Potrivit optiunilor proprii, elevii pot selecta, pentru sedinte individuale de preqatire,

un numar adecvat de itemi din fiecare capitol sau modul. Pentru constructia unui
test pot fi alesi fie 20, fie 23 itemi din fiecare dintre capitolele preferate. Rezulta Tn
est fel teste conti nand 40 sau 46 itemi, comparabile ca Tntindere :;;istructure cu
I din examenul real.
Pentru elaborarea unui test este, desigur, recornandabila consultarea unui
profesor care ar putea asigura criterii mai pertinente de selectie a itemilor Tnfiecare
test, criterii bazate pe cornpetentele de rnasurat si pe nivelul specific de dificultate
I flecarul item.
3. Conceptia de elaborare a lucrarll poate fi usor adaptata Tnanii urrnatori unor
eventuale moditicari ale cotttinutolu! programei
examen, cat :;;iale structurii
subiectului. Aceasta se va putea realiza prin ajustarea listei de termeni si prin
completarea fiecaruia din cele patru module cu noi itemi.

de

Colectivul de autori care sernneaza aceasta lucrare este format din cadre
dldactice cu 0 prestiqloasa reputatie profesionala ce I:;;i desfasoara activitatea In
legll din lasi Tn care preqatirea elevilor se realizeaza la un Tnalt nivel de
rforrnanta. Prin aceasta lucrare este valorificata 0 vasta experienta de predare,
precum !ii 0 calificare in munca de redactare obtinuta de colectivul de mai sus ca
utorl de manuale scolare de fizica sau de remarcabile culegeri de probleme.
Acuratetea forrnularii textului de referinta ~i a sarcinii de lucru pentru elev din
'Iacara Item demonstreaza ca autorii au 0 reflectie foarte articulata asupra tehnoloalel de scriere a itemilor Tngeneral ~i a unor subiecte pentru examen in particular.
oate acestea constituie ARGUMENTE in favoarea sernnalarii aparitiei acestei
rtl ca 0 contributie de referinta la literatura de specialitate din domeniul didacticii
Ilzlcll, Profesorii de fizica ~i elevii interesatl de aceasta dlscipllna, ca proba de
xamen, vor gasi aici un suport substantial pentru 0 autentica autoformare creativa.
Alex. Burcin - Bucuresti

MECANICA
t

Llsta de termeni

1. Prlnclpiul inertiei
Un corp li menilne starea de repaus sau de miscere rectilinie i unitorme at~t
timp cat asupra sa nu actioneaza alte corpuri care sa-i schimbe aceasta stare

mecenice.

Inertia este proprietatea corpurilor de ~-:;;i rnentine starea de repaus sau de

rniscare rectilinie ~i uniforrna atat timp cat asupra lor' nu actioneaza alte corpuri
care sa Ie schimbe aceasta stare mecanica.
Masa este 0 rnarime fizica scalara ce mascara inertia corpurilor.
Masa este 0 marirne fizica fundarnentala in S.1.

(m) = kg
Kilogramul este 0 unitate de rnasura fundarnentala in S.1.

2., Sisteme de rt;fer.inta inertiale

Sistemul de referinta (referentialul)
ceas.

.. :'
este format din corp de referinta, rigla ~i

Sistemul de referinta inertial:

este un sistern de referinta in care este valabil principiul inertiei:
este un sistem de referinta care este in repaus sau se rnisca rectiliniu ~i

uniform (v = const.).

3. Principiul fundamental at dinamicii

Forta este 0 rnarirne fizica vectonala ce mascara interactiunaa dintre corpuri.
Vectorul forta este egal cu produsul dintre mese i
vectorul ecceleretie.

IF=m;1

Acceleratia are aceeasi directle ~i sens cu forta aplicata

corpului (fig. 1).

~
~a

rt

Fig. 1

Impulsul punctulul material

tnuuueu!
lilli/it)

PUll

tnusn

ste msrimee fizica vectoriete egala cu produsul

11/

;'/

M:.CANICA

III

ceeasi directie ~i sens cu viteza punctului material

/1

_.-

----~.-----

(flg,2).
lJnltatea de rnasura pentru impuls este :

. 1llIlA III IIHMI

NI

11

Reactlunea greutA\li unul corp este forta de atractie cu

cesta actloneaza asupra Pam~ntului, are punctul
de apllcatle in centrul Pamantului ~i directia razei
corespunzatoare pozitiei corpului (fig. 6).

Fig. 2

rn

< p >= Ns= kgs

---t

--N?r.

PI.

~
~

sau:

-'-F=!tm
. -=.; dpl
I:!.l

""'\;

Forta reprezinta derivata impulsului in raport cu timpul.

61->0

:': ...,-;:~""~

ortele de contact dintre corpuri

Alto torrnulan pentru principiul fundamental al dinamicii:

Forta medie este egala cu raportul dintre variatia impulsului ~i intervalul de
limp in care are loc aceasta variatietfiq. 3).

Fig. 3

dt

fory~ care se exercita asupra unui corp rezultand din contactu/ direct cu un
lIt corp este numita forta de contact.
Acuasta fOrla este rezultanta dintre forta de frecare
("lllIta Tnplanul de contact dintre corpuri) ~i norrnala.
In fig, 7 sunt reprezentate (cu punctul de aplicatie A)
hll\ule ce actioneaza asupra corpului superior ~i
,nllC\lunile lor (cu punctul de aplicatie B) ce actioneaza
'upra corpului inferior.
Unghiul

dintre

Ilunec~rii

. Unltatea de masura a fortei

l/nltatea de rnasura pentru torta este newtonul ~i se deduce din principiul
fundamental al dinamicii:
m
( F ) = (m ) (a ) = kg . -2 = N

Fig. 6

forta de contact

(Fe)

in timpul

unui corp fa\a de altul ~i normala

la

uprafata de contact se calculeaza din relatia :

FI

Fig. 7

tgq>=-' = ~
N
e nurneste unghi de frecare ( q> ).

s
Un newton este forta aplicata unui corp cu masa de 1 kg care li irnprirna 0
cceleratie de 1 m/s2 ..

Principiul actlunii !ji reactlunil

c~ un corp A actioneaz8 asupra a/tui corp B cu

0 forta

/ de-a/ doi/ea corp actioneaza asupra ptimului cu

o fort~ PHI! ega/a In modu/ i opusa ca
Ilumittl reac(iune (fig, 4).

I"'"'P-;-'-IIJ-=----,P-B-A

F AS

sens, ~

bservatil:
1, Cele coua forte - actiune ~i reactiune - apar simultan,
r actloneaza asupra unor corpuri diferite.
Denumirea de .actiune" ~i .reactiune" este arbitrara.
t.xemplo:
C)

Normal
cor

r "

IIIHl1ln\
1'111 ~1/.1\

te forta care actioneaza asupra unui

IIlnd ronctlunea apasarli normale pe
1'1111t1 N(lrmi,I~1 este perpendlculara
p
1'111111 (11\1 II)

numita ectiune,
~

glle frecarii la

I; recarea se manifesta atunci cand doua corpuri sunt in contact ~i ea poate fi:
frecare statica - caca cele doua corpuri sunt in repaus unul fa\a de altul.
frecare cinernatica (Ia alunecare) - caca un corp aluneca pe celalalt.
lorta de frecare apare datorita Intrepatrunderii nerequfaritatilor ~i asperitatilor
mlcroscopice ale celor doua suprafete care aluneca una fa\a de cealalta.

I u91:
I)

Fig.4

alunecare

orta de frecare /a a/unecare dintre doua cotputi nu

depinde de aria supretete! de contact dintre corpuri.

rya de frecare /a a/unecare este proportion a/a cu

fOlta de ap~sare norma/a exercitata pe supretete de
ntact.

----.
~

---t

---t

Ff

.~~':.~""~::.,;:~,;:~~'t\~":.~'Z~~~

-+

G
Fig. 8
('

"
I I

ntnct dlnlre cele dou

rpurl;

MLCANICA

1lm" III " I~M' NI

--~

detormar

sau

. un vehicul al carui motor deterrnina rotlres ro\lIor poate inainta

datorita frecaril dintre roti ~i sosea; **mersul oamenilor este posibil
datorita fortei de frecare dintre talpa inc~l\amintei
!1i teren;
*w"franarea vehiculelor este posibila datorita fortel de frecare;
"w**transmiterea miscarii prin curele de transmisie este posibila
datorita tortelor de frecare etc.
in acest caz, torta de frecare este manta prin cresterea fortei de
apasare sau a coeficientului de, frecare (marirea asperitatilor
suprafetelor)
daunatoare
deoarece deterrnina uzarea pieselor ce intra in alcatuirea unor
mecanisme, lncalzirea lor !1i implica un consum de energie
suplimentar impus de lucrul mecanic al fortelor de frecare;
in acest caz, forta de frecare este diminuata pnn folosirea
lubrifiantilor ~i/sau a miscarli de rostogolire.

rtului

Voctorul

este forta cu care portiunea

suprea portiunii BC.

F,lii

';'/11'

BA actioneaza

.""",--

Fig. 10

L
0l~

= -tg a

Fig. 9
"It

Voctorul doplasare
pO/ltla (fig. 13):

= x(t)

.x

X,
Fig. 12

Y
ale

..~i y = yet)

(I:lr)

__
~ r (Xl,Yl)

Yl

= r(t)

I ohlvalent pot fi exprimate

legile de miscare
1111 illlu\llIor punctului material dupa cele doua axe:

Fig. 11

de pozitie (~) al unui punct este vectorul care

este forta cu care portiunea BC actioneaza asuprea p0r1iunii BA

T=F/JA

:
I

i'

