. Durata învă ămîntului liceal cu
frecven ă la zi este de 3 ani (clasele X - XII). Admiterea în
învă ămîntul liceal se face pe bază de concurs, la care pot
participa absolven ii de gimnazii. Învă ămîntul liceal se încheie
cu examen de bacalaureat, care se organizează în modul stabilit
de Ministerul Educa iei. La promovarea examenului de
bacalaureat se eliberează diploma de bacalaureat, care conferă
dreptul de admitere în învă ămîntul superior din Republica
Moldova.
Învă ămîntul secundar profesional (şcolile profesionale
şi şcolile de meserii) asigură pregătirea într-o meserie
(profesie), precum şi perfec ionarea şi recalificarea
muncitorilor califica i şi a persoanelor disponibilizate.
În şcolile profesionale durata studiilor pentru absolven ii

1
Ion Certan, Vitalie Ponomariov, Ghidul studentului (pentru specializarea
Istorie, Facultatea de Istorie), Cahul, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu”,
2006, p. 10.

35
de gimnazii este de 3 ani, iar pentru absolven ii de şcoli medii
de cultură generală şi de licee - de un an. Studiile în şcoala
profesională se încheie cu examene de absolvire la profesie şi
cu eliberarea unui certificat de calificare, care le permite să se
încadreze în cîmpul muncii ori să-şi continue studiile în
învă ămîntul mediu de specialitate.
La şcoala de meserii se pot înscrie absolven ii de
gimnaziu, liceu şi de şcoli medii de cultură generală. Studiile în
şcoala de meserii au durata de la 0,5 la 1,5 ani şi se încheie cu
examene şi cu eliberarea unui certificat de calificare, ce dă
dreptul de a practica meseria ob inută.
Învă ămîntul mediu de specialitate se realizează în colegii
şi asigură pregătirea cadrelor de specialitate cu caracter
aplicativ pentru economia na ională şi sfera socială. Admiterea
la studii în colegii se efectuează pentru absolven ii de
gimnaziu, de şcoală medie de cultură generală, de liceu şi de
şcoală profesională. În func ie de studiile dobîndite şi de
specialitatea aleasă, învă ămîntul mediu de specialitate are
durata de la 2 pînă la 5 ani. Pentru persoanele admise la studii
în colegiu în baza studiilor gimnaziale se asigură învă ămîntul
liceal şi sus inerea examenului de bacalaureat. Diploma de
studii medii de specialitate acordă dreptul de plasare în cîmpul
muncii şi de continuare a studiilor în învă ămîntul superior
universitar.
Curricula tuturor institu iilor de învă ămînt secundar şi
mediu de specialitate din Republica Moldova con ine cursuri
de istorie, titularii cărora trebuie să fie conform cerin elor
legale specialişti în istorie, de inători, cel pu in, a diplomei de
studii universitare de licen ă. Absolven ii specialită ilor de
istorie pot fi şi titulari ai altor discipline sociale decît istoria
precum: Filosofia, Educa ia civică, Bazele legisla iei etc.
Pentru a-şi putea îndeplini obliga iile func ionale în
cadrul institu iilor de învă ămînt preuniversitar, studen ii
specialită ilor de istorie ai universită ilor din Republica
Moldova sunt forma i ca pedagogi în baza modulului de

36
formare psiho-pedagogică. De asemenea, viitorii profesori de
istorie ob in cunoştin e, deprinderi şi abilită i pedagogice
temeinice datorită practicii pedagogice, pe care o realizează în
sem. V al anului III de studii în cadrul institu iilor de
învă ămînt secundar şi mediu de specialitate.
Muzeele. Cadrul general de organizare a institu iilor
muzeale în Republica Moldova este stabilit prin Legea
muzeelor nr.1596-XV din 27 decembrie 20021. Conform Legii
muzeelor în Republica Moldova ”muzeele sunt institu ii
necomerciale cu statut de persoană juridică care se
înregistrează în modul stabilit de lege” .
Conform legii muzeelor în Republica Moldova, în func ie
de semnifica ia, valoarea şi mărimea patrimoniului muzeal, dar
şi de al i factori, există mai multe categorii de muzee:
na ionale, departamentale, raionale, municipale, orăşeneşti,
comunale, săteşti, ale unită ilor teritoriale autonome, obşteşti,
private, ale întreprinderilor, institu iilor, asocia iilor,
confesiunilor religioase etc.
Muzeele na ionale sunt organizate prin hotărâre de
guvern, iar toate celelalte prin decizii ale organelor în a căror
subordine se vor afla, cu avizul prealabil al Ministerului
Culturii. Ministerul Culturii, conform legii, asigură îndeplinirea
angajamentelor asumate de Republica Moldova prin
conven iile interna ionale referitoare la func ionarea şi protec ia
muzeelor. Legea muzeelor stipulează că finan area muzeelor
aflate în proprietatea publică a statului se asigură din surse
bugetare şi extrabugetare, conform legisla iei în vigoare.
Din punct de vedere al specificului patrimoniului muzeal,
muzeele pot fi de arheologie, de istorie, de istorie naturală, de
etnografie, de artă, de literatură, de ştiin ă şi tehnică, de
arhitectură, memoriale, în aer liber etc.
La Ministerul Culturii există Registrul muzeelor în care
sunt luate la eviden ă muzeele din Republica Moldova,
1
Legea muzeelor nr.1596-XV din 27 decembrie 2002, în Monitorul Oficial,
Nr. 23-24 din 18.02.2003

37
indiferent de categorie şi profil. Actualmente, conform
Registrului muzeelor, în Republica Moldova sunt înregistrate
92 de muzee1. După semnifica ia, valoarea, mărimea şi
diversitatea pieselor de patrimoniu muzeal, se remarcă în
primul rând: Muzeul Na ional de Arheologie şi Istorie a
Moldovei, Muzeul Na ional de Etnografie şi Istorie Naturală,
Muzeul Na ional de Artă al Moldovei ş.a.
Legea muzeelor stabileşte că func ionarea muzeelor se
asigură de către personalul de conducere, de specialitate şi de
între inere2.
De obicei, deşi legea muzeelor nu stabileşte expres acest
lucru, personalul de specialitate al muzeelor din Moldova este
alcătuit din muzeografi, care posedă studii superioare de
specialitate în domeniul istoriei. De asemenea, în calitate de
muzeografi pot fi specialişti în domeniile: biologie, botanică,
geografie etc., în dependen ă de specificul patrimoniului
muzeelor. Personalul de specialitate din cadrul muzeelor sunt
colaboratori ştiin ifici, deoarece în atribu iile lor de serviciu
intră şi valorificarea ştiin ifică a patrimoniului muzeal. De
exemplu, la Muzeul inutului Cahul, care are un patrimoniu
muzeal divers (istoric, etnografic, de istorie naturală etc.), sunt
angaja i, la moment, 4 colaboratori ştiin ifici3, dintre care trei
sunt istorici, iar unul este geograf.
Pentru a-şi putea îndeplini obliga iile func ionale,
personalul de specialitate trebuie să cunoască profund
muzeografia şi muzeologia, să posede cunoştin e temeinice de
istorie şi de ştiin e auxiliare ale acesteia precum cronologie,
heraldică, numismatică etc., adică să posede o cultură specială,
pe care o pot primi doar în urma studiilor universitare la

1
Registrul muzeelor Republicii Moldova,
http://www.mc.gov.md/md/mcpm/
2
Legea muzeelor nr.1596-XV din 27 decembrie 2002, în Monitorul Oficial,
Nr. 23-24 din 18.02.2003
3
Raportul de activitate al Muzeului inutului Cahul pentru anul 2009, în
Arhiva Muzeului inutului Cahul

38
specialită ile istorice. De asemenea, muzeografii trebuie să
posede cunoştin e şi deprinderi de comunicare, pentru a fi
capabili de a prezenta într-un mod exhaustiv piesele de
patrimoniu muzeal expuse în sălile muzeelor.
Curricula universită ilor din Republica Moldova, care
oferă studii la specialită ile istorice, con ine cursuri speciale
pentru pregătirea studen ilor pentru activitatea de muzeograf.
De exemplu, curricula specialităț ilor istorice a Universită ii de
Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul cuprinde cursurile de
muzeografie şi muzeologie, precum şi practica muzeistică
pentru studen ii anului II, ciclul I (Licen ă). De men ionat că
studen ii Universită ii de la specialită ile istorice îşi desfăşoară
practica muzeistică la Muzeul inutului Cahul, oportunitate
stipulată inclusiv în Regulamentul de organizare şi func ionare
a muzeului cahulean1.
Arhivele. Cadrul juridic al activită ii arhivistice în
Republica Moldova este stabilit de Legea privind Fondul
Arhivistic al Republicii Moldova Nr.880-XII din 22.01.92, care
prevede principiile de bază ale organizării activită ii de
completare, eviden ă, păstrare şi utilizare a fondului arhivistic
al republicii2.
În scopul aplicării eficiente a prevederilor acestei legi au
fost adoptate alte acte normative care reglementează domeniul
arhivistic: Regulamentul Fondului arhivistic de stat, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 352 din 27
mai 1992, Regulamentul Serviciului de Stat de Arhivă al
Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 400 din 9 iunie 1994, Regulamentul
Fondului arhivistic obştesc, aprobat prin Ordinul Serviciului de
Stat de Arhivă al Republicii Moldova nr. 10 din 30 mai 1995,
Instruc iune cu privire la condi iile tehnice de păstrare a

1
Regulamentul de organizare şi func ionare al Muzeului inutului Cahul,
în Arhiva Muzeului inutului Cahul
2
Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova Nr.880-XII din
22.01.92, în Monitorul Oficial nr. 1/20 din 30.01.1992

39
documentelor pe suport de hîrtie ale fondului arhivistic al
Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul Serviciului de Stat de
Arhivă al Republicii Moldova nr. 99 din 2 octombrie 2002 etc.
Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi
celelalte acte normative în vigoare ce reglementează domeniul
arhivistic ne permit să facem o clasificare a arhivelor, în
func ie de tipul fondului arhivistic de inut:
1. Arhive de stat, în care se păstrează întregul „ansamblu de
documente cu valoare istorică, ştiin ifică, culturală etc.”, ce
constituie proprietatea republicii1. La rîndul lor arhivele de
stat se clasifică în arhive centrale, raionale, municipale şi
departamentale.
2. Arhive obşteşti, în care se păstrează tot ansamblu de
documente ce se formează în activitatea partidelor, altor
organiza ii şi mişcări social-politice, asocia iilor culturale,
organiza iilor sindicale, obşteşti, cooperatiste, confesionale,
întreprinderilor pe ac iuni şi altor întreprinderi ce nu se află
în proprietatea statului, uniunilor de crea ie şi societă ilor
ştiin ifice, care au fost înregistrate şi recunoscute ca
persoane juridice2.
3. Arhive particulare, care păstrează documente de arhivă
particulare, provenite din activitatea unei persoane, unei
familii, unei genera ii, precum şi cele adunate sau dobîndite
de ele prin moştenire, cumpărare sau dona ie3.
După semnifica ia, valoarea documentelor, dar şi după
mărimea fondului arhivistic de inut, se remarcă în mod
deosebit: Arhiva Na ională a Republicii Moldova şi Arhiva
Organiza iilor Social-politice din Republica Moldova, ambele
avându-şi sediul în municipiul Chişinău. La scară republicană

1
Regulamentul Fondului arhivistic de stat, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 352 din 27 mai 1992
2
Regulamentul Fondului arhivistic obştesc, aprobat prin Ordinul
Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova nr. 10 din 30 mai 1995
3
Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova Nr.880-XII din
22.01.92, în Monitorul Oficial nr. 1/20 din 30.01.1992

40
activitatea arhivistică este supravegheată şi administrată de
către Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova1. În
raioanele din republică func ionează cîte o arhivă publică
raională, administrată nemijlocit de către Serviciul Raional de
Arhivă.
Personalul de specialitate în arhivele din Republica
Moldova este alcătuit din arhivişti, arheografi şi paleografi,
care sunt şi colaboratori ştiin ifici.
Pentru a-şi putea îndeplini îndatoririle func ionale,
personalul de specialitate din cadrul arhivelor trebuie să posede
cunoştin e temeinice de istorie şi de ştiin e auxiliare ale
acesteia precum arhivistică, izvoristică, diplomatică,
cronologie, heraldică, sigilografie, adică să posede o cultură
specială, pe care nu o pot primi decît în urma studiilor
universitare la specialită ile istorice. De asemenea, specialiştii
în arhivistică trebuie să cunoască limbile şi sistemele vechi de
scriere cu care sunt întocmite documentele, adică sa aibă
cunoştin e inclusiv de paleografie (slavă, greacă, etc.), pentru a
fi capabili să le descifreze, să le transcrie şi să le traducă cu
perfectă exactitate.
Universită ile din Republica Moldova, ofertante de studii
la specialită ile istorice, inclusiv Universitatea de Stat „B.P.
Hasdeu” din Cahul, au stabilite în curriculă cursurile speciale
sus-men ionate, ce sunt definitorii pentru pregătirea
specialiştilor de calitate în domeniul arhivisticii. De asemenea,
Curricula universitară cuprinde practica arhivistică pentru
studen ii anului II, ciclul I (Licen ă), de la specialită ile istorice.
2.3.4. Propuneri şi recomandări
În scopul creşterii competitivită ii absolven ilor
specialită ii Istorie pe pia a for ei de muncă din Republica
Moldova, prin implicarea partenerilor sociali în procesul de
formare profesională a specialiştilor, dar şi în cel de angajare a

1
Regulamentul Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 400 din 9 iunie 1994

41
acestora în cîmpul muncii, pornind de la analiza pie ei for ei de
muncă din Republica Moldova, considerăm oportună realizarea
următoarelor măsuri:
1. Dezvoltarea rela iilor de colaborare între universită i,
pe de o parte, şi Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de
Muncă din Moldova, agen iile private pentru ocuparea for ei de
muncă etc., pe de altă parte, în vederea realizării eficiente a
serviciilor de mediere a muncii, inclusiv prin organizarea
tîrgurilor locurilor de muncă cu participarea nemijlocită a
întreprinderilor şi prin implementarea unor proiecte comune de
mediere electronică. De asemenea, este binevenită dezvoltarea
schimbului reciproc de informa ie privind pia a for ei de
muncă, stabilirea traseului educa ional (modelarea curriculei,
programelor de studii şi a altor instrumente metodico-
didactice) în concordan ă cu cerin ele pie ei for ei de muncă
etc.
2. Dezvoltarea rela iilor de colaborare între universită i,
pe de o parte, şi institu ii, întreprinderi publice şi private, pe de
altă parte, în vederea îmbunătă irii procesului de formare
profesională a specialiştilor în Istorie, în concordan ă cu
exigen ele pie ei for ei de muncă. În această direc ie ar fi
binevenită o implicare mai activă a institu iilor şi
întreprinderilor în procesul de instruire, îndeosebi în
organizarea practicii de licen ă, participarea la tîrgurile
locurilor de muncă, participarea în cadrul trainingurilor,
seminarelor de informare, a conferin elor şi a altor activită i
curriculare şi extracurriculare, importante pentru formarea
profesională a absolven ilor.
3. Implicarea sindicatelor de ramură, patronatelor şi a
asocia iilor obşteşti/ONG-urilor constituite pe bază de criterii
profesionale şi ocupa ionale (AIRM, ANTIM etc.), în
asigurarea calită ii pregătirii absolven ilor specialită ilor de
istorie şi în procesul de angajare a acestora în cîmpul muncii,
precum şi dezvoltarea rela iilor de colaborare între aceşti actori
sociali, pe de o parte, şi universită i, pe de altă parte.