ti' -

~FC

~~~~~~'~~~~~~~I " ,"

lvt'lnd sensul spre punct (fig. 12).

l'rolectii1e vectorului de pozitie pe cele doua axe
rnprezlnta coordonatele punctului.
11)(10D de miscere a unui punct material este 0 relatie ce
nxprlma dependenta de timp a vectorului de pozltie
(,orospunzator punctului:

-L.,-:-_-?;) i
..., I

uneste originea sistemului de axe cu punctul considerat,

10. Forta de tensiune

w:.

In

N
Coeficientul de frecare la alunecare este 0 marime adtmensionala.
Coeficientul de frecare la alunecare depinde de natura lji gradul de prelucrare
a supratetelor aflate in contact.
Coeficientul de frecare la alunecare nu depinde de viteza corpurilor affate in contact.

cloformarea resortului. (x). Se poate scrie relatia:

r.

sau

I or(D elastic~ este prop0rtiona/~ cu valoarea deformatiei i

(1/I(/l1t8t~tn sens opus cresterii detotmetiet (fig. 10).
111fig. 11 este reprezentata dependenta fortei elastice de

~l=-

(k)

a firului

gea de mlscare

lJ

Initlalill dup

...

oeficientul de frecare la alunecare este definit prin relatla;

ctlunli unei forte exterioare (Ii) actioneaza doua

forte eg~le in modul, dar oPl!se ca ~ens (fig. 9).
rlcare din aceste torte se nurneste tensiune.

forma

re modulul egal cu deformarea elastica a

rnsortului (diferenta dintre lungimea resortului deformnt - I - ~i lungimea resortului nedeformat -10) ~i sensul
(:ro~terii deforrnarii.

,';.

. ~

corpul

.-'- __

k reprezlnta

, Coeflcientul de frecare'Ia alunecare

-

In orice sectiune a unui fir (cablu, bara etc.) supus

readuce

"""'""

reprezinta variatia vectorului

.x

Fig. 13

Ar=ro-rl

=F/JC

Vlteza, vectorul vlte

1,

Vlltllll

111mI/o /I 1111111IHllwl

,.'.,,,11/ clII ,,11,1//11("

ItIIJltlll"lfI

1,11I/llltitl II 11/,,/1//11/111 ( ,\I )

tuutotlu! Tllir-IIII
'"/JO/IIII

clllll",

lntervni do limp
VlIe/ollll

clflfJllUWrB

At,

fat~

(At')

de un

sl durat,

1.\

MIGANICA

u
-

/:1.1'

VII/

=-;;t

vlteza medie are directia !?i sensul vectorului deplasare

(fig. 14).
vlteze
momentene
(sau instantanee)
reprezints
oonvoi vectorului de pozifie Tnraport cu timpul:
-

- -

l1r

v= lIlTI-=6HO l11

dr
dt

Viteza rnomentana are d)rec~ia tangenta la traiectorie !?i

sensul rnlscaru mobilului (fig. 15).
Unitatea de rnasura pentru viteza :

(M)

/\1'

VII/

(v)
=-( ) =.
M
s

,X

= -;

l11'=v6.t;

1\1

x{l)

14. Acceleratla, vectorul acceleratle

_I

all/=-

Acceleratia

c:

===

+ v{l-to)

1~=~o+;(t-to)1

l1t

Itl cnzul ln care axa Ox este chiar dreapta miscarii:

medie are directia !?i sensul vectorului

v=vo+a(t-Io)

Acceterette momentana
raport cu timpul:

reprezinta derivata vitezei in

;=

lim l1v

= dv

dt

61->0

Fig. 15

Deducerea legii vitezei:

a=

(//1/

III 11111

In general, acceleratia rnornentana este orientata spre interiorul curbei repreentate de traiectoria mobilului (fig. 17).
Acceleratia are doua componente:

IwAlllnlo

Av

pe

traiectorie

(M)

ClI\I;

=al1l;

V-vo

- v=vo

+o(t-/o)'

reprezentata graflc viteza mobilului in functie de timp tn ml

uniform varlata:

Miscarc

UJli/()[I11

.v

HCQclGratil

~nr'(,!

unjfo)'nJ il1cQtLoiln

H'O

.v

p, a>O

v'_(;,;)

datorita variatiei directiei vitezei mobilului.

Unltatea de rnasura pentru acceleratie:

(II) (AI)

I\v:

a este

variatiei modulului vitezei mobilului.

perpendiculara

-;
/\1

una tanqenta la traiectorie (-;;; ) care apare datorita

una

= xo

miscere rectilinie uniform veriete misceree punctului materiel pe

cceteretie constents.
i Tnrniscarea rectilinie uniform variata:

'.

l1v

/\ v (fig. 16).

-tv(t-/())

earl! rectilinii uniform variate

Accelera(ia medie a unui punct material inir-un interval de timp St , fata de un

sistem de reterinie
reprezinta
raportul dintre
'

1'=1'0

xa Ox este aleasa dupa dreapta rniscarii:

Fig. 14

vEJriatiavitezei (l1V ) i durata acestei variatii (l1t):

=v~t;

1'-1'0

C~)
s

111

apare
Flg.16

"\":t.- -~~
Ax

111'

1/', II

II

I"

- ol

JII' ""
111111111

Ilu 1

MI:CANICA

-.--- ..~

II(nAIIIIIHMINI

( t\x) intre rnomentele

'II

ntarl

,I 1 reprezlnta arl

pontru dlforlto tlpurl de mhjcari

j

de grafieul viteza - timp intre aeeste momenta (aria AOBB').

uniform lncetlnita (eu to = 0), timpul de oprlre se calculeaza din

Ja~o ~

Vo

topr;re =--

Legea

I)

a
miseMi reetilinii uniform variate este:
'-

_ (/-1

r(t)~ro+vo(t-to)+a.

Mlecarea reetilinie
I uniforrna:
Vo

ini~iala a mobilului dupa directia de rnlscare considerata: a

acceleratia mobilului dupa directla de rniscare considerata.
viteza

..-Y-

Oeducerea legii micflrii rectilinii uniform variate:

2

= ~ [2v() +a{1 -t())](t-to)=

2

x=x() +v()(t-t())+a--

V(){I

Distanta maxima (xl11ax)

Tncetlnite (pentru a < 0 ~i Xo

(xo,to)

, x
",

ov ~ v=

xo'

const<O

01

, 2

Mlscare rectitlnie

=v~ +2a (X-Xo)1

'v=vo+at

x.

0
v

de la eorp la originea axei in cazul mi~carii uniform

to=O

= 0 ) este:
~
xmax = - 2a

0.

(t -to)2

IlIllform accelerata:

""X

tgo.=-I vi

-t() )+~(/(t_t())2

Ecualia lui Galilei:

Iv

;ra~o ~

este

(x, t)

= Xo -Ivlt

v<O

este

II

-t())

singura ecuatle:

(/-t )2
+vo (t-to)+a~-::..:.- o
2

(I

tgn=v

unde: Xo este eoordonata punetului material la rnornentul ini~ial to;

x-x() = AAOBB' = ~(v+v())

)2
0

Aleg~nd axa Ox ea dreapta a rniscarli, avem

x(t)=xo

(x ,t)

(x(),to)

= Xo + vt

--.

II

(xo,to)

-..

(x ,t )

",
II

(\/l.ln)

Vo

XIII"""
(,\.1)

~\

~\
~\1" It 1'1

a
0, II

v.

0,
tgCt

a t?
+v 0 t+- 2

[2

= vot -'2 "-.

to=O

'''vo

l'Ollst~O

xo

lal

v = vo -Ialt

I' ()
)

X=X

tgo.=a

Mll?care rectilinie
unllorrn lncetinita:
I

\
~

a=const>O

Vo

to=O

to=O
xo=O

'"

-I a 1

2toprirc

III

Ilfi I A III lIil(MI NI

MtCANICA

III

- -----

-----=-- --

\) l

r.utl~1I

MI,carea pe vertlcala sub actlun

II I

,I MOu

~)()II

I - adlca

I'

pune deplasnr]

cor pulul

istontt\ (fig. 20c).

rea liber~ este 0 rniscare uniform accelerata f~rll vlteza initiala. Daca
pta mi~c~rii este axa O'r', cu sensul pozitiv In jos:

v=g(t-lo);

g(t -ta)
2

Y=Ya +va(t-ta)+

V=Va-g(t-fa),

get - ta)

Y=Ya+Va(t-fa)

-;

FoqO rczistcntn I

.~

()

>

(1

Fig. 19

; v =va +2g(Y-Ya)

Aruncarea De verticala de jos In sus este 0 rniscare uniform tncetmita. Daca

dreapta mlscarii este axa ay, cu sensul pozitiv In sus:

k
-,

; v =2g(Y-Ya)
2
Aruncarea De verticala de sus In jos este 0 rniscare uniform accelerate cu cu
vlteza ini,iala. Daca dreapta miscarii este axa ay, cu sensu I pozitiv In jos:
v=va +g(t-ta);

Y=Ya+

g(t - ta)2

,v

Unltatea de masura a lucrului mecanic

unuatea de rnasura pentru lucrul mecanic:

(L)

=J (ioule)

(L) = (F) (d)

=va-2g(Y-Ya)

IJ =INlm

Timpul de urcare se calculeaza din relatia: ',,'

~"

ste Jucrul mecanic efectuat de 0 forta de un newton al csrei punct cI

sa depJaseaza cu un metru pe direc(ia i in sensuJ tortei.

tnal,imea maxima la care ajunge corpul se calculeaza din relatia: hmax

= ;~ .
Interpretarea geometrica a lucrului mecanic

[n cazul aruncarii pe verticaia de jos In sus :

a) Timpul de urcare este egal cu timpul de coborare:
b) Viteza cu care corpul revine la Pam ant este eqala In modul ~i de sens
contrar celei cu care a fost aruncat corpul in sus de pe Parnant.

17. Lucrul mecanic .:...,

marlme de proces

torta ce actioneaza

asupra unui corp (sistem) efectueaza

lucru mecanic

atunci cand punctul ei de aplicatie se deplaseaza pe distanta d (d = /1;) (fig.

19). Daca 0 torta etectueaza lucru mecanic, ea deterrnina modificarea stllril
mecanice a corpului (sistemului) asupra caruia actioneaza, deci lucrul mecanlc
este

rnarirne de proces.

Lucrul mecanic

1-1.-=-7'-'-1\-;

al unei forte constante

d = llr

daca notarn
I.

sau
bsorvatll:

I)

hi

I L = JF.

qtmorollucrul mecanic se defineste prin relatia:

x'

d;

'I

l'Ufllt 1I mlscarea

pe dreapta Ox:

I.

J F~{x )dx

XI

x.

Flel.20

aJ cere!

utat

atunci

L = 7' .

dI

Fig. 18

= Fdcos
II'

XI

punct de aplicatie se deplaseaza pe distanta /1; este

produsul
scalar dintre vectorul forta i vectorul
depJasare.

I Jill punct de vedere geometric, lucrul mecanic al unei forte

pnrulele cu axa Ox, F
F(x), al caru' punct de aplicatie se
d"plaseaza se oeplaseaza de ia X1 la X2, reprezinta aria
uprutetel llrnltata de graficul fo~a - coordonata, dreptele
XI ~I X = X2 ~i axa Ox (aria ABeD) (fig. 21).

lo, (IOu)

IlIllhllllfl
II

(fill
('1

dica F

On)
)

ontribuie I

rpului

ul dintro modulut Mt'llI ~i dlfullll1\d

I drumulul urmnl do CUIl!1111 d

I lid"

MI CANICA

IW, " I~MI NI

1)/1(11/(iuu.
l ucrul

mocanlc

vertlcala: t.

efoctuat

UII

de greutate

pe

de greutate

pe

1'1 "rtt~ I sn"

IIIMII

Lucrul mecanic
planul Tnclinat:

efectuat

l.e-mgh

SIIlct.=-

dill/if}

Ip= ~\

21. Expresia matematicaa Iucrulul

mecanicefectuat

def0rta,,,ehistica

Fe

IllIhtruu mornentana raprezinta puterea la un moment dat, este egal~ ou

dntlvAta lucrului mecanic in raport cu timpul !?ise exprima prin relatia:

Lucrul mecanic efectuat de forta elastica atunci

cand deformarea resortului crests de la X1 la X2
(fig. 23) este:

= _ kx22

2
kx,

Ip= elL \
dl

Fe)

2+2

o nlti1 relatle

~ ~

Fe2 ------

Oaca resortul este ini\ial nedeformat (X1=O), iar

deformarea finala este x, lucrul mecanic al fortet

Fig. 22

pentru puterea mornentana este:

.
p= Fv

nltatea de masura a puterii

elastice este:

\ lnltatea de rnasura pentru putere:

kx2

L=--

=_ ~FdHF'21)(X2-XI)

(hi

+h2)(X2

-XI) __ h~

IIfHln

IClI)f07Int~ dINt.
Il\U

PI1lCurRtl do corp.

Is
un lucru mecanic de

un

= 736 W.

nergla mecanica - marime de stare

I nmglo este

0 rnarirne fizica

scalara ce caracterizeaza starea mecanica a unu:

orp sou a unui sistem fizic.

I norgla caracterizeaz~ capacitatea unui corp sau a unui sistem de corpuri d

2. Lucrul mecanic efectuat de ferta de frecare la"'alunecare

orta de frecare la alunecare este Tn sens opus sensului de deplasare
corpului !?ideci are un lucru mecanic negativ.
In general, lucrul mecanic al tortei de frecare depinde
~
~
de legea de rniscare a corpului !?ide drumul parcurs de
v
N
--+
cesta (forta de frecare nu este 0 torta conservativa).
~
Pentru deplasarea rectilinie a corpului pe un plan
Fe
rlzontal ~i atunci cand forta de tractiune este
nzontata (fig. 24), lucrul rnecanic al fortei de frecare
~
G
110 oxprosla:
Flc!.
23
1'1
pl/lgt/

=~

[oulo Tn tlmp de 0 secunda.

\u totoseste 0 unitate toierata pentru putere - un cal putere

h?

Observatie:
o Lucrul rnecanic al fortei elastice poate fi pozitiv sau negativ dupa cum
forta este Tnsensu I rniscarf sau tn sens contrar ei.

=> I W

1111 watt este puterea unui sistem fizic care efectueaza

222

(p) = W (watt)

(p)JL)
(I)

Semnul "_" apare deoarece forta elastica are sens contrar deptasarii corpului.
Deducere:
L=-AAIWIl

/II,l!

111//UlI1I1 /IIUCDn/c(J media tntr-un interval de timp 11/ este (JgDIi'! cu flIpOI/1I1
IlIcIIII mecnnic afectuat i timpul neceser producerii acostui tuctu mocl/l1lc

Fig. 21

I'I/I,l~tI

dezvoltati de 0 forti constanta

L = G, 1= mglsin ct.
.

NtI} I.

I'

ploduoe lucru mecanic.

111mIII ltIoconic
efectuat

la trecerea

VfI,'n(l%nOlO/el:
A/~

dintr-o

stare

tn

alta oslo

0 mtlwi

rnosura pentru energie: (/~)' ,J

Inetlc

unul punct materl

1111111qltl

PI) Ci II t l 0

pmmdi'\

1111

corp

(pili H:I Illi 111I111I1)

MECANICA

I 1111
A Iln 'III.MI

Energia cineuce a unui corp de masa m, care se aria 111 mlecuro de translef
cu viteza v, in raport cu un sistem de referint~ Inertial, este egal~ cu
semiprodusul dintre masa corpului ~i patratul vitezei acestuia:

NI

plndu du pozftlllo relatlv

IE c = mv21
2

orpurlior

fOil 11

deflnl pentru orlce slstem In Intorlorul

wi

Deducere:
Asupra unui corp, aflat pe 0 suprafata orizontala, care porneste din repaus

(E;

;1I;!;ai

= 0),

actioneaza

numai torta orizontala

care efectueaza

un lucru

mecanic ~i rnodifica viteza corpului:

f1.Ec =L
f1.E('

conservative

= Ec;

L= F d=111ad

}
2

v2 =2ad=>d=~

mv2
L=-2

E _ mv
c --2

2a
Deoarece viteza depinde de sistemul de referinta ales, si energia cinetica
modifica valoarea 0 data cu schimbarea sistemului de referlnta.

27. Teorema variatiel energiei cinetice a punctului material

Pflntru n deflnl energla potentlala corespunzatoars

unei
lalr'"llllul, trebule aleasa arbltrar 0 stare (0 confiquratie) c
I'IIIHIII 0 energle potentlala egala cu zero.

r,,1
nerglel potentiate gravltationale a sistemulul
masi m ,I PimAnt

Variatia energiei cinetice a unui punct material, care se deplaseaza in raport cu

un sistem de referinta inertial, este egala cu lucrul mecanic efectuat de fort
rezultanta care actioneaza asupra punctului material in timpul acestei variatii:

I~Ec = LI
Observatli:
1. Energia cinetica a unui sistem este eqala cu suma energiilor cinetice
componentelor sistemului.
2. In cazul unui sistem, variatia energiei cinetice totale a sistemului este egal
cu lucrul mecanic efectuat de toate fortele, atat interne, cat ~i externe:
a. Prin explozia unui obuz aflat initial in repaus (deci cu energie cinetic
initiala nula), fortele interne creeaza 0 energie cinetica a schijelor.
b. Un cosmonaut, chiar izolat in stare de imponderabilitate, i~i po
rnisca membrele ~i instrumentele cu ajutorul tortelor proprii.

( :Alllpul gravitational

poate fi considerat uniform (deci g ~cons( ), lar

l'Alllnlltulul
plana daca distanta de la corp la suprafata
l'Alllnntulul este mult mal mica decat raza Parnantului
Aillfwi cane dlstanta de la corpul de mass m la Parnant
Irwlhllionale a sistemulul este:
AC"

(1,',,) /111((1

(8"

FOIIll

o/osl/" ..,

')

rUfln

fl/lII:tl(l.';t;ItV

)/111//(/1

'"' -L(i)

= mglt-mgh

I hHn
H(J atrlbule
valoarea zero energiel
potentials
, III ""PlII1.l1'\toare starll In care corpul este pe Parnant
((I,.)
I
() pentru Ii' 0), se poate scrie relatia:
tu t

[j~~~mg3
11 flllHI dl'IIIII1\O dlntro corp ~I Parnant

potentlale de tip elastic a slstemulul corp

Forie conservetivii este 0 for(a al cerei lucru mecanic nu depinde de form

drumului parcurs i de legea de miscere a punctului material asupra ctuut
ectioneeze. Lucrul mecanic al unei forte conservative depinde numol
pozitiile punctelor extreme ale traiectoriei punctului material.
Forte/~ conservative studiate sunt:
Greutatea;

II

,"dll do la II la II' (fig. 25), varlatia energiei potentials

28. Forta conservatlva

1)

alll I de s
care action

do In
do tip
A,I'
\/'1

( IE I' ) ~

( 1"1'

)1

III. )

AI;'

-I

k
L~~~.~
Iii

()

)(,

'1\

MI CANICA

I)act\ se alrlbule prln conventle

!Informal (x !: 0) :

valoarea

IEp =

Ilur"

ro Itlrll

',., al.

in

rtul nu

10 ,

interiorul

.'

",j',
"

cu

VIlfIIl(ll1 /mpulsului total al unui sistem de doua puncte materiale in intervalul de

"

ceruie

actioneaza

= constant

numai

IflllP

fort,

1\1 oste ega/~ cu impulsul rezultantei

ststemutut Tnacest interval de timp:

forte/or externe

ce ectioneeze

'

, ILlP=F.MI
A

VA=O

lv:

= EB = ED = mghAD

/Juel:

, sunt tottete interne ale sistemului (fig.

'II) Hozultanta aeestora este nula. Fortele interne
,odlslrlbule Impulsul sistemului fara sa il modifiee.
I , "I Fl sunt tonele externe ee actioneaza din
xlnrlor asupra sistemului (fig. 29). Rezultanta
tor forte este F:

.~

In cadere libera, energia potentiala se transforrna in energie

dl1lltlca, astfel in cat suma lor rarnane constanta.
Fig. 26
r ortele neconservative eel rnai des lntalnite sunt forta de
frocare ~i forta de tractiune. Aceste forte fac sa nu se conserve energl

.
I'

.
I'I

1'2

Fig. 28

F=FJ+F2

~
reprezinta

imputsut total al sistemului,

uupulsurtlor eorpurilor

mecanica.

ce forrneaza

sistemul,

este suma vectoriala

poate fi modifieat

numai

a
de

Ir1Iu/tonta fOl\910r exterioare ce actioneaza asupra sistemului (F).

J 1\1 reprezlnta impulsul rezultantei fortelor externe ce actioneaza asupra sistnllluiul.

. Teorema variatlel lmpulsulu! unui,purictm'aterial'

Variatia impulsului
punctului:

punctutui

material

este ega/a cu impulsul tortei epticet.

agea conservarii 'impulsuJ'ui,totall'

1~=FLltl
=

chlvalenla

rema varlat1ellmpulsulul mecanlc total al unui sistem format

oul puncte materia Ie. Conservarea impulsului mecanic total

Un sistem este izolat daca rezultanta fortelor exterioare ee

ctioneaza asupra lui este nula.
Un exemplu de eonservare a energiei meeaniee este
caderea libera (fig. 27). In aeest eaz:

FLlI

lmpulsulul pontru un puncl material

'.'1111"'11

IE=Ec+Ep

EA

I "untl oanllervlr/l
p,lnc;lplul inertlel.

~21

. Legea conservarf energiei mecanice

'f}orgia unui sistem izolat
onservatlve este constentii:

,,,

III II.HMINr

FrEtA

H reprezinta impulsul forte!

bservatie:
Impulsul fOl\ei reprezinta aria determinata de grafieul fOl\a - timp,
dreptele I = II' 1= t2 ~i axa timpului (fig. 28).

Ft

11 ~

F=ma

=m-

Llv

11111.;1-]

= consl,

sau

P initial == P./ilial

nlrl plastice

nu Interaetloneaza.
clocnlrll plastiee, eorpurile se cupleaza (se
"lltlne) ~I T~Ioontlnua miscarea trnpreuna cu aceeasi

onservclrll Impulsului punctului material

I/~

111crllill

- = -F M => -Llp = F Llt

tnilzoto: so consetvs

111ljlttr/iu

=> m Sv =FM

/VI1 V

pl/llelll/fllo,

IIlI.nlrea este un proees de lnteractiune dintre doua sau rnai multe eorpuri eu
dllllittl flnlta, foarte mica. Inainte ~i dupa eioenire .

M
onslderarn constanta masa eorpului:

111I11I 11.';111111 111/

total 81 unui sistem Izolat este constant:

Deducerea teoremei de venetie a impulsului:

-

IIIIIlII/su/

In sistema de mftlrlll(fI

'011111111

(fin. 30).

Vitti/II

comu"

InUtiU

conserv

eorpurilor dupa eioenire veriftca

Impulsulul
total al sistemului

~. . .
'

yB"

Ii ~
I

...-...

P2

P2

II
inentn;

,
1111"[ , III, I'
11/, I 11/

',./;

I /

/PI

> ;
P PI I r

1.1(\'1
A III II I~MI NI

MI CANICA

In clocnirea plastica 0 parte din energia clnetl

1111\1~1 cor pu rllor
transforrna in alta forma de energie (de obicei caldur ).
Caldura deqajata in ciocnirea plasfica este:

Q=-/::"E

11111/ ,

111mb
1'1'

11

Unde:

,
1)

mr

Inl . 1n2
Inl

2)

= VI

VI'

("1 '

reprezinta masa redusa a sistemului,

reprezinta viteza relativa a unui corp fata de celal

inainte de ciocnire.

39. Clocnirl perfect elastice

In cazul unei ciocniri perfect elastice se aplica
legea conservarii impulsului i?i energiei pentru
sistemul considerat (de exemplu un sistem
format din doua corpuri).

I~ + p; = ~

+ p~

Inainte de ciocnire

GPl~ ~
~

I Ec I + Ec 2 = E~. I + E~ 21
In ciocnirea perfect elastica
(fig. 31) dintre doua corpuri:

Dupa.ciocnire

& GP2~
~,

unioirectionata

1) Viteza primului corp dupa ciocnire:

,
VI

2 (1'1'11VI + /112
1111

2) Viteza
..

crocrure:

V2 )

+ln2

celui
v2

.
-VI

Fig. 30

de-al

2 (ml

'= .

doilea
VI

1111

In relatiile de mai sus, vitezele

+ 1n2 v2
+ 1112

VI

corp
)

dupa

v2

i?i v2 pot fi pozitive sau negative in functie d

sensullor.
Se poate demonstra ca dupa ciocnirea perfect elastica, unidirectionala, vite
relativa a unei particule fa\a de-a doua ii?i schirnba sensul, dar ii?i pastrea
modulul.
V,.'=VI'-V2'=-(VI-V2)=-Vr

Cazuri particulare:

I) Ciacnirea unidirecfiana/a dintre daua carpuri cu mase ega/e:

VI

(.ul

= "2

V2

I',
iu TOPOI/t>.

1'1)

(11g 32)

:, ~
>

VI

.30

+ 1112

- V2

1;)1 I','

n modul ~I d
de clocnlre:

+m:

1'1

utnt

1n1'1112 . (VI -V2)2

Inl

I',

= VI

hlmba vltozete tntre ele, ca ~i cum ar troce nnul p

II nthHl(\, ltnllllul'md locul cetullalt

II1t1'1I OHII A

nlol un,
D. numal3;

Teste-qrlla
Principiile mecanicii newtoniene ~i tipurile de forte
1. .Un corp T~i rnentine

starea de
mlscare rectilinie ~i uniforms sau de
repaus atat timp ctt asupra sa nu
nctioneaza alte corpuri care sa-i
chimbe aceasta stare de rniscare."
Principiul enuntat mai sus este:
A. principiul fundamental al mecanicii
newtoniene;
pnnclpiul actiunii ~i reactiunii;
prmciplul inertiei:
pt il10lpiul suprapunerii fortelor:
ptlncipiul independentei actiunli forInlot

Ait'li tlrnp ctt asupra unui corp nu

H:I'oIl6aza nici a forta, el T~i men~

tln

A. starea de rniscare sau de repaus;

starea de mlscare rectilinie ~i uniforma
starea
D. numai
numai

sau de repaus;
de rniscare uniform variata:
starea de repaus;
.
starea de rniscare uniform

variata.
Masa este a masura a:
A. onerqiei cinetice a unui corp;
. lucrului mecanic efectuat de torta ce
icttoneaza asupra unui corp;
'. lortol ce actioneaza asupra unui corp;
D. hnpulsulut unui corp;
hlmtlei corpului.
Kllonr<lmul este unitatea de masura
,lIlI1lt 1I:

A. fOJI;'!,
itnplIl
Plltllt

B.

varlatla

5. Principiul inertiei este valabil:

A. In orice sistem de referinta inertial;
B. Tntr-un sistem de referinta neinertial;
C. numai Tntr-un sistem de reterint
aflat In repaus;
D. intr-un sistem de referinta ce s
deplaseaza cu a anurnita acceleratie;
E. numai lntr-un sistem de reterinta C,
se deplaseaza pe orizontala.

Impulsului

nlc efectuat
terlal;
ce actioneaza

6. Atat timp ctt asupra unui corp nu

actioneaza nici a forta, el I~i men
tine starea de rniscare rectilinl
uniform variata 1] deoarece 2] oric
corp are inertie 3].
Varianta corecta este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. nurnai 3;
E. 1 ~i 3.

B. newtonul;
D. kilogramul;
unui corp este direct

14. Actiunea ~i reactiunsa sunt forte

care nu se pot compune 1] deoarece 2] actiunea ~i reactiunaa sunt
forte ce actioneaza asupra unor
corpuri diferite 3].
Varianta co recta este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. 1 ~i 3.
.15. Daca un corp A actioneaza asupra
altui corp '8 cu 0

nici una;
1 ~i 3.

torta

F;, atunci

~i

corpul 8 acnoneaza asupra lui A cu

o forta avand:
A. acelasi sens fata de Fj ;

r;- ;

B. directis diferita fata de Fj ;

C. modulul diferit fata de

III

D. aceea~i directie cu

r; ;

E. acelasl punct de aplicatie cu Fj .

16. Despre

actiune ~i reactiune se
poate afirma ca:
A. actlunea apare totdeauna Inaintea

8. lnertla unui corp este mai mare p

Parnant decat pe Luna 1] deoar
2] greutatea unui corp este m
mare pe Parnant decat pe Luna 3].

asupra

de masura nAntfll forta

7. Un fir cu plumb nu I~i pastrea

directia verticala atunci cand est,
suspendat .de tavanul unui vag on c
pleaca din repaus 1] deoarece 2] Tn
momentul plecarii vagonului, data
rita inertlei, corpul de plumb tind
sa-s: mentina starea de repaus 3).
Varianta co recta este:
A. 1, 2, ,3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. 1 ~i 3.

asupra

13. "Daca
un corp A actlonea
supra altuT corp 8 cu a forta, atunci
~I corpul 8 acuoneaza asupra lui A
cu 0 torta avand aceeasl directls cu
prima, egala In modul cu aceasta,
dar de sens contrar ei." Principiul
enuntat mai sus este:
A. principiul fundamental al mecanicii
newtoniene;
B. principiul acnunu ~i reactiunu;
C. principiul inertiei;
D. principiul suprapunerii fortelor;
E. principiul
independentei
actiunu
fortelor.

1, ..,

reacttunft;
. sun! fort
rell/Uan!
lint 'orIn

compun
r~,

. d au \

~I

MI CANICA

III

forte
actloneaza

D. sunt

ce apar slmultan ~I
asupra
unor corpurl

diferite;
E. sunt forte ce apar simultan
actioneaza asupra acelulasi corp.

~i

17. Despre forta de contact dintre doua

corpuri ce se deplaseaza unul fa~a
de altul cu frecare ~i au suprafata
de contact orizontala se poate afirma ca:
A. este continuta In suprafata de contact dintre corpuri;
B. este perpendiculara pe suprafata de
contact;
C. face un unghi diferit de zero cu
normala la suprafata de contact;
D. are modulul
egal cu greutatea
corpului superior;
E. are modulul egal cu modulul fortei
de frecare.
18. Forta de contact dintre doua corpuri
nu este totdeauna perpendiculara
pe suprafata de contact 1] deoareee 2]' forta de contact este
rezultanta tuturor fortelor care apar
datorita
contactului
dintre
doua
corpuri 3].
Varianta corecta este:
A .. 1,2, 3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. 1 ~i 3.

19. Forta de frecare la alunecare dintre

A.

B.

C.
D.

doua corpuri:
este invers proportionala cu forta de
apasare norrnala exercitata pe suprafata de contact;
nu depinde de natura suprafetelor
aflate In contact;
nu depinde de aria suprafetei de
contact dintre corpuri;
nu deplnde de gradul de prelucrare
11 eupraletelor arlata In contact:

~"

" (limA
1\11111 norrnalel I
t:I dlntro corpurl.

20. Un corp cu masa '"

2 Kg S9 afl

pe 0 suprafata orlzontala. Coeficlen

tul de frecare de alunecare dlntr,
corp

~i

suprafata

este

J1. =

Asupra corpului actioneaza

orizontala

0,

0 fo",

= 2 N ( g = 10m

I S2 )

Forta de frecare ce actionea

asupra corpului este :
A. 2N; B. 4N; C. ON; D. 1N; E. 5N.

re la alunecare poate

21. Un mic corp paralelipipedic

est
deplasat pe 0 suprafata orlzontal
cu frecare In doua moduri: 1} est,
tras cu 0 foria F 1 care face un unghl
a cu orizontala. 2} este impins cu

f0ria F2 care face un unghi (-a) 0

orizontala. In ambele cazuri corpul
are 0 rniscare rectilinie ~i uniform
Se poate afirma ca:
A. forta de frecare exercitata asup
corpului in al doilea
caz est,

F, = J1.mg ;
B. torta de apasare exercitata de co
in prima situatie este mai m
decat In a doua;
C. ~ = umq ; D.

r, < F

2;

E. ~ >

22. Pe 0 scandura, aflata In repaus

o suprafata orizontala, se aseaza u
mic corp paralelipipedic. Exista fr,
care atat intre scandura ~i suprafat
orizontala cat $i lntre scandura ,I
corp (coeficientul de frecare scan
dura corp este 11). La un rnornen
dat asupra scandurii actionea
f0ria orizontala suficient de m
pentru a imprima acesteia 0 accel
ratie, Se poate afirma ca: 1) Cor
rarnane In repaus, tala de pam
datortta Ine",I.1 In In 2) Corpul v

27. Una dintre afirrnatlile

de mal J
referitoare la forta elastica NU est
corecta:

unul corp de pe un plan

orp ~i plan se moroee 2] la trecerea
pe un plan inclinat pe
ntal forta de apasare
orp se modifica. 3]
to:
B. nlcl una;
D. 1,2,3;

frecare

ca:

la

A. Sub actiunea fortei elastice corpul

revine la forma ini\iala;
B. Forta elastica este 0 fort
apare in interiorul unui corp d
mat elastic;
C. Forta elastica este proportt
II
valoarea detorrnattel,
D. Forta elastica este orientata In Ion
opus cresterf deforrnatlel:
E. Forta elastica este orlentat
11
sensul cresterf deforrnatlei

28. Constanta elastica a unui resort

A. depinde de forta elastica;
B. depinde de deformarea
resortului;

elasti

C. depinde de natura materialului

din

care este confectlonat resortul;

N
D. se mascara in -2 ;
III

E. se mascara in N . 111

nw

MI CI\NICA

A.
.
.
D.

E.

dol oluvl. I-Irole sunt Inextenslbile !il

ft\ltj masa, Dlnamometrul:
nu indic~ prezenta unei forte;
lndlca 0 forta egal.;\ in modul cu cea
dezvoltata de un elev;
Indic~ 0 forta \3gala in modul cu
dublul celei dezvoltate de un elev;
tndica 0 forta eqala in modul cu
[umatate din cea dezvoltata de un
elev;
indic.;\ 0 forta egal';\ in modul cu
triplul celei dezvoltate de un elev.

30. Ooua
rnasa

asezate pe un plan orizontal fara

frecari, unul IElnga altul, Corpul de
rnasa m1 este impins cu 0 torta
orizontala F1 perpendiculara
pe suprafata de contact dintre cele doua
orpuri. Marimea fortel F2 cu care
1n1impinge corpul m2 este:
A. /'j;
B. 0,2 FI ;
C.

1,25 FI ;

D.

deviat cu un unghi de 600

tensiunea

31. Peste un scripete ideal trece un fir

ideal avand legate la capete doua
corpuri cu masele ml = 800 g !ii

= 200 g.

gravitatio-

Acceleratia

nata se aproxirneaza

cu g = 10 I~
5

Acceleratia corpului cu masa ml este:

11~ .
)

S
Ill,

(I"
S
III

1m
B; -"""2;
45
D. 8~'
S

sunt

a = g / J3 ,

T =2mg;

B. firul este deplasat in sens invers

I

rniscarii vagonului, rnarirnea acceleratiei ~i tensiunea

in fir sunt
a

= 15 / J3,

if tn jos;
2

A.

. Tnjos

rnarimea

ten.siunea

in

fir

acceleratiel
sunt

in

fir

sunt

= gJ3

A.
C

= gJ3,

este:
A -TC ra ditan! , ;
3

B.
D.

mMg,.
2M+m'
mMg
;
2(M + 111)

TC

ditam;,

36. De tavanul unui lift este agatat un

scripete ideal. Peste scripete este
trecut un fir cu doua corpurila
capete, unul cu masa m1 iar celalalt
cu masa m: = 4ml Liftul urea cu

1n2

Raportul -

ao = 0,5g. Acceleratiile

acceleratia

celor doua corpuri fata de Parnant

sunt:
A.

(II

= 1,4 g,

a2

= 0,8 g ;

II

2,4 g,

a2 ,=

O,X,~ ;

(/1

1,4.1:',

(/2

(l,.l~!;

III

2,1\ J..!,

uJ

0,'\

III ,.,

n,ci ,I!.

(I,

.,

o,fi

are valoarea:

Inl.

B. 1,4;

B.

-TC rac liWill .

O.

-TC rac IiWI/I;,

38.

Ce forta orizontala
F trebui
aplicata
unui corp de masa m,
asezat pe 0 suprafata orizontala,
pentru a-I imprima .0 accelerati

ra

di

3TC

8
,

ra tanl.

=.!?

Coeficientul

n
alunecare

de frecare

dintre corp si

fl

A. F

2M+m

= mg/2.

33. Peste un scripete ideal este trecut

un fir ideal care are la capete doua
corpuri cu masele m1, respectiv m2.
Corpul de rnasa m2 coboara cu 0
acceleratie eqala cu a sasea parte
din acceleratia -qravitationala
(g).

. 4,/

. U ng h'IU.I P Ianu I'"UI Inc I'mat

2mMg

rniscarf vagonului, marirnea acceleratiei

!?i tensiunea
in fir sunt

A.2;
C.3,2;

m ,3m
=-

.!;
3

2mMg.
. M+m'

E. firul este deplasat in sens invers

2 '

D. in sus

4mMg;
2M+m

T =2mg;

.!;

un fir ideal care are la capete doua

corpuri identice de rnasa M. Peste
unul din corpuri se asaza un mic
corp aditional cu masa m. Forta F
cu care corpul aditional
apasa
asupra corpului pe care este asezat
este:

a = gJ3

sus;

36. Peste un scripete ideal este trecut

~i

T=mg/2;

.! in

. In jos g
6

= 2mg ;

vagonului,

B.

C. firul este deplasat in sensu I rniscarii

'-r,

in' fir

corpului cu rnasa m2 este:

fat.;\ de

verticala ~i rarnane in repaus fat.;\

de vagon. Se poate afirma ca:
A. firul este deplasat in sensul rniscarli
vagonului, marirnea acceleratiei !ii

. Un carucior coboara fnri'1 "0<;111

un plan Incllnat de II11g111 (/
carucior este prins un cantar 111
fel lncat platforma cantarunn
orizontala.
Un corp a carui m
este m este cantarit cu ajutorul
cantarului de pe carucior tn timplli
coborarii ~i se deterrnina m

orpurl de mase m" respuctlv "'~

orta cu care scripetele apasa asupra
lag~relor este F = ~mlg . Acceleratia

a, firul cu bila este

cu acceleratla

tensiunea

11/2

It {lljll\
putf) (hili

D. firul este deplasat in sensu I rniscarii

vagonului, marirnea acceleratiei
!?i

0,8 FI ;

~
4

A. '1

32. 0 bile ell nHnhl '" unto suspendata

printr-un fir de tuvanul unui vagon
ce se depraseeza
pe un drum
orizontal. Cand vagonul este franat

corpuri paralelipipedice
de
m, !ii respectiv m2 = 4ml sunt

1:1

11'1,f I' IIHII "

C. F
E F

= Ing(~= mg(p':

p}

B.

1);

D. F

= J.III~'.!, ,

/I

umg ;

= mg(p+~}

39. Un
nnasa

corp
In

I '

m,

cu
ase-

~~':'

zat pe un plan
orizontal
este
legat prin intermediul unui fir
de un al doilea COIP
III. .,/III ~;''i\(JIIllll :.10

11111
(10

Jl1~U

1I11!Jd\ llll

3
\/j

MLCANICA

leratla

Daca se schlmba

(II'

rpurlle Intre ele, noua acceleratie

te

{/2'

Coeflcientul

de

frecare

dintre flecare corp in parte ~i planul

rlzontal este J.I = 0,4. Acceleratia

ln al doilea are valoarea:

B. 0,5a,;

A. 2ul;
I
l{

D. -a,;.

1 ;

tras

=!....

de punctul
3
fortei este:

A. F

rnentine in echilibru pe plan un corp

de rnasa m = 1,5 kg. Intre corp ~i

C. F.

plan exista frecare (coeficientul de

frecare este J.I = 0,5). Acceleratia

,Ii

A.

D.

10mI S2

se

considera

Despre

forta

care

rnentine corpul in echilibru pe plan

poate afirma ca:
poate avea numai va loa rea de 3N;
poate avea numai valoarea de 15N;
poate avea numai valoarea de 7N;
poate avea numai valoarea de 10N;
poate avea orlce valoare cuprinsa tn
Intervalul [3N; 15N].

41. Un corp cu masa m

= 0,38kg

se afla

pe 0 suprafata orizontala, fiind tras

de 0 torta F ce face un unghi a cu
rlzontala
(sin a = 0,8 ).
Viteza
xirpulu] pe plan este constants ~i
Ilclentul de frecare corp-plan
uste j.I 0,2. (Acceleratia qravitatioIlnlfl

so

considers

Mt\rlrnea fortel f
A. } N,
I.K N ,
I

n,'I(; N

[.f

= 10mI S2 ).

IN;
I,l/! N ;

K,

orizontala, tara trecare, cu 0 fort

prin intermediul unui cablu orizon
de lungime I ~i rnasa m (fiau
alaturata). Se stie ca: M
Tensiunea
in cablu la distsn

40. 0 fort~ F paralela cu un plan

inclinat de unghi a (sin a = 0,6 )

ravltationala

constantele

suprafata

E.8a,.

47. Doua

biOI
masA M

42. Un

C.

150 pentru

6 '

ca

E. 4F
5

I (1\ .1 :nlerat1agravita~ionala g == 10 ~ .
S

43. Pe 0 suprafata plana orizontala

o scandura cu masa m, peste c
este ,asezat un corp cu masa

I'

III

B.

13 5~'

D.

172";

! '

(m2 = ';'

).

Coeticientul

I~_'~_,

~i scandura

este

J.i2 = 3)11

Forta minima cu care trebuie tr

scandura pentru ca sa alun
corpul pe scandura este:
3
A. 6p,m,g;
B. -/-'J'n,g;
2
C. p,m,g;
D. 3J.1,I1I,g;

E. 9INl1,g.

S2'

'Il

III

de frec

la alunecare dintre suprafata arizon

tala ~i scandura este J.I" iar Tntr

'

.1

corp

un corp

II pe el sa inceapa sa urce pe
p161l'l Coeficientul de frecare dintre
I planul inclinat este /-1 = 0,20

D. 3F
4 '

I lOUr. dlscurl de, rnase m1, respectiv

III,

21111

,sunt prinse intre ele cu un

Daci:\ se suspends sistemul

III! dlscul 1 resortul are lungimea 11
1111dilCt'l sistemul se asaza cu discul
pu 0 rnasa lungimea resortului

E.

111\\11

I,

0,5/1,

Lungimea

resortului

!5.L _ 23

D.

, -6'

3/, .

4'

L,

"
\

'i

D. 0,83',;

~='E-.
K,

6'

Kp _ 23
K, -4'

48. Un corp mic de rnasa m suspendat

de un resort, de constanta
K,
produce dublarea lungimii resortului.
Acest corp este asezat
pe 0
scandura onzontala si in acetast
timp suspendat
de resortul
de
constanta K vertical, nedeformat.
scanoura
este
trasa
orizontal,
uniform, iar in momentul ln care
corpul incepe sa alunece fa\a de
scandura resortul este deviat cu un
unghi
a
fa\a
de
verticala
(sina = 0,6). Coeficientul de frecare
la alunecare dintre corp ~i scandura
are valoarea:

16,

B.

14'

5
C. -,

D.

16'

18 _

B.

sunt

Kp _ 25
K, -8

IH1dllformat este:

11,11/, ;

8'

1111101/

44. Pentru a rnentine Tn repaus un cor

pe un plan Tnclinat de ungl,1
trebuie aplicata 0 torta rnlnlrna, In
sus, paralela cu planul, F\ .Pentru
lrage corpul Tn l'IWI pu plnn cu VII
constnnta Ilablll" Ilplh :111(\ (J foq ,

12,5.

~=

. K,

III;

B. SF

= 15N/m

~i _ K2

1,5 '

lccelera~ie orizontala mlnima

lmpins un plan inclinat de

3 '
6'

!L

aplicati

de

ION/m

ideale
cu
elasticitate

montate mai Tntai in paralel ~i apoi

tn serie. Raportul constantelor de
elasticitate
echivalente
core-spunzatcare celor doua situa\ii este:

B. ~i~
D.

==

resorturi
de

E.

214

Mlt:ANICA
3

11](1'11
(jl{il A

Inemstlcs'punctulul'mlt.rl.
, VitOLO medic a unul punct material
tntr -un interval de tlmp AI, fala de
un slstom de referinta:
A. luprezinta
raportul dintre vectorul
cloplasare (/I.;) ~i durata deplasarii
ll10bllului (,11)

= -);,1r
,11

(VIII

. are intotdeauna directia tangenta la

traiectoria mobilului;
. are aceeasi valoare in orice sistem
de referinla inertial;
D. are aceeasl valoare pentru orice
interval de timp ,1t in rniscarea
rectilinie uniform vartata:
mascara in .~ .

O. I J(Jspre un mobil care se depla-

A.

III1Za in linie dreapta ~i parcurge

potll egale In intervale de timp
Ie se poate afirma ca:
are 0 miscara rectilinie uniform
varlata:

tire 0 viteza medie ce scade in timp;

are 0 viteza medie constanta in
limp;
nre 0 viteza medie ce crests in timp;
me 0 acceleralie in acela~i sens cu
vlt

1. Vlteza momentana
A.

dlrectia vectorului deplasare ~i

nsul mi~carii mobilului in orice
Illlntie;

tHO

nro dlroctla tangenta la traiectorie ~i

tlllsul mil~carll mobilului;
I
dill
modulul
constant
in cazul
IIl'~icl'lrll roctlllniluniform accelerate;
II II ll10dulul constnnt
Tn cazul
IIlI~CI'\11IIllctlllllllllll"orlll
Incetlnlte;
1/11jl(;IIIlI1~1 V11101Hf1 III nrlcII "IAlom
Ik' IIItnl /Illn IlInrtl~II~1

52.

t:s

1(1 )

unlh.t

repro-

de celalalt se intoarce inapoi la

primul avian dupa timpul T = 68s de

rectilinie

la emitere. Sunetul se propaqa

rsctiliniu
!?i uniform
cu viteza
c = 340 m!s . Distanta
0 dintre

uniform

avioane in momentul emiterii sune-

\'0 '1' 1'(/ -/0)

de masura p

A. impuls;

B. viteza:
D. torta;

C. acceleratie;

E. putere.
53. Raportul dintre variatra vitezel u
punct
material
(,1~) ~i du
aeestei variatl! ( L1t ) reprezmta:
A. impulsul punctului material
siderat;

'''Ullll vlltvlJl In mtscarea

IIII/hllll,vllllntA;
I 111,\111 II II 0011101;
IttqulI
11II13ctlril rectilinii

tului a fost:

II
JllI\ "IllJcrtrll rectllinii !ili uniforme;
i~L!fjh I:tlllhorvi:irii impulsului.
1111(111 \0 oste coordonata punctului
1I1tllflllili Iii momentul initial

10; -

Un mob] parcurge 0 treime din

III "" ou vlteza V1. iar restul cu

momentana

a punctul

I'f"lirll

54. Unitatea de masura

leratie este:

pentru

m
A. -,

B.

s:
S

m
C.2'
s

vituza mobilului dupa directia

IIM'n

I',>

Viteza

60km/h.

drumul
parcurs
IOkl11/h.
Viteza
V1

.11111'
on:
I hili/II ;

B.

111"ll/h .

D. 24km/h;

55. Precizaf
care
dintre
situallU
prezentate mai jos NU este posibllA:
A. Un mobil are acceleratie diferita d
zero, dar se mi~ca cu 0 vite
constanta in modul;
B. La un moment
dat viteza
acceleraua
unui mobil au ace Ie
directie ~i sens;
C. La un moment dat viteza unul corp
este nula dar accelerana lui est
diferita de zero;

este
are

D. Acceleratta unui mobileste

lateral fala de vlteza sa;
Un mobif are vectorul vII

orient

I nooolaralln dJr.rlt~ IIn '"' ()

,"1 IIIItlilt,

din una dintre masini T~i ia

iiI JlIII
un porumbel.
EI zboara
11111
nntonlt de la 0 rnasina la alta cu
vlllllll
I' ,- 6\11' Distants
totala 0
Ir.lbflluti:i de porum bel pana
11111'1111\108
celor doua rnasini este:

,"

11.11

tI

I 11111

B. 2d ,
D. O,4d;

decursul a doua intervale de timp

r = 45 succesiveViteza
initiala a
corpului este:

A. 5m/5;

B.

l m/s ,

C. 3m/5;

D.

3,8111/s;

Itemii nr. 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67 se

refera la textul urmator: Un mobil se
deplaseaza Tn lungul axei Ox dupa

11111punctele A ;;i B aflate la

dl"llln\o d unul fa\a de altul pleaca
IIIIIIIIrll1 doua masini eu vitezele V1
I ruapectlv
V2 = 1,5VI'
In acelasi

I",

earp Tn miscare
rectilinie
uniform accelerata parcurge distantete
d, = 24m
si
d2 = 64111 in

E. 2,5m/5.

20km/h;

K 1,,"/1i

451<.m;

medie

D. ms;

E. m-s",

C. 20km;

60. Un

D. forta ce actioneaza
material;
E. acceleratla
material.

40kl11;

D.

E. 25km.

10 IlIi'lcmo oonsiderata.)

asupra punctul

B.

B. legea mi~carii punctului material;

C. ecceleratla rnedie a punctului rntrinterval de timp L1t;

111

34km;

A.

la

legea

= {2 -

51 + 4.

rnarimile

care

intervin fiind exprimate Tn S.1.

61. Acceleratia mobilului este: .
A.4m/52;

B. -IOm/52;

C.l0m/52;

D. -2m/52;

E. 2m/52.

62. Viteza initiala a mobilului este:

'.

A. 5m/5;
C. -5m/s;

B. 4m/5;
D. 1111/s;

E. -lm/s.
63. La rnornentul,
mobilului este:
A. ()III,

1111111
'IPI
vltUtrl
11111111

1111 ;

initial

coordonata

B. -Im :

D.

~I";

MI W\NlfJA

IrOB
Mobilul tr..o
prl I
I
.~s ;

A.

A.

IN;

4s.

,.mn Orlglno, Inalnla d

. In 'law

. Mobl/ul revine in locul de plecare la

rnomentul:
\
I

5s;

4s;

B. 1= 15;
D. t = 3s;

7 II1/S

in

0
-10 r-

~_

""

"_

-=::::,

C.

1'0
... ( I

B.

B.

= -20m/5;

V=

Jj.

I.

-6,25/11;

68. Un mobil pleaca dintr-un punct cu

initiala

VOl

leratia constanta

= 4m/s

~i

G, = 2m/5

un interval de timp

2.

aces.
'Dupa

din acelast

punct pleaca un at do ilea mobil intro mi~care rectilinie ~i uniforma cu

viteza v02 = 20 m/s . Cele doua mObile
se intalnesc pentru prima data la
distanta d = 45 m de punctul de plecare. Timpul t ~i distanta

Xl

la care

se vor inta/ni a doua oara mobilele

fata de punctul de plecare sunt:
A. ,=5s ~i X2 = 165m;

B. ,= 2,75s ~i x2 = 165m;
C, ,= 2,755 ~i x2 = 125m;
x2

vtteza initiala ~i
se mi~ca timp
de 6 s. Acceleratia sa depinde de timp
conform
graficului din Figura
alaturata.
I-

t a(m/s

2)

0,.....

__

..

-J

11111 pnrcurs de corp Tn

I IItldtl de rniscare este:
III,
B. 35m;

D. 35m/s2;

D. 40m;

la
Va

B. cuprinsa Tnintervalul (193m; 257m)

D. cuprinsa in intervalul (357 m ; 457 m) ;

'"l

20

77. Distants parcursa de picatura din

momentul inceperii rniscarii pana in
momentul In care viteza atinge
valoarea maxima este aproximativ :
A. 75m;

C. 350m;

v(rnls)

E.8m.

73. Un corp este aruncat

de
suprafata Pamantului cu viteza

ultima

",II I1r, 75, 76, 77 se refera la textul

mater: 0 picatura de ploaie cade
Ilh.111
Ea tntarnplna
din partea
IIlhll 0 torta de rezistenta care se
/llllIlIlIc!':i 0 data cu viteza picaturii.
I "plllimental s-a trasat graficul evo"111111 vitezei picaturii tn timp (figura
Illlllftlta). Se observa ca, tncepand de
I~
moment dat, viteza picaturil poate
" I onsloerata
constanta.

C. 6,5m ;

= 125m;

E. ,= 5 s ~i x2 = 250 m .

este g = IOm/s2 . Spa-

'~vllll\lonala

" III

l'

72. Coordonata maxima a mobilului Tn

timpul mi~carii este:
A. 7m;
B. 7,5m;
C. 6,5m;

D.5m;

C. lrn/s ":
E. 10m/s .

1\111,

71. Coordonata mobilului dupa cele 6

este:
B. 7,5m;
E. Om.

B. 3m/52;

I '" I "I P uste tasat sa cada liber de

1M 11I1,1\lfnoo h 80m. Acceleratia

D. -2 m/s ; E. 0 rn/s .

D.lm;

A. 15m/52;

D. v=IOm/5;

70. Viteza mobilului ouoa cele 6 s este:

A. I m/s;
B. -Im/s;
C. Zm/5;

A. 7m;

E. 22,55.
7~. Acceleratia
medie in primele
secunde este ,aproximativ:

0.-- Vo .,
2g

[ v: ]

20m/5;

Itemii nr. 70, 71, 72 se refera la textu

se I urmator:
Un mobil porne~te delungul axei Ox la momentul to = 0 far,

D. 2m;

6.25m;
2,25m.

D. ,= 2,75s ~i

J2)',

D. 7,55;

A. 2.25 m ;

all

C. 115;

E. v = -32,5m/5.

in care

. Vlteza plcaturii crests pana lntr-un

moment a carui valoare aproximativa este:
A. 155;
B. 55;

V(III/S)

. Coordonata pUnctului
opre~te mobilul este:

viteza

graficul
evolutiei
vitezei in
timp

A. v=-IOm/5;

D. -5 m/s ;

7111/s;

10 '

pentru un mobil ce are 0 mi~c

rectilinie. Viteza cu care revl"
mobilul in punctul din care a pie
este:

2s.

6. Viteza cu care revine mobilul

locul plecarii este:
A. 2/11/s;
B. 5m/s;

lalurol
este
r
prezentat

(IIW

78. 0 saniuta aluneca

pe zapada pe

un drum inclinat de unqhi a

la 0 inaltime

= 2,Om,

= 450 de

dupa care

intra pe un drum orizontal, oprindu-se pana la urma datorita frecarii

pe zapada. Coeficientul de frecare
la alunecare
pe zapada
este
p=0,050.
Distanta
parcursa
pe
planul orizontal este:

A. 25 m;
C. 38 m;
E. 50 rn.

::J::r::r:: ::r::rI: :1:::1

lOi~1{-fH~I"i
10

E. cuprinsa in intervalul (100m; 150m).

20

t(s)

B. 45 m;
D. 18 m;

79. 0 saniuta lansata tn sus de-a

lungul unui plan Tnclinat care formeaza unghiul a cu orizontala revine Inapoi la baza planului astfel
tncat timpul de coborare este de n
ori mai mare decat timpul de urcare.

I)

----~

MLCANICA

I xprosra

flcientului de frecare la
ste:

lunecar
I

/I

A.

,-Iga,
I

/I

B.

I
I

//1

tg a

2
n
-2-fga,

n +1
2

1/

1/

me forrneaza cu orizontala un unghi a

I>ill a
0,6), se lanseaza de jos ih sus
corp eu mail
1II=5kg.

UI1

I xporimental
Ol trasat graIIClll evolutiei
coordonatet
1ll0bllului
in
limp
(figura

IOr~
t

este:

A. 7m/s;

B. 9,8m/s;

D. 6m/s;

E. 18mls.

81. Forta

de frecare
planul inelinat este:

B. 2 N ;
E. 6N.

C. 12m/s;

dintre

corp

~i

C. ION;

82. Momentul '[ la care eorpul revine la

A. 25;
C. 55;

are valoarea:

B. 2,3s;
D.

.!.Qs
3

3,7s.

B. 358m;

C.80m;

D. 45111;

85. Pentru de-

80. Viteza eu care a fost lansat corpul .

loeullansarii

=10-:;-):
sA. 1036m;
E. 120m.

ilaturata). Axa Ox are directia planului

rnclinat ~i originea in locul de lansare a
mobilului.
Acceleratla
gravitationala
ste g=IOm/s2.

A. 0 N ;
D. 8N;

podeaua. Daca trenul se misca cu

viteza de 72 kmlh, distanta minima
pe care poate opri trenul pentru ca
lazile
sa
nu
alunece
este
(acceleratia
gravitationala
este
m
g

~S)
5/3

'

term inarea
. experimentala a coe- .
ficientului
de frecare

M
-.II::==:;;",;7C:~

de alunecare dintre corpul de masa

M ~i planul orizontal se foloseste un
dispozitiv
a carui
schita
este
prezentata in figura alaturata. Se
~tie ca
M = 4m , se masoara
Inaltimea h de la care oornests
copul m, si distants parcursa de M
de la inceputul mi~carii pana la
oprire - I. Se eonstata ea 1= 1,2h.
Co~ficientul de frecare la alunecare
dintre corpul de rnasa M ~i planul
orizontal este:

A. 0,2;

B. 0,3;

C. 0,4;

D. 0,27;

E. 0,15.

Lnlu trel dlscurl sunt

klentlce.
Sistemul
A. 3h;
te lasat liber in
momentul reprezenC.
h;
lilt Tn figura alatu5
,uta.
Ciocnirea
.""",,
!:" i\S iii
~""",\,,~~~~~;fu~~,~,
E.
llntre discul inferior
6
I sol
se
considera
ptastlca.

la care

ajunge

.!ih;

B.

:.2

D. ~h;
3

.!2.h.

este lncarcat eu lazi care au un

coeficient de frecare JI = 0,25 cu

,-clga.
1/' I I

Itomll nr. 80, 81, 82, .83 se refera la

urm~torul text: Pe un plan inclinat
(

rput revine la locul

lansarii are valo ree aproximativa:
A. 12mls;
B. 6m/s;
C. 18mls;
D. 9,8m/s;

84. Un vag on-platform a de cale ferata

83. Vlteze eu

E. 7,2m/s.

-1 .
D. -2-sma;
n +1
/1

'n~ltlmea maxima
discul Inferior este:

111IIIt1turnul alaturat,

Teoreme de variatie i legi . de conservare in mecanlca

I

. Produsul scalar dintre vectorul foria

~i vectorul deplasare al punetului de
aplicatie al acesteia reprezinta:'
A. impulsul tortel ce actioneaza asupra
punctului material;
. lucrul mecanic efectuat I de torta
asupra punctului material;
C. puterea unui motor ce actioneaza
cu 0 torta asupra punctului material;
D. impulsul punctului material asupra
caruia actioneaza 0 for1a;
E. variatia impulsufui tortei ce actioneaza asupra punctului material.
88. Precizati care dintre perechile de
relatii referitoare la lucrul mecanic al
unei forte constante este corecta:

A. L=Fd
B. L

=F xd

= Fdsina;

C. L=Fd

si L=Fdcosa;

D. L=Fxd

~i L=Fdcosa;

E. L

=F xd

~i L

material ~i ll

F(N)

dsplaseaza

B
de la 2m la 15t-----7:
:'
8m fati~ de 10--Y
,
,
,,
'
originea sis'
,,
'
'
temului
de
8
2
axe. Lucrul
mecanic efectuat este:

A. 60 J;
C. 50 J;
E. 100 J.
91. Un

B. 90 J;
D. 75 J;

corp

poate

x (m)

A
-,I

h:

sub

actiunea

greuta\ii parcurqanc doua drumuri

diferite, AB sau AC. Intre
lucrurile
mecanice efectuate de greutate tn
cele doua cazuri exista relatia:

= Fd tga .

89. Aleqeti relatia corecta:

A.l1=INls;

B.

C. lJ = INlm2;

m
D. IJ = INI-;

E. lJ =INlm.

tat in figura alaturata actioneaza pe

directia axei Ox asupra unui punct

ajunge la
Pamant

si L=Fd5ina;
~i L

90. For1a al caret grafic este reprezen-

lJ=lkglm;

A. LAB> LAC;

B. LAli < LAC;

C. LAB ~ LAC;

D. LAB::; LAC;

E. LAB

= LAC'

92. Lucrul mecanie efeetuat de forta

elastica atunci cand deformarea

..
rt d
la

h;

A.

x, I

onstant
X2 este:

lastlca k

A. I W

k.\}

= IN Ikg .

Is

1--

2 '

kx;

. I

=.!{.

E. I W

kx2I.

IN Is .

B. IW=

Ikg.lm;
Is

Is

2'

+ kxl2

D. IW = lJ Is

A. lW= IN.lkg;

kx2
kx2
_2+_1.

C. lW=
.

93. Lucrul mecanic efectuat de torta de

frecare la alunecare:
.
A. nu depinde de manrnea
frecare;
. este negativ;
C. este pozitiv;

fortel de

D. nu depinde de forma drumului parcurs de corp lntre coua puncte;

. nu depinde de rnasa corpului.
4. Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de 0 torta asupra unui corp i
timpul necesar producerii acestui
lucru rnecanlc reprezinta:
A. puterea mecanica;
B. impulsul fortei ce actioneaza a~upra
corpului;
C. impulsul punctului material;
D. energia cinetca a punctului
terial;

ma-

. energia potentiala gravitationala.;

E. IW

D. IW

Ikglm.
Is2

= IkgJm2

'

Is

= lkg.lm

Is3
99. Oespre lucrul mecanic i energia
mecanlca se poate afirma ca:
A. ambele sunt rnarirni de proces;
B. ambele sunt marimi de stare;
C. lucrul mecanic este marime de proces, iar energia este marirne de
stare;
D. lucrul mecanic este rnarirne de stare,
iar energia este rnarime de proces;
E. ambele caracterizeaza un sistem de
corpuri lntr-o anumita stare.
100. Unitatea de masura pentru energie este:

A.

INls;

B.

C.

IN lm2;

m
D. INl .

IKg.Im;

s '

E. lJ .
2

96. Alege~i expresia

corecta pentru
puterea mecanica mornentana:

101. Relatia ~

A. P = m . F ; ,
C. P = F d ;

A. expresia energiei potentiate gravitationale;

B. P
D. P

= F .v ;
= F . tlt ;

P=Fa.
96. Unitatea de rnasura a puterii este:
A. W (watt);
B. J (joule);
C. N (newton);
D. N/s';
. N/m.

reprezmta:

103. In relatla /\/i,.-

unul

B.

98. Alegeti relatra corecta:

2-2'
2

'

Is '

-2'
2

-kxi

C. IW

I. 2
II.XI.

kX2

too

97. Alegetl relatl

B. expresia
energlel
potentials
Tn
carnpul fortelor elastice;
C. expresia energiei cinetice;
D. expresia meiemauca
pentru teorema de variatie a impulsului unui
punct material;

. Alage enuntul corect al teoremei

vllliatiel energiei cinetice a punctului
material.
A. Inergia
cinetica
a unui punct
material, care se deplaseaza tn
raport cu un sistem de referinta
inertial, este eqala cu lucrul mecanic
fectuat de forta rezultanta care
acnoneaza asupra punctului material Tntimpul acestei vartatii;
. Variatia energiei cinetice a unui
punct material, care se dsplaseaza
in raport cu un sistem de referinta
inertial, este egala cu lucrul mecanic
efectuat de forta conservativa care
actioneaza asupra punctului material tn timpul acestei variatii;
C. Variatia energiei cinetice a unui
punct material, care se deplaseaza
Tn raport cu un sistem de referinta
inertial, este eqala cu lucrul mecanic
efectuat de torta de greutate care
actioneaza asupra punctului material tn timpul acestei variatii;
D. Variatia energiei cinetice a unui
punct material, care se deplaseaza
tn raport cu un sistem de referinta
neinertlal,
este eqala cu lucrul
mecanic efectuat de forta rezultanta
care actioneaza asupra punctului
material In timpul acestei variatii;
E. Variatia energiei cinetice a unui
punct material, care se deplaseaza
tn raport cu un sistem de referinta
inertial, este egala cu lucrul mecanic
efectuat de torta rezultanta care
actioneaza asupra punctuiui material tn timpul acestei variatli.

A.
B.
C.
D.
E.

/, scrisa pentru un

punct material, L reprezinta lucrul

mecanic efectuatde:
fortele conservative ce actioneaza
asupra punctului material;
rezultanta tortelor ce acfioneaza
asupra punctului material;
de fortele neconservative oe actioneaza asupra punctului material;
fortele qravltationale ce acnoneeza
asupra punctului material;
tortele elastice ce actioneaza asupra punctului material.

104. Forta conservativa ce actioneaza

asupra unui punct material este 0
forta al carei lucru mecanic:
A. nu depinde de forma drumului parcurs;
B. depinde de legea
punctului material

de rniscare a
asupra caruia

actioneaza;
C. nu depinde de pozitiiie
extreme ale traiectoriei

punctelor
punctului

material;
D. este constant tn timp;
E. depinde de viteza punctului
terial.

ma-

105. Care dintre fortele enumerate mai

jos NU este forta conservative?
A. Greutatea;
B. Forta elastica; .
C. Forta electrostatica;
D. Forta de frecare;
E. Forta de interactiune dintre doua
corpuri punctiforme
tncarcate
cu
sarcina electrica.
106. Energia potentiala se poate defini
pentru:
A. un sistem tn interiorul carula actioneaza numai forte neconservative;
B. un sistem tn interiorul caruia actioneaza numai forte de frecare;

. 11/1sistUIIl In Illtu/lowl cc')rula actio1l0Ul~ Ilumal forte de tractiuna;

D. un slstem In interiorul c~ruia actioneaz~ forte conservative;

8.

E. un sistem in interiorul caruia actio-

C. !:J.E" ==_2

!J.E

== kx('

_!::..I_

2
kx2

"

de definitie
potentiale este:

=-

A. I'IE"
B.

1"'/1

=: -

LcolISerl'({lil'

E. !J.E"

== -LIICC(J/).i'('IWlllv'

respectiv

LllcconscrvGllv

al fortelor
neconserinteriorul
define~te

m la Pamant scade de la
172 ( 172 < h, RI'),

variatia

energiei potentia Ie gravitationale

sistemului este:
A. !:J.Ep ='mgh2 - mgh, ;

8. I'IEp

== mgh,

C. !:J.Ep == mgh

D. t1Ep

E. tJ.Ep

= mgh2
= mgh,.

109. Atunci

forte de

D. asupra caruia actioneaza

forte de

caroia

actioneaza

forta avano
directia ~i sensui
axei
Ox
deplaseaza
un
corp de-a lungul

+ mgh, ;

resort scade de la

x, la x2

unui
variatia

energiei potentiale de tip' elastic

sistemului este:
kx2

kx
A. t1E" = -l. + --L
;

C. 20N;
E. 5,25N.

a
Relatia
efectuat

este

!J~L _

3Ft

:
I
:

I'

=!i.
3

alungit

cu

M.

dintre
lucrul
mecanic
pentru' a produce prima

jumatate de alungire (L, ) ~i .cel care

. produce a doua jumatate ( L2 ) este:

A.

x(m)

3d

Care este viteza corpului

v=POF,d;

E.

V = ~

8.

v=~8F,d;
m

12F, d .
m

v=l7:'d

I.

= 4~ F, d .

8.

C. ~=~
L2
4'

D.

~=].
L2

~=~

3'

L2

115. Un lant de lungime /

= 20cm

este

trecut simetric peste un scripete

ideal. Primind un impuls foarte mic
lantul lncepe
sa coboare.
Se
consicera acceleratia gravitationala

10mi

Viteza

S2.

lantulul

in

momentul parasir] scripetelui este:

A. I m/s ;

8.

.fi

C. 2m/s;

D.

.J3 m/s ;

m/s ;

piatra de
rnasa m este
lansata pe verticala in sus,
dintr-un punct
aflat la inaltimea

ce face un unghi a = 600 cu orizontala. Forta efectueaza

un lucru
timp

90
h (m)

--to

t. Atunci

cand
aceeasi
forta
actioneaza
orizontal asupra corpului in timpul t,

90

h, dea-

supra solului

L, intr-un

116. 0

114. Pe 0 suprafata orizontala, neteda

(fara frecari), se afla un corp asupra
caruia actioneaza 0 forta constanta

mecanic

A. ~=4'
L2'

relatia:

E. 4m/s.

m
C

L2 exlsta

~.

L2

gi

lucrul mecanlc

E. ~=1.

in momentul in care el se afla la

distanta 3d fa\a de origine daca el
porneste din repaus?

D. ION.;

112. Un resort

, - 4 '

I
-

L,

fntre

-!.:J...

"

In

Ft'
.

a f0rtei ce actioneaza
asupra corpului este:
A. 5 N ;
8. 25 N ;
deformarea'

fectueaza

'

fortel de tractiune
ce actioneaza
asupra unui corp de pozitia corpului
pe axa de deplasare. Forta F1 are
directia ~i sensul deplasarf corpului.
Asupra corpului de rnasa m actioneaza permanent a torta de frecare

tt(N)

maxima

cand

n, ,
....

I"~

pendenta

forte

acestei axe. Modul In care variaza

forta Tn functie de pozitia corpului pe
axa este aratat In graficul din figura
alaturata. Lucrul mecanic efectuat
de forra este L == 25 J. Valoarea

- mgh2 ;

D.

reprezentata
de-

tractiun~r

111.0

i, ;

graIloul
din
flgura alaturata este

13.

C. asupra caruia actioneaza

frecare;

E. asupra

B.

I"~

motoare.

108. Atunci cand distanta de la un corp

la

nice se aplica unui sistem:

A. izolat in interiorul caruia actioneaza
numai forte conservative;
8. in orice condit;;;

reprezinta lucru' mecanic

conservative,
respectiv
vative, ce actioneaza In
sistemului pentru care se
energia potentiala.)

17,

==_,

110. Legea c~nservarii energiei meca-

=L

de rnasa

D.!J.E"

/"

-:'f- ;

/"

k,i _ kx,2

col1.1'crval;"

kx2

E. !:J.E =
"
2

D. !:J.E"

( L('(i!l.IW""lliv

energiei

Lcol1servafll'

C. E" == Lcol1.l'crl'mii.

; .

neaza orice tip de forte.

107. Relatia

/'1

cu viteza

Vo

= 40 m/s .

Se neglijeaza frecarile. Graficul din

figura alaturata reprezinta dependenta energiei sale cinetice de
lnaltimea
fata de Parnant.
Se
cunoaste acceleratia gravitationala
g

10 m/s

2.

Stabi/iti, pentru fiecare

veriente, daca este adevarata sau

fa/sa:
A. lnaltimea maxima la care se ridica
piatra este de 90 m;

mecanrca flnalA a pletrel

OJ,
Irel este /1/ - 0,1 kg;
. InSltlmee ho de la care este lansata
platra este de 20 m;
. Vlteze cu care platra ajunge la
amant este v I = 42,4 m/s .

117. Motorul unui automobil cu masa m

dezvolt~ 0 putere constanta. La un
moment dat automobilul are viteza
v, ~i acceleratia a,. Dupa un timp
automobilul are viteza V2 = 2vJ ~i
aoceleratta

Stabiliti, pentru

a2 = ~.

venente, dacl1 este adesau falsl1.

A. Forta de tractiuna dezvoltata de
motor este constants:
. Forta de rezistenta lntampfnata de
fiecare

vsret

automobileste

F,.

ma, ;

dezvoltata

de motor este

3ma v
p=-- 1 1
2 '
D. Viteza

maxima pe care 0 poate

atinge automobilul este vmax = 3vJ ;

. Timpul in care viteza autbmobilului

trece de la v,la

V2

este t < ~ .

al
Itemii nr. 118, 119, 120, 121, 122 se
refera la textul urmator: Un corp cu
masa m = Ikg se
aM

pe 0 supra-

care
se
poate
misca cu frecare.
forta exterioara
deplaseaza
lent
corpul pana cane
resortul
este

~)

~cm)

x-'

1000

A. 100-;

B. 200-;

0.2-;

m
N
E.50-.

(8)

C. 1-;

119. Coeficientul de frecare dintre co

~i suprafata orizontala este:
A. 0,35;
B. 0,15;
C. 0,3 ;

111111

If'!

E. 0,1.

120. Energia potentiala datorata defor

marii resortului pentru x = 12 cm este:
A. 72 .10-2 J;

B.

C. 7,2 KJ ;

D. 1,44J;

I!!va cu care este aruncat corpul

jl~mant este:
B. l Orn/s ;

III

I' 111/., ;

Masa corpului este:

B. 15kg;

E. 144J .

. lnaltirnea maxima
orpul este:

C. 2$ cm/s ;
. E. l m/s .

D. 40

.fi cm/s

I~.

'10m;

la care

B. 1.5m;
D. 30m;

in

A.O.ss;

B.Is;

C. 1,41s;

D. 0,25s;

. 1,73s.

E. p

= ax

D.

p=mv;

v.

129. Despre impulsul unui punct material se poate afirma ca:

A. are aceeasi directie ~i sens cu
viteza punctului material;
B. are aceleasi directie cu viteza punctului
material
~i sens
contrar
acesteia;
C. are directie diterita fala de viteza
punctului material;
D. are aceleasi directie ~i sens cu
acceleratia punctului material;
E. are aceeasi directie ~i sens cu forta
ce actioneaza
asupra
punctului
material.

urea

A. N-;
s

B. Ns-;

C. Nvm ;

D. Ns;

kgs.

131. variaua irnpulsului punctului material tntr-un interval de timp III este

Om.
126. Ultimii 15 m sunt parcursi in:

resortului

~
C.p=Hv,

E.

122: In momentul in care resortul este

alungit cu x = 8cm corpul este in
Deformarea

10m;

130. Unitatea de masura pentru impuls

este:

IOkg.

corpul se afla in repaus. Viteza

corpului la urmatoarea trecere prin
origine este:

D. 7kg;

121. Dupa un timp, in momentul in care

alungirea resortului este x = 8cm I

repaus.

D. 25m/s;

tHllll/s .

72 J ;

B. 20 $ cm/s ;

D. 1500J;

Tn

128.lmpulsul unui punct material este

rnarlrnea flzlca vectorlala definlta
EC('J) prin relatia:
~
B. p=Li-v ,
A. p = Fxv;

U
t

A. 60cm/s;

fat~ orizontala pe

, 126, 127 se
r: Un corp este

C. 500J;
E. 750J.

118. Constanta elastica a resortulul

"', .:ll'llI;

corpul

corpul este lasal IIber.

figura alaturata arata dependent
totale ce acnoneaza asupra corpulul
alungirea x a resortului
Tn II
deplasarf corpului spre pozlll
punzan resortului nedeformat (
x E [0; 2]cm). Acceleratia gravlta\1
este g = lOm/s2

, ,I, (hall;

127. Fnergla rnecanlca a corpului

tlmpul rnlscarll sale este:
A. 2000J;
B. 1000J;

III

\-12(111

D. 0,2;

2
C. Puterea

lunglt cu

eqala-cu:
A. lucrul mecanic efectuat de punctul
material in intervalul de timp considerat;

 fortfl co aC\lonealA asupra punctului

lI1alerlal in Intervalul de timp considerat,

lului material
onsiderat;

in intervalul

de timp

vanatla energiei einetice a punctului

material
siderat.

in intervalul

de timp con-

132. Legea variatle. impulsului

punct material se exprima

unui
prin

relatia:
A./\p=alllt!.t;

B.

/\1' = Fill t!.t ;

/1:

Fill

t!.p=FIIII:lx;

D. t!.p=Lt!.t;

sr .

133. Impulsul

f0riei

se defmests

prin

relatia:
A. FAx;
C.

.-

F/\v;

D.

134.lmpulsul
conserva:

Ft!.I71;

unui punct

material

se

lerata;
rezultanta fortelor ce actioneaza asupra lui este nula:
C. In rruscarea recti/inie uniform inceB. daca

tinita;

caca

rezultanta tcrtelor ce actioneaza asupra sa este constanta;

. In orice sistem de referinta mertlat.

135, Teorema variatiel impulsului mecanic total al unui sistern format din
doua puncte materiale se exprirna
prin relatia:

--

t!.P=alll,t!.t;

= Fill

1'11 :

;\/1

/, ,I'll

Istemulul

,t!.t,

136. Variatia impulsului total al unul

sistem de doua puncte materiale in
intervalul de timp t!.t este egala cu:
A. impulsul
rezultantei
fortelor
ce
actioneaza in interiorul sistemului in
intervalul de timp considerat;
B. impulsu.1 rezultantei fortelor externe
ce actioneaza asupra sistemului in
intervalul de timp considerat;
C. rezultanta fortelor externe ce actioneaza asupra sistemului in intervalul de timp considerat;
D. lucrul mecanic al rezultantei fcrtelor
ce actioneaza in interiorul sistemului
in intervalul de timp considerat;
E. variatie energiei cinetice a sistemuluiin intervalul de timp considerat. .

. In

B.

- -

t!.P=FIII,t!.x;

B. modifica impulsul total al sistemului;

C. au 0 rezultanta diferita de zero;
D. sunt totdeauna forte conservative;
E. nu modifica impulsul total al sistemului.
138. Doua puncte materiale ce interactioneaza intre ele atat prin torte
conservative cat ~i prin forte neconservative forrneaza un sistem mecanic. Daca rezultanta fortelor exterioare ce actioneaza asupra acestui
sistem este n!Jla, se poate afirma ca:
A. energia mecanica a sistemului se
, conserva;
B. energia clnetica
conserva;
C. energia potentlata
conserva;

a sistemului

se

a sistemului

se

este

cazul ciocnirii pia stice unidirec-

tlonale dintre doua corpuri:

conserva impulsul ~i energia
oInetlcc3a sistemului;
conserva impulsul sistemului ~i
nergia sa cinetica creste:
Impulsul sistemului scade iar enerla sa cinetlca rarnane aceeasi;
Impulsul 9i energia cinetica a sistemului se micsoreaza:
conserva impulsul sistemului 91
nergia sa cinetlca scade.

O. Caldura degajata in ciocnirea

plastica dintre doua corpuri ce se
deplaseaza pe aceeasi directie !iii in
celasi sens se poate calcula din
xpresia:
?=

1711'1712 (VI-V2)2

'

1711-1122

A. nu modifica energia cinetica a sistemului;

A. in miscarsa rectilinie uniform acce-

A.

= Fill

137. Fortele ce act'oneaza in interiorul

unui sistem de doua puncte materiale

B. F si .

F'Sa .

D.

t!.P

E. P

hnpulsu] f0riei aplicate punctului in

lntervalut de timp considerat;
vartatta energiei potentiate a punc-

1.I.IInullil

C.

1711'1712

(VI +V2i

1711+1712

1711'171?

- . (VI

-V2)

1711'1712 . (VI -V2i

1711+1712

143. In cazul ciocnirii perfect elastice

dintre doua corpuri care se deplaseaza pe aceeasi directie !iii sens iar
unul dintre corpuri are masa foarte
mare (m2m1),
pentru vitezele
corpurilor dupa ciocnire se pot scrie
relatiile:

A.

'vi

= 2v2

+VI

!iii

Vi = -V2 ;'

B. Vi

= 2v2

- VI

9i

Vi

+vl

!iii

Vi

D. v,=2v2-vl!iii
E.

141. In cazul ciocnirii

perfect elastice

dintre doua corpuri:

irnpulsul ~i energia
cinetica a sisternului;