42
 4. Stimularea, prin politici publice eficiente, a
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolven ilor
institu iilor de învă ămînt superior şi crearea a noi locuri de
muncă, în concordan ă cu cerin ele pie ei for ei de muncă
(Conform art. 15, lit. b şi c, a Legii RM privind ocuparea for ei
de muncă şi protec ia socială a persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă, Nr. 102-XV din 13.03.2003). În acest sens,
ar fi binevenită adoptarea politicilor publice de dezvoltare a
capacită ii institu ionale a angajatorilor principali ai
absolven ilor specialită ilor de istorie (institu ii de învă ămînt,
muzee şi arhive etc.), politicilor de acordare de facilită i la
plata contribu iilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, de
subven ionare a locurilor de muncă, inclusiv a creării locurilor
noi de muncă, etc., în strînsă corelare cu politicile educa ionale,
politicile culturale, politicile şi programele na ionale şi
regionale de dezvoltare a turismului, inclusiv a turismului rural,
politicile de protejare a fondului arhivistic al RM etc.
5.Lansarea unui serviciu de mediere electronică (on-line)
între absolven i, universită i şi întrepinderi/institu ii
angajatoare, care să ofere informa ii privind absolven ii
universită ilor din Republica Moldova, precum şi informa ii
privind oferta de locuri de muncă vacante şi cerin ele pentru
ocuparea acestora. Un model reuşit pentru introducerea acestui
serviciu în Republica Moldova ar fi serviciul AlmaLaurea
Inter-university Consortium din Italia, care, de la înfiin area
(1994) şi lansarea sa on-line (1995), a devenit principalul punct
informa ional de întîlnire între absolven i, universită i şi mediul
de afaceri din Italia1.
6. Perfec ionarea curriculei universitare la specialitatea
Istorie în vederea înlăturării deficien ilor care au fost scoase în
eviden ă în urma realizării unor sondaje, interviuri şi consultări
cu absolven ii specialită ii, managerii şi profesorii de istorie a
institu iilor de învă ămînt secundar şi mediu de specialitate,
1
Pentru mai multă informa ie a se vedea adresa web:
http://www.almalaurea.it

43
responsabilii din cadrul Direc iei Generale Învă ământ Cahul,
Muzeul Cahul, Serviciul Arhiva Cahul etc. Principalele
deficien e conform rezultatelor acestor consultări sunt:
a. prevalarea pregătirii teoretice academice a specialistului în
detrimentul ob inerii / formării de competen e şi abilită i;
b. absen a unei rezerve de ore de laborator la disciplinele
fundamentale şi de specialitate ce pot fi utilizate pentru
formarea de competen e;
c. insuficien a flexibilită ii necesare pentru a determina
deschiderea permanentă pentru schimbare, completare,
adaptare la noile cerin e ale pe ii muncii
d. orientarea spre pregătirea exclusivă a specialistului pentru
activitate didactică, dar nu şi pentru alte activită i precum
cercetare, management cultural, management educa ional,
ghidare a turiştilor în locuri de interes istoric, etc.;
e. lipsa unei metodologii clare de valorificare a disciplinelor
la libera alegere (L);
f. men inerea modalită ii de evaluare separată a
competen elor intelectuale şi a celor profesionale în cadrul
examenelor de promovare şi a celor de licen ă.

2.4. Pia a muncii din perspectiva absolven ilor

specialită ii Limba şi literatura română şi rusă
2.4.1. Încadrarea tinerilor specialişti în câmpul
muncii
Tradi ional, angajarea în pia a muncii a absolven ilor
institu iilor de învă ămînt se realizează prin ministerul de
resort: învă ămîntul fiind gratuit, statul îi asigură absolventului
un loc de muncă, iar absolventul este obligat să presteze
serviciile pentru care a făcut studii. Modificarea rela iilor pe
pia a muncii s-a reflectat şi la nivelul modalită ilor de angajare.
Studiul pie ei muncii din perspectiva angajatorilor arată că
aceştia s-au adaptat la mediul concuren ial şi conştientizează
faptul că, pentru a atrage în companie cei mai buni specialişti,

44
trebuie să aplice simultan mai multe metode de selectare a
personalului. Astfel, la angajare, în func ie de cerin e, se aplică
următoarele metode1:
Tabelul 8
Procentaj
Metoda
Specialişti Manageri Muncitori
Curriculum vitae 64,2 72 45,6
Scrisoare de inten ie 28,3 26 14,6
Interviul de selec ie 60,4 60 54,2
Testarea psihologică 20,4 40 18,2
Examinarea medicală 39,6 39 52,1
Termen de încercare 52,3 56 66,7
Referin e din partea altor persoane 26,4 24 10,4

Statisticile arată că angajatorii se orientează tocmai spre

persoanele tinere (51,9% dintre intervieva i), şi tocmai acestea
se confruntă cu cele mai mare dificultă i la angajare în cîmpul
muncii.
În particular, absolven ii specialită ii Limba şi literatura
română şi limba rusă, care activează în institu ii de învă ămînt
conform specialită ii, au indicat următoarele mijloace de
selec ie:
Tabelul 9
Instrumentul de selec ie prin care Instrumentul de selec ie prin care a i
v-a selectat institu ia care v-a selectat institu ia care v-a angajat
angajat
Prin institu ia de 58,4%
Curriculum vitae +
23,8% învă ămînt (locurile oferite
diploma de studii
de Ministerul Educa iei)
Scrisoare de inten ie - Publicitatea 8,4%

1
Rela iile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor,
realizat în cadrul proiectului Promovarea Responsabilită ii Sociale
Corporative şi constituirea Re elei Locale a Pactului Global în Republica
Moldova, implementat de către Centrul Analitic „EXPERT-GRUP” şi
finan at de Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova
şi Guvernul Belgiei //
htpp://www.globalcompact.md/doc.php?I=ro&idc=29&id=2286

45
 Interviul de selec ie 23,8% Re eaua de cunoscu i 25%
Colaborarea cu agen iile -
Testarea psihologică -
specializate de recrutare
Prin agen iile teritoriale -
Examinarea medicală - pentru ocuparea for ei de
muncă
Termen de încercare 23,8% Recrutarea prin internet 8,2%
Referin e din partea Colaborarea cu autorită ile -
28,6%
altor persoane publice

Majoritatea absolven ilor specialită ii Limba şi

literatura română şi limba rusă de la Universitatea de Stat
„Alecu Russo” din Băl i, prin urmare, se angajează în cîmpul
muncii prin intermediul ministerului de resort. Analiza
repartizării în cîmpul muncii a absolven ilor Facultă ii de
Filologie conform locurilor oferite de Ministerul Educa iei
oferă următorul tablou:
Tabelul 10
REPARTIZAREA ÎN CÎMPUL MUNCII A ABSOLVEN ILOR
Universită ii de Stat "ALECU RUSSO" din Băl i
Facultatea de FILOLOGIE
2010 2009 2008 2007 2006
absolven i

absolven i

absolven i

absolven i

absolven i
Număr de

Număr de

Număr de

Număr de

Număr de
Repartiza i

Repartiza i

Repartiza i

Repartiza i

Repartiza i
Total

Total

Total

Total

Total

Specialitatea

Limba şi
literatura
1. română şi 9 1 13 6 17 8 12 6 16 7
limba
engleză
Limba şi
literatura
2. română şi 8 2 16 8 17 9 20 7 12 10
limba
franceză
3. Limba şi 5 4 3 1 4 2 7 3 7 7

46
 literatura
română şi
limba rusă
Limba şi
literatura
4. 7 0 16 8 8 4 10 3 11 7
rusă şi limba
română
Limba şi
literatura
5. 1 1
rusă şi limba
engleză
Limba şi
literatura
6. ucraineană 5 0 7 1 6 3 9 2 9 6
şi limba
română
Limba şi
literatura
7. română şi - - 12 6 3 2 12 5 5 4
limba
germană
Limba şi
literatura
8. română şi - - - - 4 4 - - - -
limba
spaniolă
Limba şi
literatura
9. - - - - - - - - 7 7
română şi
limba latină

2.4.2. Partenerii sociali

Rela iile pe pia a muncii, inclusiv în ramura
Învă ămîntului, sunt reglate de Agen ia Na ională pentru
Ocuparea For ei de Muncă, Confedera ia Na ională a
Patronatului din Republica Moldova şi Confedera ia Na ionala
a Sindicatelor din Moldova.
a) Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de Munca
este organul central al serviciului public desconcentrat de
specialitate, în subordinea Ministerului Muncii, Protec iei
Sociale şi Familiei cu statut de persoană juridică, abilitat, în
conformitate cu Legea nr.102-XV din 13 martie 2003 privind
ocuparea for ei de muncă şi protec ia sociala a persoanelor

47
aflate în căutarea unui loc de muncă, să promoveze politicile,
strategiile şi programele de stat în domeniul dezvoltării pie ei
for ei de muncă, protec iei sociale a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, prevenirii şomajului şi combaterii
efectelor lui sociale. ANOFM activează în baza
Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.832 din
14.07.2003 şi asigură pe pia a for ei de muncă un şir de masuri
şi servicii pentru integrarea popula iei pe pia a muncii.
La nivel teritorial ANOFM are în subordine 35 de agen ii
pentru ocuparea for ei de muncă, inclusiv: 32 de agen ii
raionale, 2 agen ii municipale (Băl i şi Chişinău), 1 agen ie în
UTA Găgăuzia.
Toate serviciile sunt oferite gratuit atît pentru persoanele
aflate în căutarea unui loc de munca, cît şi pentru agen ii
economici.
Activitatea ANOFM nemijlocit în domeniul orientării şi
formării profesionale vizează: organizarea prestării serviciilor
de orientare profesională şi de sus inere psihologică a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; organizarea
consulta iilor de selec ie profesională a şomerilor pentru
cursurile de formare profesională; coordonarea activită ii
"Clubului Muncii" din cadrul agen iilor de ocupare a for ei de
muncă teritoriale; colaborarea cu Ministerul Educa iei în
domeniul evaluării bazei tehnico-materiale şi metodico-
didactice a institu iilor de învă ămînt, cu prestatorii serviciilor
de formare profesională, pentru crearea băncii de date despre
baza instructivă şi de produc ie privind instruirea şi pregătirea
profesională a şomerilor; colaborarea cu Ministerul Educa iei
la elaborarea curriculum-ului din învă ământul profesional
pentru cursurile de instruire a şomerilor în domeniul meseriilor
solicitate pe pia a for ei de muncă, în corespundere cu cerin ele
actuale şi de perspectivă ale pie ei muncii; coordonarea
activită ii de formare profesională a şomerilor şi de reintegrare
a lor în câmpul muncii; corelarea Nomenclatorului meseriilor
propuse pentru formarea profesională cu necesită ile pie ei

48
muncii, în scopul reconversiei profesionale a for ei de muncă;
încheierea contractelor de colaborare cu prestatorii serviciilor
de formare profesională a şomerilor şi a persoanelor
neîncadrate, conform prevederilor legisla iei în vigoare.
b) Confedera ia Na ională a Patronatului din Republica
Moldova (CNPM) a fost constituită în scopul realizării unui
organism comun al patronatelor pentru reprezentarea unitară a
mişcări patronale. Obiectivele principale constau în
promovarea şi apărarea intereselor legitime ale patronatelor şi
întreprinderilor în rela iile cu autorită ile publice, cu sindicatele
şi cu alte persoane juridice, precum şi sus inerea la nivel
na ional a intereselor economice, sociale şi juridice comune ale
membrilor săi fără implicarea în autonomia acestora precum şi
fără a afecta independen a lor.
Una din perspectivele de prioritate în activitatea
organiza iei na ionale a patronatelor constă în crearea
posibilită ilor de a oferi membrilor săi o serie de servicii
privind perfec ionarea proceselor de producere, a
managementului, crearea condi iilor optime de activitate pentru
colectivele de muncă, consultări logistice şi informa ionale
pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor, ramurilor
economice şi racordarea economiei ării la standardele
europene şi interna ionale.
c) Confedera ia Na ionala a Sindicatelor din Moldova
(CNSM) este un centru sindical na ional-interramural de tip
confederativ, care întruneşte pe principii benevole centre
sindicale na ional-ramurale.
Confedera ia func ionează în temeiul prevederilor
Constitu iei Republicii Moldova, Legii sindicatelor, Codului
civil, Conven iilor Organiza iei Interna ionale a Muncii nr. 87
şi nr. 98, Statutului CNSM şi a regulamentelor de organizare şi
func ionare aprobate de organele de conducere ale
Confedera iei. Confedera ia Na ionala a Sindicatelor din
Moldova este constituită din 32 de centre sindicale na ional-
ramurale, care întrunesc circa 600 mii membri de sindicat.