n. se conserva impulsul sistemului !iii
energia sa cinetica creste;
. impulsul sistemului scade iar energia sa cinetica rarnane aceeasi:

A. se conserva

carea.

C; Vi = 2v2

1711:1712 . (VI -V2)2

1711+1712

142. In cazul ciocnirii perfect elastice

dintre coua corpuri cu mase egale
ce se deplaseaza pe aceeasi directie:
A. corpurue capata viteze egale in
modul 9i de sens contrar;
B. corpurile capata viteze egale in
modul !?ide acelasi sens;
C. corpurile schirnba vitezele tntre ele;
D. corpurile se opresc dupa eiocnire;
E. totdeauna dupa ciocnire un corp se
opreste, iar celalalt i!iii continua mis-

1711+1712

n.

. Impulsul ~I energla clnetica a sistemulul se rnlcsoreaza:

E. se conserva impulsul sistemului ~i

energia sa clnetlca scade.

Vi

V2 - VI

= V2 ;
= V2 ;

vi=-v2;

!iii

Vi

= -V2

'

144. In cazul ciocnirii perfect elastice,

frontale, dintre un carp !iii un perete
aflat in repaus, viteza corpului dupa
ciocnire:
A. este egala in modul ~i de acelasi
sens cu viteza inainte de eiocnire;
B. i!iii dubleaza modul 9i i~i schimba
.sensu I fata de viteza inainte de

ciocnire:
C. este nuta:

D. r~1 dubleaza modul ~I I~I paetr

sensu I fa~~ de viteza Tnainte de
ciocnire;
E. egala In modul si de sens contrar cu
viteza Tnainte de ciocnire.
145. Impulsul unui corp este p
iar energia cinetlca

Ec

= 1kg; v = 4 m/s ;

= 2 kg; v = 8 m/s ;
D. m = 1 kg; v = 8111/s ;
E. m = 4 kg; v = 2 m/s .

146. Legea de rniscare a unui punct

material cu masa de 200 g este

= 2-4t+t2

(m).

la momentul t

A. p=-2 Ns;
C. p

=0 Ns;

Impulsul

corpului

= 2 s este:
p

= 1,6 N s ;

E. p = -1,6 N s.
147. Un punct
material
cu masa
In = 1 kg se rnlsca pe 0 traiectorie tn
forma de cerc cu viteza v

= i0 m/s .

Variatia impulsului punctului material In timpul tn care a strabatut un

sfert de cerc este:

A.
C.
E.

l.1pl = 0 N s ;
l.1pl = 20 N s ;

B.
D.

se
u

maa.

"'1

mleca

unu

vltezele

\II

l.1pl = 10 Ns;

I~I

= 17,3 Ns;

l.1pl = 14,1 N s.

ltemli nr. 148, 149, 150, 151 se refera

la textul urmator:
0 forta ce actioneaza de-a lungul axei Ox deterrnina
deplasarea unui corp de rnasa M pe
aceasta axa. Corpul se afla initial tn
repaus, iar variatia fortei Tn functie de

spr
I 1lI/s
de
lor

B. 2 J;

148. Referitor la impulsul corpului d

masa M se poate afirma ca:
A. este constant Tnprimele 4 secunde;
B. scade de la 4s la 7s;
,
C. crests tn primele 4s;
D. este negativ tntre momentele tntre
care forta este neqativa:
E. este constant de la 7s la 10s.
149. Acceleratia
momentul:
A. t = 2s;

E. t

corpului

. Dlntr-o pusca de masa M, suspendata orizontal, se trage orizontal

un glont cu masa m. Raportul dintre
nergia pierduta inutil prin reculul
irmei ~i energia
prod usa prin
xplozie este:
In

--

B. t=4s;

M+m
m2

D. t=6s;

D. 13N s ;

E. 24Ns.
se

deplaseaza pe 0 suprafata orizontala cu viteza v = 3m/s , Ce viteza

capata vagonetul daca tn el cade
vertical un sac cu masa m = 10~g?
. A. Orn/s ;

B.

6m/s;

C. 4 m/s ;

D.

.fi

E. 2m/s.

m/s ;

D. (

)2 ,
M+m

,\/

I 0 ~ "I
I

clocneste ~I se cupleaza ell al doll

vagon de rnasa 1112 20 t aflal III
repaus. In timpul rnlscarll, atat lnalnte,
cat ~i dupa eioenire, asupra fieearul
vagon actioneaza 0 fort~ de rezlstent
egala eu a 98-a parte din greutat
vagonului respeetiv.

A.

3;
1
4'

156. Viteza
primului
vagon
ex
Tnainte de a-I eioeni pe eel d
doilea este:

A.

VI

=7m/s;

B.

VI

= l.Zrn/s :

C.

VI

=9m/s;

D.

VI

= 5111/s;

E.

VI

= 3m/s .

157.lmediat
dupa
eioenire
vagoanelor euplate este

A. v=8m1s;
C.

E. v

= 3m/s ;

B.

31

4'

B. v=4m/s;
D.

= 5111/s ;

degajata

prin

eioenlr

A. 333.103 J;

B. 900 . I 03 J ;

C. 270.)03 J;

D. 530.103 J ;

E. 720.103 J .
159. Timpul seurs din momentul eioenirii pMa la oprirea eelor doua
vagoane este:
A. l=30s;
B. (=20s;
C. l=40s;
E. t

D.

vlt

= 6,2m/s.

158. Caldura
este:

m = M. Oeplasarea barcf fata de

3
apa ln timpul In care omul a parcurs
toata lungimea ei este:

D. 13Ns;

= 20 kg

B. --,
M+m
M2

. Un om cu masa M parcurge
lungimea unei baret (de la prora la
pupa). Barea are lungimea I ~i masa

151. Impulsul final al corpului este:

A. ION s ;
B. 40 N s ;

152. Un vagonet de rnasa M

m2
M(M+m)"

E.15Ns.

C. 27Ns;

( M+m )2 '

150. Impulsul maxim al corpului este:

A. 20Ns;
B. 32Ns;
C. 27 N s ;

Dupa un limp

D. 2,5 J ;

este nula

= 7s .

I 0 11l/~

I'll

figura
alaturata.

C. t=5s;

B. p=2 Ns;
D.

.' ~H

In

= 8J. Masa,

C. m

zentata

/II,

= 4 N s,

respectiv viteza corpului sunt:

A. m=2kg;
v=4m/s;
B. m

1111111\blln ell

tlmp
repre-

D. t=lOs;

= 50s.

2 '

31
2
Itemii nr. 1'56, 157, 158, 159, 160 se
refera la textul urmator: Un vagon cu
masa ml = lOt se deplaseaza liber pe
o eale terata orizontala eu viteza ini\iala

160.0istan\a
parcursa de eele doua
vagoane euplate de la loeul eioenirii
pana la oprire este :
A. d = 90111;
B. d = 70m;
C. d=180m;
E. d

==

45m.

D. d==20m;

a::::::

161. Un obuz de masa M explod

tn doua fragmente in momentul in
care zboara cu viteza v. Imediat
dupa explozie, unul dintre frag. mente are masa

inl

A. v~ = 12,5 m/s ;

I:1E= 3M\l2 .
\2
4'
2
E. v2 = ~ I:1E = Mv
8

m2

j in

cu

masele

m,

A.

~I

=-

C.
E.

E.

Viteza celui de-al doilea corp dupa

clocnire este:
l m/s ;
B. 8m/s;
D. 6111/s;

. Variatia energiei cinetice a sistemului prin ciocnire este:

121;
B. -121;
OJ;

v2

=-

4
-u
5

vI

vI

2
= - u; v2
7

3
=- U
7

'

,>'

B. Vi

C.

v;
v;

D.

Itemii
textul
m

=2vl;

in

=-vl;

repaus.

W'O

= 200 g

= 10111/s

R
B. -,

D. -,

vOl

= 40 m/s.

Dupa

'C

= 2s

se

irunca pe aceeasl verticala un al doilea

-

V02

= 45111/5;

D. v02

v02

= 57 m/s.

v02

= 60111/5;

= 10m/5;

D. 56,42111/s;

Itemii nr. 173, 174, 175, 176 se refera

la textul urmator: 0 sfera de dimen.siuni rnicl cu masa m este legata de un
fir cu lungimea I. Sfera este deplasata
din pozitia de echilibru pana cand firul
face cu verticala un unghi
de 60. La revenire in
pozitia de echilibru, sfera
ciocneste perfect elastic ~
un cub cu masa M = 4 in
"""''''''''''''''''

pe un plan

cub ~i planul orizontal este f.1

vlteza

~ms

B.

orizontal. Coeficientul de frecare dintre

Itomii nr. 170, 171, 172 se refera la

tuxtul urmator:
Un corp cu masa
/III = 1kg
se arunca vertical in sus cll

2000f~-j(

== 50m/s;

aflat in repaus ~i asezat

R
6

loveste u

C.
E.

V02

E. 26,84111/s .

D. 20m;

171. Cel de-al doilea corp a fost lansat

cu viteza :

sunt lasate simultan

-,

m2

12

nr. 166, 167, 168 se refera I

urmator:
Un corp de mas

= 1kg ~i viteza

E. 2m.

C. 44,72 rn/s ;

A, R;

=-2vl;

=-3vl'

alt corp de
rnasa
M = 2kg aflat

v;

C. 80m;

= 100g

ml

IIbere de la capetele unui diametru

orizontal al unei emisfere de raza R.
Bilele se deplaseaza pe suprafata
lnterioara a emisferei fara frecari.
Inaltimea maxima la care ajung bilele
dupa cibcnirea lor plastics este:

V;'=\lI;

coua

172. Viteza cu care corpurile ating solul

este:
A. 62m/s;
B. 35,25111/s;

17 J;

. Doua bile mici de mase

ml

A.

E.

U ;

. 1
= =u , v?
5
-

in2
in
I

D . -m2

D.

17 J .

3'

ml

Cele

corpuri se eiocnesc in momentul in

care primul a atins lnalttrnea maxima.
Ciocnirea dintre cele doua corpuri este
plastica. Acceleratia gravitatibnala are

A.

165. Viteza sferei de rnasa m1 dup

ciocnire este:

2 .
3
C. VI=SU;
V2=SU;
D.

= 2'

in I

u;

in2

'

2 kg.

170. Inaltlrnea maxima la care se ridica

primul corp este:
A.4m;
B. 160m;

D. 6111/s;

tinand capetele unei sfori

vI

= 3'

11/2 .:

B. 8m/5;

D. v~ = 5m/s;

B. !!!1.. -

m2
in
I

corp cu masa

valoarea g = 10 m/s2

164. Raportul dintre masele celor do

sfere este:

stau pe gheata lucioasa, unul in fata

celuilalt. Patinatorul cu masa m,
incepe sa traga de sfoara scurtand-o cu 0 viteza al carei modul
este u. Modulele vitezelor cu care
se mlsca cei doi patinatori sunt:
I
2
A. VI = 3" u; v2 ="3 u ;

B.

primului corp dupa ciocnire

Itemii nr. 164, 165 se refera la text

urrnator: Doua sfere de mase m, ~i
se eiocnesc central, perfect elastic.
momentul ciocnirii ele au viteze e9
~i de sens contrar. lar dupa eiocni
sfera de masa m2 rarnane pe loc.

=~

162. Doi patinatori

Dupa cle

E: v~ = 17,5111/s .

3v
M 2
. v2 =I:1Ev .
2
--8-'

D. v2

= 4 m/s.

=5

vI

B. v~ = 25m/s;

= 10I11ls ;

C. v~

Mv2
B. v? = - I:1E = -- 2
4'

v2

te frontalA, lar Vlull1\11IIn

pe

nire, bilele nu rarnan irnpreuna

bila cu masa m1 se opreste. Vit"
celei de-a doua bile imediat du
eiocnire este:

vitezei celui d~-al

II k

1111

se ml,(;t\

~i respectiv

doilea fragment ~i energia produsa

prin explozie sunt:
3v
Mv2
A. V2 =- I:1E=--;

= 10 kg

perpendiculare cu vitezele

= M ~i viteza
3

~ = 2~. Modulul

"'t:lft"
t112

I IIWI ,t" ", .,,-,,-

~_~

173. Viteza sferei

cu cubul este:

A. J2g1;

= 0,2 .

V1 inaintea

ciocnirii

B. ~3g1 .
2 '

gl

D. Jgl;

J~gl

174. Vlteza sferei dupa ciocnire:

A. T~I schimba
sensul ~i valoarea
ramane aceeasi;
. I~ipastreaza sensu I ~i valoarea; .
. T~i schirnba sensul ~i are valoarea

3 VI .
-5-'
D. i~i pastreaza sensul ~i are valoarea
3 vI

5'
E. T~i pastreaza sensul si are valoarea

175.1nAI\lman I
dupa ciocnlr
1

A. -;

B. ~

50 '

50

2i
25'

ELEMENTE DE TERMODINAMICA
~I FIZICA MOLECULARA

D. ~

50 '

E. ~
40
176. Spatlul
momentul
este:
A. 0,4/;

C. 1,6/;

parcurs
ciocnirii

Lista de termeni

de
cub
din
pana la oprirs

Unitatea atomlca de masa

B. 0,8l;

deoarece masele moleculelor sunt foarte mici, s-a definit 0 unitate de masura
care sa perrnita exprim'area acestora cu un nurnar de cifre rnic, iar calculele sa
fie mai usoare: aceasta unitate se numeste unitate atomica de masa:
unitatea atornica de rnasa, notata cu .u'', este egala cu a 12-a parte din masa

D. I;

E. 0,2/.

2vI

atornica a izotopului de carbon 12,

5
conform definitiei: 1 u
,

= ~12 mo

126

I~

C;

c;

relatia dintre unitatea atornica de rnasa ~i unitatea de rnasura Tn S.1. pentru

rnasa este: 1 u 1,6610 - 27 kg .

. Masa moleculara

masa rnoleculara este masa unei molecule; (mo> kg;

masa rnoleculara relativa reprezinta numarul care arata de cate este mai mare
masa unei mol~cule decat a 12-a parte din masa atornica 'a izotopului
(mr>

m;

= 1, adica

I~

C;

este 0 rnarime fizic~ adirnensionala;

= mo/[ -12 mo cl = molu

I~

=> mo

= m,

u.

3. Cantitatea de substanta

este 0 rnarirne fizica fundamentala, notata cu "s",

= mol; molul este unitate de rnasura fundarnentala, deflnita astfel:
< rnolul este cantitatea de substanta a unui sistem ce contine atatea entitati

(s>

~,

elementare cati atomi exista Tn0,012 kg de carbon

I~

C;

< molul este cantitatea de substanta, exprimata in grame, numeric egal~ cu

masa atomica/rnoleculara

exprirnata in unitati atomice dernasa:

< rnolul este cantitatea de substanta, exprlmata tn grame, numeric egal~ cu

masa atornica/rnoleculara
1 kmol
103 moli.

relativa;

\I

. Maaa molar

PI In contact mecanl
ell exterlorul;

Iuprezlnta masa unui mol; este 0 rnarlrne fizica derivata $1are slmbolul ,,1-''';
sto 0 caracterlstlca a substantei;

formula de definitie I-' mls;

unltatea de masura: (I-' ) kg/mol.

oste volumul ocupat de un mol de substanta i se noteaza "V~";

formula de definitie V~= VIS;
3
unitatea de rnasura a volumului molar ( V~) m /mol;
volumul molar al oricarui gaz ideal, in conditli norma Ie de presiune
3
3
temperatura (Po 101 ,325 ~a, To 273,15 K), este V~o 22,41'10- m /mol.

6. Numarul lui Avogadro

'

reprezinta nurnarul de entitati elementare dintr-un mol de substanta:

formula de definitie NA

= N/S;

tb

unitatea de rnasura a numarului lui Avogadro: ( NA) = mol";

23
1
valoarea acestui nurnar este NA z: 6,022'10
mol- .
oncluzie

- intre mEEJarim~e
fi:ce
l7

=~

=~

""?" exista relatiilGe

,Iar numal pentru gaze

l7

V
n

=-

1 tertnlc, sistemul schlmband lucru mecanic i caldura

dellrnlteaza sistemul sunt diatermici i unii dintre ei

moblli;
prtn schimb de substanta:
metrii de stare reprezinta rnarirnile fizice care descriu starea sistemului
tormodlnamic;
parametrii de stare pot fi: intensivi, de ex. temperatura,
preslunea, densitatea, sau extensivi, cum ar fi volumul, masa, energia interna,
ntltatea de substanta;
,nodelul gaz ideal este definit astfel:
este format dintr-un nurnar foarte mare de particule identice (molecule sau
atomi);
\ particulele sunt considerate puncte materiale;
particulele se aM in rniscare perrnanenta i total .dezordonata; miscarea
fiecarei particule se efectueaza conform legilor mecanicii clasice;
particulele nu interactioneaza intre ele;
ciocnirile dintre particule i peretii vasului sunt perfect elastice;
echilibru termodinamic - se nurneste stare de echilibru termodinamic acea stare
a unui sistem termodinamic in care parametrii au valori
care nu variaza in timp i nici in spatiu; starea de
P1
A(P1,v1)
echilibru termodinamic a unei cantitati constante de gaz
ideal este complet descrisa de doi parametrii de stare, de
o
V
exernplu, presiunea p !?i volumul V; intr-un sistem
V1
ortogonal de coordonate (p, V), unei start de echilibru
Fig,1
termodinamic, descrisa de valorile P1, V1 ale parametrilor
de stare, ii corespunde un punct bine determinat A (fig, 1);

. Volumul molar

peretll

7. Echilibrul termic

sistem termodinamic
definitie: se nurneste sistem termodinamic arice corp macroscopic
ansamblu de corpuri macroscopice bine delimitate; corpurile exterioare,
fac parte din sistemul termodinamic considerat, fcrrneaza mediul extrior;
clasificarea sistemelor termodinamice:
y sistem termodinamic izolat - sistemul care nu interactioneaza cu
exterior;
)0.- sistem termodinamic
neizolat - sisternul care interactioneaza cu
exterior;

sau un
care nu

mediul
mediul

interactiunea sistemului termodinamic cu mediul exterior se poate realiza:

).> numai prin contact mecanic, sistemul schirnband lucru mecanic cu exteriorul;
peretii ce delimlteaza sistemul sunt adiabatici, iar uniidintre
acestia sunt
rnobili;
).> numai prin contact termic, sistemul schirnband caldura cu mediul exterior;
peretii ce delirniteaza sistemul sunt ficsi i diatermiCi;

echilibru termic - starea pe careo au doua sau mai multe sisteme care, puse in
contact termic, nu schimba catcura intre ele;
,
tranzitivitatea echilibrului termic: daca sistemele termodinamice A si B sunt in
echilibru termic, iar Beste in echilibru termic cu un alt sistem termodinamic C,
atunci sistemele termodinamice A l?i C sunt in echilibru termic;
temperatura
este rnarirnea fizica ce caracterizeaza
starea de echilibru
termodinamica unui sistern;
scari de temperatura
,
o in scara Celsius - temperatura ernpirica se noteaza cu t sau 8;
).> unitatea de rnasura este (t)
C;
).> gradul Celsius este a suta parte din intervalul de temperatura cuprins intre
temperatura de topire a ghetii !?i temperatura de fierbere a apei la presiune
atrnosferica norrnala;
,
o in scara Kelvin sau scara ebsoun - temperatura absolute se noteaza cu T;
).> punctul zero al acestei scari este lirnita infenoara a temperaturii ce poate fi
atinsa, ea fiind - 273,15 C; temperatura absoluta eqala cu zero corespunde
starf in care ar tnceta aqitatia terrnica a moleculelor;
).> in acesta scara nu exista temperaturi negative;

unltatea de rnl:lsurl:l este (T)

K; kelvlnul reprelillt
temperatura starf triple a apei;
mperatura este un parametru de stare intensiv ce caracterizeaza
starea d
ncalzlre a corpurilor; intr-un sistem izolat, format din mai multe subsistem
flate in stare de echilibru termic, temperatura are aceeasi valoare pentru teat
ubsistemele;

"J21

I
,>1110

unnetare: presiunea exercitata de

I.uro se afli;\ este direct proportionala
dill unltatea de volum;
proslunea exercitata de gaz asupra
xprlrnata ~i in functie de temperatura

aducand in contact termic doua corpuri cu stari termodinamice

diferite,
temperatura corpului care cedeaza caldura este mai mare decat temperatur.
lui care prirneste.

~i are expresia

unel molecule

medl

ruprozlnt

un gaz ideal asupra peretilor ineintei in

cu energia cinetica medie a moleculelor
peretilor ineintei Tn care se afla poate fi
acestuia:

2~-nElr

fI

8. ccrespcndenta
intre valoarea numerlca a temperaturil
Celsius i valoarea numerica.In scara Kelvin

in scara

3
~

ell

definirea scarilor de temperatura Celsius si absolute s-a facut astfel tncat

intervalul de temperatura corespunzator unitatii de rnasura din scara Celsius
sa fie egal cu cel corepunzator unitatii de rnasura din scara absoluta;
yrezulta ca IM=i1T I;
ylegatura

intre temperatura

scara KeJvin este

IT(K)=273,15+t(o

9. Formula fundamentala

exprimata

>

-2

este media patratelor vitezeJor moJecuJelor gazuJui, v

v 2 +v
I

2 +
2\

... +V

se dernonstreaza

11. Viteza

fundarnentala

a t.c.m.

poate fi scrisa sub forma

N
P 3 V If' unde:
~
> n este nurnarul volumic;
> Neste nurnarul de molecule din gaz;
> Veste volurnul ocupat de gaz;

=--E.

lr

~kT

teimic~a moleculelor
VT,

deducerea expresiei vitezei termice

Elr

>

.sau

{ -E

tr

1
=-mOvT
2
3
=-kT
2

vT=
~

este definita prin relatia

I
2
p=-nmOvT
3
. ~
{~.mo=N .mo="O=p

Em
VT= ~;

~3kT
-;;;;

NAk=R
11 =N

depinde

medie a unei

unul .g'azideal

viteza termlca, notata cu

>

Ip=%n'E I sau

E: =

2
N

ca energia cinetica

temperatura absoluta astfel

formula fundarnentala a teoriei cinetico-moleculare exprima le~i;\tura dintre un

parametru de stare macroscopic, presiunea p, ~i rnarimi microscopice: n
nurnarul de moJecule din unitatea de velum, .mo masa unei molecule ~i media
patratelor vitezelor moleculelor gazului;
formula

O. Energia clnettca rnedle -.a l(1,oleculelc~r unui gaz ideal

1
formula fundarnentala a t.c.m. are forma p=znm v2 , unde:
3
> peste presiunea gazului;
> n este nurnarul de molecule din unitatea de volum, numit si nurnar volumic,
dat de relatia n
NlV, in care: N - riumarul de molecule din gaz, iar V volumul ocupat de gaz; unitatea de masura este (n) m - 3;
> mo este masa unei molecule;
-

lui Boltzmann;

IT(K)=To +t(o C )1

a teoriei cinetico-moleculare

I p = n k T I unde k = 1,38'10'23J/K este constanta

3
=-kT

Interpretare: presiunea exercitata de un gaz ideal asupra peretilor vasului in

care se afla este direct proportionala cu nurnarul de molecule ,din unitatea de
volum (numar volumic) si cu temperatura absoluta.

in scara Celsius ~i cea exprirnata in

C )1 sau

~.'
~

mo

IVT

=~

I;

de

,'.,71

IltllA

JI

III IIlHMI NI

ua,la termlc' de stare a unul gaz Ide

I

stablleste relatla dlntre parametrii de stare ai unui gaz aflat Tn stare de echlll
termodlnamlc;

deduce rea ecuatiei term ice de stare:

Proceaele Izoterm, lzobar i izocor ale gazului ideal i legile

tora

3 N-

=sv=
'<:"

llum,{ormarea de stare sau procesul termodinamic

doflnitie - se nurneste transformare
de stare
trecerea unui sistem
tnrmodinamic dintr-o stare de echilibru termodinamic in alta stare de echilibru
lormodinamic;
lasificarea proceselor dupa natura starilor intermediare:
procesul in care startle intermediare sunt start de echilibru se nurneste proces
vesistetic, procesele cvasistatice pot fi reprezentate grafic;
procesul in care stante intermediare sunt stari de neechilibru se nurneste
proces necvasistatic; procesele necvasistatice nu pat fi reprezentate grafic;
clasificarea proceselor dupa starile intermediare la transformarea inversa:
tuocese reversibile - procesele in care transformarea inversa se realizeaza prin
aceleasi stari de echilibru intermediare ca ~i la transformarea directa, iar in
mediul exterior n-au avut loc modificari;
procese ireversibile - procesele in care transformarea inversa are loc prin
aceleasi stari intermediare ca la transformarea directa numai caca in mediul
exterior au loc modificari:
legile transforrnarilor simple pot fi deduse pe cale experirnentala sau pe cale
teoretica, pornind de la ecuatia de stare a gazului ideal;
procesul izoterm
definitle: se nurneste transformare (proces) izoterma orice transtormare de
stare a unui sistem termodinamic inch is (S const., sau m
const.) in care'
temperatura ramane constanta:
~ legea procesului izoterm se nurneste :;;ilegea lui Boyle - Mariotte;
=enuntul legii: presiunea unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la
temperatura constanta, variaza invers proportional cu volurnul ocupat de gaz;

=>pV=9NAkT;

9=~

"

NA

, se noteaza NA k R, R este 0 constanta universala, nurnita constanta gazel

1
ideale ~i care are valoarea R 8,314 J rnor ,,1;
yca urmare, se obtine ecuatia terrnica de stare a gazului ideal aflat in stare

echilibru termodinarnic:

I p V = .9RT I;

ecuatia terrnica mai poate fi dedusa pornind de la transformarile gazului ideal:

).> 9 moli de gaz ideal trec din starea de echilibru termodinamic caracterizata d
parametrii Po = 101,325 kPa, To = 273,15 K ~i Vo in starea de echilibru d
parametrii p, T ~i \(; ,
conform legii transforrnarli generale a gazuldi ideal:

povo
To

= pV

~dar V= 9V!IO;
~rezulta ca pV= ~(~
~orilpoVpo
T.'

)r;

8314J'mo!-I,K

-I =RI'

deci

p V = 9RT,

13. Ecuatia calorlca de stare aunui gaz ideal

reprezinta expresia energiei interne a gazului ideal (monoatomic);

deducere:
U=N

EE3
U =~9'RT
'2

'
'

R=kNA
N=9NA

formularea rnaternatica a legii transformarii izoterme este:

concluzie: energia interna a gazului ideal depinde de cantitatea de subsatnta

(9) ~i de temperatura absoluta a gazului;

I P'

V = const.l;

-considerand doua start, inltiala de pararnetri r., V1, P1 :;;ifinala de parametri T1,
V2, P2, atunci legea Boyle - Mariotte se deduce astfel:
PI' VI = 9 RTI '
=>
{ P2 ,V =9RT
2
I

elf

elf =-2 k T =>

-3

unul gaz poate fi exprlmata, in general, prin relatia

Inta caldura rnolara la volum constant.

IPI'

VI

= P2

,V2 ;

procesul izobar
~ definitie: se numeste transforrnare (proces) izobara orice transformare de
stare a unui sistem termodinamic inch is (9 = const., sau m = const.) in care
presiunea rarnane constanta:
legea procesului izobar se nurneste $i legea lui Gay - Lussac;
~ legea procesului izobar se prezinta sub trei forme:

III MI Nil

.- - -;:."=""-==

I dOUB forma:
"oilllll1lJ.llegll: preslunea unel cantitati con stante de gaz ideal, rnentinut la volum
onstant, creste liniar cu temperatura empirica agazului;

prima form
An!.!.Dll!.l leg II: varlatia relatlva a volumului unei cantitati constante de gaz ideal,
rnentlnut la presiune constanta, este direct proportionala
mpirlca:

lormularea

Vo

V - volumul gazului la temperatura

t;

Vo - volumul gazului latemperatura

to oOC
a - coeficientul de dilatare izobara; el are aceea~i valoare pentru toate
gazele, a (1/273,15) grad-1;

=considerand doua start, ini~iala de parametrii h V1,

V1, P2, atunci legea Charles se deduce astfel:

a doua forma:
enuntul legii: volumul unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la presiune
constanta, creste liniar cu temperatura ernpirica a gazului;
=forrnularea

a legii: !V(t)=Vo(l+ut)I,

matematica

cu aceleasi

sernnificatii

PI'

V, ~8RT, => I V,

~ V,

t,

T2

{ PI ,V =.9 RT2
2

h V1,

P1

Lussac

~i finala de parametri Tz.

se
deduce
astfel:

I:

procesul izocor
'Ydefinifie: se nurneste transformare (proces) izocora orice transformare de
stare a unul sistem termodinarnlc inch is (,90 = const., sau m = const.) in care
volumul ramane constant;
'Y/egea procesului izocor se nurneste ~i legea lui Charles:
'Y legea procesului izocor se prezinta sub trei forme:
prima forma:
_
- enuntul legii: varlatia relativa a presiunii unei cantltati constante de gaz
ideal, mentinut la volum constant, este direct proportionala cu
temperatura emplrica:
-forrnularea matematica a legii: I P - Po =~t

o
o
o

Po

PI ,VI =.9R,Ti => PI -VI

{ P2 ,V2 =.9 RT.2
TI

Tz.

P2 ,V2
T2

I;

precizari:
~gazul ideal mai poate fi definit ca fiind ga~ul care se supune riguros legilor
Boyle - Mariotte, Gay - Lussac si Charles;
~gazele reale seabat
de la legile gazului ideal, in special la temperaturi
scazute ~i la presiuni ridicate;
'Yatunci cand, in procesul considerat, cantitatea de gaz se modiftca ~i unul
dintre parametrii gazului (p, V sau T) rarnane constant, nu pot fi utilizate legile
gazului ideal amintite anterior;
~densitatea

unei substante, definita prin relatia p = ~, in cazul gazelor poate fi

=> 1 p ~

aflata ~i pe alta cale: {p ~ ;

,-

I' unde:

P - presiunea gazului la temperatura t; _

Po - presiunea gazului la temperatura to OOC;
13 - coeficientul termic al presiunii, el avand aceeasi valoare pentru toate
gazele, 13 (1/273,15) grad-1, egal cu coefiGientul de dilatare izobara;

~i finala de parametrii

P1

formularea matematica a legii: 1V =const.l;

ale

transformarea generala
'Ydefinifie: se nurneste transformare (prooes) qenerala orice transformare de
stare a unui sistem termodinamic inch is (&
const., sau m
const.) in care
se rnodifica toti parametrii de stare ai gazului (p, V, Tv,
'Y/egea transtorrnarf generale

a treia forma:
enuntul legii: volumul unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la presiune
constants, variaza direct proportional cu temperatura absoluta a gazului;

considerand doua start, ini~iala de parametri

V2,
P1,
atunci
legea
Gay
-

semnificatii

PI,VI=.9RTI
,~,
{ P2 -Vi =.9RT2 => ~'

ale

simbolurilor ca in cazul anterior;

cu aceleasi

formularea matematica a ,egii:1~ = const.l;

a legii: Ip(t)=Po(J+pt)I,

slmbolurilor ca in cazul anterior;

treia forma:
enuntul legii: presiunea unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la volum
oonstant, variaza direct proportional cu temperatura absoluta a gazului;

form uiarea matematiel! a ieg ii: V - V, ~ a 1.1. unde:

o
o
o

matematica

m
pV=-,RT

p~

RT

.1 sau

in functie de densitatea

'

Il

,
A

10

conditii normale de temperatura

v'

~I

presume

{ p=Pil
RT

= Poll

p
,

T,

RT,

=> p = Po L,-?Po

Reprezentlrl graflce ale transformirllor slmpl

Isteme avAnd parametrll de stare ai gazulul Ide
coordonate

CIPacltitll

lulldeal in
V, T) drept

a calories:

cJeflnltle - capacitatea

calorica a unui corp este marimea fizica eqala cu

raportul dintre caldura schirnbata de corp cu mediul ~i variatia temperaturiii
cestuia; capacitatea calorica a unui corp este numeric eqala cu caldura
necesara unui corp pentru a-~i modifica temperatura cu 1 K;

procesului izoterm, pentru 0 cantitate constanta de gaz ideal, poate 11

reprezentata astfel: in coordonate V, P (fig. 2.a), in coordonate T, p (fig. 2.b),
u tn coordonate T, V (fig. 2.c),

Pi~:
0~1

:H:>r,

0'

pV= const.
1 ....2 comprimare izoterma
3 ....4 destindere izoterma

0'

T= const.
1 .... 2 comprimare izoterrna
3 ....4 destindere izoterrna ,

Fig. 2.a.

VT

formula de definitie

t, T2> T1

:H:

Fig. 2.c.

formula

legea procesului izobar, pentru 0 cantitate constants de gaz ideal, poate fi

reprezentata astfel: in coordonate V, p (fig. 3.a), in coord onate T, p (fig. 3.b), in
coordonate T, V (fig. 3.c), sau in coordonate t, V (fig. 2.d):

p~
~

1
. .P1

. :P3<P1

III

V+

3
.P3>P1
,,:::::;--

0'"

~P3<P1

- 273,15

Fig.3.b.

Fig.3.c.

Fig.3.d.

legea procesului izocor, pentru 0 cantitate constanta de gaz ideal, poate fi

reprezentata astfel: in coordonate V, P (fig. 4.a), in coordonate T, P (fig: 4.b), in
coordonate T, V (fig. 4.c) sau in coordonate t, P (fig. 4.d):

J f:

0'

'

v=

const. .
1....2 racire lzocora
3-+4 lncalzire izocora

Fig.4.a.

...--~..

V
0'

,. ~V3>V1
. .V1
2

3
.V3<V1

~V1
1

-273,150C

V const.
V I T const.
1-+2 lncalzire izocora 1-+2 incalzire lzocora
3-+4 racire izocora
,3-+4 racire izocora

Fig.4.b.

Fig.4.c.

P = Po (1 +l3t)
1....2 incalzire izocora
3....4 raclre izocora

Fi9.4.d.

-I c = m ~T I:

~ unitatea de rnasura este (c) = J/kg' K;

~caldura specifica este 0 caracteristlca terrnica a substantei:
caldura molara
~definitie - caldura rnolara este numeric egala cu caldura necesara unui mol
de substanta pentru a-st modifica temperatura cu 1 K;
Hormula

11
"c 0

p const.
p = const.
V I T= const.
V = Vo (1 + at)
1....2 raclre izobara
1....2 destindere izobari!
1....2 destindere izobar~ 1....2 racire izobara
3-4 lncalzfre izobara 3....4 com prim are izobara 3....4 racire izobara
3....4 lncalzire izobara

Fig.3.a.

de definltie

~P1

. P1
2

c = c,T
Q I;

V'

-I

unitatea de masura este (C)

J/K;
capacitatea calorica este 0 proprietate termlca a corpului;
caldura specifica:
definitie - caldura speciflca este rnarirnea fizica numeric egala cu caldura
necesara unitatii de rnasa dintr-o substanta pentru a-~i modifica temperatura
cu 1 K;

T= const.
1 ....2 destindere izoterrna
3 ....4 comprfrnare izoterma

Fig. 2.b.

calorlce, cildurll speclflce i

de definitie

-Ie"

Q
.9!lT

I:

~unitatea de rnasura este (C~ )'= J/molK;

~caldura molara este 0 caracteristica terrnlca a substantei;
precizari:
~capacitatea calorica, caldura specifics ~i caldura rnolara poarta denumirea de
coeficienti calorici;
~valorile coeficientilor calorici depind de conditiile in care are loc schimbul de
caldura:
~exista procese cvasistatice pe parcursul carora coeficientii calorici sunt
constanti, numite transforrnari politrope; transforrnarile simple ale gazului ideal
sunt transformari politrope;
~ relatla lui Robert Mayer stabileste legatura dintre caldurile rnotare/caldurile
specifice ale unui gaz ideal lntr-un proces izobar, respectiv intr-unul izocor;
aceasta relatie se deduce folosind primul principiu al termodinamicii, formula
de deflnitie a caldurf molare ~i ecuatia de stare terrnica a gazului ideal, in
urmatorul mod:

...
su
(

,
I'

,Ii

.9/\ 7'
.9RT

, =-;9'

--1

I""" 1111'."~Vl.!::I~

CI,

I 6.U
6.T

Cy
I

+-;9'

L
6.T

p,6.V=.9R,6.T

pontru procese cVfUtlfltntice, lucrul mecanlc este numeric egal cu aria

clollmltati:l de graflcul Iunctlel p(V), segmentul fj,V V2 - V1, ordonata p(V1) si

I AlJ
.9 6.T

=-,-

C =~, 6.U +~ p6.V ~

p
.9 6.T .9 6.T ,

Ic

ordonata p( V2);
Idura este 0 rnarirne fizica de proces, deci este 0 rnarirne fizica asociata
unei transforrnari, adica depinde de startle intermediare prin care evolueaza

=Cv+RI
---1,

_[> __

p,6.V=.9R,6.T

sau

slstemul;
caldura reprezinta

<

le,= Cv I

su = 0, adica

enunl:
in orice transformare, variatia energiei interne a unui sistem termodinamic
depinde numai de starile initiala i finala ale sistemului, fiind independenta de
starile intermediare prin care evolueaza acesta;
~ pentru orice sistem termodinamic inch is exista 0 rnarirne de stare, numlta
energie interna, a carei variatie b.U in cursul unui proces i ---+ f este data de

de sistem

cu mediul

conventla de semn pentru caldura schirnbata de sistem cu mediul exterior:

~caldura primite de sistem este pozitiva;
~caldura cedata de sistem este neqativa;
conventia desemn
pentru lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul

.exterior:
~ lucrul mecanic efectuat de fortele exterioare ce actioneaza asupra sistemului
este negativ;
~ lucrul mecanic efectuat de tortele interioare ce actioneaza asupra mediului
exterior este pozitiv;
precizari:
~ lucrul mecanic este 0 rnarirne fizica de proces, deci este 0 rnarime fizica
asociata unei transformari, adica depinde de. startle intermediare prin care
evolueaza sistemul;
~ lucrul mecanic reprezinta energia schimbata de sistem cu mediul exterior prin
contact mecanic;
~ un sistem face schimb de energie cu mediul exterior prin lucru mecanic atunci
cane volumul acestuiavariaza, ceea ce lnsearnna ca parametrii de pozitie ai
sistemului variaza; astfel:
o daca b.V> 0, sistemul cedeaza energie sub forma de lucru mecanic i L > 0;
o caca b. V < 0, sistemul prirneste energie sub forma de lucru mecanic i L < 0;
o daca b. V = 0, sistemul nu face schimb de energie sub forma de lucru mecanic si
L = 0;

,cosal,

iar (L)

= J;

prin

=U

IQ=LI;

= 0, deci

ca b.U
,

~ in cazul in care lucrul mecanic schimbat de sistem ClJ mediul extrior este nul,
variatia energiei interne va fi egala cu caldura schirnbata de sistem cu mediul

exterior, 6.U = Q \;
~ daca nu se face schimb de caldura, atunci variatia energiei interne va fi eqala
cu lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul exterior, I t.U = L I;
,
~ este irnposibila construirea unui motor care sa functioneze ciclic (b.U
consum de energie din exterior (perpetuum mobile de speta I),

= 0) fara

18. Aplicatll ale pl"i'mului'lpriricipiulaftermcdlnarntcilta transforrnarlle "

simple ale gazului ideal-sl la transformarea adlabatlca
1

Tntransformarea
T=const.~

~ formula de definltie a lucrului mecanic este L=F' d

exterior

energia interna rarnane constanta, IU=oonst.'!;

~ cand sistemul etectueaza un proces ciclic, rezulta din U,

relatia I6.U =Uf -Ui =Qi~f - Li~f I;

schirnbata

17. Primul principiural},ermodinamicii

energia

contact termic;
consecinte ale primului principiu al termodinamicii:
daca sisternul este izolat (nu face nici schimb de caldura i nici de lucru
mecanic cu mediul exterior), tnsearnna ca Q
0 i L
0, rezultand astfel ca

izoterma,
t.U=O
{ C , ~ a: ~
izot

6.T=O ~

_!\
Vf =2,3, SRTlg-l; Vf
Q i~f -L
- i~f --:rRTlnVi
Vi

6.U=Q-L

~ deci, caldura prirnita (cedata) de sistemul termodinamic

mecanic cedat (primit) de catre acesta;

Tntransformarea

izocora,

~ v=const.~L=O!
6.U =Q-L
{

t.U =Q \ ~

I 6.Ui~f

Tntransformarea
~

p =const
{ pV=.9RT

izobara,

, ~L1(pV)=t.(.9RT)~

)1

= Qi~f =SCy Tf -Tj =mcy Tf -T;;

~deci caldura prirnita (cedata) de sistemul termodinamic

terea (scaderea) energiei interne a acestuia;

este eqala cu lucrul

.
!pt.V=SR,t.T=L

I;
.

este eqala cu cres-e

M'

t\l/

()

I.

t.

/)t\//

(J

9(,p t\'/'''''IIICp

=>

,c)Rt\'/'

lu -u
r

ndomentul orlcArul clclu IlU poate dep~$1 randamentul

ciclului Carnot
verslbll care functloneaza Intre aoeleasi temperaturi extreme;
larea Thomson - intr-o transformare ciclica rnonoterrna reversibila, un
Istem termodinamic
nu poate efectua lucru mecanic asupra rnediului
tnconjurator: matematic, tnseamna ca Q 0 ~i L 0; daca transformarea ciclica
monoterrna este ireverslbila, atunci mediul Inconjurator trebuie sa efectueze
lucru mecanic asupra sistemului termodinamic, deci Q < 0 si L < O.

'/;)j.

j=8-Cp(Tr-I;)-SR(l','

.sr

caldura prirnita (cedata) de sistemul termodinamic este eqala cu suma dintre

cresterea (scaderea) energiei interne a sistemului ~i lucrul mecanic cedat
(prim it) de catre acesta;

transformarea adiabatic~
definitie - tntr-o transformare
mediul exterior, deci] Q = 0 I;
din primul principiu

adiabatica

al termodinamicii

sistemul

rezulta

nu schirnba

{fi.U = Q - L
=>
Q=O=>Cad =0

deci, cresterea (scaderea) energiei interne a sistemului

egal~ cu lucrul mecanic primit (cedat) de catre acesta;
)o-/egea transtorrnarf adiabatice are trei forme:
prima

forma

Ip V

este

IT.

Vy-I

IT. p

0 marirne

1r" ~:1; <V>"

este 0 rnarlme fizica adirnensionala, '(11)

~ randamentul unui motor termic este subunitarn < 1;
~ alta formula pentru randament:

1;

1']

y =const.l;

\\f=Or=c
0'

Fig. 5.

~T

2JJ

0"":::::::::<3

Fig. 6.a

Fig. 6.b

gazul se raceste
gazul se incalzeste

Fig.6.c

19. I~Idoilea prlnclpiu al termodinamicii

arata sensul de evolutie al diferitelor procese, se exprirna matematic

inegalitate; acest principiu nu este 0 lege de conservare:

printr-o

formularea Carnot - randamentul ciclului Carnot reversibil nu depinde de

substanta de lucru, ci doar de temperaturile extreme tntre care are loc procesul;

[Qcedll'

1']- ---,

Qpr

1..Determinah:ta,,:randamentului unor motoare

termice c~ flin'ctioneaza dupa clclurl simple

-0
1 --> 2 destindere adiabatica
3 -->4 comprimare adiabatica

-1

= 1;

preciz~ri:
~ caldura prim ita de un motor termic provine, de regula, de la .arderea unui
combustibil;
~ motoarele term ice absorb c~ldur~ de la 0 sursa atlata 'la 0 temperatura mai
Tnalta, efectueaza lucru mecanic ~i cedeaza caldura altei surse, la 0
temperatura mai scazuta:
~ 0 transformare In care sistemul schirnba caldura cu doua termostate de
temperaturi diferite se nurneste transformare cicllca biterrna.

:~~

L
=-Q

pr
=>
{
L ""Qpr -IQced I

legea transformarii adiabatice reprezentata grafic deodata cu legea procesului

izoterm, se prezinta ca In fig. 5., iar In cazul ambelor sensuri de desfasurare, ca
In fig. 6.a,b,c.;
,

~":

L I;

Qpr

randamentul

fizica

= const.l;

.!..::r

a treia forma

este

Yformu,adedefinitie-ll1=

=const.I, unde cu y s-a notat

0'

)o-motorul termic este un dispozitiv care transforrna energia termica In energie

rnecanica:
)o-defini~ie- randamentul unui motor termic este egal cu raportul dintre lucrul
mecanic util ~i caldura primita;

Isu = - L, I

termodinamic

acmiensionala numita exponent adiabatic, definite pri n relatia

-a doua forma

O. Randamentul' uauf'rnotortermlc

caldura cu

randamentul ciclului Carnot

~ ciclul Carnot este 0 transformare teoretica, ideala,
nu poate fi realizat In nici un motor real; fluidul de
lucru este un gaz ideal;
~ ciclul Carnot este alcatuit din urrnatoarele procese:
1~2
destindere
izoterma,
2~3
destindere
adiabatica,
3~4
comprimare
izoterma,
4~1
comprimare adiabatica (fig. 7);

flllidul de lucru prlrneste c~ldura pe parcursul procalllllli

1 '/ (10 ta sur
Ida ce are temperatura T,. cedeaza caldura sursel recl de tUl11poratura T2 In
tlmpul procesulul 3-+4 ~i nu face schimb de caldera ln timpul transforrnarilor
dlabatice 2-+3, respectiv 4~ 1;
sistemul este in contact mecanic cu mediul exterior pe parcursul intregului
proces ciclic;
11c

{r.

Vy-I

I 2

r.IYI
l/y-I_TVy-1
2

Vy-I

n-

~l]=1

(1);

V?

>-

T21;

randamentul ciclului Carnot este subunitar, fle < 1, deoarece intotdeauna

temperatura sursei calde este mai mare decat temperatura sursei reci;
randarnentul motorului Otto
motorul Otto este 'un motor cu aprindere
combustibil benzina;

prin scanteie ~i foloseste

>-

este un motor In patru timpi, iar ciclul de functionare

este format din doua adiabate (1~2 ~i 3~4) ~i doua
izocore (2~3 ~i 4~ 1) (fig. 8);
>- fluidul de lucru prirneste caldura ln procesul 2~3,
cedeaza caldura tn procesul 4~ 1 ~i nu face schimb
de c.aldura In procesele adiabtice 1~2, respectiv

>>-

P4
-=T4

3~4,
fluidul de lucru face schimb de lucru mecanic cu
mediul exterior In procesele 1~2 ~i 3~4;
se presupune ca amestecul carburant
raportul de compresie E = V1/V2;

=0

Q2~3 =()Cy(T3

-T2)

Q2~3)0
4

. vy-I
I

Q3~4 =0

.. .

PI
TI

Q4~1

=(),Cy(71-T4)

Q4~1

(0

=1- T4 -71 (3);

T3 - T2

).- prin lmpartirea legilar transforrnarilor adiabatice, r~zulta T4 = T3 (4);

71 T2

V3
(2)'
V
'

~ -- =-

vI

Caldura schirnbata
QI~2

Q2~3

constatari:
randamentul ciclului Carnot nu depinde de natura fluidului de lucru, ci numai
de temperatura absoluta a surselor de caldura cu care gazul face schimb de
caldura;

>-

77=1_IQ4~d

71

T3
y
I
T3 . V 2- -T
-

ToI InV2
VI

~ tinand cont de relatia (2), relatia (1) devine 177e= I _

~!?.l.

4 ~1

T I V3
VI
V4
InV3

= 2 3

2 ~3
3 ~4

2=SR7IIn-2
Q3~4 =SRT2

t:I'
T5

= I-'Q3~41
QI~2

.Vy-I-T

Procesul
I ~2

-----=;rabelul1
Legea
-yI
2' V 2-

drept

PI ~
2

randamentul motorului Diesel

>- motorul Diesel este un motor cu aprindere prin compresie ce foloseste drept
combustibil motorina;
>- este un motor in patrutimpi,iar ciclul de functionare este format din doua
adiabate (1~2 !?i 3~4), 0 izobara (2~3) !?i 0
izocera (4-+1) (fig. 9);
P
2
3
>- fluidul de lucru prirneste caldura In procesul 2~3,
cedeaza caldura Tn procesul 4~ 1 !?i nu face
schimb de oaldura in procesele adiabtice 1~2,
respectiv 3~4;
>- fluidul de lucru face schimb de lucru mecanic cu
0'
~
mediul exterior In procesele 1~2, 2~3!?i 3~4;
Fig.9
>- se presupune ca substanta de lucru este un gaz .
ideal;
>- se noteaza cu E raportul ~e compresie E V11V2 !?icu a raportul volumelor Tn
destinderea izobara 2~3'
Tabelul2
Procesul
Caldura schirnbata
Legea
y
y
I
I
1~2
ToI' I - -- T 2' V2QI~2 =0
2~3
Q2~3 =()Cp(T3
-T2)

SJ:

4
1

0
Fig. 8

este un gaz ideal; se noteaza cu

E;-I I;

tinand cont de relatia (3), formula (4) devine!llo=I-

~=~
T2

T3

3~4

T 3' Vy3-I -T
Vy-I
4'
I

4-+1

P4
-=T4

- Q2~3)0
Q3~4 =0

PI

Q4~1

=(),Cy(71-T4)

TI

Q4->1

(0

lolo61nd uxpresta

rundamontulul,

a caldunlo:

dill

1I~11I,1t II

I ~,

('

xponentului adiabatic Y-=

-:f- ' se obtine:

Teste-qrlla

v
11-= I-'Q4~d

= 1_

Q2~3
din legile transforrnarilor
E Y-

I'

varianta
corecte. Masa
relative:
A. este masa unei molecule;
fl. oste 0 rnarime fizica fundarnentala:
c. se mascara Tn unitati atomice "de

t. Alegeti

rezulta:

2L=_I_
T2

Mtirlmi i unitali legate de structura corpusculara .asubstantel

T4 -7] (6);
Y(T3 - T2)

I noleculara

T'=a
T2

T4=aY
7]

(6)

tinand cont de relatiile (6), relatia (5) devine Jl0 = 1_

a: (I
/
1
Y'EY a-I

masa:
. are expresia m,= 12 mO/m012C;

"
I..depinde de starea de agregare
care se afla substanta.

Tn

A/egeti varianta corecte. In relatia

IJ NAmo, mo este:
masa atornica relativa;
masa unui mol;
masa unei molecule;
masa substantei;
masa izotopului de carbon 126C,

A.
B.
C.
D.
E.
3.

Cantitatea

de

substanta:

1.

se

mascara ln kg; 2. are simbolul S,

3. este 0 marirne fizica fundamentala;
4. reflecta caracterul corpuscular. al
substantei. Varianta corecte este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
D. numai 1 ~i 4;
E. numai 3.
4. Stabi/iti, pentru fiecare verients, oec
este adevarata sau fa/sa. Despre
mol nu se poate afirma ca este:
A. egal cu 2 Tn cazul hidrogenului
molecular;
B. 0 unitate de masura derlvata;
C. masa
unui sistem
ce contine
6,022,1026 entitati elernentare;
,
D. cantitatea de substanta exprirnata Tn
grame, numeric egala cu masa
rnolara relative a substantei;

E. unitate de rnasura pentru cantitatea

de substanta.
5. Pentru orice substanta, un kmol:
1. ocupa volumul V~o ~ 22,,4Lm3 tn
. conditii normale de temperatura ~i
presiune; 2. este egal cu masa
rnoleculara relative a substantei respective; 3. contine acelasi nurnar de
entitaf elementare; 4. creste atunci
cand creste nurnarul entitatilor elementare. Varianta corecte este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 2 ~i 4;
C. numai 2 ~i 3;
D. numai 1 ~i 4;
E. numai 3.
\
6. Stabi/ifi, pentru fiecare verients, daca
este eaeverete sau fa/sa. Nurnarul
de molecule dintr-un mol depinde:
A. de natura substantel;
B. de cantitatea de substanta;
C. Tn cazul gaze lor, de temperatura la
care se afla acestea;
D. de presiunea la care se ana substanta;
E. de structura moleculelor respective.
7. Este marirne fizica adimensionala:
1. nurnarul lui Avogadro; 2, nurnarul
volumic; 3. masa atornica relative:
4. rnolul. Varianta core eta este:
A. 1, 2, 3, 4;
B. nurnai ,3;
C. numai 2 ~i 4;
D. numai 1, 2 ~i 3;
E. numai 1, 2 ~i 4.

8. Molul este unitate de masura pentru:

A. masa sistemului;
B. masa moleculara relativa:
C. cantitatea desubstanta:
D. masa unei molecule;
E. numarul de entitati elernentare.

9.

A.

B.
C.
D.
'E.

lntr-un

vas inch Is se g~se~te, in

conditll normale de presiune ~i temperatura, un gaz diatomic. Stabi/iti,
pentru fiecare venente, daca este
adevarata sau fa/sa. Prin disocierea
moleculelor Tn atomi creste:
masa molara;
numarut de moli;
volumul molar;
cantitatea de substanta:
masa gazului.

Intr-un vas Tnchis se gase~te, In

conditii normale de presiune ~i temperatura, azot atomic. Prin transformarea azotului atomic Tn azot
molecular scade masa rnolara 1]
deoarece 2] scade nurnarul entitatilor
elementare
3].
Varianta
corects este:
A. 1,2,3;
B. numai 1;
C. nurnai 3;
D. numai 1 ~I 3;
E. nici una.
10.

11. Se considera un gaz molecular.

Sfabi/iti, pentru
fiecare veriente,
aece este adevarata sau fa/sa. Nu
depinde de cantitatsa de substanta:
A. masa gazului;
B. nurnarul de molecule;
C. masa rnolara;
D. masa moleculara relativa:
E. numarut de molecule dintr-un mol
de gaz.
12. 48 9 oxigen tnseamna masa a:
23
1.6,023'10
molecule
ozon;
23
2.12,046'10
molecule
oxigen;
23
3.18,069'10
atomi de oxigen.
Este corects varianta:
A. 1",2, 3;
B. 1 ~i 2;
C. 2 ~i 3;
D. 1 ~i 3;
E. numai 3.
13. Un vas contine 2 9 de hidrogen
atomic ;;i 9 9 de va pori de apa.

Stablll'f/, p""tm
ttncntu variant,
daca este adevl'uultl MILl fa/sa.
afirma ca Tn vas se afl~:
un mol de hidrogen;
0,5 moli de vapori de apa:
23
12,046'10 atomi de hidrogen;
23
6,023'10
molecule de apa;
2,5 moli de substanta.

A.
B.
C.
D.

E.
14.

Intr-o Incinta de volum V

5,602
litri, In condltil normale de tempe
ratura ~i presiune, se afla un numa
de moli de aer egal cu:
A. 0,93;
B. 0,25;
C.1,5;
D. 1,19;
E.0,75.
15. Un nurnar de 9,0345'1023 molecule
de hidroqen, aflat tn condAii normale: 1. ocupa
volumul 33,63 I;
2. reprezinta 1,5 moli de hidrogen;
3. are masa egala cu 1,5 g. Este
corects varianta:
A. 1, 2, 3;
B. 1 ~i 2;
C. 2;
D. 1 ~i 3;
E. numai 3.
16.

Masa molara a unui amestec

format din N,
6,023'1023 molecule
de azot ;;i N2
12,046'1023 atomi de
heliu este eqala cu:
A. 12 g/mol;
. B. 28 g/mol;
C. 36 g/mol;
D. 18 g/mol;
E. 11,3 g/mol.

17.

Masa
alcatuit
cantitatl

molara a unui amestec,

din doua gaze luate Tn
Tntre care exista relatia
m,/m2
7, este 16 g/mol. Daca
primul gaz are masa molara eqala
cu 28 g/mol, atunci cel de-al doilea
are masa rnolara egal~ cu:
A. 12 g/mol;
B. 14 g/mol;

C. 2 g/mol;
E. 4 g/mol.

D. 7 g/mol;

'nclIllIl tonn '

hldrogoll moleular este egala

B. 18 g/mol;
D. 3,76 g/mol;

. lntr-un

vas Tnchis
molecular. Daca f
nul molecular se
ozon, atunci nurnarul
A. scade cu 30%;
B.

se afla oxigen
30% din oxitransforrna Tn
de moli:
creste cu 10%;

. soade cu 10%;
E. ramane acelasi.

D. scade cu 24%;

20. Masa unui m de aer uscat este

mai mica decat masa unui m3 de
aer umed (Tn aceleasi conditii de
temperatura
~i
presiune)
1]
deoarece
2] aerul umed are rnasa
rnolara
mai mica 3].
venente
corects este:
A. 1,2,3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. 1 ~i 3.

Notii.mi
termodinamice de baza
, '
1. Stabiliti, pentru fiecare varianta,
daca este adevarata sau fa/sa. Nu
este sistem termodinamic Tnchis:
A. un pahar cu apa:
. frunza unui copac;
C. 0 insecta;
D. un balon meteorologic;
E. mercurul dintr-un termometru., ,
22. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,
daca este fa/sa .seu adevarata. Un
sistem termodinamic izolat:
A. nu face schimb de masa cu alte
sisterne:
B. nu interacnoneaza cu med,iul exterior;
C. este, de exemplu, -''gazul dintr-un
cilindru;
D. se caracterizeaza prin absenta interactiunii Tntre partite componente;
E. este un model.

23. Parametrii de stare ai unui sistem

termodinamic
. sunt:
1.
rnarirni
masurabile;
2. proprietati
fizice
fundamentale;
pentru gaze, marimi fizice fundamentals.
Varianta
corectii este:
A. 1,2,3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. 1 !?i 3.

3:

24. Alegeti varianta cotects. Un sistem

termodinamic se afla tn echilibru
termodinamic atunci cand:
A. parametrii de stare raman constanti
In timp, In toate punctele sistemului;
B. parametrii de stare au valori care
variaza Tn spatiu, dar care, lntr-un
punct dat, oarecare, nu se rnodltica
In timp;
C. parametrii termodinamici ai sistemului raman invariabili Tn timp;
D. parametrii de stare au valori care nu
variaza nici tn timp, nici Tn spatiu;
E. pus tn contact cu altslstern, nu face
schimb de energie.
25. A/egeti varianta corecte. Principiul
tranzitivitatli echilibrului termic arata

ca:
A. doua sisteme termodinamice se afla
Tn echilibru terrnic daca, atunci cand
sunt puse In contact termic, Tntre ele
nu are loc schimb de caldura:
B. un sistem termodinamic izolat evelueaza spontan ~i ireversibil spre 0
stare de echilibru termodinamie pe
care nu 0 mai paraseste de la sine;
C. doua sisteme termodinamiee, aflate
in echilibru termic fieeare dintre ele

cu un al treilea, sunt Tn echilibru

termic !iii unul cu celalalt:
D. oricare ar fi starea sa initiala, un
sistem termodinamic, aflat In condltii
exterioare constante In timp, !3junge
intotdeauna tntr-o stare de echilibru
termodinamic, pe care nu 0 poate
paras: decat prin modificarea conditiller exterioare;
E. doua sisteme termodinamice
se
afla in echilibru termodinamic daca,
atunci cand sunt puse in contact
termic, intre ele are loc schimb de

caldura.
26. A/egeti varianta corects.
Invelisul
adiabatic al unui sistem termodinamic:
A. nu permite schimbarea starii de
echilibru termodinamic a sistemului;
B. izoleaza sistemul termodinamic de
mediul exterior din punct de vedere
mecanic;
C. permite atingerea starii de echilibru
termic a sistemului cu mediul exterior;
D. nu permite interactiunea sistemului
cu alte sisteme termodinamice;
E. nu permite contactul termic dintre
sistem !iii alte sisteme.
27.lntotdeauna;
doua sisteme termodinamice aflate in echilibru termodinamic sunt in echilibru termic 1]
deoarece 2] in starea de echilibru
termodinamic
parametrii de stare
rarnan constanti in timp !iii spatiu 3].
Varianta corecie este:
A. 1,2,3;
B. numai 1;
C. numai 3;
D. numai 1 !iii 3;
E. nici una.
28. Se scoate din frigider 0 sticla cu
apa. Stabilifi, pentru fiecare .varianta, daca este adevarata sau

IIbar

fa/slJ. PresupunAnd eft starea vr

nu se schlmba, dupA cateva ore:
A. aerul din camera s-a raclt;
B. sticla cu apa s-a lncalzit, dar
rarnas mai rece decat aerul din

camera:
temperatura;
D. sticla !iii aerul din camera nu pot
ajunge la 0 stare de echilibru termic
deoarece au mase diferite;
E. starea terrnica a sticlei cu apa nu sa
schirnba deoarece sticla este izolator termic.
.29.1n
cele
doua
compartimente
ale cilindrului din

A.
B.
C.
D.
E.

-..

"

C. aerul din camera

~liJ

A
.~.
Fig. 29

fig. 29, delimitate de un piston fixat,

se afl~ gaze la aceeasi presiune i
temperaturi diferite, tA > tB. Se lasel
pistonul liber. Stabi/iti, pentru fiecare
varianta, daca este adevarata sau
fa/sa. Se afirrna ca:
caca pistonul este adiabatic, el
rarnane pe loc;
daca pistonul este diatermic, el se
deplaseaza spre compartimentul 8;
daca pistonul 'este diatermic, el se
deplaseaza spre compartimentul A;
daca pistonul este adiabatic, el se
deplaseaza spre A;
daca pistonul este diatermic,. el
rarnane pe loc.

30. Daca se lasa liber pistonul adiabatic

ce separa sistemele descrtse In
testul 28, el nu se deplaseaza 1]
deoarece
2] la punerea lor in
contact, nu apare nici 0 modlticare.
de stare 3]. Este cqrecta varianta:
A.1,2,3;
B.numai1;
C. numai 3;
D. 1!?i 3;
E. nici una.

plalllllul dliJlu/lIII"

lstemele duacrlsu in
Im.tul
29,
el. so
doplaseaza
1] doosrece; 2] s...
stemele interactio::
IIOfll~ at~t termic cat !iii mecanic 3].
I su: corect va ria nta:-'
I, 2, 3;
B. numai 1; uurnai 3;
D. 1 !iii 3;
nlci una.

r.:

. Se aduc Tn contact doua sisterne

termodinamice, fiecare aflat tn echilibru termodinamic.
Se afirrna ca:
1. realizarea
echilibrului
mecanic
lrnplica obligatoriu realizarea unui
echilibru termic; 2. realizarea echiIibrului termic este insotita neaparat
~i de realizarea
unui echilibru
mecanic; 3. realizarea echilibrului
mecanic nu implica obligatoriu realizarea
unui
echilibru
termic;
4. realizarea echilibrului termic nu
este tnsotita neaparat ~i de realizarea unui echilibru mecanic; Este
corects varianta:
B. 2,3;
A. 1,4;
D. 3 ~i 4;
C. numai 2;
E. numai 3.
33. Se aduc Tn contact termic doua
gaze cu stari de lncalzire diferite.
Intre moleculele acestor gaze are
loc un transfer macroscopic
de
energie precum i unul microscopic.
Cornparand aceste transferuri putem
afirma ca: 1. am be Ie au loc in
procesul ciocnirilor dintre molecule;
2. ambele sunt posibile datorita
aqitatie, term ice; 3. primul este
temporar, al doilea este permanent.
Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 i 2;
C. numai 2 i 3;
D. numai 1 i 3;
E. numai 1.

34. Stabllirea

echilibruiul termlc intre

doua corpuri aduse In contact termic tnsearnna: 1. egalarea temperaturilor;
2. egalarea
energiilor
cinetice ale rnoleculetor: 3. incetarea transferului macroscopic de
energie; 4. egalarea
presiunilor,
pentru corpuri
in stare qazoasa.
Vaiianta corects este:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 1, 2 i 4;
C. 2 i 3;
D. 1 si 3;
E. 1,3 si 4.

35. Se da un
un sistem
termodinamic
alcatuit
din subFig. 35
sistemele
A, 8 i C (din fig. 35). Stabi/iti,
pentru fiecare afirmatie, daca este
adevarata sau fa/sa. Se afirrna ca:
A. subsistemul A poate ajunge in stare
de echilibru termic cu subsistemul B;
B. subsisternul B poate ajunge in stare
de echilibru termic cu subsistemul C;
C. subsistemul A nu poate ajunge Tn
stare de echilibru termic cu subsistemul C;
D. subsistemul 8 poate ajunge Tn stare
de echilibru termic cu mediul exterior;
E. subsistemul C poate ajunge in stare'
de echilibru termic cu mediul exterior.

36. Se da sistemul termodinamic

din
figura 35. Stabi/iti, pentru fiecare
afirmatie, daca este adevarata sau
falsa. Se afirma ca:
A. daca A este in echilibru termic cu C,
iar Beste in echilibru termic cu C,
atunci A i BIsunt in echilibru termic;
B. daca A este in echilibru termic cu B,
iar Beste in echilibru cu C tnseamna
ca A i C sunt in echilibru termic;

C. daca Beste Tneohilibru termlc cu C,

iar C este Tn echilibru cu A, atunci A
~i B sunt ln echilibru termic;

D. daca A si B sunt ln echilibru termic,

atunci ambele sunt In echilibru
termic cu C;
E. este posibil ca subsistemele A, B !i'i
C sa alba aceea~i temperatura.

startle de echilibru termodinamio

aflate in relatie de echilibru termic.
Este corecte varianta:
A.1, 2, 3, 4;
.B. numai 4;
C. numai 1, 4;
D. 2 ~i 3;
E. numai 3.

37. Un

40.

sistem
termodinamic
inch is
-tntr-un Invelis adiabatic nu poate sa
ajunga la echilibru termic cu un alt
sistem termodinamic 1]deoarece 2]
un sistem izolat termic nu poate
parMi starea de echilibru termodinamic 3]. Este cotecte varianta:
A. 1,2,3;
B. numai 1;
C. numai 3;
D. 1 ~i 3;
E. nici una.
38. Alegeti varianta corecte. Un sistem
cu temperatura
81 este pus in
contact termic cu un termostat cu
temperatura
e. Daca e, < e, la
echilibru termic:
A. termostatul are temperatura e' < e;
B. sistemul are temperatura e; < e;

C. sistemul are temperatura

D. sistemul are temperatura

e; = e' < e;
e; = e;

E. termostatul are temperatura

e' > e; .

39. Temperatura: 1. este rnarimea fizica

ce mascara gradul de incalzire/
racire a unui corp; 2. este un
parametru de stare extensiv; 3. este
parametrul ce caracterizeaza starea

de echilibru termh: II unul slstem,

4. are aceeasl valouru pontru toat

Corpul

carui temperatura
s
mascara,
fata
de
termometru,
trebuiesa
fie
un
termosta
1] deoarece 2] realizarea starii de
echilibru
termic
lntre
corp
~i
termometru rnodifica starea terrnica
initiala a termometrului. Este corecte
varianta:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. 3;
E. nici una.
41. Alegeti varianta corects. Un termometru, pus in totalitate in contact cu
un sistem termodinamic cu pereti
adiabatici, oupa un timp va indica:
A. temperatura initiala a sistemului;
B. temperatura initiala a termometrului;
C. temperatura
de echilibru sistem-termometru;
D. temperatura mediului tnconjurator:
E. temperatura finala a sistemului.
42. 0 marirne fizica se alege ca rnarirne
terrnornetrica daca ea depinde de
temperatura ernpirica conform graficului din fig. 42, varianta:

'rlb '~ 'rl

';::

wE

Eo
leu '-

'~

,,,OJ

0 temperatura

A.

ss

10

>

WE

temperatura

Eo

;~Etrf
E

;~ E

s 0 temperatura

c.

B.
Fig. 42

e, =

''''o
'c

'c

Eo

.. c: E

10...

ss

-c

"'ID
WE

'C:

COID

rod)
WE
Eo
'c E

roID

sEos
;~ E

E .'!l rO temperatura

E .'!l

10

temperatura

E.

ell prlvlre la IIOlr. ullt larllprJr IIllIr

trlplu al apel; 4. este a 273,15-a
(;ulalus se aflrml1 cl 1. Ieprozlnt
parte din temperatura
punctului
ccrespondenta dlntre valoarea rnatriplu al apei; Este corects varianta:
urata a marim] termometrice
~i
A. 1, 2, 3;
B. 1, 2.!i'i 4;
valoarea temperaturii empirice indiC: numai 1 ~i 3;
D. numai 2 ~i 3;
te de termometru; 2. se bazeaza
E. numai 2, 4.
pe doua start termice de referinta,
47. -273,150C
este: 1. temperatura
carora Ii se atribuie in mod convenstarii de echilibru a ghetii pure care
tional valori distincte ale tempe- ..
se topeste fa presiune norrnala; 2.
raturii; 3. gradul se obtine prin
Iimita spre care tinde temperatura
tmpartirea
intervalului de tempeunui corp care este racit oricat de
ratura cuprins tntre temperaturile
mult; 3. temperatura punctului triplu
starilor de referinta la 1S0. Este
al apei; 4. temperatura
la care
corecte varianta:
energia cinetica a particulelor este
A. 1,2,3;
B. numai 1;
minima. Este corecte varianta:
C. numai 2;
D. 1 ~i 3;
A. 1, 2, 3, 4;
B. numai 4;
. numai 1 ~i 2.
C. numai 2 ~i 4;
D. 2 ~i 3;
44. In scara Celsius, starile termice de
E. numai 3.
reterinta, care delirniteaza intervalul
48. Alegeti varianta corects. Intervalul
de temperatura, sunt: 1. starea de
de temperatura exprimat in grade
echilibru dintre apa pura ~i gheata
Celsius este:
sub presiune norrnala; 2. starea de
A. egal cu intervalul de temperatura
echilibru dintre gheata ~i vaporii de
exprimat in kelvini;
apa sub presiune norrnala; 3. starea
B. numeric egal cu intervalul de ternde fierbere a apei pure la presiune
peraturaexprtmat Tn kelvini;
norrnala. Este corecte varianta:
C. direct proportional cu temperatura
A. 1, 2, 3;
B. t si 2;
ernpirica;
C. 1 ~i 3;
,0. 2 ~i 3;
D. numeric egal cu temperatura absoluta;
E. numai 1.
E. numeric egal cu temperatura ernpirica
45. Scara de temperatura Kelvin: 1. se
49. Alegeti vsriente corecte. Un corp
bazeaza pe 0 sinqura stare de
este Incalzit de la
_5C pana la
referinta; 2. este independenta de
T2 = 278,15 K. Variatia temperaturii
proprietatlle
oricarei
substante;
corpului este egala cu:
3. are punctul zero la -273,16C;
A. 273,15 K;
B. 283,15 K;
Este corectii varianta:
C. OOC;
D. 10C;
.
A. 1,2, 3;
B. 1 ~i 2;
E. 13C.
C. 1 ~i 3;
D. 2 ~i 3;
E. num.ai 1.
50. Alegeti varianta corects. Variatia
temperaturii
unui
corp
este
46. Kelvinul: 1. este unitate de rnasura
b, T -27 K. Daca temperatura finala
derivata; 2. este egal in rnarirne cu
acorpului
devine 2
SOC, atunci
gradul Celsius; 3. este a 273,16-a
temperatura
absoluta
In starea
parte din temperatura
punctului
initiala era eqala cu:

e =

K;

B. 21c.;;
D. 294.15 K;

K;

1. Temperatura

unui corp variaza in

tlmp conform graficului din fig. 51.
Se aflrrna ca: 1. variatia maxima a
temperaturii
s-a
inregistrat
in
Intervalul tE (48 min, 64 min); 2. in
momentul t1
56 min. corpul are
temperatura S
-3.150C; 3. corpul
are temperatura
S' = 77C in

20

timp(min)

Fig. 51

A. 1,2.3;
C. numai 1, 2;
E. numai 1 ~i 3.

B. numai 3;
D. 2 ~i 3;

intervalul tE ( 32 min. 36 min). Este

corecte varianta:

Formula fundamentala-a teortel clnetlcc-moleculare

A.
.
C.
D.
E.

Alegeri varianta corecte. La gazul

Ideal. dimensiunile moleculelor sunt
comparate:
Tntre ele;
cu distanta pana la peretele cel mai
apropiat al incintei;
cu distanta pana la peretele cel mal
lndepartat at incintei;
cu distants pana la oricare dintre
peretii lncintei;
cu distanta dintre ele.

53. Gazul ideal poate fi considerat ca

un sistem de puncte materiale ce se
rnisca liber 1] deoarece 2] moleculele se afla in stare de aqitatie
terrnica 3]. Este corects varianta:
A. 1, 2, 3;
B. numai 3;
C. numai 1;
D. numai 1,~i 3;
E. nici una.
64. Alegeti varianta corects. Formula
fundarnentala
a teorlel cineticomoleculare exprirna:
A. relatia dintre un parametru microscopic - presiunea ~i un parametru
macroscopic - viteza;
,
B. dependenta energiei interne agazului
ideal de temperatura absoluta;

C. relatia dintre parametrii de stare al

unui gaz ideal aflat tn echilibru
termodinamic;
D. un pararnetru macroscopic de stare
p in funcfie de rnarirni microscopice - energia clnetlca medie a
unei molecule;
E. relatia dintre pararnetrii de stare
intensivi ~i cei extensivi.
55.

Stabiliri, pentru fiecare variant~,

dac~ este adev~rat~ sau fals~. Din
aceeasi expresie a formulei fundamentale a teoriei cinetico-moleculare,
rezulta ca presiunea exercitata de un
gaz asupra peretilor incintei in care
se aM este direct proportionala cu: .
A. nurnarul volumic ~i energia cmenca
medie de aqitatie terrnica a unei
molecule;
B. nurnarul volumic
~i temperatura

absolute:
C. densitatea gazului i viteza terrnlca a
moleculelor;
D. energia clnetlca medie a moleculelor
din unitatea de volum;
E~ suma presiunilor partiale.

PrUltlllfl
ituncl cand ternperatu
IfU'Jle 1] deoarece 2] ambil pararll()tril de stare fac parte din cateiorla celor extensivi 3]. Varianta
mrect~ este:
B. numai 1 i 3;
1.2,3;
D. numai 3;
numai 1;
~
nlci una.
. Stablli(i, pentru fiecare variant~,
dac~ este adevarat~ sau tets. Din
punct de vedere cinetico-molecular.
temperatura absolute:
A. poate fi privita ca rnarlmea fizic~ ce
descrie
macroscopic
intensitatea
rniscarii de aqitatie terrnica a moleculelor;
este 0 rnasura a presiunii gazului;
reftecta gradul de lncalzire a unui
sistem;
D. este 0 marirne fizica statistica;
nula corespunde unei start caracterizate prin incetarea
rniscarii de
aqitatie terrnica.
58. Stabili(i, pentru fiecare variant~,
dac~ este adevarat~
sau falsa.
Formula
fundarnentala
a teoriei
cinetico-moleculare este:

1 2"
A. p=-pv ;

1 N
B. p=--mov

3 V

2 N-

I N

C. P=--EII.;

D. p=--mov

3 V

3 VIlO

2"

1
Il
2
E p=- n--v.

3 NA
59. Expresia

&1/'

=.!..mo
2

v2

reprezlnta:

A. energia cinetica a gazului;

B. energia cinetica a unei molecule la
un moment dat; I
C. energia
cinetica
medie a unei
molecule Tn rniscare de translatie;

D. formula
tundarnentala
a teoriel
cinetico-moleculare;
E. energia cmenca medie a gazului ideal.
60.

Stabili(i: pentru fiecare veriente,

daca este adevarat~
sau fals~.
Expresia vitezei term ice este:

A.

VT

=~_2E_I";

mo
C. v, =~3kT;
mo

B. Vr = .~-3~R~T=;
NAma
O.. vr

= ~3RT
..'-_ ..'
k

'

...
E. vT=J.
61. Dublarea

presiunii unui gaz se

poate realiza prin: 1. dublarea
nurnarului total de molecule dintr-o
incinta data; 2. mlcsorarea de doua
ori a volumului pus la dispozitia
gazului; . 3. dublarea temperaturiii
empirice a gazului; 4. dublarea vitezei term ice. Varianta corects este:
A. 1, 2, 3, A;
B. nurnai ~ ~i 2;
C. numai 1, 3 i 4; O. numai 1 ~i 3;
E. numai 3 ~i 4.
62. Atunci cand presiunea gazului ideal
de rnasa rnolara I.l este P. densitate a lui are valoarea p. Energia