49
 Confedera ia are, pe lângă alte multiple sarcini, şi sarcina
de actualizare şi dezvoltare a dialogului şi parteneriatului
social; participare la elaborarea proiectelor de programe, de
legi şi de alte acte normative care au ca obiectiv reglementarea
drepturilor şi intereselor profesionale, de muncă, economice şi
sociale ale membrilor de sindicat; exercitare a controlului
asupra respectării legisla iei muncii şi altor acte normative ce
con in norme ale dreptului muncii, a conven iilor colective şi
contractelor colective de muncă etc.
2.4.3. Absolven ii Universită ii de Stat „Alecu Russo”
în câmpul muncii
Programa de studii la specializarea Limba şi
literatura română şi limba rusă prevede instruirea viitorul
specialist pentru desfăşurarea activită ii instructiv-educative,
ştiin ifico-metodice în sistemul na ional al educa iei în
conformitate cu specializările însuşite, precum şi pentru
continuarea studiilor universitare la Ciclul II.
În conformitate cu obiectivele Curriculumului
Na ional al Republicii Moldova, licen iatul în ştiin ele
educa iei, profesor de limba şi literatura română şi limba
rusă trebuie să fie un specialist competent, înzestrat cu o
erudi ie şi cultură pe măsura provocărilor epocii comunicării
generalizate, să fie un patriot şi cetă ean cu o largă
deschidere spre valorile general-umane, un bun continuator
al tradi iilor culturii na ionale şi universale. Ca specialist cu
studii superioare, profesorul-filolog trebuie să demonstreze
înalte calită i morale şi civice, să dea dovadă de
responsabilitate şi spirit creativ în abordarea sarcinilor sale.
El trebuie să îmbine în forma ia sa intelectuală
pregătirea ştiin ifică fundamentală şi pregătirea practică, să
posede datele esen iale ale profesiei sale, să-şi completeze
continuu cunoştin ele de specialitate, să poată aplica în
practică principiile organizării ştiin ifice a muncii, să posede
metodele şi metodologiile noi de cercetare şi predare.
Specialistul urmează să activeze în domeniul învă ămîntului

50
gimnazial, conform Nomenclatorului domeniilor de formare
profesională şi al specialită ilor pentru pregătirea cadrelor
în institu iile de învă ămînt superior, Ciclul I (a se vedea, în
acest sens, planul de studii pentru specialitatea Limba şi
literatura română şi limba străină).
2.4.4. Corela ia educa ie / cerin e ale pie ei muncii
Dificultatea cea mai frecventă pe care o au absolven ii
institu iilor superioare de învă ămînt, după cum o arată studiile
existente, o constituie decalajul dintre cunoştin ele
profesionale de inute şi cele solicitate de către angajatori:
asupra acestei deficien e au arătat 69% dintre angajatori şi
43,5% dintre angaja i. Acest procentaj indică absen a corela iei
dintre calitatea cerută de pia a muncii şi calitatea oferită de
institu iile de învă ămînt. Programele de instruire au fost
evaluate în următorul mod de angajatori1:
Tabelul 11
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Procentajul 2 6 8 16 22 16 10 10 6 4
Ancheta Intrarea tinerilor pe pia a muncii, realizată de
Biroul Na ional de Statistică, arată următoarele deficien e pe
care le au tinerii în procesul de integrare pe pia a muncii2 :
a) ponderea persoanelor care au avut dificultă i la primul
loc de muncă a constituit 27%;

1
Rela iile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor,
realizat în cadrul proiectului Promovarea Responsabilită ii Sociale
Corporative şi constituirea Re elei Locale a Pactului Global în Republica
Moldova, implementat de către Centrul Analitic „EXPERT-GRUP” şi
finan at de Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova
şi Guvernul Belgiei //
htpp://www.globalcompact.md/doc.php?I=ro&idc=29&id=2286
Intrarea tinerilor pe pia a muncii, realizată de Biroul Na ional de
2

Statistică // http://www.statistica.md/newsview.php?l =ro&idc= 168

&id=2830

51
 b) printre tinerii care s-au confruntat cu dificultă i, fiecare
al treilea a indicat, la rubrica Nivelul de instruire, nivelul
superior;
c) cea mai răspândită dificultate (64,2%) indicată a fost
lipsa deprinderilor practice;
d) mai bine de 22% dintre persoane au declarat că au
avut o pregătire insuficientă sau care nu corespundea
cerin elor, sau aveau posibilită i limitate de dezvoltare
profesională sau promovare. Mai bine de jumătate din totalul
persoanelor care au avut posibilită i limitate de dezvoltare
profesională sau promovare erau persoane cu studii superioare;
d) pentru 40% tranzi ia de la învă ătură la muncă
a fost mai mare de 3 luni;
f) în perioada studiilor, circa 8% din totalul tinerilor au şi
lucrat. Pentru fiecare al cincilea tânăr motivul principal a fost
fie câştigul banilor de buzunar, fie de a avea experien ă de
muncă.
Sondajul realizat cu profesorii de limba şi literatura
română din nordul ării în cadrul proiectului 159338-TEMPUS-
1-2009-1-LV-TEMPUS-SMHES Dezvoltarea sistemului de
învă ămînt superior prin îmbunătă irea parteneriatului social
şi creşterea competitivită ii ştiin elor umaniste a arătat
următoarele deficien e în pregătirea universitară la
specializarea Limba şi literatura română şi limba rusă la
următoarele domenii, unită i de competen ă, competen e şi
cunoştin e:
Tabelul 12
Domeniile de Unită ile de Competen e, cunoştin e, aptitudini
competen ă competen ă
Cunoştin e:
Comunicare - insuficien a şi necesitatea dezvoltării
Comunicare a între cadre tehnicilor de comunicare – 81%;
didactice - insuficien a şi necesitatea formării
deprinderilor de lucru în echipă – 75%
Dezvoltarea Competen e:
Curriculum de - insuficien a şi necesitatea dezvoltării
curriculum competen elor de stabilire a curriculumului

52
 op ional op ional – 87%
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen elor de stabilire a con inutului
pentru curriculumul op ional – 50%
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen elor de dezvoltare a
curriculumului op ional – 50%
Cunoştin e:
- insuficien a şi necesitatea ob inerii de
cunoştin e la dezvoltare curriculumului –
75%
- insuficien a şi necesitatea ob inerii de
cunoştin e la modalită ile de evaluare a
Elaborarea curriculumului – 81%
temelor Aptitudini:
transdiscipli - insuficien a şi necesitatea dezvoltării
nare capacită ii de analiză – 62%
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
discernămîntului – 62%, a creativită ii –
75%
Competen e:
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen elor de a stabili teme
transdisciplinare – 93%
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen elor de a dezvolta teme
transdisciplinare – 68%
Aptitudini:
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
aptitudinilor de sinteză, de cooperare, de
integrare – 50%
Competen e:
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen elor de a organiza activită ile
extracurriculare – 68%
Coordonarea
Aptitudini:
Formarea activită ilor
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
elevilor extracurricul
discernământului – 75%
are
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
spiritului organizatoric - 62
Competen e:
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării

53
 competen ei de a media procesul de
interiorizare a sistemului de valori al
societă ii – 58%
Cunoştin e:
- insuficien a şi necesitatea ob inerii
cunoştin elor despre sistemul de valori al
societă ii - 56%
Competen e:
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen ei de a organiza activită i
extraşcolare - 62%
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
competen ei de a valorifica rezultatele
Rela ia activită ilor - 62%
Coordonarea
familie - Capacită i:
activită ilor
şcoală - - insuficien a şi necesitatea dezvoltării
extraşcolare
societate capacită ii de a planifica şi organiza
activită ile extraşcolare în concordan ă cu
obiectivele educa ionale stabilite - 81%
- insuficien a şi necesitatea dezvoltării
capacită ii de a coordona participarea mai
multor persoane la activită i care nu se
desfăşoară în sala de curs – 56%

2.4.5. Concluzii şi recomandări:

Luînd în considera ie că:
- doar 32% dintre tinerii între 15-24 de ani şi 56% dintre
cei între 25-34 de ani angaja i în ramură au studii superioare,
- numărul de angaja i între 15-24 ani şi 25-44 de ani este
în descreştere semnificativă, iar numărul de angaja i cu vîrsta
între 45-65 (şi peste) ani este în creştere,
- 27% dintre tinerii angaja i au avut dificultă i la primul
loc de muncă, iar cea mai răspândită dificultate (64,2%) la
primul loc de muncă a tinerilor angaja i este lipsa
deprinderilor practice,
- mai bine de 22% din persoane au declarat că au avut o
pregătire insuficientă, iar pentru 40% tranzi ia de la
învă ătură la muncă a fost mai mare de 3 luni;
- cea mai răspîndită dificultate în tranzi ia de la învă ătură
la muncă (64,2%) indicată a fost lipsa deprinderilor practice,

54
 - în perioada studiilor circa 8% din totalul tinerilor au şi
lucrat, pentru fiecare al cincilea tânăr motivul principal fiind fie
necesitatea câştigului banilor de buzunar, fie necesitatea de a
avea experien ă de muncă,
- tinerii care au lucrat în perioada studiilor s-au integrat
mult mai uşor la acelaşi sau alt loc de muncă,
- profesorii angaja i în cîmpul muncii au indicat asupra
gardului insuficient de pregătire aplicată la universitate, se
poate concluziona că obiectivul major necesar în elaborarea
politicilor educa ionale şi în activită ile desfăşurate de
furnizorii de educa ie este creşterea relevan ei educa iei şi a
formării profesionale corelate cu cerin ele pie ei muncii.
În vederea atingerii obiectivului formulat se impune:
 implicarea partenerilor relevan i în planificarea
activită ilor/ofertelor educa ionale: includerea lor în
grupul de elaborare a planurilor de studii, a grupului de
elaborare a curriculei, a comisiei de examinare la
examenele de licen ă;
 necesitatea acumulării unor date şi a realizării de studii
sistematice privind nevoile pe termen lung ale pie ei
muncii, asigurîndu-se, astfel, calitatea planificării şi
capacitatea de răspuns/adaptare a educa iei şi a formării

 dezvoltarea şi valorificarea parteneriatului în educa ie şi

profesionale;

formare prin: includerea în planurile de studii a

componentei ce ar reflecta frecventarea de către student a
unui loc poten ial de muncă (gimnaziul, de exemplu) şi
cuantificarea acestei activită i printr-un număr de credite;
crearea unor laboratoare didactice în vederea colaborării
dintre cadrele didactice universitare şi cele din
învă ămîntul preuniversitar;
 modificarea propor iei dintre disciplinele de studiu şi
practice (de instruire, de cercetare, pedagogică) în direc ia
alocării unui număr mai mare de credite pentru cele din
urmă.

55
 modificare propor iei de ore dintre prelegeri şi
laboratoare, seminare în direc ia majorării de ore pentru
cele din urmă;
 optimizarea metodicii de predare a disciplinelor de studii
în universitate.
b) Avîndu-se în vedere unele deficien e în formarea
viitorului profesor şi inîndu-se cont de faptul că activitatea lui
se va desfăşura în institu ii educa ionale se recomandă a se
introduce la ciclul II Masterat un curs de Management al
institu iilor educa ionalei.

3. Analiza SWOT a planurilor de învă ămînt

3.1. Specialitatea Istorie
Curricula universitară pentru specialitatea Istorie
(domeniile generale de studiu: 14 Ştiin e ale Educa iei şi 22
Ştiin e umanistice) a fost elaborată în conformitate cu cerin ele
Planului-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de
licen ă ), aprobat prin Ordinul M.E.T.S. nr. 202 din 01.07.2005.
Potrivit cu Planul de învă ământ, specialistul este pregătit
pentru practicarea activită ii instructive-educative în sistemul
na ional al educa iei şi a activită ii de investiga ie ştiin ifică în
institu iile de cercetare în domeniul istoriei, precum şi pentru
continuarea studiilor universitare la ciclul II (masterat).
Calificarea ob inută de către specialistul, pregătit la domeniul
14 Ştiin e ale Educa iei, îi permite absolventului să activeze în
institu ii de învă ământ de diverse tipuri: gimnazii, şcoli de
cultură generală, şcoli profesionale, conform Nomenclatorului
domeniilor de formare profesională şi al specialită ilor pentru
pregătirea cadrelor în institu iile de învă ămînt superior, Ciclul
I, iar specialistului pregătit la domeniul 22 Ştiin e umanistice, –
să activeze în institu ii de învă ământ de tipul celor indicate
mai sus , în cazul în care a promovat modulul psihopedagogic,
sau în institu ii de tipul muzeu, arhivă – în calitate de cercetător
ştiin ific.