clnetica medie a unei molecule in
rniscare de translatie este data de
expresia:

3...

A ~.E..
. 2p '

B.

C ~.~.
. 2 pNA'

D. ~. pNA
2

E.

3... P~A
3

Nl
3 pNA;

--p;-;

63. Se dau doua baloane identice tn

care se afla gaze diferite. in primul
24
se g~sesc 10 molecule la 300 'K,

In 01 doilea, 10" molecule I

baa K, Raportul preslunilor din cele
doua baloane, p,/P2, este egal cu:
II'H

A. 166,

B. 60;
D. 1,66;

A.
B.
C.

4. Viteza termica a moleculelor

unui
ideal, caracterizat prin dens i3
5
tatea p
0,3 kg/m
!;>iP
10 Pa,
ste egal~ cu:
A. 3000 rn/s;
B. 300 rn/s:
4
C. 10 rn/s;
D. 360 km/h;
. 1000 m/s.

65. Numarul de molecule din unitatea

de volum este n
9'1025 m-3 atunci
cane presiunea gazului din recipient
are valoarea
P
3.105 N/m2.
Energia cinetica
medie a unei
molecule este egala cu:
A.5.'1O-24mJ;
B.510-1BkJ;
21
C. 5'10- J;
D. 22'10-22 J;
19
.22.10J.

66. Moleculele de hidrogen au viteza

terrnica VT
600 m/s atunci cand
presiunea acestuia este 105 P<=!.
Nurnarul volumic are valoarea:
A. 25'1025 m-3;
B. 25'102B m-3;
21
3
C 1 6'10 m- .
D 25.1025 m-3.
25
3
E.1610 m- .

,...

67. in doua vase de volume egale se

afl~ numere egale de entit~ti elementare. in primul vas se afla' molecule de hidrogen, - iar in al doilea
atomi de oxigen. Daca vitezele
termice ale celor coua gaze sunt
egale, atunci raportul presiunilor din
cele doua vase, P11P2, este egal cu:
A. 0,25;
B. 2;
C. 1/32;
D. 1/8;
E. 1/16.

moleculel

110.,11111\111

D.
E.

crests
2 on,
creste
crests
crests
scade

de 4 orl, Ilr vlhJlu termic

presiunea gazulul:
de 8 ori;
de 16 ori;
de doua ori;
de coua ori:
ramane aceeasi.

69. Moleculele unui gaz, caracteriza

prin masa molara I.l ~i presiunea P,
se deplaseaza cu viteza terrnica VT
Expresia de
volumic este:

calcul

_3pNA.
A . n---,
2

nurnarulul

B. n= 3 pN A
2 ~l VT2'

f..lvT

2 '
VT

E. n= 3 f..l vT

lflut
ul din
presiunea
4
/II
== 6,6'10
Pa. Se afirma ca:
1. nurnarul volumic n2 este de 3 ori
11101 mic decat nurnarul volumic n1;
. presiunea in vasul al doilea este

3 ~l

. Stabiliti, pentru fiecare vetiente,

dacfj este adevaratfj
sau falsa .
cuatia de stare terrnica a gazului
ideal este:
A. pV=SRT;
m
pV=-RT;

f..l

POV).lO=RTo;

D. pV

71. Atunci cand nurnarul volumic scade

de 3 ori, iar temperatura gazului
creste de la 81 27C la 82 327C,
presiunea acestuia:
A. creste de 3 ori;
B. creste de 6 ori:
C. scade de 2 ori;
D. scade de 3 ori;
E. devine 2/3 din valoarea initial~.

=m
f..l

70. Intr-un vas inchis se afla ozon. La

.,

Pa;
3.
presiune
amestecului
care se obtine prin
unirea vaselor cu un tub scurt !;>i
5
subtire are valoarea
p > 10 Pa.
Varianta corecie este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 !;>i2;
C. numai 1 !;>i3;
D. numai 2 !;>i3;
E. numai 3.

cresterea temperaturf de k ori, presiunea gazului creste de m =, 1,2 k

ori, iar 0 parte din molecule
disociaza in atomi. Considerand ca
vasul
nu-s]
modifica
volumul,
fractiunea din moleculele de ozon
ce a disociat in atomi este egal~ cu:
A. 0,2;
B. 0,3;
C. 0,1;
D. 2/3;
E. 1/3.

= 19,810

vi '

pNA

P2

.
Ecuatia de stare termlca

'p

D. n=~'

C.n=~
NA

IV;

POVflO T;
To

pV=-RT.
NA
Constanta universala a gazului
ideal:
1. are
aceeasl
valoare
indiferent de natura gazului; 2. are
valoarea 8,31 J/molK;
3. se poate
calcula din ecuatia de stare pentru
un kmol de gaz ideal aflat in conditii
normale de temperatura !;>ipresiune.
Varianta corects este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 !;>i2;
C. numai 2 !;>i3;
D. numai 1 !;>i3;
E. nurnai 1.
Stabiliti, pentru fiecare variant~,
dacfj este adevarat~ sau falsa.
Nurnarul lui Avogadro nu poate fi
calculat din relatia:
N

A. NA=-;
S

D. N A ---'
_ Np ,

_ pV
A--'-'
SkT'

E. N A

In

= N~l
m

76.

Stabiliti, pentru fiecare varia ntE'!,

dacfj este adevaratfj sau falsa. Nu
pentru
este unitate de masura
gazelor
constanta
universala
a
idea Ie:
A. J/(kmol. K},
B. W s/(kmol.

K},

C. N m/(kmol.

K},

D. J. kmol/lkg- K},

74.

75.

C. N

.B. NA

=1:;

E. kg:m2
77.

'S-2

K-1kmol-l.

Stabiliti, pentru fiecare variantl:!,

dac~ este adevarattl
sau tetse.
Densitatea unui gaz ideal poate fi
calculata din relatia:

B. p=3 P ;

A. p=nmo;

v2

c.

D. p=~'

p=L;

RT'

V).lO
Po

To

E. P=Po '-'-.

78. In fig. 78a sunt redate startle de

echilibru termodinamic ale unui gaz
ideal de rnasa constanta. Stabiliti,

III

pIp 1

15 t;""!"". r.;
i
j .j,
~I .;
'''''''! ;
....,,!+ ....l !

~ :::.[J..:l::.:.l."::.r::l
~F~J.TTlvlV
.
.
.

B.

C.

D.
E.
79.

Stabiliti, pentru fiecare verienie;

dac~ este adevarat~ sau falsa.
Constanta lui Boltzmann poate fi
calculata din expresia:

28tr

C 1

B. k=-'

D. k = pV.

k-L.

- r '

C. kg'm-3;
E. kgm2s-2K-l.

NT'

mv'l'
E. k=--

81. .Marirnea

E.. are

80. Unitatea de masura pentru marirnea

fizica a carei expresie este p P,

unitaf S.I., se prezinta .astfel:

2 2
A. kg'm 's- ;
B. Nm2;

RT

fizica

in

data

de

(JOO K.

. Intr-un balon se. afl13 m

2 kg de
(J8Z la T1
270 K. Presiunea in
halon
ramane
neschirnbata
la
temperatura T2
300 K daca
din
vas iese 0 cantitate de gaz egala cu:
A. 100 g;
B. 200 g;
, 1,8 kg;
D. 0,55 kg;
1,44 kg.

relati

unitatea de masura egal

Il

cu:
A. m-3;
C. kg/mol;
E. kg/m3.

B. K;
D. 1;

82. 0 cantitate m

0,2 kg de hidrogen
molecular ce se aM intr-un vas de
3
volum v
8,31 m , lei temperatura
D
de 27 C, are presiunea egala cu:
A. 2700 Pa;
B. 30 Pa;
C. 60 Pa;
D. 3.104 Pa;
4
E. 6.10 'Pa.

117. Un vas contine m

3,0 k9' de gaz
5
la presiunea p = 10 Pa. Viteza
terrnica a moleculelor unui gaz este
Vr
400 m/s. Vasul are un volum
egal cu:
A. 16 litri;
B. 4,8 m3;
'. 0,53 m3;
D. 1,6 litri;
. 1,6 m".

83. Masa molars a unui gaz de rnasa

de 2 g, care ocupa V 22,41 litri la
. 0 DC !?iP 1 atm, este egala cu:
A. 4 g/mol;
B .. 11,2 g/mol;
C. 44,3 g/mol;
D. 2 g/m.ol;
E. 16 g/mol.
84. In doua

2T

15

D.. J/KmolK;

NA '

Fig.78c

NA

Fig.78b

3T '
C

pentru fiecare veriems, dac~ este

adevarat~ sau falsa.
gazul are cea mai mare temperatura
doar in starea D;
in coord onate p (abscisa), T (ordonata) starile sunt reprezentate ca in
fig: 78 b;
in coordonate T(abscisa), V (ordonata) startle sunt reprezentate ca in
fig. 78 c;
in starea F gazul are cea mai mica
densitate;
gazul - are cea mai mica viteza
terrnica in starea B.

A. k

Ion de volum V 50 litri, care

111I1sl~ la 0 presiune maxima de p
6
-1,155'10 Pa, contine m
2,2 kg
(:0,. Vasul se sparge daca este
1I1c~lzitpana la 0 temperatura de:
.\86 K;
B. 300 K;
~jOO K;
D. 5000 K;

pip,

Fig.78a

A.

VIV1

9~I]~t![J
:~m~t"j!:j

: :::::r:::r::r:"L:::r]
1

incinte

izolate termic

89. Doua vase identice, unite printr-un

tub de volum neglijabil, contin gaz la
temperatura
T. Daca unul dintre
vase este incalzit pana la temperatura T, iar celalalt este rnentinut la
temperatura T, atunci: 1. in vasul
lncalzit va fi 0 cantitate de gaz data
de expresia ml = mt-Jr, unde m
este masa totala de gaz; 2. din
.vasul tncalzlt a trecut in celalalt vas
o cantitate
de gaz eqala
cu
Sm = 0,5 rn(Tl + T); 3.
presiunea gazului din sistem, in starea
finalc!l,este egalc!lcu Pt = 2pTl/(Tl +. T),
unde peste
presiunea
initiala.
Varianta corecte est'e:
A.1, 2, 3;
B. 1 !?i'2;
C. 2 !?i3;
D. 1!?i 3;E. nici una.

tvct,

Ecuatia, 'de starecatorfea

!?i

inchise se afla Sl
2 moli H,
respectivS2
0,5 moli
oxigen
atomic, la aceeasi presiune. Intre
ternperatunle
absolute
ale celor
dou13 gaze exista relatia T2
4 T1.

88. Un vas contlne m, 14 9 azot molecular ~i m2 = 9 9 hidrogen molecular

la e~ = 27 DC !?i P = 831 kPa. Se
afirma ca: 1. in vas se a~l~ 5 rnoli de
substanta; 2. masa molara a amestecului este egal13 cu 4,6 g/mol; 3.
amestecul ocupa un volum V
10
litri. Varianta corecis este:
A. 1,2,3;
B .. 1 !?i2;
C. 2 !?i3;
D. t si 3;
E. numai 1.

O. Alegeti varianta corects. Din faptul

ca doua gaze au start de tncatzlre
diferite rezutta ca difera:
A. presiunile qazelor;
B. vitezele de rniscare ale moleculelor;
C. masele moleculare;
D. valorile medii ale patratelor vitezelor;
E.. energiile cinetice medii ale moleculelor In miscare de translatie,

'-f.

91. Stabilifi, pentru

fiecare verients,
daca este adevarat~ sau falsa.
Expresia energiei interne a gazului
ideal monoatomic este:
.

A. , U=SNA'Gtr; ,
pV

c.l2-:9;
E. ~pSR
2 --;:;J:'

3m

B. --RT;
2 Il
3m

D. --NATk;
2 IJ

92. Alagell vtutente corectti. Expresla

energiei cinetice medii a unei molecule in rniscare de translatie nu este
data de relatia:
3 P
A. -.-;
2 n
C.

A.

B.
C.
D.

B. -kT;

u_In_;

D.

pNA

SNA '

E.

U V"o

E.--

Marimea

~3PV

are

fizica

data

unitatea

de
de

relatia
masura

In

eqala cu:

A. J;

B. N;
D. m/s;

C. J/molK;
E. kg/mol.
94.

Stabiliti, pentru tiecere etirmeiie,

aece este adevarata sau falsa.
Temperatura absolute a unui gaz
ideal monoatomic poate fi calculata
din relatia:

A. T=L;

B.

nk

T=~'
3.9R'

InR '

E. T= mVr
3R .

inN A kT are
-~-

pV

egala cu:
A. m/s;

C. J/K;
E. g/mol.

fizica

data

it t

uru a ea

de
de

98. Graficul din fig. 98 reda dependen

energiei interne a unui gaz ideal d
1. temperatura absoluta a gazul
cane S const.;
2. masa
gazului
cand T
const.;
3. presiunea gazului cand n ~i T sunt
Fig. 98
constante.

relatia
masura
v

O. lI/oou(1 vottont
Illlylu-Marlotte
s
1111110 aflate la: '
lune mica ~i temperatura mare;
lune mare ~i temperatura mica;
slune ~i temperatura mici;
preslune ~i temperatura mari;
In orice presiune ~i temperatura.
01. lntr-o transformare izoterma:
volumul gazului variaza direct proportional cu presiunea;
temperatura variaza caca masa nu
ste constanta;
presiunea unei cantitati constante
de gaz ideal variaza invers proportional cu volumul gazului;
raportul dintre presiune ~i volum
rarnane constant;
viteza nu variaza.

J~~

corecie
B. 1 ~i 3;
D. 2 ~i 3;

o
Fig. 102

99. Energia unui sistem termodinami

inch is nu se poate modifica in tim
1] deoarece 2] masa lui est
constanta 3].

B. rnor":
D. kgm-3;

Izoterm

este: .
A. 1,2,3;
C. 1 ~i 2;
E. numai 1.

Marimea

medie a tutu
moleculelor in miscare de transla
ale
unui gaz ce ocupa volu
V
5 litri este eqala cu U
6
Gazul are presiunea:
A. 2.105 Pa;
B. 8.105 Pa;
5
C. 4.10 Pa;
D. 8106Pa;
E. 800 Pa.

vetieme

D. T=PflV.

C. T = ma vJ .
3k '

95.

Stablll(I, PfJ/lt" I f,"r;/I/() a firmatl

dacl1 este aduvll/lIlt1 seu tet.
Energia interna a unui gaz Id
monoatomic depinde de:
temperatura absolute a gazului;
nurnarul de moli de gaz;
nurnarut de molecule de gaz;
volumul molar al gazului;
volumul ocupat de gaz.

97. Energia cinetica

Va NA

98.

96.

A.1, 2, 3;
C. numai 1;
E. nici una.

Varianta

corecte este:

B.' numai 1 ~i 3;
D. numai 3;

102. In fig. 102 sunt date graficele a trei

transforrnari
izoterme.
Stabiliti,
pentru fiecare vetiente, daca este
adevarata sau fa/sa:
A. daca sistemele contin acelasi nurnar
de moli, atunci intre temperaturi
exista relatia T2 < T1 < T3;
B. daca
transtormarile
au loc la
aceeasi temperatura ~i gazele au
aceeasi natura, atunci intre masele

lor exista relatia m3 > m1 > m2;

transformarile
au loc la
aceeasi temperatura si gazele au
aceeasi masa, atunci intre masele
lor molare exista relatia !J1' > !J2 > !J3;
D. daca gazele au aceeasi rnasa ~i
naturi diferite, este posibil ca T1 >
T2> h
E. daca gazele au aceeasi natura ~i
mase diferite, nu se poate ca T1 <
T2<

C.

caca

t;

103.

Parametrii
de
stare
ai
unei cantita\i
de
gaz ideal,
(\ - 2/8314
\7-

'p (-105 Pa)

..... A

aJ

. ,
.
I

. .
V{lltn)
~

kmoli,
Fig. 103
aflata
in
stare de echilibru termodinamic,
sunt redati in diagrama din fig. 103.
Se poate afirma ca: 1. gazul are
temperatura
absoluta
eqala
cu
200 K; 2. rnicsorarea izoterrna a
volumului cu 1 litru este tnsotita de
cresterea presiunii cu 2.105' N/m2;
3. gazul~ are energia interna egala
cu 600 J. Este corects varianta:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
D. numai 1 ~i 3;
E. numai 1.

104. Presiunea unui gaz ideal creste cu

IIp = 20 Pa atunci cand este
comprimat
izoterm de la V1 =
3
3
0,15m
pana la V2 =
0,1 m .
Presiunea
valoarea:
A. 20 Pa;
C. 60 Pa;
E. 600 Pa.

initiala

a gazului

B. 40 Pa;
D. 80 Pa;

avea

1ms.

DOlla

Izotorrno, trasate pentru

nutate de gaz, nu se
1] deoarece 2] prelunlle acestul gaz, aflat la acelasi
volum, nu pot fi egale la temperaturi
dlferlte 3]. Varianta corects este:
A.1, 2, 3;
B. numai 1 ~i 3;
numai 1;
D. numai 3;
nlcl una.
106. Intr-un proces izoterm, presiunea
ului creste cu 20%. Ca urmare,
volurnul gazului:
A. creste cu 20%;
scade cu 20%;
C. scade cu 1/6 din volumul initial;
D. scade cu 6%;
scade cu 10%.
107. Daca presiunea unui gaz ideal
(m
const.) varlaza izoterm cu
2 atm, volumul se schimba cu 3 I.
Oaca presiunea variaza cu 5 atm,
volumul se schirnba cu 5 I. .Se
afirrna ca: 1. presiunea initiala a
gazului este de 4 atm; 2. volumul
initial al gazului este 6 I; 3. gazul
ocupa volumul de 12 I la presiunea
de 3 atm. Varianta corects este:
A. 1, 2 ~i 3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
D. numai 1 ~i 3;
E. numai 1.

108. in cele doua jumatati ale unui

eilindru orizontal, de volum 2V ~i
aria sectiunf S, separate printr-un

piston
frecar .
azot la aceeasi temperatura. In un
din compartimente se adauqa a
la aceeasi temperatura ~i cu m
dubla fata de cea existents.
urmare, pistonul ;:;e deplaseaza cu:
A. V/3S;
B. VI 48;
I
C. VI 1,5S;
D. V/2,5S;
E. V/2S.
~_""'''I'

volumul

!llttl

_"'_

109. Un tub cilindric, cu lungimea t

80 cm ~i deschis la ambele capeta,
este introdus pe jurnatate in mercur.
Se inchide
capatul superior ~i sa
scoate tubul complet din mercur. Sa
constata ca lungimea coloanei de
mercur rarnase In tub este t1
22 em. Presiunea atrnosferica,
mm col Hg, este eqala cu:
A. 580;
B. 708;
C. 220;
D. 760;
E.680.
110. La mijlocul unui tub inchis la
ambele capete, situat orizontal, de
lungime L = 3t, se afla 0 coloana de
mercur de lungime t Prin aducerea
tubului In pozitie verticala, coloana
de mercur s-a deplasat cu V2. in
starea initiala, presiunea gazului era
egala cu:
A. 2 pgt;
B. 2,5 pgt;
C.' 0,75 pgt;
D. 4 pgt;
E. pgt.

bsotut
nt.

tli
tul

12. III umpul dilatarli izobare: 1. viteza

"Ir mlca creste; 2. densitatea creste:
. onergia interna scade; 4. fortele
do presiune efectueaza lucru mecanlc asupra mediului.
Varianta
corecta este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1, 2, 3;
numai 2, 3, 4;
D. numai 2 ~i 4;
. numai 1 ~i 4.

111. Stabi/iti, pentru fiecare varia nta,

daca este adevarata sau fa/sa.
Intr-o transformare izobara a unei
cantltan con stante de gaz ideal:
A. volumul variaza direct proportional
cu temperatura empirica;

B. variatla relativa a volumului variaza

direct proportional cu coeficientul de
dilatare izobara:
C. volumul
este functie
liniara de
temperatura ernpirica:
D. variatla volurnului variaza direct proportional cu temperatura emplnca;

116. A/egeti
varianta

relativa a volumului unui gaz ideal

de rnasa constanta atunci cand
acesta T~irnodiflca temperatura cu 0
unitate; 2. nu depinde de natura
gazului; 3. este egal cu inversul
punctului triplu al apei. Varianta
corecie este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 1 ~i 3;
D. numai 2;
. numai 3.
114. Stabi/ifi, pentru fiecare veriente,
oec este adevarata sau fa/sa.
Legea transforrnarii iozbare este:

Vo -v
A. --=at;

B.

v(t)=Vo(l+at);

v -V.o
D. --=at;
Vo

C. ~=const.
T

115. Despre
izobarele din
fig. 115 se
poate afirma
ca: 1. daca

P1

=-

P2,.

'este
ca
1J2> 1J1; 2. daca

m,

mz ~i

B.
C.

D.
E.

~_G
)

Pe
parcursul
o
o
transforFig. ,116
rnarilor
reprezentate In fig. 116, presiunea
unui gaz ideal (m = const.):
creste In ambele procese;
scade Tnambele procese;
ramane aceeasi tn ambele procese;
creste In procesul 1 -+2 Ii scade In
procesul a-sa:
scade In procesul 1-+2 Ii crests Tn
procesul 3-+4.

~p~v

I
Fig. 117

C. 2-+3 <=> C-+ e;

D. 1-+2 <=> b-+ c;
E. 4-+2 <=> f-+c.

0
Fig. 1,15

atunei
posibil

A.

,'t

V2

117. Stabiliti, pentru fiecare va riente,

daca este adevarata sau fa/sa.
Procesele termodinamice
din diagrama V - T, fig. 117 I, au fost
transpuse In coordonate V - P in
fig. 117 II astfel:
A. 1-+2 <=> a -+ b;
B. 4-+2 <=> d-+c-+ e;

73,15

corecte.

13. Coefieientul de dilatare tzobara:

1. este numeric egal cu variatia

E. v(t)=Vo{I-at).

Transformaraa lzobara

tlJncl PI > P2; 3. daca P1 = P2 ~i

m,
m2 atunei Ih < Ih Varianta
corects este:
B. niei una;
A. 1,2,3;
C. numai 1;
D. numai 2;
E. numai 3.

1J1

= 1J2,

..rMrN"""JW"TrIlMOl1INKMILA

II

118. Cu urmare a achlmbarll temperutur] la preslune constanta, dens itatea unui ~az Ideal, de parametri
11/:: 1,2'10'
kg, V = 4'10.3 m3 ~i
-, '" 280 K, devine P2
0,6 kg/m3.
femperatura gazului in starea finala
oste egala cu:
A. 10 K;
B. 240 K;
. 100 K;
D. 140 K;
....60 K.

~I ".IIIM

egal cu 1,
este:
A. 1,2,3;
C. 2 ~i 3;
E. numai 1.

= OOC,un gaz

120. 0 cantitate
gaz

ideal

de
mono-

VtIIllIlI/n

ca: 1. Tf =
nT;; 2. Pf = 2
Pi; 3. l::.Utotal =

1,5RT1. Este
adevarata
varianta:
A. 1,2,3;
C. 2 ~i 3;
E. numai 1.

C.

E.

A.

P'ij,~
o

~I

P2 .

J'

~'

IJ=aT,

V2

B. 1 fii~~ 122
D. 1i 3;

PoT'

PI(1+~t2},

I'

const.) monoatomic, aflat in starea de echilibru

1. este supus proceselor termodinamice
1--->2--->3, 'respectlv
1--->2--->4(fig. 122). Daca P2
3P1,
V3 = V2/2 ~i V4 = 2 V2, atunci: 1. V3 =
V1/6 ~i V4 6V1; 2. T3 = 0,5 T1 i T4
= 2 T1; 3. l::.U2_4 = - l::.U2-3. Varianta
corecie este:
1,2,3;
B. 1 ~i 2;
numai 3;
D., 1 ~i 3;
numai 2.

~=-L.

P~=~t;
1'0

II - Po

A.

1(-1.

-=~t;

122. Un gaz ideal (m

/' /'11
I'll I

D. /'

S/n/J/liti, pentru fiecare veriente,

ste adevarata sau falsa.
transformarli izocore este:

~const.

1
B. ~=To;

. Izocorele trasate in coordonate tP pentru aceeasi masa de gaz, dar

la volume diferite: 1. au pante
diferite; 2. sunt drepte ale carer
pante scad pe rnasura ce volumul
scade; 3. intersecteaza axa temperaturilor in acelasi
punct. Este
corect varianta:
A. 1,2,3;
B. mCI una;
,D. 2 ~i 3;
1 ~i 2;
1 ~i 3.
126. Stabilifi, pentru fiecare verienis,
aecs este adevarata sau falsa.
Procesele
termodinamice
din
diagrama P - T, fig. 126 I, au fost
transpuse in coordonatele P - V in
fig. 126 II astfel:

L~~

0
Fig. 126

A. 1 ~'I < >

>

g;

B. 2-;>3 <=>e--->g--->b;
C. 4--->2<=>d--->g;
D.1--->2<=>g--->c;
E. 2--->3<=>g--->f.
127. Alegeti varianta cotecte. Un gaz
ideal trece din starea 1 in starea 2,
apoi in starea 3,
prin
procesele
ilustrate
in diagrama
din
fig.
o~
127. Intre
volumele ocupate de
Fig. 127
gaz in startle 1, 2
~i 3 exista relatia:
A. V3 > V2 > V1;
B. V3 < V2 < V1;
C. V1 < V2 V3;
D. V1 > V2 = V3;
E. V1 = V2 = V3,

a=const.

tuvt\t

Transformaraa lzocora
123. Alegefi varianta corects. Nu este
expresia
coeficientulul
termie al
presiunii:

I
'),/ 1.15

II' )'---

D. 1 ~i 3;

3 2

I:

1'111

B. 1 ~12;

P,

/'

II

r(~~'~'~

atomic,
3
,
j
3/8314
kmoli,
aftata in stare de
10.0 T(K)
echilibru
termoFig. 120
dinamic, are parametrii- de stare notati in diagrama
din fig. 120. Se afirma ca: 1. gazul
are presiunea egala cu 250 kPa; 2.
energia interna a gazului, in starea
data, este egala cu 1125 J; 3. prin
incalzirea izobara a gazului pana la
82
50C, volumul acestuia devine

. c_1

const.) mono
atomic, aflat in starea initiala d
echilibru descrisa de parametrii Pit
Vi, Ts. se destinde izobar astfel tncat
volumul ocupat creste de n ori, iar in
continuare este comprimat izoterm
p~na
c~nd
Vf
V/2. Se
poate afirma

ideal. (m
const.),
prima data este incalzit izobar pana
la 25C iar a doua oara, raclt izobar
pana la -20C. Raportul variatiuor
relative ale volumului inregistrate de
gaz in cele doua procese are
valoarea:
A. 1/5;
B. -1,25;
1/5;
D. -.1,13;
. -0,88.

lilll

121. Un gaz ideal (m

119. Pornind din aceea~i stare initiala,

90

U~""

128. Alegefi
varianta
cotecie. Pe
parcursul unei raciri izocore presiunea gazului scade cu l::.p 100 kPa,
iar temperatura absoluta, de 1,5 ori.
Initial, gazul avea presiunea:
A. 300 kPa;
B. 100 kPa;
C. 150 kPa;
D. '450 kPa;
E. 30 kPa.

129. Viteza terrnica a moleculelor dintr-

un vas tnchls creste
Presiunea gazului:
A. creste cu 20%;
B. creste cu 44%;
C. scade cu

cu

20

%,

.J2O %;
.J2O %;

D. creste cu
E. creste cu 30%.

II

130. Un gaz ideal monoatomic (3

const.), aflat in starea de echilibru 1,
este
supus
proceselor
termodinamice
1--->2--->3,
respectiv
1--->2--->4(fig. 130). Se stie ca V2
3 V1, P3 = 3p2, p", = P2/3. Stabilifi,

tlecn

IJUII/III

'Jflrma(le, dacil
ste adevllratll
sau falsll:

= P"

A. P3

P4

P
P3

= Pl/9;

IElIT11ica

V3

= V4

termica

4f

I{

I
I
0' V,
Fig. 130

131. Un gaz ideal

'"

monoatomic
(S
const.),
aflat in starea de
,...'/1
T
~
,echilibru 1, este
Fig. 131
supus
proceselor
termodinamice
1-+2-+3, respectiv
1-+2-+4 (fig. 131), Se stie ca T2=
4T
V3
V2/2, T4 =
Stabiliti,
"
pentru
fieeare a firma tie, dae~ este
adev~rat~ sau fals~:
A. P2 = 4Pl, P3 = P,;

, ,7"';':'

B. V3

C. T, -= 4 T;
E. T, 6 T.

zt;

= 0,5V V = 2V,;
= "1,5SRh
4

C. I1U,-2-3

D. I1U,-2_4 = 129RT,;
E. 2v31ermjea =V4 termlca
132. v moli de, gaz
Po
ideal se afla intr-un
tub
vertical
ale
caru: sectlunl ditera
,eu I1S. Gazul este
delimitat de atmosfera care are preFig. 132
siunea Po eu ajutorul a doua pistoane prinse prin
intermediul unui fir inextensibil ~i
care
pot aluneca
fara frecare
(fig. 132). Pistoanele au masa totala
m ~i, prin lncalzirea gazului, urea cu

133. Prin Incalzire, temperatura abs

lut~ a aerului din camera min
creste cu 10%, iar volumul ei cu 1
Presiunea
aerului din minge
crescut cu:
A. == 11%;
B. == 9%;
C. == 8%;
D. == 12%;
E. == 0,1%.
134. intr-un cilindru,
rnasa neglijabila,
presiunea Po ~i temperatura
Pistonul este suspendat prin inte
mediul
unui
resort
elastic.
II
absents gazului, pistonul se afla TI
echilibru la baza vasului. Presiune
exterioara
este nula. Pentru
volumul gazului sa cresca cu jum
tate din valoarea initiala, sistem
trebuie tncalzlt pana la temperatura:
A. T= 1,25 To;
B. T= 2,75 To;
C. T= 3 To;
D. T= 2,25 To;
E. T= 2To.

135. Vasul, im2V 3

partit de un
T / 1
piston. mobil
fara frecare in
doua comparT1
2V/3
timente
de
volume
V/3
Fig. 135
respectiv
2V/3, contine aer la temperatura T:
(fig. 135). Pentru ca raportul volumelor sa se inverseze, trebuie ca

IU

D. T,

B. T3 = t; T4 = T,/3;
C. I1U,.23 = 39RT,;
D. I1U,.2_4 = 9Rh

I1h. Se poele .flllllf, I,h' 1. gazul

presiunea inl\lala ~I
Po + mg/.
2. gazul a suferit un proces izob
3. variatia temperaturii gazului e
eqala cu 11T (l1h/SR}(mg + poll
Varianta corecte este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
C. numai 1 ~i 2;
D. numai 2;
E. numai 2 ~i 3.

= 1,5 T;

Lucrul mecanic in termodlnamlca

Alegeti varianta corects. Intr-o
stindere izobara (m
const.):
1. volumul ocupat de gazul ideal
reste: 2. gazul cedeaza
lucru
mecanic
rnediului " incoojurator;
3. energia interna a gazului creste.
Varianta corecte este:
1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
numai 2 si 3;
D. numai 1;
numai 1 ~i 3,

. Alegeti varianta corects. Lucrul

mecanic schimbat de un gaz ideal
(m
const.) cu mediul lnconjurator
este negativ tntr-o:
lncalzire izocora;
destindere izoterrna;
lncalzire izobara;
ractre izocora;
comprimare izoterrna.

A.

Intr-un proces izoterm, gazul ideal

(m const.) este un sistem izolat 1]
deoarece 2] energia lui interna nu
se rnodifica 3]. Varianta eoreet~
este:
A. 1,2,3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. 1 ~i 3;
E. numai 3.
138.

139. Stabiliti, pentru fieeare vsriente,

daea este adevarata sau falsa. Nu
este expresia lucrului mecanic tntr-o
transformare izobara:

A. L= p(V; - V;},
B. L=9R(Tf

-Ti);

C. L=m R(Tf -7j);

fl

D. L=9RT(Vf V -IJ. '

.

E. L=SR(~

t; -Vi)

140. Alegeti varianta eoreeta. Un mol de

gaz ideal are temperatura T 300 K.
Destinzandu-se
izobar, fortele de
presiune efectueaza lucrul mecanic
L
12,5 kJ. Volurnul gazului:
A. creste 3 ori:
B. crests 6 ori;
C. creste 2,25 ori;
D. scade 3 ori;
E. scade 6 ori;

141. Lucrul mecanic schimbat de un

gaz ideal (m
const.) cu exteriorul
poate fi evaluat prin intermediul unei
. arii atunci cand procesul termodinamic este reprezentat in co ordonate:

A. V - T;

B. P - T;

C. V - 8;
D. V - P;
E. in orice coord onate.

142. 0 cantitate
con-

stanta de
gaz ideal
este. supusa
transfor-

marilor

~J""""'DA

Pli3f""""" Oi

ot

,C

,j.

v, 2v;t

V
3V1 '

Fig. 142

termodinamice din fig. 142. Stabiliti,

pentru fieeare etumeiie, daea este
adevarata sau falsa.
A. in procesul A - B - C - 0 - A fortele
de presiune nu efectueaza lucru

D. deplnde de numarut constltuenttlor

slstemului omogen;
E. caracterizeaza proprietatile termice
ale substantei din care este alcatuit
sistemul.

mocanlc deoarece este un proces

;iclIC,
. lucrul mecanlc schimbat de gazul
ideal cu mediul lnconjurator
in procesul
ADCBA
este
negativ
deoarece lucrul mecanic efectuat de
fortele
exterioare
ce actioneaza
supra gazului (in valoare absoluta)
ste mai mare decat cel efectuat de
fortele de presiune;
C. LA-S= 1,5p,V,;
D. LCD
0,5p, V,;

0,5

LASCDA =

4:

VIVo

-i
4

~
Fig. 143

Lucrul mecanic efectuat

proces este egal cu:

A. 2 PoVo;
C. 2,25 PoVo;
E. 4 PoVo.

=-

E.

't

o, V,.

in

B. 6 PoVo;
D. 4,5 PoVo;

143. Un mol de gaz ideal participa la

procesul reprezentat in figura 143.

Coeficientiir calorici

144. Alegeti varianta corecte. Coeficientil calorici stabilesc 0 legatura

intre:
A. energia
interna
!?i temperatura
absoluta;
B. variatia energiei interne !?i temperatura;
C. variatia energiei interne !?i lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul
exterior;
.
D. variatia
temperaturii
sistemului !?I
caldura schimbata de sistem
cu
mediul exterior;
.
.
E. variatia
temperaturii
!?I enerqia
interna a sistemului.
145. Alegeti varianta corectii. Coeficlentii calorici sunt rnarimi fizice la
care se apeleaza atunci cand in
sistemul termodinarnic au loc procese in care:
A. energia interna a sistemului ramane
constanta;
B. energia interna a sistemului variaza
prin schimbul de lucru mecanic;

C. energia mtema a sistemului variaza

prin schimbul de caldura:
interna
a
sistemului
rarnane constanta, dar sistemul nu
este izolat;
E. energia interna a sistemului
este
constanta !?isistemul este izolat.

D. eoergia

146. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,

daca este adevarata sau falsa.
Capacitatea calorica a unui corp
este:
A. direct
proportionala
cu caldura
schirnbata de corp cu exteriorul;
B. invers proportionala cu variatia temperaturii corpului;
C. dependenta
de conditiile
fizice in
care are loc schimbul de caldura:
D. direct proportionala cu masa corpului;
E. dependenta
de natura substantei
din care este alcatuit corpul.
147. in fig. 147 este redat graficul
variatlei temperaturii a doua corpuri
in. functie
de caldura
prirnita.
Stabiliti, pentru fiecare etirmeiie,
daca este eaevsret sau tets:

orpul I are capacitatea calorica

gala cu 500 J/K;
orpul II are capacitatea calorica
gala cu 1 J/K;
raportul dintre caldurile primite de
corpurile I !?i II, pentru a-!?i modifica
temperatura cu 80 K, este egal cu 0,5;
corpurile I si II ating temperatura
T 420 K dupa ce absorb caldurile
01 80 kJ, respectiv 011 60 kJ;
corpurile I !?i II ajung la aceeasi
temperatura dupa ce absorb caldura
40 kJ.

148. Intre capacitatile cal.orice a doua

corpuri exista relatia C, > C2 daca:
1. fiind
alcatuite
din
aceeasi
substanta, masele lor se afla in
relatia m, > m2; 2. au aceeasi masa
si caldurile specifice se aM in
relatia C1 > C2; 3. pentru aceeasi
variatie a temperaturii,
0, > 02.
Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1;
C. numai 2;
D. numal't !?i3;
E. numai 2 !?i3.
149. Stabiliti, pentru fie care eiirmetie,
daca este adevarata sau falsa.
Caldura specifica:
A. este direct proportionala
cu caldura
schirnbata de corp cu exteriorul;
B. este invers proportionala
cu masa
corpului;
C. este invers proportionala cu variatia
temperaturii corpului;

150. Atunci cand

caldura, caldura
stantei din care
este negativa
caldura cedata
Varianta corecte
A. 1,2,3;
C. numai 3;
E. nici una.

un corp cedeaza
specifica a subeste alcatuit corpul
1] deoarece
2]
este neqativa 3].
este:
B. numai 1;
D. 1 !?i3;

151. Stabiliti, pentru fiecare a firma tie,

daca este adevarata sau falsa. Este
expresia caldurii molare a substantei din care este alcatuit sistemul:

A. C=J..lC;

B.C=~

C. C= NAQ .

D.C=NAmo

NtJ.T'

E. C=

mtJ.T'
c;

Q~l .
tJ.Tmo

152. Stebilit), pentru fiecare etirmeiie,

oec este adevarata sau falsa.
Expresia caldurii schimbate de un
sistem cu mediul lnconjurator este:
A. 0;:: C(capacitate catorica) b. T;
B. 0= mcb.T;
C. 0 cb.T;

0 = S C (caldura molara) b. T;
E. 0 = (m/lJ)C (caldurii molara) b. T.

D.

153. Intr-un proces izoterm, caldura

speclfica CI unui gaz ideal nu are
sens 1] deoarece
2] gazul este
izolat termic de mediul lnconjurator
3]. Varianta corects este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. ,numai 3;
E. 1 !?i3.

154. A/egot/ vtuinnu: oorecie. Reletla

stablleste

lul Robert-Mayer

0 leg~-

tura tntre:
A. caldura rnolara ~i cea specifica ale

celelasi substante:
caldurile molare la volum constant
ale unor substante diferite;
C. caldurile molare la presiune constanta ale unor substante diferite;
D. caldurite molare ~i temperatura;
. caldura specitica la volum constant,
respectiv cea la presiune constanta
ale aceleia~i substante.
155. in vasul Tnchis ermetic, de volum
V 5,6 litri, se aM aer Ie presiunea
P = 105 Pa. Caldura rnolara lzocora
a aerului este Cv 21 kJ/~.
Presiunea care se stablleste In vas
atunci cane aerul prirneste caldura
Q 1430 J este:
A. == 200 kPa;
B. 350 kPa;
C. == 300 kPa;
D. == 100 kPa;
E. 150 kPa.

156. Un gaz
ideal monoatomic. (m =
const.), aflat
Tn starea de
echilibru
~
(VI
10 litri,
VI
V2 V
P2 2 MPa),
Fig. 156
trece
ln
starea de echilibru 3 (V2
40 litri,
PI = 1 MPa) pe doua cai (fig. 156).
Raportul Q123/QI43 este egal cu:

A. 1;

B. 2;

C. 2,5;
E. 1,5.

D. 1,9;

157. Caldura specifica a unui amestec

din mase egale de substante caracterizate prin caldurile specifice Cl ~i
C2 are expresia:

A.
B.
C.
D.
E.

aleaza vltezele termloe ale

celor coua gaze;
C. nu are loc transfer de caldura;
D. heliul cedeaza caldura;
E. nu are loc transfer microscopic de
energie .

c. O,~((:, I 11.;),
c= c, + c,;
c= CfC2/(Cl + C2);
c= (Cl + C2)1(Cl'C2);
c= CfC2/(Cl - C2)'

158. in timpul transforrnarii izocor

caldura rnolara a unui arnest
format din SI
2 moli de hidrog
atomic ~i S2 = 4 moli de heliu est,
egala cu:
A.2R;
B. R;
C. 1,5 R;
D.2,5R;
E. 1,25 R.

Transformarea adlabatlca

159. Pe parcursul

Balonul

de volum

VI

Fig. 162a

161. Un sistem format din SI

2 moli
de hidrogen molecular aflat la PI
5
10 Pa ~i care ocupa volumul VI =
2 litri este adus In contact termic cu
un alt sistem format din S2

=4

'Fig. 162b

moli

TCI' I II ;

. procesul termodinamic
fig, 162b corespunde
4-+1-+3 din fig. 162a;
D. procesul termodinamic
fig. 162c corespunde
4-+1-+5 diA fig. 162e/
E. caldura rnolara a unui
procesul adiabatic este

n I/(y-l);

E.=n,(y-l)/Y.

D.

.b

Fig. 162c

164. 0 cantitate de gaz ideal diatomic,