56
 Actualmente, în cadrul Universită ii de Stat “Bogdan
Petriceicu Hasdeu” din Cahul (USC), instruirea studen ilor
ciclului I (licen ă) la specialitatea Istorie se realizează după
Planul de învă ământ pentru domeniul 14 Ştiin e ale Educa iei
Puncte tari. Structura şi con inutul Planurilor de
învă ământ pentru specialitatea Istorie favorizează elaborarea şi
implementarea unor programe de studiu echilibrate din punct
de vedere psihologic, pedagogic şi metodologic. USC asigură
necesarul de resurse pentru realizarea programelor de studiu şi
pregătirea cadrelor calificate în domeniul istoriei, inclusiv prin
colaborarea cu alte institu ii din RM (în special USM, UPS
„Ion Creangă”, US din Taraclia) şi din alte state, prin stabilirea
rela iilor cu asocia ii de specialitate precum Asocia ia
Istoricilor din RM, ANTIM, prin oferirea posibilită ilor de
mobilitate academică pentru studen i, etc. Drept urmare,
planurile de învă ământ la această specialitate sunt ajustate la
cerin ele sistemelor ECTS şi SNSC şi sunt corelate cu planurile
utilizate în alte institu ii, pe anumite segmente devenind
similare acestora.
Din punct de vedere structural, Planul de studii pentru
ciclul I (licen ă) la specialitatea Istorie (domeniul 14 Ştiin e ale
Educa iei), elaborat în corespundere cu prevederile Planului-
cadru, denotă o compartimentare judicioasă şi cuprinde
următoarele componente:
1. Discipline fundamentale (F) – 615 ore (28% din
totalul de ore)
2. Discipline de specializare(S) – 780 ore (35% din
totalul de ore)
3. Discipline de formare a abilită ilor şi competen elor
generale (G) – 210 ore (9% din total)
4. Discipline de orientare socio-umanistă (U) – 270 ore
(12% din total)
5. Discipline de orientare către alt domeniu la ciclul II
(M) – 300 ore (14%),
6. Discipline la libera alegere, facultative (L) – 270 ore

57
 7. Stagiile de practică – 450 ore (20% din total)
8. Licen a – 75 ore (3% din totalul de ore)
Baza teoretică şi practică în pregătirea specialistului este
asigurată de blocul Disciplinelor fundamentale (F), care
include discipline ce in de modulul psiho-pedagogic (cu un
număr total de 60 credite) şi discipline ce privesc specialitatea
şi de blocul Disciplinelor de specializare (S), care contribuie la
formarea viziunii de ansamblu asupra istoriei datorită
eşalonării cursurilor pe arii de cuprindere (istorie universală şi
istorie na ională) şi pe epoci cronologice. Competen ele
absolven ilor sunt formate, de asemenea în cadrul disciplinelor
blocului de formare a abilită ilor şi competen elor generale (G)
– informatica, limbi moderne, limba latină, bazele comunicării
ş.a., blocului de orientare socio-umanistică (U)- istoria culturii
universale, filozofia istoriei, politologia, etica pedagogică,
istoria construc iei europene, ş.a., blocului de orientare către alt
domeniu la ciclul II (M), precum şi în procesul parcurgerii
disciplinelor op ionale (A) care asigură aprofundarea
cunoştin elor, deprinderilor, capacită ilor în specialitatea aleasă
şi în domeniul de formare profesională (ca şi profesor). Planul
de studiu propune şi un set de discipline la libera alegere (L),
cu un total de 270 ore şi 18 credite ce se pot realiza facultativ.
Urmărind obiectivul lărgirii cunoştin elor, deprinderilor şi
capacită ilor studen ilor, în domeniul de formare profesională,
precum şi în alte domenii înrudite, acest bloc de discipline
poate juca un rol însemnat la angajarea în câmpul muncii.
Calendarul universitar încadrat în structura planului de
învă ământ prevede durata de 6 semestre a câte 15 săptămâni,
cu 30 ore pe săptămână.
La finele studiilor de licen ă, studen ii trebuie să ob ină
180 credite, a câte 30 de credite pe semestru, inclusiv 5 credite
pentru lucrarea de licen ă şi 30 credite pentru stagiile de
practică.
Ansamblul disciplinelor incluse în blocurile de discipline
asigură formarea competen elor gnoseologice, praxiologice,

58
manageriale, comunicative, de cercetare şi de formare
profesională continuă, orientând absolven ii spre monitorizarea
evolu iei proprii în plan profesional şi spre proiectarea şi
realizarea carierei de muncă.
Drept urmare a realizării consecvente, cu respectarea
metodică a prevederilor, a Planului de învă ământ pentru ciclul
I (licen ă), specialistul va poseda:
Competen a gnoseologică (de cunoaştere):
cunoaşterea conceptelor fundamentale ale istoriei;
interpretarea fenomenelor istorico-sociale din perspectiva
interdisciplinară şi transdisciplinară, în contextul epocilor şi
lumii în permanentă schimbare;
identificarea şi selectarea surselor bibliografice pentru
asimilarea informa iei noi;
practicarea ra ională şi func ională a terminologiei de
specialitate şi a limbii de instruire cu respectarea normelor
ei;
cunoaşterea curriculum-ului în vigoare la disciplina Istorie
şi la disciplinele auxiliare şi a principiilor de organizare a
demersului educa ional la istorie;
amplificarea cunoştin elor teoretice în dependen ă de noile
realită i ale activită ii profesionale.
Competen a prognostică:
determinarea problemelor şi priorită ilor în dezvoltarea
ştiin ei istorice;
prognosticarea perspectivelor de evolu ie a istoriei în
legătură cu dezvoltarea societă ii;
evaluarea perspectivelor implementării noilor con inuturi în
învă ământ;
elaborarea proiectelor de activitate profesională din diverse
perspective.
Competen a praxiologică:
inventarea şi proiectarea noilor concep ii în legătură cu
istoria, opera ionalizarea terminologiei de ultimă oră;

59
 documentarea holistică în raport cu o problemă de interes
profesional;
alegerea variantelor de solu ionare a problemelor din
domeniu;
eficientizarea activită ii profesionale prin utilizarea noilor
tehnologii de predare – învă are – evaluare, adaptate la
condi iile interne;
aplicarea cunoştin elor teoretice în rezolvarea situa iilor
practice nestandardizate;
implementarea rezultatelor cercetărilor proprii şi a celor
străine în activitatea profesională;
Competen a managerială:
evaluarea rolului institu iilor de profil educa ional şi
cultural în comunitate şi a misiunii personale în cadrul
sistemului educa ional;
competen a de a dezvolta decizii orientate spre
perfec ionarea sistemului cultural-educa ional;
monitorizarea evolu iei proprii ca specialist în domeniu şi
stabilirea obiectivelor pentru realizarea carierei;
Competen a de evaluare a rezultatelor activită ii
profesionale:
determinarea criteriilor de evaluare a func ionalită ii istoriei
în context social concret;
identificarea şi aplicarea tehnologiilor avansate de evaluare
a activită ii profesionale;
includerea activită ilor de evaluare în propriul proiect de
activitate;
analiza rezultatelor evaluării în activitatea profesională, din
perspectiva diverselor func ii didactice;
Competen a comunicativă de inser ie socială:
cunoaşterea şi aplicarea diverselor tehnici de comunicare,
racordate la un context cultural, social, de vârstă, etc.
anume;
identificarea, analiza şi contribu ia la solu ionarea

60
 problemelor comunitare;
manifestarea toleran ei în raport cu alte persoane şi
comunită i, a tactului şi a deontologiei profesionale în
cadrul comunicării;
utilizarea modalită ilor eficiente de formare a conştiin ei şi
culturii istorice;
abilitatea de a comunica în cel pu in două limbi.
Competen a de cercetare:
identificarea problemelor şi stabilirea priorită ilor de
cercetare în domeniul istoriei;
cunoaşterea şi aplicarea metodologiei cercetării ştiin ifice;
proiectarea şi realizarea unor investiga ii ştiin ifice proprii;
experimentarea rezultatelor cercetării în practica proprie;
adaptarea realizărilor ştiin ifice din alte domenii la procesul
de predare/învă are/evaluare a istoriei.
Competen a de formare continuă:
identificarea imperativelor de formare profesională în
dependen ă de dezvoltarea istoriei;
manifestarea unei deschideri fa ă de schimbările survenite
în ştiin a istorică;
stabilirea propriului program de formare, racordat la
necesită ile comunită ii şi ale institu iei educative;
cunoaşterea şi evaluarea posibilită ilor de instruire /
formare continuă;
proiectarea şi realizarea unui program de formare continuă,
prin utilizarea diverselor modalită i de perfec ionare a
competen elor istorice.
Puncte slabe. În vederea aprecierii gradului de
coresponden ă între nivelul de pregătire a specialiştilor în baza
Planului de învă ământ la specialitatea Istorie, domeniul 14
Ştiin e ale Educa iei şi cerin ele institu iilor angajatoare, între
calitatea instruirii şi capacitatea de inser ie în serviciu, între
presta ia profesională a tinerilor specialişti şi aşteptările
institu iilor angajatoare, precum şi între speran ele de realizare

61
ale tinerilor şi realitatea cu care se confruntă după absolvirea
facultă ii, au fost realizate un şir de interviuri şi consultări cu
foştii studen i ai specialită ii (de inători de grade ştiin ifice şi
didactice; de inători de func ii manageriale în diverse institu ii,
cadre didactice, persoane neangajate), au fost colectate
informa ii în Direc ia Generală de Învă ământ Cahul, Muzeul
Cahul, Filiala ANRM, ş.a. institu ii.
De asemenea au fost solicitate opiniile colegilor cu
vechime în muncă asupra activită ii tinerilor specialişti (în
cadrul cursurilor de formare continuă pentru istorici care au
avut loc în Centrul de formare continuă al USC, 06-24 mai
2010 ), opiniile studen ilor stagiari în timpul conferin elor de
totalizare a stagiilor de practică, precum şi opiniile studen ilor
anului terminal, expuse în chestionarele sondajelor sociologice
desfăşurate de către Sec ia Management al Calită ii a USC.
Consultările, sondajele şi interviurile realizate au scos în
eviden ă prezen a în Planul de studii la specialitatea Istorie
pentru ciclul I (licen ă), a unui şir de deficien e, între care:
reflectarea insuficientă a tendin elor modernizatoare din
sistemul învă ământului superior în con inutul şi strategia
de realizare a curriculei universitare;
prevalarea pregătirii teoretice academice a specialistului în
detrimentul ob inerii / formării de competen e şi abilită i;
absen a unei rezerve de ore de laborator la disciplinele
fundamentale şi de specialitate ce pot fi utilizate pentru
formarea de competen e;
insuficien a flexibilită ii necesare pentru a determina
deschiderea permanentă pentru schimbare, completare,
adaptare la noile cerin e ale pe ii muncii
orientarea spre pregătirea exclusivă a specialistului pentru
activitate didactică, dar nu şi pentru alte activită i precum
cercetare, management educa ional, ghidare a turiştilor în
locuri de interes istoric, etc.;
lipsa unei metodologii clare de valorificare a disciplinelor
la libera alegere (L);

62
men inerea modalită ii de evaluare separată a
competen elor intelectuale şi a celor profesionale în cadrul
examenelor de promovare şi a celor de licen ă.
Oportunită i:
accentuarea studiului individual şi a activită ii de cercetare
ştiin ifică în cadrul disciplinelor ce predispun spre
realizarea acestor obiective;
completarea fondului de carte existent în biblioteca
universitară pentru instruirea materiilor la specialitatea
Istorie; amenajarea şi dotarea tehnică a unor laboratoare de
lucru (cabinete specializate) pentru realizarea orelor
teoretice şi practice (seminare, laborator) la disciplinele de
specialitate;
asigurarea calită ii studiilor prin realizarea strategiilor
lansate de Sec ia Management al Calită ii; încurajarea
predării prin metode interactive; implementarea
mecanismelor eficiente de evaluare;
sporirea adaptabilităț ii curriculei universitare la noile
cerin e ale pe ii muncii;
asigurarea flexibilită ii necesare pentru a ajuta studen ii să-
şi manifeste din plin poten ialul lor intelectual, iar cadrele
didactice să sporească varietatea şi caracterul deschis al
programelor analitice, să promoveze abordări
interdisciplinare novatoare.
Amenin ări:
salarizarea insuficientă, sub nivelul efortului de muncă;
diminuarea statutului istoriei ca şi disciplină de studiu în
sistemul de învă ământ preuniversitar şi a prestigiului
specialită ii ;
stagnarea proceselor modernizatoare în domeniul
învă ământului superior general şi de specialitate ;
men inerea unei legături slabe între institu iile pregătitoare
de cadre şi institu iile angajatoare, între universită i şi
ceilal i actori sociali ;
Subfinan are constantă.

63
 3.2. Specialitatea Limba şi literatura română şi rusă
Planul de Învă ământ pentru specialitatea Limba şi
literatura română + Limba modernă B rusă a fost elaborat în
baza criteriilor prevăzute de Planul-cadru provizoriu pentru
ciclul I (studii superioare de licen ă în domeniul fundamental
Educa ie), aprobat prin Ordinul M.E.T.S. nr. 202 din
01.07.2005. Specialistul este instruit pentru desfăşurarea
activită ii instructiv-educative, ştiin ifico-metodice în sistemul
na ional al educa iei în conformitate cu specializările însuşite,
precum şi pentru continuarea studiilor universitare la Ciclul II
(masterat). Specialistul urmează să activeze în domeniul
învă ământului gimnazial, conform Nomenclatorului
domeniilor de formare profesională şi al specialită ilor pentru
pregătirea cadrelor în institu iile de învă ămînt superior,
Ciclul I. Puncte tari. Programele de studiu la
specialitatea Limba şi literatura română + Limba modernă B
rusă au ponderea scontată din punct de vedere psihologic,
pedagogic şi metodologic, iar USB dispune de resursele
necesare pentru realizarea lor. Pregătirea cadrelor în domeniul
filologiei române-ruse se realizează, de asemenea, în alte
universită i din RM. Pe anumite segmente, planurile de
învă ământ la această specialitate corelează.
Planul de studii pentru ciclul I (licen ă) la instruirea
concomitentă în două domenii înrudite este întocmit în
conformitate cu Planul-cadru şi cuprinde: 1) blocul
psihopedagogic fundamental, care serveşte drept bază teoretică
şi practică la ambele specialită i – 913 ore (21,738 %); 2)
blocul de orientare spre specialitatea de bază -1334 de ore
(31,76%) - şi spre specialitatea a doua – 954 ore (22, 71%); 3)
blocul de formare a abilită ilor şi competen elor generale -
limba străină (comunicativă), tehnologii informa ionale, cultura
comunicării ş.a.; 4) blocul de orientare socio-umanistică -
filosofia, estetica, principii de literatură comparată – 435 ore
(10,35%) ş.a. Competen ele absolven ilor sînt formate, de
asemenea, în cadrul disciplinelor op ionale care asigură

64
aprofundarea cunoştin elor, deprinderilor, capacită ilor în
specialitatea de bază sau secundară - şi a disciplinelor la libera
alegere care asigură extinderea cunoştin elor, deprinderilor,
capacită ilor studen ilor în domeniul de formare profesională
sau în alte domenii înrudite – 564 ore (13, 42%).
Structura planului de învă ământ prevede durata de 8
semestre a câte 15 săptămâni, cu 13 ore pe săptămână
(specializare A), 12 ore (trunchi comun), 10 ore (specializare
B).
Pentru încheierea studiilor de licen ă, studen ii trebuie să
ob ină 240 de credite, câte 30 de credite pe semestru, plus 30
de credite pentru lucrarea de licen ă -
La modul ideal, respectarea acestui plan de învă ămînt
asigură că:
Specialistul va cunoaşte:
bazele disciplinelor teoretice generale în volumul necesar
solu ionării obiectivelor filologice, pedagogice, ştiin ifico-
metodice şi de management şcolar;
bazele teoretice şi praxisul disciplinelor de specializare:
cursurile normative de limbă şi literatură
română/rusă/ucraineană şi limbă străină, precum şi
disciplinele speciale ce pun în valoare istoria şi
terminologia lor;
bazele psihologo-fiziologice ale învă ării limbii străine în
şcoală şi a limbii române ca limbă maternă şi ca limbă
nematernă;
disciplinele modulului psihologo-pedagogic: pedagogia,
psihologia, didactica specializărilor, deontologia profesiei.
Specialistul va fi capabil:
să aplice cunoştin ele ob inute la solu ionarea obiectivelor
pedagogice, instructiv-educative şi ştiin ifico-metodice
filologice, inând cont de diferen ele de vârstă şi
individual-tipologice ale elevilor, de particularită ile social-
psihologice ale colectivelor de elevi, precum şi de
specificul activită ii pedagogice;