pornind din aceeasi stare initiala de
echllibru, T~i rnareste " de n ori
presiunea, 0 data izocor ~i alta data
adiabatic, Raportul temperaturilor tn
starea finala, T
adiabatiC, este

==rr

egal cu:

A.

B. n1,6. ,

nO,6;

D. n2/3. ,

a-+b-+c din
procesului

C. n5/3;
E. n /l,4.

a-+b-+c din
procesului

165. Micsorarea adiabatica a volumului

unui gaz ideal (m
const.) de n ori
este urrnata de rnicsorarea izobara
a volumului tot de n ori. in starea
finala: 1. VI
Vi In2; 2. P I n Yp i;
3. T I = n Y - 2Ti Este core eta

'

gaz ideal Tn

nula.

163. 0 cantitate de gaz ideal, pornind

din aceeasi stare initiala de echilibru, T~i rnareste de n ori temperatura absoluta, 0 data izobar si alta
data adiabatic. Raportul volumelor
ln starea finala , V izobarN adiabatic , este
egal cu:
B. n y/,(y-l).
A. n y/,(Y + 1);

C.

R 0

0 :~ .

tv= I II const.;
. legea transformarii, adiabatice, tn
coordonate p, Teste
p
const,

\J..

. Stabi/iti, pentru fiecare afirmatie,

daca este adevarata sau fa/sa:
A. transformarea adiabatica a unui gaz
ideal se destasoara conform legii

contine SI = 1 mol de gaz ideal la

temperatura 91
27C ~i este unit
cu altul de volum V2
4 litri ce
confine S2
2 moli din acelasi gaz
la temperatura 92 = 87C. in starea
de echilibru termodinamic
a ~istemului: 1. temperatura gazului este
egala cu 67C; 2. presiunea gazului
5
este -de 14,1'10 Pa; 3. ln primul
balon se afla 0,8 moli de gaz.
Varianta corects este:
A. 1, 2, 3;
B. 1 ~i 2;
C. 1 ~i 3;
D. 2 ~i 3;
E. numai 3.

T- ~""

unui proces izobar

amestecul format din SI

4 moli d
argon ~i S2 = 2 moli de hidroge
molecular are caldura rnolara egal
cu:
A. == 1,53 R;
B. == 2,3 R;
C.2,5R;
D. == 2,83 R;
E. == 1,83 R.
160.

"

lL
t/=-~ "1.'

PT4~5 Q=O

n.(y+l)/Y',

varianta:
A. 1,2,3;
C. numai 2 si 3;
E. numai 1.

B. numai 1 ~i 2;
D. numai 1 ~i 3;

166. Micsorarea izocora a presiunii

unui gaz ideal (m
const.) de n ori
este urmata de cresterea adiabatica
a volumului gazului de n ori. in
starea finala, parametrii de stare
sunt dati de relatiile: 1. VI
n Vi;

2. P

P II n

V>I

I;

3. T

,I

T I In v.

Este corecis varianta:

A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
D. numai 1 ~i 3;
E. numai 1.

167. Pornind din aceea~i stare de echi-

libru, un gaz ideal (m

const.) i~i
rnareste de n ori volumul, 0 data

izoterm
lit
Raportul presiunj
P izoterm I p adiabatic,

I termodlnamlcll
.'i/II/JIII/I, pentru ttocuie ufllf1wtlQ,
d",:(1 oslo adevaraU! sau falslt
I t II mularea rnatematica a primului
pi lnolplu al termodinamicii este:

A. n/';

C.
E.

ny+l

nl/y

I 'I

B. U= NEtr;

C. U 2,5SRT;
D.U=1,5pV;
E. U 1,5SNAkT.

169. Alegeti varianta corecte. Expresia

energiei interne a unui gaz ideal
monoatomic este:
A. V = 1,5.9cJ;

)i

c.v=pV;
y-I
D. V

= 1,5.9Cv(y -I)T;

E. V

= Y pV.

y-I
170. Stabiliti, pentru fiecare a firma tie,
daca este adevarata sau tetse. Se
poate afirma ca:
A. energia interna este 0 rnarirne fizica
de stare;
B. variatia energiei interne este aditiva;
C. energia interna este 0 rnarime fizica .
aditiva;

interna descrie transfe

rnarile termodinamice;
E. energia interna depinde de stare
initiala ~i de cea finala a sistemului.
171. Alegeti varianta corects. Prin cre
terea izobara a energiei interne
gazului ideal de 1,4 ori, volumul gaz
lui creste cu 40 ern". Volumul ocup
de gaz in starea initiala este de:
A. 140 ern";
B. 100 ern":
C. 210 ern";
D. 80 ern":
E. 56 ern" ..
172. Alegeti varianta corects. Pri
rnicsorarea volumului unui gaz idea
monoatomic (m const.) de 3,6 ori,
presiunea
lui creste
cu 20%.
Energia intema a gazului:
A. creste de 2, qri;
B. scade de 2 ori,
C. nu se rnodiflca;
D. scade de 3 ori;
E. scade de 3,6 ori.
173. Alege(i varianta corects. Un gaz
ideal monoatomic trece izoterm din
starea caracterizata de presiunea P1
~i volumul V1 in cea de volum dublu.
Sa se afle energia interna a gazului
in starea finala.
A. U2 P1V1;
B. U2 3 P1 V1;
C. U2 2 P1 V1;
D. U2 2,5P1 V1;
E. U2 1,5P1 V1.

=
=
=

-Vi;

~I + Li-tr = U, -Uf

) L+I:lV;

D. energia

pV
B. V=1,5-;
y-l

u.; +Ur

II ,I'

Energia lnterna
168. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,
daca este eoevsret sau tets
Expresia energiei interne a gazului
ideal monoatomic este:
A. U 1,5SRT;

(/ I "'"Qi-tl' - Li-tf ;

III' -Ui

. Sistemul termodinamic trece din

tarea lnltiala A in starea finala C
printr-o stare lntermediara B. Alegeti
varianta corecte. Conform primului
principiu al termodinamicii:
')ABC
_

+ LABC =V

QABC

_LABC =U A -Vc;

Q ABC

=VC

LABC = Q ABC
UC

177. Stabiliti, pentru fiecare etirmetie,

daca este adevarata sau fa/sa.
Fortele de presiune din interiorul
unui sistem termodinamic
efectueaza lucru mecanic atunci cand:
A. prirneste caldura ~i nu-si modifica
energia interna:
B. energia lnterna scade ~i nu primeste

= Qf-ti -Li-tf

E. cresterea
temperaturii
sistemului
deterrnina
atat variatia
energiei
interne, cat ~i a celei totale.

C - U A'.

caldura:
C. primeste caldura ~i energia lnterna
creste:
D. nu primeste

L ABC

gaz ideal (m
const.), caruia i se
transmite caldura de 300 J ~i asupra
carula tortele exterioare etectueaza
un 'lucru mecanic de 500 J, este

egala cu:

176. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,

daca este adevarata sau falsa. Se
,

poate afirrna

energia

178. Variatia energiei interne a unui

+ (V C - V A );
-

~i

scade.

V A - L ABC;

V A = Q ABC

caldura

interna creste;
E. prirneste catdura ~i energia intema

A. 200 J;
C. 500 J;
E. 800 J.

ca:

A. orice variatie

a energiei totale a
sistemului termodinamic tnseamna
~i 0 variatie a energiei interne a

B. 400 J;
D. 300 J;

179. Caldura primlta de un gaz ideal

(m = const.) care, prin rnicsorarea
energiei interne cu 100 J etectueaza
un lucru mecanic de 500 J, este

acestuia;
B. orice varlatie a energlel interne a
sistemu.lui termodinamic tnsearnna
~i 0 variatle a energiei totale a

egala cu:

A. 100 J;
C. 500 J;
E. 200 J.

acestuia;
C. uneori, vanatia energiei interne a
sistemului termodinamic este efectul
lucrului mecanic al fortelor exterioare;
D. lucrul mecanic al tortelor exterioare
care nu schirnba starea de echilibru
a sistemului termodinamic determine
numai variatia energiei totale;

B. 400 J;
D. 300 J;

180. Stabiliti, pentru fiecare afirma(ie,

daca este adevarata sau falsa. Pe
parcursul dilatarii izobare a unui gaz
ideal de rnasa constanta:

\(j,'lIC'"

AI';

184. I-'e plrcu

a unui gaz Idea' de must) constant
1. sistemul este delimltat de perltl
diatermici;
2. sistemul primest,

mul pnmeste caldura

) !'~'HA'l';

P
Iortele de presiune efectueaza lucrul
mecanic L=3R6T;
gazul se raceste deoarece fortele
de presiune efectueaza lucru mecanic;
caldura molara ramans constanta

lntr-o comprimare izobara, in

valoare absoluta,
lucrul mecanic
efectuat de fortele exterioare asupra
unui gaz ideal (m
const.) este mai
mare decat variatia energiei interne
a gazului 1] deoarece 2]
gazul
cedeaza caldura in acest proces 3].
Varianta corecte este:
A. 1, 2, 3;
B'. nici una;
numai 1 ~i 3;
D. numai 1;
numai 3,
181.

182. Intr-un

cilindru

cu piston

mobil

(fara frecare) se. afla 3 moli de gaz

ideal monoatomic care i~i rnareste
de n ori volumul
atunci cand
prirneste caldura Q, Sa afirrna ca:
1. t, 0,4Q/(3R(n ~ 1)]; 2. f5.U 0,6 Q;
3. L 1,5 Q. Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 1 ~i 3;
D. numai 1;
numai 2.

=
=

183. Alegeti varianta corecte. In timpul

unui proces izobar (p
105 Pa)
gazul prtrneste caldura Q = 800 J,
~i-~i modifica energia interna cu
f5.U 700 J. Volurnul ocupat de gaz
a variat cu:

A.

1Q.2m3;
3

m3;

C.10
. 2.10.4 m3,

B. 510 4

D. 10 m

m3;

caldura

Q=3RTln.Ei...; 3. fortele d
Pr
presiune efectueaza lucrul mecanl
V
L=3RTln-r;
4. caldura
VI

este neqativa.
este:
A. 1,2,3,4;
C. numai 1,2, 3;
E. numai 1, 3, 4,.

Varianta

B. numai 1, 2 ~i 4;
D. numai 2 ~i 4;

185. Stabiliti, pentru fiecare afirmatie,

daca este adevaratlJ sau fa/sii.
Intr-o cornprirnare izoterma a unui
gaz idea! (m const.): .
A. variatia energiei interne este pozitiva;
B. presiunea creste:
C. lucrul mecanic este negativ;
D. caldura este pozitiva;
E. variatia volumului este negativa.

186. In urma destinderii

izoterme a
m 531 9 azot molecular aflat la
T = 300 K, presiunea scade de la
P1 20'105 Pa pana la P2
2.105
Pa. Se da In 10
2,3, Lucrul
mecanic efectuat de fortele de
presiune este:
A. 200 kJ;
B. 1.08 kJ;
C. 150 kJ;
D. 250 kJ;
E. 80 KJ:

187.. A/egeti veriente corects. Prin

destinderea izoterma a m = 10 9 de
gaz ideal de la V1 la V2 = 2 V1,
fortele de presume au efectuat un
lucru mecanic de 575 J. Viteza
terrnica a moleculelor la temperatura
la care a avut loc destinderea
izoterrna este:

00 rn/_,
,- ,)00 m/s;
00 m/s.

Vr (llll)

111/. ,

v, 4bO m/s:

189. Stabiliti, pentru fiecare etirmstie,

daca este adevarata sau falsa, Pe
parcursul racirii izocore a unui gaz
ideal (monoatomic) de rnasa con-

.sr:

sistemul

cedeaza

caldura

Q=I,5 B R sr,
C. fortele exterioare efectueaza. lucrul
mecanic L=3Rt.T;
D. gazul se raceste deoarece fortele de
presiune efectueaza lucru meeanic;
E. caldura rnolara rarnane constanta.

190. Marimea fizica a carei expresie

este Ry se mascara in:
y -1

A. kmollK;
C. J/molK;
E. J/kg-K.

Gazul diatomic, care se afla

intr-un vas inchis de volum V
5,0 drn", are presiunea p 0,2 MPa.
Presiunea gazului creste de 4 ori
daca prirneste caldura:
A. 5 kJ;
B. 2,5 kJ;
C. 7,5 kJ;
D. 10 kJ;
E. 15 kJ.

)/l1biliti, pentru fiecare a firma tie,

cillcl1 este adevarata sau tets.
lntr-o racire izocora a unui gaz ideal
(/II = const.):
varlatia temperaturii este neqatlva;
presiunea scade;
variatia volutnului este nula;
gazul prirneste caldura;
sistemul este in contact mecanic cu
mediul exterior.

stanta:
A. 6U=BCy

192.

193. Stabiliti, pentru fiecare etirmetie,

daca este adevarata sau telse. Invelisul adiabatic:
A. nu permite schimbul de energie
dintre sistem ~i mediu;
B. nu . permite modifiearea starii de
echilibru a sistemului termodinamic;
C. Irnpiedica eontactul termic intre
sistem ~i mediu;
D. nu permite schimbul de lueru mecanic dintre sistem ~i mediu;
E. asiqura eonservarea energiei 'sisternului termodinamic.

194. Sistemul in care are loe

destindere izoterrna are lnvells adiabatic

1] deoarece 2] in acest proces,
sistemul
face schimb
de lucru
mecanic cu exteriorul 3). Varianta
corecie este:
A. 1,2,3;
'B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. 1 ~i 3.

195. In urma

B. J/K;
0. J;

191. Gazul ideal monoatomic, care se

aM in vasul inchis de velum 20 dm",
are densitatea
p
0,20 kg/m3,
Pentru incalzirea gazului eu 80 K
este necesara caldura Q
997 J.
Masa rnolara a gazului are valoarea:
A. 0;004 kg/mol;
B. 0,08 kg/Kmol;
C. 0,016 kg/mol;
D. 16 g/mol;
E. 4 kg/mol.

destinderii adiabatice,
temperatura gazului ideal este mai
mica decat in urma unei destinderi
izobare 1] deoarece 2] in destinderea adiabatica
luerul mecanic
efectuat de fortele de presiune se
face pe seama scaderii energiei
interne 3). Varianta corecie este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. numai 1 si 3.

196. Stabllltl, pentru fiecare etirmstte,

dacli este adevliratli
sau falsli.
Intr-o comprimare adiabatica a unui
gaz ideal (m = const.):
A. volumul scade;
B. lucrul mecanic este pozitiv,
C. caldura este nula;
D. variatia energiei interne este pozitlva:
E. temperatura creste.

adiabatic lucrul ,,'"(..1I1Ic est

mare decat la cel lzobur.
199. Intr-o transformare
adiabatic
lucrul mecanic nu depinde de starll
mterrnediare
1] deoarece
2]
aceasta transformare, lucrul mec
nic mascara variatia unei rnarimi d
stare 3]. Varianta corects este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. numai 1 ~i 3.

197. Stabiliti, pentru fiecare etlrmetie,

daca este adevarata sau fa/sa.
Lucrul mecanic schimbat de un gaz
ideal monoatomic (m = const.) cu
exteriorul, intr-un proces adiabatic,
este dat de relatia:
A. L=-/).U;

A.

Lizoba,.

= P(vr -

B. L=I,S3R(T;

B.

Lizocor

= 0;

Ladiabalic =

-Tf},

200. Stabiliti, pentru fiecare a firma tie,

daca este adevarata sau tets. N
este
expresia
lucrului
mecani
pentru orice gaz ideal:

C. L=(2I3)3

R(T; -Tf},

C.

D. L=l,S(pJ''i

- PfVf},

D. L

E. L

= -I,S (3RTf

p;V;).

198. Stabiliti, pentru fiecare etirmetie,

dec este adevarata sau fa/sa.
Comparand transformarea
izobara
cu transformarea adiabatica a unui
gaz ideal, se constata:
A. in ambele
transforrnart,
energia
interna variaza,
B. in ambele transforrnan, sistemul face
schimb de lucru mecanic cu exteriorul;
C. in ambele transformarl, in timpul
destindert',
temperatura
scade
deoarece
fortele
de
presiune
etectueaza lucru mecanic;
D. pe parcursul .comprtmarn, in cazul
transforrnarf izobare gazul cedeaza
caldura, iar a celei adiabatice, nu
exista contact termic cu exteriorul;
E. cand gazul ideal este comprimat
intre aceleasi volume, in procesul

E.

izobar=.9

Ladiabalic

V; }

-l,S.9 R (Tf - T; },

R (Tr - T;);

=-(Uf

-u.;

201. fntr-un cilindru termoizolator cu

piston mobil se afla m = 0,2 kg azot
molecular la temperatura 8, = 20C.
Prin destindere, fortele de presiune
efectueaza un lucru mecanic egal
cu 4,47 kJ. Temperatura gazului in
starea finala este de:
A. 273C;
B. -10C;
C. - 20C;
D. 283 K;
E. 10C.
202. Un amestec din 43 moli de hidro-

Itll :111111

vnuuniu cot
I, '), 3, 4;
IIIIIIlal 2, 3, 4;
IHllnal 1

este eqala cu 17,53RT; 2. caldura

molara la volum constant
este
Cv== 1,94 R; 3. caldura molara la
presiune constanta este Cp == 3,94 R;
4. exponentul adiabatic al ames-

1,1.i1.

$14.

, Siabiliti, pentru fiecare a firma tie, .

(Iflcll este adevarata sau falsa.
Conform primului principiu al termoIInamicii, intr-un proces ciclic:

A. caca Q = 0 :::> L = 0;
B. daca Q > 0 => L < 0;
C. daca Q < 0 :::::> L > 0;
D. sistemul poate ceda caldura pe
seama lucrului mecanic prim it;
E. sistemul poate ceda lucru mecanic
pe seama caldurf primite.

Randamentul motoarelor termice

204. Randamentul unui termic este rJ =
30%. In cazul in care caldura luata
de la sursa calda creste cu 5% iar
cea cedata sursei reci scade cu
10%, randamentul motorului devine:
B.22%;
A.20%;
C.31%;
0.40%;
E.15%.

E. format din doua izoterme

adiabate.

206. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,

daca este adevarata sau tets.
Ciclul Carnot este un proces:
A. ciclic:
B. cvasistatic;
C. reversibil;
D. monoterm;
1---72

2---73

~i doua

207. Se noteaza procesele ce alcatuiesc ciclul Carnot astfel: 1---72,

destinderea izoterrna, 2---73, destin3---74, compriderea adiabatica,
marea izoterrna, 4---71,comprimarea
adiabatica. Stabiliti, pentru fie care
a firma tie, daca este adevarata sau
fa/sa. Pe parcursul ciclului Carnot:
A. gazul este izolat termic in procesele
2---73~i 3---74;
B. gazul
este
izolat
mecanic
in
procesele 1---72~i 2---73;
C. gazul prirneste catdura in procesul
1---72;

205. lntr-un proces ciclic biterm, gazul

ideal efectueaza un lucru mecanic
L = 2,0 kJ ~i cedeaza sursei reci
caldura Q = 8,4 kJ. Randamentul
ciclului este egal cu:
B. rJ=10%;
A. rJ== 24%;
D. rJ= 15%;
C. rJ== 19%;
E. rJ== 23%.

gen molecular si 53 moli de heliu se

afla in stare de echilibru la temperatura T. Se poate afirma ca:
1. energia interna a acestui amestec

I cu V '"
ste:
B. 1,2,3;
D. 1,2,4;

D. volumul gazului creste in procesele

2---73~i 4---71;
E. temperatura scade in procesul 2---73.
208. Alegeti
varianta
corects.
parcursul ciclului Carnot:
Procesul
3---74
4---71

Pe
I

const.

=0

\0

=0

B.

=0

const.

const.

=,0 const.

C.

const-

=0

const.

=0

\0

D.
E.

=0

=0

const.

=0

=0

const.

=0

\0

L
A.

10

1.1MI-NII III rmMO()INAMICA Sll'lll

III Hul

clclulul Carnot, lucrul

prlrn de gaz in comdlabatlca este egal cu eel
fectuat de fortele de presiune in
destinderea izoterrna 1] deoarece
2] cele doua procese se efectueaza
Intre aceleasi doua temperaturi 3].
vuttent corects este:
A. 1, 2, 3;
B. nici una;
. numai 1;
D. numai 3;
. numai 1 ~i 3.

E. randamentul ctclulut 1
este mai mare d
1-2-3'-4'_1.
211. Alegeti varianta corecte. Fortel
de presiune exercitate de un g8
ideal care parcurge ciclul Carnot d
randament
25%
efectueaza
Tn
timpul destinderii izoterme un lucru
mecanic
de 240 J.. In timpul
cornprimarf izoterme, fortele extsrioare efectueaza un lucru mecanic:
A. -180 J;
B. -200 J;
C. 150 J;
D. 180 J;
E. -210 J;
212. Alegeti varianta corects. Un mol
de gaz ideal diatomic efectueaza
cie/ul Carnot. Daca sursa calda are
temperatura 81
127C ~i in timpul
cornprimarf adiabatice fortele exterioare efectueaza un lucru mecanic
de 2,0 kJ atunci randamentul cie/ului
are valoarea:
A. ::::30%;
B. ::::24%;
. C. 40%;
D. ::::48%;
E.60%.

3'

Fig. 210

210. In fig. 210 sunt date diagramele

unor cie/uri Carnot. Stabifiti, peniru
fiecare
etirmetie, cecs
este
adevarata sau falsa.
Cornparand
ciclurile Carnot, se aftrrna:
A. temperaturile surselor reci ale ciclurilor
1-2-3-4_1
~i 1'-2'-3-4_1'
sunt egale;
B. temperatura
sursei calde, pentru
ciclul
1-2-3-4_1,
este
mai
mare decat a sursei calde pentru
ciclul1'-2'-3-4-1';
C. randarnentul cie/ului 1-2-3-4-1
este mai mic decat al ciclului
1'-2'-3-4-1
';
D. temperaturile
surselor
calde ale
cie/urilor
1-2-3_4_1
~i
1-2-3'-4'_1
sunt egale;

213. Alegeti varianta corects. 0 ma~ina

termica ideala a dat sursei reci 67%
din caldura primita de la sursa
calda. Daca sursa calda are temperatura T1 = 430 K, atunci temperatura sursei reci este de:
A., 190 K;
B. == 250 K;
C. == 233 K;
D. == 288 K;
E. 300 K.
214. Alegeti varianta corecte. Se da
22/7
1,22. Randamentul ciclului
Carnot, atunci cand fluidul de lucru
,(hidrogen molecular) i~i rnicsoreaza
presiunea in timpul destinderii adiabatice de 2 ori, este de:
A. 15%;
B. 9%;
C. 10%;
D. 8%;
E.18%.

(I vnrllllltn wI"dh fin d

1,32.
Randoll1nnlul
clclului
;arnot, efectuat de tluldul caraclorlzat de exponentul adiabatic y
1,4 ~I care i~i rnareste volumul de
1/ = 2 ori in timpul destinderii
adlabatice, este de:
A. 20%;
B. 17%;
%;
D. 24%;
. 25%,

18. Alogoll Wlllont) cotoctti. Un g

perfect efectueaza un cielu format
dintr-o izobara, 0 adiabata gi a
izoterrna la temperatura maxima a
ciclului in cursul caruia temperatura
variaza de K ori
Randamentul
ciclului este:
A. 1-(K+1)/(KlnK);
B. 1-1/(KlnK);
C.1-(K-1)/(lnK);
D .. 1-(lnK-1)/K;
I
E.1-(K-1)/(KlnK)
.

16. Alegeti varianta corects. Se da

10.4 2,5. Un proces ciclic este
com pus din doua izocore ~i doua
adiabate, in limitele carora volumul
azotului molecular variaza de 10 ori.
Randamentul
acestui
ciclu
are
valoarea:
B.65%;
A.60%;
0.40%;
C.55%;
E.20%.

219. Alegeti varianta corecie. Un gaz

perfect efectueaza un ciclu campus
dintr-o izobara, 0 adiabata ~i 0
izoterrna la temperatura minima a
ciclului.
Temperatura
absoluta
variaza de K ori in fiecare ciclu.
Randamentul ciclului este:
A.1-lnK/(K-1);
B.1-lnK/(K+1);
C. 1-lnK /K;
D. 1- KinK /(K - 1);
E. 1- KinK /(K + 1),

217. Alegeti
varianta
corecte.
Un
proces ciclic este alcatuit din doua
izobare
~i doua
adiabate,
pe
parcursul carora presiunea variaza
de n ori. Fluidul de lucru are
exponentul
adiabatic
y. Randamentul acestui ciclu are valoarea:
A.1-n(1+y)/y;
B.1-n(1-Y);
C.1-n(1-y)/y;
D.1-n1/Y;
E.1-n(1+Y)

II

220. Alegeti varianta corect. Un gaz

perfect efectueaza un ciclu com pus
dintr-o izocora, 0 adiabata gi 0
izoterma la temperatura minima a
ciclului. Temperatura gazului creste
de K ori in acest cielu. Randamentul
ciclului este:
A. 1-lnK.f(K+1);
B. 1-lnK /K;
C. 1- KinK /(K - 1); D. 1- InK /(K - 1);
E. 1- K /(lnK - 1),

ELECTRICITATE ~I MAGNETISM
.Lista de termeni
urentul electric
ourentul electric este fenomenul fizic care consta in rnlscarea ordonata, tata de
onductor, a purtatorilor de sarcina electrica liberi;
ntr-un mediu oarecare, se forrneaza curent electric atunci cand sunt indeplinite
.'limultan conditiile:
acel mediu prezinta purtatori de sarcina electrica liberi;
in acel mediu exista camp electric;
purtatorii de sarcina electrica liberi sunt:
< ln metale - electron ii, numiti electroni de conductle;
,fin electroliti - ionii pozitivi *?icei negativi;
v tn semiconductoare - electronii *?igolurile;
Fig.1.b
Fig.1.a
v tn gazele ionizate - electronii si ionii pozitivi;
generatoarele electrice sunt dispozitive care rnentin 0 diferenta de potential intre
bornele unui consumator un timp lndelunqat; ele nu creeaza purtatori de sarcina
electrica liberi, ci asigura rniscarea ordonata a acestora intr-un cirouit electric;
simbolul generatorului electric este redat in fig. 1.a, b;
ansamblul format din generator electric, consumator, conductoare de leqatura *?i
lntrerupator poarta denumirea de circuit electric; in fig. 2.b este redat un circuit
electric simplu, lnchis:
tensiunea electrica este 0 rnarirne fizica derlvata, notata cu U;
,f definitie - tensiunea electrica intre punctele A ;;i Bale unui circuit electric este
rnarirnea fizica scalara eqala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de
fortele electrice pentru deplasarea purtatorilor de sarcina electrica liberi intre
puncteleA, B *?isarcina electrica a acestora;

--0.- ~t-

'" form uta de definitie I U" ~ LAB

'
q

< unitatea de masura se nurneste volt, (U)= (L) =..:!..=v;

(q)
C
v tensiunea

electrica se mascara cu voltmetrul

(simbolul este in fig. 2.a), care se conecteaza in
paralel cu portiunea de circuit AS (fig. 2.b) la
bornele careia se mascara tensiunea electrica;

~e
+

Fig. 2.b

htl1!11UIllIUOIOc!lurno!ouro (t.O.I11,)a unul generator este 0 IlIflllino flzlc

Iloln!n CLJ --

Illul

Ita formula:

=U

= V;

iar

IJ.t

I'Ilta formula pentru intensitatea curentului electric:

un conductor cilindric, de sectiune transversals S, este parcurs de curentul
stationar
cu intensitatea I;.

,
../purtatoru de sarcina electrica liberi au concentratia n ~i sarcina electrica qo, iar
viteza rniscarf ordonate v;
1=lJ.q
IJ.t

../ ) IJ.q = N . qo

-:::::;
1=

t.
qo . 11 S IJ.t -:::::;

IIberl deplnde

de

F =qpllrl~lI"lll1obil . E ;

, Intensitatea curentului electric

tormula de definitie /1 = IJ.q/;

de sarcina electrlca

unitatea de rnasura a intensitatii curentului electric se nurneste amper, (I)

A;
mperul este 0 unitate de masura fundarnentala;
,
definitie - amperul este intensitatea curentului electric stationer care, atunci cand
trece prin doua conductoare rectilinii, paralele, foarte lungi ~i subtiri, aseza' ~.In
7
vld la distanta de 1 m unul de celalalt, deterrnina 0 for\a electrodinarnica de 21u- N
pe fiecare metrude lungime.

definitie - intensitatea curentului electric este rnarirnea fizica fundamentala, egala

u raportul dintre sarcina electrica a purtatorilor de sarcina electrica mobili ~i
Intervalul de timp In care acestia strabat sectiunea transversala a conductorului;

piliIftlorllor

Unltatea de masura a lntensitatil curentului electric

+ u , unde U reprezinta tensiunea electrica @bornele sursel

lectrice sau caderea de tensiune pe circuitul exterior sursei electrice,

ste caderea de tensiune pe sursa electrica.

118Ulfortel deplnde de semnul sarcinii electrice a purtatorului; ca urmare, unii

"wltHorl se vor deplasa in sensul liniilor de camp, iar al~ii In sens invers; conform
nsulut conventional al curentului electric, In circuitul exterior curentul circula de
lu borna pozitiva a generatorului la cea neqativa, iar prin generator - de la borna
nocatlva la cea pozitiva (fig. 3b).

L~",I; .

unitatea de masura se numeste volt, (U)

ordon.le

IlIllIl tortel cu care cArnpul electric actloneaza asupra lor

dotlnltle - t.e.m. a unui generator este marimsa fizica scalara, specl'l

tula, egala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de fortele electrl
pentru deplasarea purtatorilor de sarcina electrica de-a lungul Intregului circul
I sarcina electrica a acestora;

formula de defini\ieIE~

rnl,cArll

4. Rezlstentaelectrfca

a unul conductor liniar

definltie - rezistenta electrica a unui conductor este rnarirnea fizica, specifica

acestuia, egala cu raportul dintre tensiunea electrica aplicata
, conductorului ~i intensitatea curentului electric ce-I strabate:
R
formula de definitle

----c::r-

I R = ~ I;

Fig.4

elementul de circuit a carui proprietate principata este rezistenta

electrica se nurneste rezistor; simbolul unui rezistor este redat In fig. 4;
0 parte dintre factorii de care depinde rezistenta electrica a unui conductor liniar

II = qo . n . S .v I;

(omogen ~i izotrop) sunt evidentiaf

de relatia 1 R = P ~ I, conform careia:

N=nV=nSf.
v rezistenta este direct proportionala cu lungimea conductorului,

R ~~;
este invers proportionala
cu aria sectiunii transversale
a
conductorului, R ~ 1/S;
v rezlstenta
depinde de natura conductorului;
aceasta dependenta
este
exprirnata prin rezistivitatea substantei, notata cu p; unitatea de rnasura a
rezistlvltatll este <p) (R) (S) I(~) Qm.

< rezistenta

curentul electric poate fi:

../stationar, atunci cand intensitate lui rarnane constanta In timp;
../continuu, cand sensu I curentului rarnane tot timpul acelasi;
../alternativ, sensul curentului se inverseaza periodic;
intensitatea curentului electric se mascara cu
ampermetrul; simbolul ampermetrului este re- ~
dat In fig. 3.a, iar modul de conectare (In serie)--0.;intr-un circuit electric, In fig. 3.b;
intensitatea curentului electric este aceeasi In orice

__

5:, Unitatea de masu,ra a rezlstentei electrice

I~

Fig.3.a

Fig.3.b

punct al unui circuit electric serie, ca 0 consecinta a eonservarii sareinii eleelriee:

sarcina electrica a electronilor de conductls ce intra In sectiunea transversala a
unui conductor este eqala cu sarcina electrica a celor care ies din acea sectiuna;

(R)

(U) =~=
(I)
A

Q'
'

ohmul este rezlstenta unui conductor care, avand la borne tensiunea electrica de
un volt, lasa sa treaca un curent electric cu intensitatea de un am per.

6. Dependenta rezlstlvltltll
rezistenta conductoarelor

electrlce de temperatu

nodur] consecutive, llflIllUII, Itltllrllu Bunt numlte ~I ramurl; ex. laturile A-1-8,
I) ') -A, B-3-4-D,
ochlur' de retea - succeslunt de laturi ce tormeaza un circuit inch is, cane se
pmcurge ochiul de retea tntr-un anumit sens, fiecare latura este parcursa 0
Ingura data; de-a lungul unui ochi de retea exista surse electrice ~i
.onsurnatoare: ex. ochiurile A-2-D-C-A, D-C-8-3-4-D .

creste atunci cane temperatura lor crests:

variatia reztstentet conductoarelor

temperatura;

se datoreaza mal ales variatiei rezistivita~1I

rezistivitatea depinde de temperatura astfel: I P

= Po (1 + ex t )1,

unde:

./ peste rezistivitatea substantei la temperatura t;

./ Po este rezistivitatea substantei la to = OOC;

Legile lui Kirchhoff,' expresia matematica legilor-,.iui'Kirchhoff,

precizand conventla de semn pentrumarimile lmpllcate

./0

reprezlnta 0 rnarirne nurnita coeficient de temperatura al rezistivitatii; aces

are valori-specifice flecarei substante ~i unitatea de rnasura (0) grad-to

IJJima lege a lui Kirchhoff se refera la nodurile de retea si este 0 consecinta a

prlncipiului conservarii sarcinii electrice, qintra in nod qiese din nod;
enunt I: suma tntensitatilor curentilor care intra lntr-un nod este eqala cu suma
intensitatilor curentilor care ies din nod;

7. Legea lui Ohm

Legea lui Ohm pentru un dipol pasiv:
./ definite - orice componenta de circuit electric care prezinta doua borne se nurnes
dipol; caca tensiunea electrica de la bornele unui dipol care nu este parcurs d
curent electric este nula, atunci acesta se nurneste dipol pasiv, de ex. rezistorul;
./ enunt - intensitatea curentului electric prin rezistor este direct proportionala c
diferenta de potential aplicata acestuia, atunci cand temperatura rezistorului ~.
alti factori fizici rarnan constanti:
./ llld!l! - intensifatea curentului electric ce strabate
liniara de tensiunea electrica de la borne Ie sale;
v formulare

m~t.matiC~:II

U An

un rezistor

u =1r

./ conventie: se considera pozitive intensitatile curentilor 'Care intra in nod ~i

negative cele ale curentilor care ies din nod;
./ enunt II: suma alqebrica a lntensitatllor curentilor care se
lntalnesc lntr-un nod de retea este zero;
maternatica:

1L:()1; =01;
;=1

grafic,

se

nurneste

./ pentru conductoare
metalice ~i solutii electrolitice,
caracteristica de curent se prezinta ca in fig. 5;
<'Leqea lui Ohm pentru un circuit simplu (fig. 6);

5E
r =~

/I

I,

lui Ohm, reprezentata

caracteristica de curent I = f( U);

=>

L: I, = L: i, I;

formulare maternatica:

./formulare

< Leqea

E=V+U
V = t. R

ies

RAil

./ deducere

illtr~

E,T

R+r

c!J
+

Fig_ 6

./interpretare: intensitatea curentului electric dintr-un

circuit simplu este egala cu raportul dintre tensiunea electromotoare a sursei ~i rezistenta totala
a circuitului.

----1~E<

> :

e----:J ~

[ID

8..Elementele unel retele electrice

in alcatuirea unei retele intra (fig. 7):
./noduri - puncte in care sunt conectate electric cel
putin trei conductoare; ex. punctele A, 8, C, D;
v latur: - portiuni de circuit cuprinse intre coua

Fig. 8
./ exemplu (fig. 8): - It + 12 + 13 - 14 + Is =0;
./ precizare: prin aplicarea legii I a lui Kirchhoff unei retele cu n noduri se obtin n
relatii, independente fiind n -1 dintre acestea;
+
'

a doua lege a lui Kirchhoff se retera la ochiurile de

0
retea ~i este 0 consecinta a legii conservarii energiei;
< pentru aplicarea legii a II-a a lui Kirchhoff se alege un r----------~
sens de parcurs al ochiului de retea si, in raport cu I
"___________
Sens de parcurs JI
acesta, s-a adoptat 0 conventie 'cu privire la semnele
tensiunilor electromotoare ale surselor electrice ~i ale
E>O
caderilor de tensiune pe laturile ochiului de retea:
+
./ conventia de semn pentru t.e.m.
(fig. 9): t.e.m. se
Fig.9
conslcera pozitiva daca sensul de parcurs ales
strabate sursa de la borna negativa la cea
,
R
,
pozitiva, iar in caz contrar t.e.m. respectiva se ~ I
I ~ 'R > 0
considera negativa;
r----------i
./ conventia
(fig. 10):

3
Fig. 7

de

semn

produsul

pentru
rR1atllr~

se

produsul

JR1atllr~

considera

pozitiv

'--,--R----,-J

atunci cand sensul de parcurs ales pentru ochiul

de retea coincide cu sensul curentului electric din

Sens de par~s
I

II.

Fig. 10

'R < 0

laturn, tar In eaz contrar produsul

v'

INlntlirn

se conlld,r.

/ltilJilllv,

prim

lL

de-a lungul unui oehi de retea, suma algebrica a tenslunllor electn

motoare ale surselor electrice este egala eu suma alqebrica a produselor dint
Intensitatea eurentulul ~i rezistenta totala pentru fiecare latura:
I

1~))Ek

(4);

i~1

definitie: un rezistor este echivalent cu 0 grupare de rezistoare daca, montat intre

aceleasi doua puncte ca ~i gruparea, nu rnodifica intensitatea curentului electric
atunci cand la borne se aplica aceeasi tensiune electrica:
gruparea serie:
<rezlstoarele conectate in serie sunt parcurse de curent de aceeasi intensitate;
,( deducerea
expresiei rezistentei rezistorului
echivalent (fig, 11):
o legea lui Ohm pentru fiecare rezistor:

V =VI +V2
+R2),

legea lui Ohm pentru rezistorul

rezulta IR