65
 să promoveze activitatea instructiv-educativă, să evalueze
calitatea însuşirii materiei de programă de către elevi, să le
altoiască elevilor deprinderi de muncă independentă la
studierea limbii şi literaturii române/ruse/ucrainene şi a
limbii străine, să utilizeze metode şi forme variate de
instruire, să descopere şi să aplice procedee eficiente de
dirijare a activită ilor instructive şi extraşcolare (social-
utile, sportive, artistice etc.);
să folosească utilajul de laborator, mijloacele tehnice de
instruire şi calculatorul personal;
să posede liber limbile şi literaturile studiate la ambele
specializări;
să-şi îmbunătă ească permanent calificarea profesională, să
aplice procedee eficiente de selectare şi utilizare a
informa iei, să se orienteze în literatura de specialitate şi în
bibliografia înrudită specializării respective, să desfăşoare
activită i de cercetare ştiin ifică şi metodică.
Puncte slabe. Pentru a identifica eficacitatea
programelor de studiu în vederea stabilirii gradului de
pregătire a specialiştilor în domeniul Ştiin e ale educa iei,
specialitatea Filologie română-rusă în raport cu nivelul de
aşteptare al institu iilor angajatoare, au fost realizate un şir de
activită i: două mese rotunde cu reprezentan ii Direc iei
Generale de învă ământ din municipiul Băl i, directorii-
adjunc i ai liceelor, precum şi pedagogii, de inători de grade
didactice şi ştiin ifice în domeniul pedagogiei. De asemenea, în
cadrul a cinci focus-grupuri, au fost consultate opiniile şi
referin ele asupra activită ii studen ilor stagiari ce-şi fac
studiile la învă ământul cu frecven ă redusă, opiniile
metodiştilor din institu iile şcolare, opiniile masteranzilor. La
fel, am inut sa aflăm şi opiniile studen ilor stagiari la
conferin ele de totalizare a practicilor pedagogice, cât şi
opiniile studen ilor, care au fost exprimate în Chestionarul cu
privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de
învă ământ desfăşurat de ei. Anchetarea care a fost realizată,

66
focus-grupurile organizate, precum şi convorbirile în cadrul
meselor rotunde au scos la iveală o serie de deficien e
existente. În cele ce urmează, men ionăm cele mai importante:
reflectarea insuficientă a tendin elor modernizatoare din
sistemul de învă ământ superior în con inutul şi strategia
de realizare a curriculei universitare;
prevalarea pregătirii teoretice academice a specialistului în
detrimentul ob inerii / formării de competen e şi abilită i;
numărul insuficient de ore de laborator la disciplinele
fundamentale şi de specialitate ce pot fi utilizate pentru
formarea de competen e;
insuficien a flexibilită ii necesare pentru a determina
deschiderea permanentă pentru schimbare, completare,
adaptare la noile cerin e ale pe ii muncii;
lipsa unei metodologii clare de valorificare a disciplinelor
la libera alegere (L);
men inerea modalită ii de evaluare separată a
competen elor intelectuale şi a celor profesionale în cadrul
examenelor de promovare şi a celor de licen ă.
Planurile de învă ământ şi programele analitice trebuie
adaptate permanent la schimbările din învă ământ, întrucât
adesea ele nu corespund cerin elor de angajare ale şcolilor fa ă
de tinerii specialişti.1 Reforma învă ământului pedagogic
universitar s-a declanşat cu provocări puternice dinspre social
şi etno-cultural, aceste domenii fiind mai sensibile la muta iile
de conştiin ă ce prefigurează dimensiunea umanului ca esen ă
existen ială, dar şi ca proiectare pentru o perspectivă râvnită.
1
„În Moldova nu există o conlucrare între companii şi institu iile
universitare, fapt ce creează o discordan ă între cunoştin ele tinerilor
specialişti şi cerin ele companiilor care căută angaja i. Guvernul trebuie să
atragă aten ia cadrelor didactice universitare asupra necesită ii unei
colaborări între companii şi universită i, în vederea adaptării programelor de
studii la cerin ele companiilor”. Aceasta este concluzia la care au ajuns
analiştii economici ai centrului analitic „Expert-Grup”, în urma efectuării
unui studiu cu privire la pia a for ei de muncă în Republica Moldova. (cf.
[http://www.basarabeni.ro/stiri.php?action=read&pagina=876]).

67
Incitanta idee de a realiza o reformă atât de necesară,
sincronizată ştiin ific şi managerial, în toate sferele
învă ământului, nu s-a materializat, ciclul universitar, care e
centrat puternic pe studiul ştiin elor, dovedindu-se refractar
imperativului de a readuce în centrul educa iei personalitatea
celui format. Astfel, ratarea posibilită ii oferite de a
reconceptualiza temeinic învă ământul universitar a creat
condi ii ce au favorizat diversificarea acestuia ca replică la
provocările produse de diversificarea socială a popula iei,
soldându-se cu oferirea de şanse pentru studiu mai multor
categorii de tineri cetă eni, în func ie de şcoala pe care au
absolvit-o (şcoala generală, liceu, colegiu) şi de atitudinea fa ă
de sursa de finan are a învă ământului (universită i de stat cu
grupe subven ionate de la buget şi grupe cu taxe pentru studii,
universită i particulare). Din păcate însă, nu s-a produs şi o
schimbare de paradigmă a învă ământului universitar care ar
afecta temeinic conceptul vechi de formare a specialiştilor
pentru cultură, învă ământ etc., readucând în sala de curs
conceptul libertă ii în educa ie, în care absolventul facultă ii să
construiască şi să se formeze, să fie sensibil la schimbări, dar
să şi le producă, dacă acestea sunt cerute de practica socială şi
libertatea spiritului uman. Or, învă ământul universitar din R.
Moldova mai continuă să producă specialişti care sînt forma i
prin însuşirea valorilor ştiin ifice deja dobândite, în loc să
formeze subiec i ai actului intelectual care să producă noi
valori prin capacitatea de a-şi dezvolta propriile achizi ii
intelectuale în condi ii noi de experien ă socio-culturală,
profesională, cognitivă şi spirituală. Universită ile continuă să
livreze, în principal cunoştin e, şi nu competen e necesare
pie ei de muncă.
În cadrul meselor rotunde, profesorii au remarcat faptul
că astăzi, la elaborarea curriculei universitare este explorată cu
deosebire componenta tehnologică, iar con inuturile ştiin elor
nu se integrează conceptual şi metodologic. Drept consecin ă,
pregătirea la materiile de specialitate nu este sprijinită de

68
competen ele pedagogice adecvate, crezîndu-se, în mod eronat,
că doar cunoştin ele despre obiectul predat / studiat sunt
importante în formarea specialiştilor şi neglijându-se, de fapt,
principiile actuale de instruire, conform cărora primează
competen ele, şi atitudinile în raport cu cunoştin ele - întâi de
toate, competen ele de adaptare intelectuală şi emo ională la
surse şi tipuri noi de cunoştin e în domeniul profesional. În
conformitate cu obiectivele Curriculum-ului Na ional al R.
Moldova, licen iatul în ştiin ele educa iei, profesor de limba şi
literatura română şi limba rusă trebuie să fie un specialist
competent, înzestrat cu o erudi ie şi cultură pe măsura
provocărilor epocii comunicării generalizate. Profesorul de
limba şi literatura română şi limba rusă trebuie să îmbine în
forma ia sa intelectuală pregătirea ştiin ifică fundamentală şi
pregătirea practică, să posede datele esen iale ale profesiei
sale, să-şi completeze continuu cunoştin ele de specialitate, să
poată aplica în practică principiile organizării ştiin ifice a
muncii, să posede metodele şi metodologiile noi de cercetare şi
predare. Pentru a comunica un spor de credibilitate tezei
enun ate, vom invoca rezultatele unui sondaj de opinie vizavi
de problema predării limbii ruse/române:1 „La capitolul
utilizarea diverselor materiale didactice suport la orele de limbă
şi literatură rusă, se poate afirma că profesorii au nevoie de
cunoştin e şi abilită i ce le-ar permite conceperea şi/sau
selectarea şi aplicarea eficientă a unor instrumente de lucru
precum fişele de lucru, tabelele şi schemele, materialele
autentice, articolele de ziar, ilustra ii, desene. De asemenea,
avem confirmarea faptului că resursele TIC nu se utilizează
adecvat. Deşi din 28 de şcoli în care activează profesorii

1
Studiul a fost realizat de Centrul educa ional Prodidactica în cadrul
proiectului „Needs assessment: Improving conditions for a better social
integration of students from minority schools” (“Analiză de nevoi:
optimizarea condi iilor pentru o mai bună integrare socială a elevilor din
şcolile alolingve”), implementat în perioada septembrie-decembrie 2008 cu
sprijinul Înaltului Comisar pentru Minorită i Na ionale al OSCE (Haga).

69
chestiona i, 27 dispun de săli de clasă dotate cu calculatoare şi
de conectare la Internet, numai 11 cadre didactice folosesc
calculatorul şi 15 – Internetul pentru a se pregăti de ore.” 1
1. În această ordine de idei, considerăm ca fiind necesară
revizuirea curriculelor şi renovarea lor conceptuală la unele
discipline de specialitate, considerate ca fiind fundamentul
pregătirii specialistului filolog, cum ar fi cursul de Limba
română contemporană (compartimentele Lexicologia,
Morfologia şi Sintaxa), în vederea formării la studen i a
competen elor, şi nu a cunoştin elor. Concepătorii planului de
învă ămînt şi a curriculelor respective ar trebui să acorde un
plus de aten ie aspectelor metodologice, adică modalită ilor de
predare a diferitelor no iuni lingvistice elevilor. Or, aceasta ar
trebui să constituie unul din cele două principiile de bază în
activitatea didactică la facultate: principiul obiectului şi
principiul comunicării acestui obiect către student/elev, căci
cunoaştere fără comunicare nu există. De aceea autorii
curriculelor universitare nu trebuie să uite faptul că absolven ii
acestei specializări vor fi mandata i prin diploma pe care o vor
primi la sfârşitul studiilor să fie profesori.
2. Adaptarea curriculum-ului nu trebuie să aibă ca
finalitate transformarea acestuia. Trebuie men inută baza
umanistă. Pe lângă materiile principale aflate pe grila
facultă ilor, trebuie introduse (şi înlocuite) permanent materii
conexe şi complementare, care să realizeze mai bine legătura
cu competen ele cerute pe pia a muncii. Specializarea Limbă şi
literatură română - Limba rusă reprezintă o specializare de
tradi ie a Facultă ii, care se înscrie în contextul socio-cultural
ce impune discutarea fenomenului cultural în ansamblul mai
vast al spa iului european. O bună cunoaştere a limbii,
literaturii şi culturii ruse se înscrie în dezideratul şi obiectivele
Uniunii Europene privind interculturalismul şi integrarea
comunitară. De aceea considerăm necesară introducerea în
1
Probleme de predarea limbilor în şcolile alolingve din Republica Moldova:
o analiză de necesită i, Ch., 2009, p. 71.

70
planul de studiu la ciclul II Masterat Managementul
educa ional, ca disciplină obligatorie, în vedere integrării şi
compatibilizării curriculare cu universită ile europene. Aceasta
ar asigura actualizarea con inuturilor informa ionale la nivelul
cercetărilor de ultimă oră; reforma de metodă pentru
eficientizarea mijloacelor de transmitere a informa iei;
dezvoltarea creativită ii individuale şi de grup; facilitarea
transferul în practică al cunoştin elor dobândite la universitate.
Astfel, studiul limbii şi literaturii române şi a celei ruse
trebuie să se desfăşoare într-un context mai larg, care să
vizeze întreg spa iul cultural de expresie română şi rusă, cu
specific multicultural, atât lingvistic, cât şi cultural, cât şi
deschiderile acestora către influen ele culturii universale.
Învă ământul RM se găseşte în plină schimbare şi reînnoire.
inând cont de faptul că atât ara noastră, cât şi sistemul de
educa ie traversează o perioadă de modernizare şi de
schimbare, ar trebui ca cele două, cultura şi educa ia, să
fuzioneze.
Oportunită i:
Pentru disciplinele care se pretează, se va pune un accent
mult mai mare pe studiul individual, pe prezentarea de
referate, proiecte şi lucrări independente elaborate de către
studen i;
Extinderea utilizării metodelor moderne de predare şi
seminarizare şi îmbogă irea fondului de carte existent în
biblioteca facultă ii; în acest scop se are în vedere
modernizarea spa iului în care îşi desfăşoară activitatea
biblioteca facultă ii precum şi dotarea cu aparatură de
ultimă genera ie specifică;
Asigurarea calită ii prin intermediul politicii Centrului de
Dezvoltare Universitară;
Implementarea mecanismelor institu ionale şi procedurale
de evaluare, asigurare şi control asupra calită ii.
Amenin ări:
Diferen ele salariale destul de mari încă între R. Moldova şi

71
 restul ărilor membre ale UE subfinan are constantă;
Lipsa de finan ări complementare care împinge
învă ământul superior spre un învă ământ de scurtă durată;
Lipsa aplicării sau aplicarea par ială a legisla iei şi
politicilor conforme cu cerin ele şi aquis-ul comunitar;
Ambiguitatea normelor metodologice;
Perisabilitatea ridicată a informa iilor.

4. Sistemul de învă ământ superior şi

parteneriatul social în Uniunea Europeană (Cazul
Italiei, Letoniei şi a Portugaliei)
4.1. Implicarea actorilor sociali în procesul de
pregătire a specialiştilor în Letonia
Sistemul învă ământului superior din Letonia include 54
institu ii de învă ământ superior (universită i, academii, şcoli
superioare şi colegii). Celor 112555 studen i (492 studen i la
10000 de locuitori) le sunt oferite 920 programe de studii.1
Sistemul de învă ământ al Letoniei se administrează în
trei niveluri - na ional, municipal şi institu ional. Principalele
organisme de decizie la nivel na ional sunt: Parlamentul,
Cabinetul de Miniştri şi Ministerul Educa iei şi Ştiin ei.
Ministerul Educa iei şi Ştiin ei este institu ia care
elaborează politica educa ională, este responsabil de stabilirea
standardelor educa ionale împreună cu procedurile şi con inutul
de formare a profesorilor, şi de asemenea de aspectele legate de
acordarea licen elor pentru deschiderea institu iilor de
învă ământ.2
În Letonia există trei niveluri de pregătire profesională:
a) nivelul profesional elementar, b) nivelul profesional mediu
1
Pentru compara ie, men ionăm faptul că în anul universitar 2007-2008
erau: institu ii de învă ământ superior – 58, programe de studii – 889;
studen i – 127050. Sursă:
http://izm.izm.gov.lv/upload_file/en/higher_education.pdf
2
http://izm.izm.gov.lv/laws-regulations/2093.html

72
şi c) nivelul profesional superior cu două subnivele: 1)
colegiile şi 2) şcolile superioare şi universită ile.
Standardul profesional stabileste nivelul de calificare al
specialită ii şi indică nivelul de pregătire profesională. Este
important de men ionat că Standardul profesional serveşte
drept bază pentru elaborarea programelor de învă ământ şi este
documentul esential care determină con inutul examenului final
de calificare, cu care finalizează pregătirea specialistului. În
comisia de examinare sunt incluşi reprezentan i ai asocia iilor
profesionale şi ale sindicatelor de ramură.
În anii 2005-2007, în Letonia a fost implementat
programul na ional „Elaborarea metodologiei unice în scopul
ameliorării calită ii învă ământului profesional şi a implicării
partenerilor sociali”. Scopul esential al acestui program a fost
asigurarea calită ii invă ământului profesional în concordan ă
cu cerin ele pie ei muncii şi implicarea partenerilor sociali în
procesul de instruire.
În Letonia func ionează un organ independent: Consiliul
pentru învă ământul superior din care fac parte reprezentan i ai
institu iilor de invă ământ de stat şi private (profesori şi
studen i), patronatului, sindicatelor şi care examinează
problemele existente şi perspectivele de dezvoltare a
domeniului.
O altă o institu ie care se înscrie perfect în sistemul de
orientare şi pregătire profesională este Departamentul
dezvoltării carierei. Sarcina esen ială a departamentului constă
de a contribui la îmbinarea armonioasă a priorită ilor persoanei
cu cele ale societă ii.
Contribue esen ial la pregătirea profesională a tineretului
şi Centrul de informa ii academice, care are drept scop major
compatibilizarea sistemului educational letonian cu cel
european.
Dialogul social în Letonia a fost institu ionalizat încă în
anul 1993 prin crearea Consiliului Na ional Tripartit de
Cooperare, din care fac parte: guvernul, sindicatele şi

73
patronatul. Acest Consiliu include opt sub-consilii, specializate
pe domenii de activitate.
Unul din aceste sub-consilii specializate se preocupă de
problemele educatiei şi a angajării în câmpul muncii. Sarcinile
principale ale acestui sub-consiliu sunt: a) promovarea
cooperării intre sindicate, patronat şi guvern în dezvoltarea
capitalului uman, educa ie, modelarea şi implementarea
politicilor privind pia a muncii şi b) evaluarea planurilor de
dezvoltare, concep iilor, proiectelor de acte normative în
domeniile educa iei, capitalului uman, pia a muncii şi
perfec ionarea lor.
Fiecare parte este reprezentată de cinci membri.
Guvernul este reprezentat de următoarele ministere: Ministerul
educa iei şi ştiin ei, Ministerul economiei, Ministerul
bunăstării, Ministerul mediului şi Ministerul dezvoltării
regionale. La lucrările sub-consiliului, păr ile pot invita exper i
din domeniile care sunt discutate. Şedin ele au loc lunar, cu
excep ia lunii iulie. Pentru ca şedin ele să fie deliberative e
necesar să fie prezen i cel pu in câte 3 reprezentan i ai fiecărei
păr i.
Una din problemele importante cu care se ocupă sub-
consiliul respectiv este discutarea si evaluarea standardelor
profesionale. Necesită ile pie ei muncii, este o altă problemă
aflată permanent în agenda zilei. Incepând cu anul viitor vor fi
create consilii specializate care vor studia necesită ile de
specialişti pe domenii. Aceste consilii vor stabili de câ i
specialişti este nevoie şi la ce nivel trebuie să fie pregăti i: de
pregătit atâ ea specialişti cât trebuie pentru pia a muncii, unde
trebuie şi de calificarea respectivă.
Unul din actorii activi ai dialogului social tripartit este
Confedera ia sindicatelor libere din Letonia (LBAS).
Obiectivele principale ale Confedera iei sindicatelor în
domeniul educa iei sunt: a) sporirea calită ii învă ământului
prin ajustarea lui la standardele europene şi orientarea la
necesită ile pie ei muncii, b) sporirea investi iilor în

74
dezvoltarea capitalului uman, c) promovarea „lifelong
learning”.1
O practică interesantă, demnă de a fi implementată,
constă în aceea că exper i din partea sindicatelor de ramură
sunt incluşi în comisiile de acreditare a institu iilor de
învă ământ.
În Letonia se porneşte de la premisa că universită ile
constituie centre esen iale ale dezvoltării regionale. De aceea
universită ile regionale se bucură de sus inerea, inclusiv
financiară, din partea sindicatelor, asocia iilor patronale si a
municipalită ilor.
Asocia iile patronale, de asemenea sunt implicate activ în
dialogul social, inclusiv prin participarea în sub-consiliul
nominalizat. Sunt favorizate legăturile directe între intrprinderi
şi institu iile de învă ământ în scopul organizării activită ilor de
practică ale studen ilor. O practică înrădăcinată: asocia iile
profesionale oferă premii intreprinderilor care sus in şi
colaborează eficient cu institu iile de învă ământ.
Analizând practica participării actorilor sociali din
Letonia în procesul de pregătire a specialiştilor constăm că
anumite practici ar putea fi utile şi în R.Moldova. A-şi formula
următoarele propuneri privind consolidarea rolului institu iilor
de învă ământ şi a implicării actorilor sociali în pregătirea
specialiştilor:
 Implementarea autonomiei reale a institu iilor de
invă ământ.
 Consolidarea sistemului de învă ământ superior,
inclusiv prin încorporarea colegiilor în cadrul
universită ilor.
 Elaborarea şi implementarea Standardului profesional al
profesiei care ar servi drept bază pentru elaborarea
programelor de învă ământ şi ar fi documentul esential
care ar determină con inutul examenului final de
calificare.
1
http://www.lbas.lv/lbas

75
  Implicarea studen ilor în procesul instructiv-educativ
prin sporirea rolului organiza iilor studen eşti în via a
universitară, inclusiv a organiza iilor sindicale
studen eşti. E absurdă situa ia când preşedin i ai
organiza iilor studen eşti sunt „aleşi” profesori.
 Includerea în comisiile de examinare la finalizarea
studiilor a reprezentan ilor asocia iilor profesionale şi
ale sindicatelor de ramură.
 practică interesantă, demnă de a fi implementată, constă
în aceea că exper i din partea sindicatelor de ramură şi a
reprezentan ilor patronatului sunt incluşi în comisiile de
acreditare a institu iilor de învă ământ. Ar fi utilă şi
participarea studen ilor în comisiile de acreditare.

4.2. AlmaLaurea: un mecanism eficient de asigurare a

tranzi iei Universitate - Pia ă de muncă în Italia
Pe parcursul ultimilor 9 ani sistemul universitar din Italia
a cunoscut un proces profund de transformare. Obiectivul
general al acestei transformări a fost trecerea de la un sistem
monolitic, rigid bazat pe un singur ciclu de studii universitare
la o structură mai complexă, care oferă studii de licen ă şi
masterat. Programul de studii universitare 3+2 propus de
Procesul de la Bologna a fost implementat la nivel na ional.
Începînd cu anul 2001, universită ile italiene au fost chemate
să-şi ajusteze programele în conformitate cu sistemul de la
Bologna.
Învă ămîntul superior din Italia este realizat în
universită i, universită i tehnice, institute universitare,
academii, şcoli superioare/institute superioare, precum şi într-o
serie de institu ii de formare profesională, ultimele pregătind
specialişti în domenii variate precum comer ul, e-tehnologiile,
moda, industria, etc. Majoritatea institu iilor universitare
existente au fost fondate nemijlocit de către stat, în timp ce un
număr limitat de universită i, fondate ini ial de către entită i
private, au fost recunoscute mai tîrziu de către ministerul de

76
resort. În prezent, sistemul universitar italian include 95 de
institu ii universitare: 61 universită i de stat, inclusiv 4
universită i tehnice1 şi 2 universită i pentru străini2, 17
universită i non-statale recunoscute legal3, 11 universită i on-
line (private) şi 6 şcoli superioare speciale ori institute
superioare reglementate prin legisla ie specială4.
Institu ia responsabilă de administrarea învă ămîntului
superior din Italia este Ministerul Educa iei, Universită ii şi
Cercetării. Principalele organisme consultative pentru
învă ământul universitar sunt: Consiliul Universitar Na ional
(CUN), Conferin a Rectorilor Universită ilor Italiene (CRUI) şi
Consiliul Na ional Universitar al Studen ilor (CNSU).
Sistemul universitar italian este structurat în trei cicluri:
ciclul 1 (L - Laurea), ciclul 2 (LM - Laurea Magistrale) şi
ciclul 3 (DR - Dottorato di Ricerca, DS2 - Diploma di
Specializzazione di 2° livello, MU2 - Master Universitario di
2° livello etc.).
Programele de studii sunt structurate în credite (crediti
formativi universitari (CFU) - la universită i şi crediti formativi
accademici (CFA) – la institu ii AFAM5). Un CFU sau un CFA
corespunde la un minim de 25 de ore de lucru, inclusiv timpul
pentru lucrul individual. Volumul de muncă medie anuală a
unui student este de obicei stabilit la 60 de credite ECTS.
Func ionare pie ei for ei de muncă este profund
afectată de diferite imperfec iuni informa ionale şi
asimetrii. Tranzi ia de la educa ie la muncă este deosebit de

1
În sistemul italian universită ile tehnice oferă studii în mod exclusiv în
domeniile Inginerie şi Arhitectură.
2
Universită ile pentru străini sunt institu ii de stat specializate în procesul
de predare şi de cercetare pentru dezvoltarea şi difuzarea limbii, literaturii şi
culturii italiene.
3
Universită i non-statale pot fi recunoscute printr-o decizie a Ministerului
Educa iei. Diferen ele între universită ile de stat şi universită ile non-statale
privesc aspectele de finan are şi de administrare.
4
Institu ii specializate în studii postuniversitare şi de cercetare ştiin ifică.
5
Institu ii AFAM – Institu ii de învă ămînt superior în Artă, Muzică şi Dans

77
expusă acestor imperfec iuni. Solicitan ilor de locuri de muncă,
absolven i proaspe i ai universită ilor, le lipseşte de regulă
experien ă de muncă şi acest lucru afectează negativ atât
perspectivele lor privind oportunită ile de angajare1, cît şi
capacitatea angajatorilor de a selecta persoane ce corespund
cerin elor pentru locurile de muncă vacante.
Această situa ie este caracteristică şi pentru pia a for ei
de muncă din Italia. În scopul diminuării acestor imperfec iuni,
Observatorul Statistic al Universită ii din Bologna a ini iat în
anul 1994 serviciul AlmaLaurea 2, un mecanism de
îmbunătă ire a func ionării pie ei for ei de muncă. AlmaLaurea
este un serviciu inovativ care oferă în regim on-line informa ii
privind absolven ii universită ilor italiene. Scopul AlmaLaurea
este de a fi un punct informa ional de întîlnire între absolven i,
universită i şi mediul de afaceri. De la momentul înfiin ării şi a
lansării sale în regim on-line (1995), AlmaLaurea a cunoscut o
creştere exponen ială, astăzi fiind vorba de 75% din absolven ii
din Italia. La data de 29/06/2010 numărul total de CV-uri,
provenind de la 60 universită i italiene, s-a ridicat la mai mult
de 1.430.000 de unită i.
AlmaLaurea este implementată de către un consor iu de
universită i italiene, cu sprijinul Ministerului Educa iei,
Universită ii şi Cercetării. Acesta are ca scop de a fi un punct
de referin ă pentru toată lumea care se ocupă la diferite nivele
cu probleme cum ar fi studiile academice, ocuparea for ei de
muncă şi condi iile pentru tineret.
Obiectivul general institu ional al AlmaLaurea este
dublu. În primul rând, oferă institu iilor academice membre ale
consor iului informa ii sigure privind absolven ii lor. În al
doilea rând, are ca scop facilitarea tranzi iei spre pia a muncii a
absolven ilor.

1
Manuel F. Bagues, and Mauro Sylos Labini, Do On-Line Labor Market
Intermediaries Matter? The Impact of AlmaLaurea on the University-to-
Work Transition, p. 5, http://www.almalaurea.it/info/bagues-labini.pdf
2
A se vedea adresa web: http://www.almalaurea.it/en/index.shtm

78
 În ceea ce priveşte primul obiectiv, AlmaLaurea
gestionează o bază de date care colectează informa ii privind
absolven ii, utilizînd trei surse distincte. În primul rând,
institu iile academice furnizeăză date oficiale privind
programele, durata cursurilor şi calificările ob inute de către
absolven ii lor. În al doilea rând, absolven ii oferă informa ii
suplimentare, inclusiv privind perioadele de studiu în
străinătate, experien a de muncă, precum şi o auto-evaluare cu
privire la cunoaşterea limbilor străine şi a posedării
competen elor de lucru la calculator. Absolven ii au
posibilitatea să încarce şi să-şi actualizeze CV-urile on-line
pînă la cinci ani după absolvire.
În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, AlmaLaurea
gestionează un serviciu care oferă acces la CV-urile electronice
ale absolven ilor. Pe lîngă CV, absolven ii pot introduce pe
pagina lor informa ii suplimentare precum şi o scrisoare de
inten ie.

4.3. Învă ămîntul superior portughez

Învă ămîntul superior din Portugalia con ine două
subsisteme: învă ămînt superior universitar şi ne-universitar
(instruirea în institute politehnice), formarea realizîndu-se în
universită i, institute politehnice, şcoli superioare şi institute
superioare atît de stat, cît şi private. Institu iile de învă ământ
superior privat nu pot func iona dacă acestea nu sunt
recunoscute de către Ministerul Ştiin ei şi al Învă ământului
Superior. Instruirea în institu iile private este reglementată de
aceeaşi legisla ie ca şi în cele pentru institu iile de învă ământ
superior de stat. Cele două sisteme de învă ământ superior
(universitar şi politehnic) sunt legate şi există posibilitatea
transferului de la o institu ie la alta. De asemenea, este posibil
transferul de la o institu ie publică la una privată şi viceversa.
Educa ia în Portugalia este reglementată de către stat prin
intermediul a două ministere - Ministerul Educa iei şi
Ministerul Ştiin ei, Tehnologiei şi Învă ământului Superior. Cu

79
rol administrativ func ionează şi Direcção Geral face Ensino
Superior (Direc ia Generală a Învă ământului Superior),
Conselho Nacional de Educação (Consiliul Na ional pentru
Educa ie), CRUP (Conselho de Reitores das Universidades
Portuguesas).
În plan legislativ, sistemul portughez de învă ămînt este
reglementat prin Constitu ia ării de la 1976, care garantează
dreptul la învă ămînt, dreptul profesorilor şi a studen ilor de a
participa la administrarea democratică a institu iilor.
Complementar, au fost emise şi un şir de acte legislative:
Legea 46 / 86 (din 14 octombrie) despre sistemul de
învă ământ, modificată ulterior prin Legea 115 / 97 (din data de
19 septembrie) şi Legea 49/2005 (din data de 30 august), care
se referă la institu iile universitare şi non-universitare, precum
şi structura sistemului de învă ământ superior; Decretul-lege
296-A/98 (din 25 septembrie), modificat ulterior prin Decretul-
lege 99/99 (din data de 30 martie) şi Decretul-lege 26/2003
(din 7 februarie) şi 76/2004, care se referă la accesul la
institu iile de învă ământ superior private şi publice; Decretul-
lege 42/2005 (din 22 februarie) privind principiile şi
instrumentele pentru crearea unui spa iu comun european al
învă ământului superior, care se referă la toate institu ii de
învă ământ superior şi este un instrument pentru punerea în
aplicare a Procesului de la Bologna etc.
Începînd cu 1986, universită ile portugheze sunt
preocupate de introducerea unui sistem de asigurare a calită ii.
În acest scop a fost creată Funda ia Universită ilor Portugheze
(FUP). În perioada 1993-1994, FUP a realizat o evaluare
externă la cîteva universită i voluntare. În 1996 a fost redactat
un Ghid de autoevaluare.
Astăzi de asigurarea calită ii este responsabil CNAVES
(Consiliul Na ional pentru Evaluarea Învă ămîntului Superior),
creat în 1998. Principiile CNAVES sunt următoarele (după o

80
sinteză realizată de Sergio Machado dos Santos)1:
Toate institu iile de învă ămînt superior vor fi evaluate
la un interval de 5 ani;
Se va urmări ameliorarea calită ii;
Nu va exista nici o legătură imediată cu finan area, dar
în cele din urmă programele de slabă calitate nu vor mai fi
subven ionate;
Autoevaluarea va fi complementară cu evaluarea
externă;
Agen iile de asigurare a calită ii vor fi validate de către
minister;
Echipele de evaluare vor fi aprobate de către minister;
Universită ile au dreptul să participe la evaluare, prin
personalul didactic şi prin studen i;
Rapoartele trebuie să fie publicate.
În prezent, există 4 agen ii de asigurare a calită ii,
coordonate de CNAVES.
O primă etapă a evaluării a avut loc în perioada 1995-
2000, cînd au fost evaluate programe de licen ă (BA), fără însă
a fi notate şi ierarhizate. În a doua etapă, între 2000-2005, au
fost notate multidimensional 1201 programe de licen ă, fără
ierarhizarea lor.
În prezent, universită ile portugheze sunt evaluate de
CNAVES o dată la 5 ani. Fiecare program de studiu elaborează
un raport de autoevaluare (Relatório de Auto-Avaliação), care
cuprinde date generale referitoare la program şi la resurse,
informa ii evaluative ob inute de la studen i şi de la alumni,
precum şi un comentariu referitor la relevan a programului,

1
DOS SANTOS, Sergio Machado, The Portuguese System of Quality
Assurance, comunicare la Conven ia EUA de la Glasgow, 31 martie-2
aprilie 2005

81
adecvarea lui, resursele şi procesele implicate1.
Aşa cum men ionează unii analişti ai sistemului de
învă ămînt portughez2, există la moment două perspective
diferite asupra învă ămîntului: una cantitativă, a ministerului
care urmăreşte indicatorii, măsurile, compara iile, controlul şi
ierarhizările, şi alta – calitativă – a universită ilor preocupate de
natura educativă a procesului, de ameliorarea lui şi de
identificarea propriilor limite. Guvernul doreşte ca
universită ile să înmatriculeze cît mai mul i studen i, care să
termine studiile în propor ie cît mai mare, în timp cît mai scurt,
cu costuri cît mai mici. Universită ile doresc să existe o bună
atmosferă de studiu, să se predea cunoştin e de nivel cît mai
înalt, şi să existe o legătură între predare şi cercetare. Studen ii,
pe de altă parte, doresc să aibă mai multe op iuni şi să aibă
timp pentru dezvoltarea personală. Angajatorii doresc o
standardizare a capacită ilor absolven ilor la un nivel cît mai
înalt.
Pregătirea cadrelor didactice pentru învă ămînt.
Educatorii şi profesorii pentru învă ămîntul de bază şi cel
secundar ob in calificarea corespunzătoare prin studii în
învă ământul superior (care atribuie gradul de licen iat),
structurat pe bază de performan ă profesională în func ie de
nivelul corespunzător de formare profesională. Formarea
educa ională pentru educatori şi profesori pentru învă ământul
de bază este oferit în Escolas Superiores de Educação sau
universită i.
Formarea educa ională a cadrelor didactice pentru
învă ământul secundar se face în institu iile universitare.
Calificările profesionale ale profesorilor de discipline tehnice şi

1
Conselho Nacional de Avaliação do Ensino Superior, Guião de Auto-
Avaliação, aprovado em 01/03/2000 em reunião plenária do CNAVES, la
http://www.ul.pt/avaliacao/documentos/guiao_aa_univ.doc
2
PILE, Marta, Isabel Teixeira, The Importance of Quality Assessment in
Higher Education Institutions, la
http://gep.ist.utl.pt/files/artigos/The_Importance_Quality_Assessment.PDF

82
artistice pot fi ob inute prin cursuri la nivel de licen ă, care sunt
special orientate spre domenii specifice de studiu şi sînt
completate prin pregătire pedagogică adecvată. Aceste cursuri
garantează educa ia ştiin ifică în domeniul adecvat de studio,
fiind completat de training-uri pedagogice.
Profesorii pot ob ine calificarea relevantă pentru a deveni
cadre didactice pentru învă ământul de specialitate prin cursuri,
care sunt special orientate spre acest domeniu şi sînt
administrate de către institu iile de învă ământ superior.
Pentru cadrele didactice din învă ământul superior
calificările minime sunt stabilite pentru fiecare categorie.

83
 5. Concluzii finale şi propuneri
În R. Moldova reforma învă ământului super se
realizează cu dificultă i deoarece racordarea sistemului la
prevederile Procesului Bologna s-a făcut, în principal, sub
presiunea factorilor politici şi mai pu in din ini iativa actorilor
şi beneficiarilor direc i.
Reglementările excesive, constrângerile de ordin
financiar, interven ia factorilor de ordin politic nu au permis
institu iilor de învă ământ, să reac ioneze cu promptitudine la
schimbările din via a socială şi cea economică, la evolu iile
pie ei muncii.
O problemă stringentă în rela iile dintre sistemul de
învă ământ şi pia a muncii o reprezintă calitatea studiilor.
Majoritatea absolută a indicatorilor din cadrul procedurilor de
evaluare şi de acreditare a institu iilor de pregătire profesională
se referă la indicatori cantitativi, pe când indicatorii ce reflectă
rata de inser ie a absolven ilor în câmpul muncii, gradul de
satisfac ie a angajatorilor de nivelul de pregătire a
absolven ilor, nivelul de reprezentare a angajatorilor în
organele de conducere a institu iilor de învă ământ etc. lipsesc.
Întrucât angajatorii nu au posibilitatea de a interveni în
politicile educa ionale, mecanismele institu ionale pentru astfel
de interven ii fiind practic inexistente, între nivelul de pregătire
a absolven ilor şi aşteptările angajatorilor se creează decalaje
semnificative.
Analiza planurilor de studii, de care în prezent se
conduc institu iile de învă ământ, relevă o pondere ridicată a
disciplinelor teoretice în detrimentul instruirii practice.
Datorită imperfec iunii cadrului normativ, care nu a
prevăzut obliga iunea absolventului ciclului I licen ă de a
continua studiile la ciclul II masterat, a făcut ca de inătorul
diplomei de licen ă să înfrunte dificultă i în angajarea în
câmpul muncii.
Analiza şi compararea pie ei muncii şi a rela iei
universitate - pia a muncii în R. Moldova - ările Uniunii

84
Europene a pus în eviden ă deficien ele existente pe acest
segment în R. Moldova. Legătura slabă dintre pia a muncii şi
pregătirea universitară, este reflectată în următorii indicatori:
27% dintre tinerii angaja i au avut dificultă i la primul loc
de muncă,
cea mai răspândită dificultate (64,2%) la primul loc de
muncă a tinerilor angaja i a fost lipsa deprinderilor
practice,
mai bine de 22% din persoane au declarat că au avut o
pregătire insuficientă,
- pentru 40% tranzi ia de la învă ătură la muncă a
fost mai mare de 3 luni,
- cea mai răspândită dificultate în tranzi ia de la învă ătură
la muncă (64,2%) a fost lipsa deprinderilor practice,
în perioada studiilor circa 8% din totalul tinerilor au şi
lucrat, pentru fiecare al cincilea tânăr motivul principal
fiind fie necesitatea câştigului banilor de buzunar, fie
necesitatea de a avea experien ă de muncă,
tinerii care au lucrat în perioada studiilor s-au integrat
mult mai uşor la acelaşi sau alt loc de muncă,
profesorii angaja i în cîmpul muncii au indicat asupra
gardului insuficient de pregătire primit la universitate,
lipsa unui instrument de verificare a feed-bek-ului
universitate – pia a muncii;
lipsa unei rela ii dintre universitate şi absolven ii ei,
inclusiv a unei baze de date despre absolven ii angaja i
conform specializării ob inute.

În scopul creşterii competitivită ii absolven ilor

specialită ilor umanitare pe pia a for ei de muncă din R.
Moldova, prin implicarea partenerilor sociali în procesul de
formare profesională a specialiştilor, dar şi în cel de angajare a
acestora în cîmpul muncii, pornind de la analiza pie ei for ei de
muncă din R. Moldova, considerăm oportună realizarea
următoarelor măsuri:

85
 1. Descentralizarea sistemului de învă ămînt, care
presupune delegarea competen elor şi a responsabilită ilor către
institu iile de învă ământ.
2. Asigurarea autonomiei universitare reale. Inclusiv la
stabilirea numărului de locuri şi a formelor de învăţământ.
3. Responsabilizarea institu iilor de învă ământ, fapt ce
presupune institu ionalizarea unei evaluări şi acreditări externe
independente de autorită ile din domeniul educa iei, creşterea
rolului beneficiarilor direc i şi indirec i ai învă ământului în
aprecierea realizărilor institu iilor de învă ământ.
4. Implementarea unui management bazat pe rezultate,
care ar reorienta sistemul educa ional către necesită ile
beneficiarilor direc i şi indirec i ai educa iei, s-ar baza în luarea
deciziilor pe rezultate observabile şi măsurabile: accesul la
studii, rata de includere a persoanelor cu necesită i educative
speciale, progresele celor învă a i, angajabilitatea absolven ilor
etc.
5. Se impune o revizuire de principiu a mecanismelor de
finan are a institu iilor de învă ământ şi a modului de
gestionare a mijloacelor financiare respective. Considerăm că
este necesară acordarea unei autonomii financiare autentice
institu iilor de toate nivelurile de învă ământ.
6. Dezvoltarea rela iilor de colaborare între universită i,
pe de o parte, şi Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de
Muncă din R. Moldova, agen iile private pentru ocuparea for ei
de muncă etc., pe de altă parte, în vederea realizării eficiente a
serviciilor de mediere a muncii, inclusiv prin organizarea
tîrgurilor locurilor de muncă cu participarea nemijlocită a
întreprinderilor şi prin implementarea unor proiecte comune de
mediere electronică. De asemenea, este binevenită dezvoltarea
schimbului reciproc de informa ie privind pia a for ei de
muncă, stabilirea traseului educa ional (modelarea curriculei,
programelor de studii şi a altor instrumente metodico-
didactice) în concordan ă cu cerin ele pie ei for ei de muncă
etc.

86
 7. Un rol important în formarea şi dezvoltarea
specialiştilor îl au conexiunile între institu iile de învă ământ şi
pia a muncii. Se impune implementarea unor mecanisme
institu ionale care ar oferi comunită ilor, organiza iilor de
patronat, asocia iilor profesionale posibilită i efective de a-şi
promova viziunile ce in de con inuturile şi finalită ile instruirii
profesionale, de a orienta institu iile de învă ământ către
necesită ile curente şi de perspectivă ale pie ei muncii.
Implicarea partenerilor relevan i în planificarea
activită ilor/ofertelor educa ionale prin următoarele forme:
- includerea partenerilor sociali în grupului de elaborare a
planurilor de studii,
- a grupului de elaborare a curriculei,
- a comisiei de examinare la examenele de licen ă.
8. Dezvoltarea rela iilor de colaborare între universită i,
pe de o parte, şi institu ii, întreprinderi publice şi private, pe de
altă parte, în vederea îmbunătă irii procesului de formare
profesională a specialiştilor, în concordan ă cu exigen ele pie ei
for ei de muncă. În această direc ie ar fi binevenită o implicare
mai activă a institu iilor şi întreprinderilor în procesul de
instruire, îndeosebi în organizarea practicii de licen ă,
participarea la tîrgurile locurilor de muncă, participarea în
cadrul trainingurilor, seminarelor de informare, conferin elor
şi a altor activită i curriculare şi extracurriculare, importante
pentru formarea profesională a absolven ilor.
9. Implicarea sindicatelor de ramură, patronatelor şi a
asocia iilor obşteşti/ONG-urilor constituite pe bază de criterii
profesionale şi ocupa ionale (AIRM, ANTIM etc.), în
asigurarea calită ii pregătirii absolven ilor şi în procesul de
angajare a acestora în cîmpul muncii, precum şi dezvoltarea
rela iilor de colaborare între aceşti actori sociali, pe de o parte,
şi universită i, pe de altă parte.
10. Stimularea, prin politici publice eficiente, a
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolven ilor
institu iilor de învă ămînt superior şi crearea a noi locuri de

87
muncă, în concordan ă cu cerin ele pie ei for ei de muncă
(Conform art. 15, lit. b şi c, a Legii RM privind ocuparea for ei
de muncă şi protec ia socială a persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă, Nr. 102-XV din 13.03.2003). În acest sens,
ar fi binevenită adoptarea politicilor publice de dezvoltare a
capacită ii institu ionale a angajatorilor principali ai
absolven ilor specialită ilor cu profil umanitar (institu ii de
învă ămînt, muzee şi arhive etc.), politicilor de acordare de
facilită i la plata contribu iilor la bugetul asigurărilor sociale de
stat, de subven ionare a locurilor de muncă, inclusiv a creării
locurilor noi de muncă, etc., în strînsă corelare cu politicile
educa ionale, politicile culturale, politicile şi programele
na ionale şi regionale de dezvoltare a turismului, inclusiv a
turismului rural, politicile de protejare a fondului arhivistic al
R. Moldova etc.
11. Crearea bazelor de date şi realizarea de studii
sistematice şi prognoze privind nevoile pe termen lung ale
pie ei muncii, asigurîndu-se, astfel, calitatea planificării şi
capacitatea de răspuns/adaptare a educa iei şi a formării
profesionale;
12. Lansarea unui serviciu de mediere electronică (on-
line) între absolven i, universită i şi întreprinderi/institu ii
angajatoare, care să ofere informa ii privind absolven ii
universită ilor din R. Moldova, precum şi informa ii privind
oferta de locuri de muncă vacante şi cerin ele pentru ocuparea
acestora. Un model reuşit pentru introducerea acestui serviciu
în R. Moldova ar fi serviciul AlmaLaurea Inter-university
Consortium din Italia, care, de la înfiin area (1994) şi lansarea
sa on-line (1995), a devenit principalul punct informa ional de
întîlnire între absolven i, universită i şi mediul de afaceri din
Italia1.
13. Perfec ionarea curriculei universitare la specialită ile
analizate în vederea înlăturării următoarelor deficien e:
1
Pentru mai multă informa ie a se vedea adresa web:
http://www.almalaurea.it

88
a. corelarea insuficientă dintre planul de studii şi
competen ele cerute de pia a muncii la specialită ile
umanitare: disciplinele incluse în planurile de studii nu sunt
orientate de fiecare dată spre formarea competen elor
cerute de pia a muncii;
b. insuficien a flexibilită ii necesare pentru a determina
deschiderea permanentă pentru schimbare, completare,
adaptare la noile cerin e ale pe ii muncii;
c. prevalarea pregătirii teoretice academice a specialistului în
detrimentul ob inerii / formării de competen e şi abilită i
manifestată prin dispropor ia dintre numărul mare de ore
teoretice şi număr insuficient de ore pentru activită ile
practice;
d. elaborarea insuficientă a metodologiei de promovarea
practicilor şi a metodelor de evaluare a lor;
e. orientarea spre pregătirea exclusivă a specialistului pentru
activitate didactică, dar nu şi pentru alte activită i precum
cercetare, management educa ional, management cultural
etc.;
f. lipsa unei metodologii clare de valorificare a disciplinelor
la libera alegere;
g. men inerea modalită ii de evaluare separată a
competen elor intelectuale şi a celor profesionale în cadrul
examenelor de promovare şi a celor de licen ă.
14. Avîndu-se în vedere unele deficien e în formarea
viitorului profesor şi inîndu-se cont de faptul că: (a) fiind o
activitate umană conştientă care defineşte spa iul, în interiorul
căruia se pot realiza condi iile crea iei culturale, şi îndeosebi,
artistice formele implementării acesteia şi ale receptării de
către publicul larg, prin managementul culturii putem organiza,
educa, orienta dezvoltarea spirituală; (b) eficacitatea politicilor
culturale depinde în mare măsură de alinierea lor cu politicile
din domeniul educa iei; (c) educa ia este mijlocul principal prin
care se încurajează creativitatea, atât din punct de vedere al
formării de specialişti, cât şi din perspectiva creării unui public

89
avizat se recomandă a se introduce la ciclul II Masterat a
modulelor de Management al institu iilor culturale,
Management educa ional, şi Turism cultural. Introducerea în
curricula universitară a acestor module ar lărgi orizontul de
pregătire profesională a absolven ilor şi ar creşte, astfel,
capacitatea acestora de a se angaja în cîmpul muncii şi în alte
domenii decît cel didactic. Datorită acestor module, absolven ii
ar putea ob ine acces la locuri de muncă în cadrul institu iilor
culturale, agen ii de turism etc.

90
 AnexaI

Explanatory notes:
master studies last for 1,5-2 years;
doctorate studies last for 3-4 years;
post-doctorate studies last up 2 years;
the trade school has exit to thelabour market only;
leaving examinations are to be passed after each level of education, excluding the
kindergarten and compulsory one-year pre-school preparation;
the education from 3 for 18 years old is accompanied by special education and by
complementary education.

91
 Anexa II
List of higher education institutions in Republic of
Moldova
STATE-OWNED HIGHER EDUCATION INSTITUTIONS

1. Moldova State University

www.usm.md
2. "Ion Creanga" Pedagogical State University
www.upsc.md
3. Technical University of Moldova
www.utm.md
4. Academy of Economic Studies of Moldova
www.ase.md
5. State University "A.Russo", Balti
www.usb.md
6. Tiraspol State University
www.ust.md
7. Comrat State University
www.kdu.md
8. State University of Physical Education and Sport
www.usefs.md
9. State Medical and Pharmaceutical University
"N.Testemitanu"
www.usmf.md
10. State Agrarian University of Moldova
www.uasm.md
11. Academy "Stefan cel Mare" of the Ministry of
Internal Affairs
www.academy.police.md

92
 12. International Relation Institute of Moldova
www.irim.md
13. Academy of Music, Theatre and Fine Arts of
Republic of Moldova
www.amtap.md
14. Military Institute of the Armed Forces
"Alexandru cel Bun"
www.army.md
15. State University "Bogdan Petriceicu Hasdeu",
Cahul
www.usch.md
16. Taraclia State University

17. University of the Academy of Sciences of

Moldova
www.edu.asm.md , www.mrda.md/asmu
Sursă:
http://www.edu.md/?lng=en&MenuItem=3&SubMenu0=7&SubMenu1=2

PRIVATE HIGHER EDUCATION INSTITUTIONS

1. Free International University of Moldova

www.ulim.md
2. International Institute of Management "IMI-
NOVA"
3. University "Perspectiva-INT"
www.perspectiva.md
4. Cooperative-Commercial University of Moldova
www.uccm.md

93
 5. Slavonic University
www.surm.md
6. University of Political and Economic European
Studies
7. Moldova University of European Studies
www.usem.md
8. University of High Anthropological School
www.ant.md
9. Contemporary Humanitarian Institute
www.sgi.md
10. Moldova University of Applied Studies
11. Academy of Transports, Computer Sciences and
Communications
www.iatp.md
12. Dniester Institute of Economics and Law
13. Branch of the Baltic Institute for Ecology, Policy
and Law

Sursă:
http://www.edu.md/?lng=en&MenuItem=3&SubMenu0=7&SubMenu1=3

94
 Anexa III

Lista actelor normative relevante în ceea ce priveşte

reglementarea problemelor angajării în câmpul muncii a
specialiştilor (ocupării for ei de muncă ) în Republica
Moldova

1. Legea cu privire la ocuparea for ei de muncă şi

protec ia socială a persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă nr. 102-XV din 13.03.2003.
2. Legea Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV
din 28.03.2003
3. Legea cu privire la tineret Nr.279-XIV din 11.02.99
4. Legea cu privire la Fondul de şomaj al Republicii
Moldova Nr.714-XV din 06.12.2001
5. Legea pentru ratificarea Conven iei Organiza iei
Interna ionale a Muncii nr. 181 privind agen iile private
de ocupare a for ei de muncă Nr.482-XV din
28.09.2001
6. Legea pentru ratificarea Conven iei Organiza iei
Interna ionale a Muncii nr. 142 privind orientarea
profesională şi pregătirea profesională în domeniul
valorificării resurselor umane Nr.480-XV din
28.09.2001
7. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 923 din
04.09.2001 “Cu privire la plasarea în cîmpul muncii a
absolven ilor institu iilor de învă ămînt superior şi
mediu de specialitate”
8. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.542 din
03.05.2002 "Cu privire la sus inerea studen ilor şi
elevilor institu iilor de învă ămînt superior şi mediu de

95
 specialitate de stat cu profil pedagogic şi tinerilor
specialişti care activează în domeniul învă ămîntului"
9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 611 din
15.05.2002 „Cu privire la aprobarea Strategiei ocupării
for ei de muncă în Republica Moldova”.
10. Hotărîrea cu privire la reorganizarea Serviciului de stat
pentru utilizarea for ei de muncă nr. 832 din
14.07.2003.
11. Hotărîrea despre aprobarea Regulamentului privind
orientarea profesională şi sus inerea psihologică a
popula iei în problemele ce in de carieră nr. 450 din
29.04.2004.
12. Regulamentul cu privire la organizarea formării
profesionale continue aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.1224 din 09.11.2004.
13. Regulamentul Fondului pentru sprijinirea tinerilor cadre
didactice din zonele rurale, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului RM nr.1171 din 08.11.2005
14. Hotărîrea pentru aprobarea Strategiei na ionale privind
politicile de ocupare a for ei de muncă pe anii 2007-
2015 nr.605 din 31.05.2007.
15. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1259 din
12.11.2008 „Cu privire la asigurarea cu locuin ă
gratuită a tinerilor specialişti cu studii superioare şi
postuniversitare de reziden iat, repartiza i şi angaja i în
cîmpul muncii în institu iile publice (bugetare) din sate
(comune)”

96
 Anexa IV

Necesarul de specialişti, specialitatea Istorie, pentru

localită ile raionului Cahul
Anul Numărul Tipul Localitatea Acoperire
de de institu iei cu
studii specialişti specialişti
solicitat
2005- 1 Gimnaziu s. Andruşul- –
2006 1 Şc. de-Jos +
1 Tehnolog. or. Cahul –
1 Şc. medie s. Vadul-lui- +
Liceu Isac
s. Crihana
Veche
2006- 1 Gimnaziu s. Tătărăşti –
2007 – Gimnaziu s. Roşu +
2007- 1 Şc. medie s. Vadul-lui- –
2008 1 Liceu Isac +
1 Gimnaziu s. Zîrneşti +
s. Tătărăşti
2008- 1 Gimnaziu s. Alexander +
2009 Feld
2009- – Şc. Medie s. Vadul-lui- +
2010 Isac
Total 9 7

Sursa: Registrul „Necesarul de cadre”, Direc ia Generală de

Învă ământ a raionului Cahul.

97
 Anexa V

Numărul de specialişti pregăti i în institu iile de

învă ământ superior din Republica Moldova pe
parcursul anilor 2005-2008, specialitatea Istorie
Numărul de absolven i
Anul
(tineri specialişti)
2005 224
2006 256
2007 215
2008 207
Total 902
Sursa: http: // www. statistica.md ; Extras din: Învă ământ / ştiin ă /
institu ii de învă ământ superior / Absolven ii institu iilor de învă ământ
superior (exclusiv ciclul I), pe grupe de specialită i.
Anexa VI

Numărul de studen i înmatricula i la specialitatea

Istorie în Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu
Hasdeu” din Cahul, pe parcursul perioadei 2004-2010.

Anul Numărul de persoane înmatriculate

2004 20
2005 24
2006 30
2007 10
2008 29
2009 –
2010 10
Total 123
Sursa: Cartea de ordine privind contingentul de studen i, Sec ia
Studii, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

98
 Anexa VII

Numărul absolven ilor specialită ii Istorie a

Universită ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din
Cahul în perioada anilor 2004-2010
Anul Numărul absolven ilor
2004 11
2005 21
2006 14
2007 9
2008 23
2009 20
2010 16
Total 115
Sursa: Cartea de ordine privind contingentul de studen i, Sec ia
Studii, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

Anexa VIII

REPARTIZAREA ÎN CÎMPUL MUNCII A

ABSOLVEN ILOR Universită ii de Stat "ALECU RUSSO"
din Băl i
Facultatea de FILOLOGIE
2010 2009 2008 2007 2006
absolven i

absolven i

absolven i

absolven i

repartiza i absolven i
Număr de

Număr de

Număr de

Număr de

Număr de
Repartiz

repartiz

repartiz

repartiz
Total

Total

Denumirea
total

total

total
ai

ai

ai

ai

specialită ii

Limba şi literatura
1. Română şi Limba 9 1 13 6 17 8 12 6 16 7
Engleză

99
 Limba şi literatura
2. Română şi Limba 8 2 16 8 17 9 20 7 12 10
Franceză
Limba şi
literatura
3. 5 4 3 1 4 2 7 3 7 7
Română şi
Limba Rusă
Limba şi
literatura Rusă
4. şi Limba
7 0 16 8 8 4 10 3 11 7
Română
Limba şi
literatura Rusă
5. şi Limba
1 1
Engleză
Limba şi
literatura
6. Ucraineană şi
5 0 7 1 6 3 9 2 9 6
Limba Română
Limba şi
literatura
Română şi
7. Limba şi
- - 12 6 3 2 12 5 5 4
literatura
Germană
Limba şi
literatura
Română şi
8. Limba şi
- - - - 4 4 - - - -
literatura
Spaniolă
Limba şi
literatura
9. Română şi - - - - - - - - 7 7
Limba şi
literatura Latină

100