~~~;fv
=R

+ R21;

cornparand relatiile (1)

in general, rezistenta rezistorului echivalent, in cazul conectarii in serie a

+_1 I;
R
2

I ~..

Rparalel

II

1=1

Ri

gruparea in serie a generatoarelor

v tntr-o grupare in serie a generatoarelor,
borna
E,r
pozitiva a unui generator este legata cu born a
negativa a generatorului urrnator si, in final, grupul
de generatoare are ca pol pozitiv borna pozitiva a
primului generator, iar ca pol negativ - borna
Fig. 13
negativa a ultirnuuf generator (fig. 13);
,( stabilirea parametrilor generatorului echlvalent : cu 0 grupare serie a
generatoare identice (fig, 13):
conform legii a doua a lui Kirchhoff: nE=nlr + IR , (6);

Ir~~~~J

legea lui Ohm pentru circuitul echivalent:

Eee"i", = freehiv + fR , (7);

echivalent:

II = nE

nr+R.

I.

gruparea in paralel a generatoarelor

<lntr-o grupare paralel a generatoarelor, bornele pozitive ale acestora se leaqa
tmpreuna, respectiv cele neqative trnpreuna (fig. 14);
,( stabilirea parametrilor generatorului 'echivalent cu 0 grupare
paralel a n generatoare identice (fig. 14)

rezistoare, se afla din relatia

I Rserie = I Ri

I;

1=1

gruparea paralel:
,( rezistoarele conectate in para lei au aceeasi
tensiune la borne;
,( deducerea expresiei rezistentei rezistorului
echivalent (fig. 12):

........ u....

legea lui Ohm pentrucircuitul

= fReehiv, (2);

i (2),

comparand relatiile (6) ~i(7), se obtine E"<hi", = nE, r "chiv. = nr I;

Fig. 11

echivalent:

11. Gruparea generatoarelor de energie electrica

i.J

.'

~~

ln general, rezistenta rezistorului echivalent, in cazul conectarii in paralel a n

rezistoare, se afla din relatia _1_=

f:"U';"~U';""~
....................................

(1);

din relatiile (3), (4) ~i (5), rezulta I

1 II
,
R parae
celllv

R,_'.- R2

V=f(RI

, (5);

Reehiv.

10. Rezlstenta echivalenta la gruparea' in serielparalel a nrezlstoare

12 =~
R2

gea lui Ohm pentru rezistorul echivalent: I =~

I;

= ~))[iRi

=-

=~,
R2

precizare: prin aplicarea legii a II-a a lui Kirchhoff se obtin ecuatii independent,
numai pentru ochiurile de retea fundamentale; un ochi de retea se numest
fundamental daca are cel putin 0 latura care nu a fost inclusa si in alt ochi d
retea: daca reteaua are n noduri ~i t ramuri, nurnarul relatiilor independent,
este t - (n - 1); in total, numarul de relatii independente care se obtine prin
aplicarea legilor lui Kirchhoff este egal cu nurnarul laturilor;
./ exemplu: in ochiul de retea DCA2D din figura 7, cu sensul de parcurs
trigonometric, a doua lege a lui Kirchhoff se scrie astfel: E, + E3
I,(R, + r,) +
r
+ '2R2 + '3 3'

:=:;.

I . , (3);

k~1

'VI =fRI
{
U2 =fR2

'I I

lui Ohm pentru necare rezlstor: II

111

formulare maternatica:

lul KlrchllOrr 1 ~

~ 12
Fig.

conform legJlor lui Kirchhoff: {I

= nl'
E=f'r+

:=:;.

IR

legea lui Ohm pentru circuitul echivalent:

cornparand relatiile (8) ~i(9), se obtine

E = I ~ + fR (8);
n

Eeehiv,

= !reehiv, + fR , (9);

I Eeehiv. = E, r echiv.

=~ I;

E,r
-1 -

Fig. 14

luqoa IlIl Ohm pentru clrcultul echlvalent: I =~ F

III d()l1ut~,
lectronli, In ml
crocnesc d lonll retelel, carora Ie
0 parte din
lor clnettca:
ctronii de conductie, ionii i~i mtensifica aqitatia
prlmind energle d
terrnlca:
urmare, temperatura conductorului creste ~i acesta in cepe sa cedeze
caldura mediului lnconjurator:
dupa un timp nu prea mare de la inchiderea circuitului electric, procesul se
stabilizeaza, temperatura conductorului nu se mai schirnba;
astfel, energia interna a conductorului ramane constanta, iar el cedeaza
caldura;
Legea lui Joule:

cedeaza

-+R
n

gruparea mixt~ a generatoarelor

=4 ~

./' se consider~ N surse identice, fiecare caracterizata

prin t.e.m. E ~i rezistenta interioara r, legate in p
grupe in paralel, fiecare grupa avand s surse
legate in serie (fig. 15);
./' parametrii generatorului echivalent sunt:
,
s
rechiv.=-r, Eechiv.=sE, ell N=s.p,.

"4f-l1

---i J-=
Jo-

E.r

'o-

'IJ=---fl
R
Fig. 15

W=V.J.M

12. Efectele curentului electric

existenta curentului electric
numite efecte ale acestuia;
efectele curentului sunt:

sesizarn prin fenomenele

unui camp

magnetic

pe care Ie provoaca,

in jurul

conductoarelor

lucrul mecanic efectuat de fortels electrice, ce actioneaza asupra purtatorilor de

sarcina electrica ce formeaza curentul electric printr-un dipol pasiv AS, are
expresia L A .. S = U AS ./ l1t;
conform legii conservarii energiei, acest lucru mecanic determina variatia
energiei portiunii de circuit AS, varialie pe care 0 notam WAS ~i 0 numim energie
electrlca, rezulta ca WAS =U AS .f.f.t;
energia electrica transferata dipolului pasiv AS se va regasi sub diverse forme, in
functts de natura dipolului, astfel daca dipolul este un:

=> IQ=I2R-MI;

W=Q
V=RI

./' enunt - in regim stationar, caldura deqajata de un rezistor parcurs de curent

electric este direct proportionala cu patratul intensitatii curentului electric ~i
intervalul de timp cat trece curent electric prin rezistor; constanta de
proporticnautate este rezistenta conductorului, care in regim stationer rarnane

./' efectul termic - incalzirea conductoarelor parcurse de' curent electric;

./' efectul chimic - depunerea la electrozii scufundati intr-un electrolit parcurs de
curent electric a unor substants:
./' efectul magnetic - aparitia
parcurse de curent electric;

deoucere:

constanta .

14. Puterea electrica

deflnitie - puterea electrlca este rnarirnea fizica eqala cu raportul dintre energia
electrica dezvoltata ~i intervalul de timp corespunzator;

formula de definitie I P = W I;

unitatea de rnasura se nurneste watt, (P) = W; 1 kW = 10 W;

alte formule ale puterii electrice,:

I1t

WAB

v pentru un dipol AS pasiv

./' motor, atunci energia electrica se va regasi partial sub forma de lucru mecanic
efectuat de forta de tractiune a motorului;
./' acumulator, energia electnca furnizata acestuia va provoca anumite reactu
chimice in urma carers acumuiatorul va fi folosit ca sursa electrica;
./' rezistor, atunci energia electrica se va regasi ca energie interna pe care
rezistorul 0 va ceda mediului inconjurator.

efectul termic al curentului electric se mai nume~te ~i efect Joule;

incalzirea conductoarelor se explica astfel:
./' sub actiunea

cinenca:

campului electric,

electronii de conducns i~i rnaresc energia

jl1t

=>

IPAB

=u AB [1;

{ PAS ---

I1t

./' pen t ru un rezis. tiP

or

rezistor

= U rezistor'

Wsurs~

./' pentru

sursa electrlca

13. Legea lui Joule

=VAB

_ WAB

p
sursa

rezistor

[2
R
rezistor

U ;ezistor
.
R
I,

= E . I sursa . 111
= Wsurs~
=> I ~urs~ = E

Isurs~

I;

I'l:I

randamentul unui circuit electric se noteaza r);

./' arata ce tractiune din energia furnizata de sursa electrica intregului circuit este uti/a;

/1 77=--=-=--1'
Wutil
o R

Wsursa

R+r'

Teste-grila
Curentul electric
1. Stabiliti, pentru tiecere ,,afirmatie, .
daca este adevarata
sau fa/sa.
Despre metale se afirrna ca:
A. au structura cristallna;
B. electronii de valenta ai atomilor au 0
mare libertate de rnlscare:
C. electronii liberi se mlsca dezordonat
printre ionii rete lei crista line;
D. atomii din nodurile retelei cristaline
efectueaza
mici oscuatn in jurul
pozitiilor de echilibru;

D. deplasarea

de sarcina electrica liberi inti

anumita directie are loc atunci c6
asupra lor acnoneaza forte electrl
~i inceteaza agitatia termica:
E. sub influenta unui camp elect
electronii de conducne nu mai au
rniscare perfect dezordonata.
4.

de

noduri/e

2. Conductibilitatea

electrica a metamare 1] deoarece 2]

lelor este
electronii de la periferia fiecarui
atom interac\ioneaza cu toti atomii
vecini 3]. Varianta corects este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.
3. Stabiliti, pentru fiecare etirmstie,
oece este adevarata. sau fa/sa. Se
aftrrna ca.

A. in

metale,
curentul
electric insearnna
miscarea
ordonata
a
electronilor de valenta:
B. in cristalele caracterizate prin leg atura tonica, purtatoru de sarcina
electrica ce pot fi antrenati intr-o
miscare orconata de un camp electric sunt ionii pozitivi ~i cei negativi;
C. Izolatoarele electrice au purtatort de
sarcina electrica ce nu pot fi pu~i
intr-o rniscare de ansarnblu ordonata;

Stabi/iti,

pentru

fiecare

oece este eaevsrete

E. in timpul mi~carii, electronii de conductie se ciocnesc

retelei crista line.

ordonata a purtatort

A.

B.
C.
D.
E.

5.

afirmatA
seu tets.

Curentul electric:
se formeaza in acele corpuri ca
au fost in prealabil electrizate;
reprezmta rnlscarea electronilor d
conductis din meta Ie; .
reprezinta orice deplasare ordona
a sarcinilor electrlce;
printr-un metal nu este influentat d
natura acestuia;
prin gaze Ie ionizate se datoreaz
mi~carii ordonate a electroni/or liberl
~i a ionilor pozitivi.
Diferenta

de potential

A/tlllf1(1 variant
tit CurlJlltul 9
Pentru deplasarea ordonata a purtaIMetrlc este un
nomen care 1 .
torilor de sarcina electrfca liberi intrUlI18ta Tn:
un mediu conductor este necesar sa
tmnsportut sarcinii electrice prin firul
se efectueze
lucru mecanic
1]
I.onduetor;
deoarece 2] fara transfer
de
mlscarea
ordonata
a sarcinilor
energie nu exista eurent electric 3].
loetrlce;
Varianta corecte este:
doplasarea . purtatortlor de sarcina
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
lectrica liberi;
C. numai 1;
D. numai 3;
mlscarea dirijata a purtatorilor de
E.. nici una.
rcma electrica liberi;
10. Stabi/iti; pentru fiecare veriente,
deplasarea
ordonata
a tuturor
oec este adevarata sau fa/sa.
purtatorilor de sarcina electrica
Viteza de antrenare a eleetronilor
dlntr-un mediu conductor.
liberi dintr-un conductor parcurs de
Carnpul electric uniform, care actiocurent electric nu este:
neaza asupra electronilor
liberi
A. viteza cu care se propaqa campul
dintr-un conductor, nu deterrnina, in
electric prin ghidajele de camp;
medie, 0 rniscare accelerata a
B. viteza terrnica a electronilor;
acestora 1] deoarece 2] electronii
C. viteza medie de aqitatie terrrrica a
se ciocnesc in mod continuu cu ionii
electronilor liberi;
retelei 3],' Varianta corecte este:
D. variabila intre doua ciocniri conseA. 1, 2, 3;
B. numai 1 !?i3;
cutive ale acestora cu ionii retelei
. numai 1;
D. numai 3;
cristaline;
. nioi una.
E. eqala cu 3.108 rn/s .
8. Alegeti
varianta

corecte ..

ccnstanta,

apltcata la capetele unui fir metalic:

1. irnpnma electronilor liberi 0 acceleratie dirijata de-a lungul unei
anumite directii; 2. deterrnina cresterea numarulu, de electroni liberi;
3. anuleaza interactiunsa
electronilor de conductls cu ionii retelei
metalice; 4. asig,ura trecerea prin fir
a unui curent electric stationar.
Varianta corecte este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 2 ~i 4;
D. numai 1 ~i 4;
E. numai 2, 4.

A.
B.

C.

D.
E.

~O

Fig. 8

Daca VA >
VB (fig. 8), prin unirea sferelor
metalice A !?i B cu un conductor C:
electronii liberi de pe conductorul A
'{or trece pe conductorul B;
0 parte din
electronii de pe conductorul A vor trece pe conductorul
B p~na cand se eqaleaza potentialele celor doua corpuri;
electronii
liberi
din. conduetorul
metalie C vor acoperi defieitul de
electroni de pe corpul A;
surplusul de ioni pozitivi ai corpului
A va trece pe corpul B;
diferenta de potential dintre corpurile A !?i B se anuleaza.

11. Generatoarele electriee: 1. creeaza

sarcini electrice: 2. deterrnlna ca
particulele
purtatoare de. sarcini
electrice sa circule intr-un circuit;
3. se asearnana cu 0 pornpa care
face sa circule lichidul printr-o conducta lnchisa; 4. rnentm 0 diferenta
de potential la bornele lor. Varianta
corects este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 !?i2;
C. numai 3 !?i4;
D. numai 2 !?i4;
E. numai 1 !?i3.
12. Alegeti varianta corects. Efectele
curentului electric sunt mai mici
atunci cand:
A. sarcina electrica a electronilor de
conduotie ce strabat sectiunea unui
conductor. este mai mare;
.

B. sarcina electrica a electronilor de

conductie ce strabat conductorul
este mai mare;
trensversaia

16.

de
conductls
ce strabat
sectiunea
transversala
a conductorului
in
unitatea de timp este mai mica.

D.

numeric
egal~ cu sarcina
electrica a electronilor de conduotls
ce strabat sectiunea transversata a
conductorului in unitatea de timp;
poate s~-~i modifice valoarea Tn
timp;

E. se rnasoara cu ampermetrul, care

se monteaza in paralel cu portiunsa
de circuit in care se dorests a afla
valoarea acesteia.
14. A!egeti varianta corects. Daca prin
sectiunea
transversaa
a
unui
conductor trec in fiecare t = 10 s n =
210
20
electroni
liberi,
atunci
intensitatea curentului stationer este
egal~ cu:
A. 1,6 A;
B. 0,32 A;
C. 16 A;
D. 3,2 A;
E. 18,2 A.
15.

A!egeti varianta corecte. Daca

intensitatea curentului scade in mod
uniform de la 10 A la 0 A in timp de

sarel

I1lul

B. 25 C;
,D. 2 C;

/0 I

.s:

E.

ordonate

Vc"

D.

"

B. 0,35;
D. 2,7;

O. Stabiliti, pentru

ABC

fiecare a firm atie, oece este

adevarata
sau

17. Se considera cunoscute: S - se

tiunea transversala a conductorulu
n - numarut electronilor liberi di
unitatea de volum, e - sarcina un
electron, I - intensitatea curentulu
electric stationar. Alegefi variant,
corecte. Viteza de antrenare
electronilor este dat~ de expresia:
I
A. V=-'
B. v
Sne '
I '
Se
Ie

rnlscarf

V= Sne.

'

V=-.

Sn
18. lntensitatea curentului are aceeast
valoare in orice punct al unui circuit
serie 1J deoarece 2J in nici un
punct nu poate avea loc acumulare
de particule cu sarcini electrice 3].
Varianta corects este:

~
~
Fig. 20

falsa. Conductorul din cupru, care

28
contine n
8,5 '10 electroni liberi
3
pe m ~i are forma din fig. 20, este
parcurs de un curent cu intensitatea
I
2,0 A in portiunea AB. Daca
SAB =
1,0 rnm", 'SBC=
0,5 rnm",
atunci:
IBC'= 1 A;
ICD
2 A;
in unitatea de timp, prin sectiunea
conductorului trec 1,25 .1019 electroni;
viteza de antrenare a electronilor are
valorile: VAB VCD 1,5'10 - 4 m !s;
VBC
310 - 4 m . s -1.

A.
B.
C.
D.

E.

B. 35 mA;
D. 0,45 A;

22. Stabilifi, pentru fiecare a firma fie,

daca este adevarata sau teis. Se
afirrnaca:
A. sensul conventional al curentului
electric este opus sensului de deplasare a electronilor de conductie;
B. unele efecte ale curentului electric
depind de sensul acestuia;
C. sensul curentului electric nu depinde de sensul tensiunii aplicate;
D. sensu I conventional
al curentului
electric coincide cu sensu I scaderii

potentialului:

.1,2.

B.2,5A;
D.2A;

A. 45 mA;
C. 55,5 mA;
E. 13,5 mA.

ste egal cu:

A.O,7;

E. 1 A.

In
C. v=-;

3,

VAl

C.3A;

,I

una.

vitezelor

ce traverseaza un conductor varia

in timp conform graficului din fig. 1
Daca in t::.t
1 min prin sectlun
trensversaia
trec
electroni
sarcina electrica q 100 C, atunci
are valoarea de:

A. 5/3 A;

numll 1
D. numal3,

1;

Un bec este conectat la sursa

Inctrica prin intermediul a doua
c:onductoare de aceeasi sectiune,
unul din cupru ~i celalalt
din
ilurnlnlu. In ambele sltuatii, un atom
oedeaza un electron de conductie.
Alegeti varianta corects. Raportul

Intensitatea
curentului

13.

C. este

A!egeti
varianta

corects.

electrica a electronilor

Stabi!ifi, pentru fiecare verients,

aece este adev8rata
sau fa!sa.
Intensitatea curentului electric:
A. este 0 marlme fizic~ fundamental~;
B. are semn in functie de semnul
sarcinii electrice a purtatorilor de
sarcina liberi;

electroni de conductle cu
A. 10 C;
C. 50 C;
E. 5 C.

este

D. intervalul de timp in care electronii

de conducns strabat sectiunea este
mai mic;

E. sarcina

I, ~, 3,
111111101

electrica egal~ cu:

C. numarui electronilor de conouctts ce

strabat sectiunea
mai mare;

5 s, atuncl prln circuit au tr

21. Alegeti varianta corecte. Scala unui

ampermetru care poate rnasura un
curent de intensitate maxima 50 mA
contine 150 diviziuni. Daca acul
indicator este in dreptul diviziunii
135, atunci prin ampermetru trece
un curent de intensitate:

E. viteza miscarii de ansamblu a electronilor liberi depinde de serlsul

carnpului electric.
23. Alegeti varianta corects. La deplasarea electronilor de conductie de-a
lungul intregului circuit, lucrul mecanic este efectuat de catre:
A. carnpul generat de sursa;
B. forte electrice;
C. forte neelectrice;
D. forte electrice tn circuitul exterior i
forte neelectrice in circuitul interior;
E. forte electrice in circuitul interior i
forte neelectrice in circuitul exterior.
24. In interiorul unui generator, conectat la bornele unui consumator,
sensu I curentului este cel al cresterf
potentialului 1] deoarece 2] tn
generator, electronii de conductie.se
rnlsca sub actiunea
unor forte
electrice 3]. Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 si 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.
25.

AlftfJefi varianta corects.

Daca
atingem simultan ~inele liniei de

tramval

nu

ne

electrocutam

1]

fiecare

deoarece 2] sinele se aflc1la acelasl

potential. Varianta core eta este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
O. numai 3;
E. nici una.

26. intre bornele unei baterii exista 0

tensiune
electricc1 numai atunci
cand este conectata Tntr-un circuit
electric 1] deoarece 2] bate ria este
un element de circuit activ 3].
Varianta corects este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
O. numai 3;
E. nici una.
27. Caderea de poten\ial de-a lungul
unei por\iuni de circuit care nu
contina surse electrice este egala
cu suma caderitor de potential pe

segment

deoarece 2] energl
fizicc1 conservauva
corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
O. numai 3;
E. nici una.
28. Masurtmd tensiunea Tntre diferitl
puncte ale unui circuit se obti
valorile: UAC
4 V, Uos
6 V,
AE
U
12 V, UOA
10 V. Se peat
afirma ca: 1. UAS = - 4 V; 2. UOE

=-

=-

2 V; 3. Use = 0 V. Varianta corect.

este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
O. numai 1 ~i 3;
E. numai 1.

29. Rezistenta etectrica este: 1. un

element de circuit; 2. 0 marlme
fizica;
3.
0
caracteristica
a
substantel din care este alcatuit
conductorul. Varianta corects este:
A. numai 1;
B. numai 2;
C. numai 3;
O. numai 2 ~i 3;
E. numai 1 ~i 3.
30. A/egeri varianta corecte. Formula
de definitie a rezistentei electrice este:
f
J
A. s=>.
B. R=-;

C.' R=p S ;
f

O. R= U ;
J

E. R =!:..
S'
31. A/egeri varianta corecta. Rezlstenta
electrlca a unui fir din 'cupru este
direct Propor\ionala cu:
'"

A/egeti varianta corects. Sunt

,narimi fizice caractenstice substan\131: 1. rezistenta electrica; 2. coefilentul de temperatura al rezistivlta\ii;' 3. rezistivitatea
electrica.
Varianta corecte este:
1,2,3;
B: numai 1;
numai 2 ~i 3;
O. numai 3;
nici una.
. A/egeti varianta corecte. Nu este
unitate de rnasura pentru rezistenta
electrica:

A. V.A-1;

'R'ezistenta electrica
'

unul conductor ohmic

tantl 1) deollnee 2]
dnplnde de dlmenslunlle conducInrulul3]. Varianta corecte este:
1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
nurna: 1;
O. numai 3;
Illcl una.

A. tensiunea

J .s .C-

electrica

aplicata

capetele lui;

B. intensitatea carnpulut electric ce

apare In conductor ca urmare a
diferentei de potential dintre capete;

C. lungimea firului;
O. inversul intensitatii curentului
tric ce-I strabate:
E. rezistivitatea cuprului.

Relatia R
pUS este valaolla
pentru conductoare
alcatuite din
medii
omogene
~i izotrope
1]
deoarece 2] este posibil ca rezistivitatea sa aiba valori diferite pe
directii
diferite
sau sa nu fie
coAstanta de-a lungul unei directii
3]. Varianta corecis este:
A. 1,2,3;
,
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
O. numai 3;
E. nici una.
32.

2;

B.O;
O. kg . m2 . A - 2 . S -

3;

W. V-

36. Rezistenta unui conductor metalic

se rnareste prin cresterea temperaturii 1] deoarece 2]
creste
nurnarul de electroni liberi prin tncalzire 3]. Varianta corecteeste:

A. 1,2,3;

B. numal 1 ~I 3;

C. numal1;
E. nici una.

O. numai 3;

37. A/egeti varianta corecis. Rezistivitate a electrica:

A. depinde de lungimea conductorului;
B. se mascara In 0/ rn;
C. depinde invers proportionat de aria
sectiunii transversale
a conductorului;
O. depinde numai de natura corpului;
E. variaza 0 data cu variatia temperaturii.
38. A/egeri varianta corects. Rezistorul
este:
.A. un element de circuit care are
rezistenta independenta de temperatura;
B. 0 aplicatie practica a efectului termic
al curentului electric;
C. 0 portiune de retea cuprinsa Tntre
doua noduri;
O. elementul
fizic
definit
printr-o

rezistenta electrlca R;
E. 0 masura a proprietatii flecarui conductor de a permite trecerea curentului electric.

Legea lui Ohm

39. A/egeri varianta corects. 0 portiune
de circuit, careia i se aplica 0
tensiune electrica de 2 V, este
parcursa de un curent electric cu
intensitatea de 4 A daca are rezistenta electrlca, tn ohmi, eqala cu:
A.2;
B.0,5;
C.4;
0.1;
E.8.
40. A/egeri varianta corecte. Aceeasi
tensiune
electrica,
aplicata
unor
bare metalice din acelasi material,
cu aceeasi
sectiune
~i lungimi
diferite, deterrnina:

A. un curent electric cu intensitate mai

mare tn bara mai lunga;
B. un camp electric de intensitate mai
mare tn bara mai scurta;
C. un camp electric de intensitate mai
mica tn bara mai scurta:
curenti de aceeasi intensitate;
E. carnpuri electrice de aceeasi intensitate.

o.

4-1. Un conductor omogen, cu sectiune

variabila, face parte dintr-un circuit
simplu.
Oe-a
lungul
acestui

onductor nu se modiflca: 1. reztstivltatea

electrlca: 2. viteza de
antrenare
a
electronilor
liberi;
3. concentratia
electronilor
liberi;
4. intensitatea curentului electric ~i
cea a campulu, electric. Varianta
corects este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 2 ~i 4;
D. numai 1, 3 ~i 4;
. numai 2.
42. A/egeri varianta corecte, 0 bara
rnetauca de lungime l ~i rnasa m,
confectionata dintr-un material de
densitate d ~i rezistivitate p, face
parte dintr-un circuit electric. Daca
intensitatea
carnputul electric din
bara este E\ atunci intensitatea
curentului
ce strabats
bara are
expresia:

A. 1 == Em .
p d.e '

C. 1 == p.ed .
Em'

B. 1== peE.
dm '

D. l

==

Em
pde2

daca al dollea III ore lungim

egala cu:
A. 6; B.9; C. 12; D.2,66;
45. A/egeri varianta corecta. Dou
metalice, de aceeasi
aceeasl sectiune:
A. au aceea~i rezistenta;
B. au aceea~i rezistivitate;
C. au acelast coeficient
rezistivitatii;

~tL~

termic

46. A/egeri varianta corecte, Depen

denta rezistentei unui conouctor d
forma cilmdrica de diametrul D
firului, atunci cane lungimea ~i rezis
tivitatea sunt constants, este reda
In fig. 46 de graficul:

A.

B.

C.

e_SM.

B.

E.

f.

pe circuitul

C. cacerea de tensiune pe sursa;

D. tensiunea la borne;
E. intensitatea curentului din circuit.

Legea
.

3.1=-; 4. /==--.
t

Varianta

corecte

lui

2.

Ohm:

E==V +u;

R+r
este:

A. 1,2,3,4;

B. numai 1 ~i 3;

C. numai 3 ~i 4;
E. numai 2.

D. numai 1, 2 si 3;

53. Afegeri varianta corecte. Intensitatea

curentului electric ce strabate un
circuit, alcatuit dintr-o sursa de
parametri E
rezistor cu R
A. 0;375 A,
C. 2 A;

= 24 V ~i r =

3 n si un
egala cu:
B. 0,5 A;
D. 3,66 A;

= 9 n, este

E. 8 A.
54. A/egeri varianta corecte. 0 sursa
electrica (E, r) alirnenteaza un rezis-

pa((-)2-(-)').
p/:;,R

tor cu rezistenta R nr. Tensiunea

la borne reprezinta a fractiune f din
t.e.m. a sursei egala cu:
A. f
n;
B. f = n/( n - 1);
C. f
n/( n + 1);
D. f
n - 1;
E. f
n/( n + 2).

Sp/:;'R.

55. A/egeri varianta corects. Tensiunea

- p'/:;'(-)

pM?
;
S a({)2 - (),)

. Sa( 82.

A. tensiunea electromotoare;
de tensiune

este

1. u == I r == Lext.

sectlunu

9. A/egeri varianta corects. Lungimea

unui conductor din otel cu aria
sectiunii transversale S, care tnregistreaza a variatie a rezistentei l:::..R
atunci cand temperatura creste de
la 81 la 92, poate fi calculate din
expresia:

~D

A/egeri
varianta
corects.
depinde
de structura
exterior:

B. caoerea
exterior;

cresterii

nu variaza.

Fig. 46
47.

datorita

putin:

.~.~
D.

Nu

1t '

cade datorita cresterii rezistlvltatii

urmare a cresterii temperaturii;
D. nu se poate modifica deoarece
lungimea variaza foarte putin cu
temperatura, iar sectiunea ~i mai

C.P.

51.

conductorului prin Incalzire:

E. conectate In serie, au aceea

cadere de tensiune la borne.

E. 1 == eEm

44. A/egeti varianta corecte. Doua fire

metalice, confectionate din acelasi
material, au II = 4 m ~i razele
sectiunilor transversale r1
1 rnrn,
respectiv r2 = 1,5 mm. Conectate la
aceea~i tensiune, vor fi ~trabatute
de curenti cu aceeasi intensitate

roste

D. numal 2 ljl 4;

C. numai 3 ljl 4;
E. numai 4.

ncalzire:

acelasi curent;

43. Caderea de tensiune pe sursa este

independenta de structura circuitului
exterior 1] deoarece 2] ea este 0
caracteristica a fiecarei surse electrice 3]. Varianta corecta este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.

lungim

D. conectate In serie, sunt parcurse d

'

pd

Alorlllif vnuuntt. corectt: Prlrl Il1cnl

lruu lUllll conductor oonectat Inlr1111
clrcult slmplu, intensitatea curenlIillli
code datorita cresterii lungimii prin

e.) ,

=
=
=

S /jR
E. P.- p.a.(S2 -8,)'
50. Portiunea de circuit pentru care
este
valabila
Legea
lui Ohm:
1. trebuie sa contina cel putin a
sursa electrica: 2. trebuie sa fie
omoqena 9i izotropa; 3. poate sa
contina mai multe surse electrice;
4. trebuie sa nu contina surse electrice. Varianta corects este:
A. numai 1, 2;
B. numai 2 ~i 3;

A,
B.
C.
D.
E.

electrica la bornele unei surse este

nula atunci cand acea sursa este
strabatuta de un curent care are
intensitatea:
egala cu intensitatea de scurtcircuit;
mai mica decat intensitatea de scurt
circuit;
mai mare decat intensitatea
de
scurt-circuit;
eqala cu intensitatea de la functionarea In gal;
eqala cu dublul intensitatii de scurt-circuit.

56. A/egel/ variants corecte. lntr-un

circuit slmplu, intensitatea curentului
devine egala cu cea a curentului de
scurtcircuit atunci cand:
A. rezistenta interioara a sursei este
mica;
B. rezistenta interioara a sursei este
mare;
C. rezistenta exterioara este mare;
D. rezistenta circuitului exterior este nula;
E. rezistenta circuitului exterior este
egala cu cea a sursei.
57. A/ege!i varianta corects. Tensiunea
la bornele unei surse este U1
5 V
atunci cand este parcursa de un
curent cu intensitatea /1
3 A ~i
U2 8 V cand /2 = 2 A. Sursa
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. r= 2,6 n, E= 12,8 V;

curentulul electric de scurtcircult

aoestei surse este egala cu:
A. 40 A;
B. 29,6 A;
C. 24,5 A;
D. 5 A;
E. 8,2 A.

VIII

60. A/egeli varianta corects. Caracterl

ticile tensiune - curent a doua rezl
toare sunt ilustrate in fig. 60. Su
parcurse de un curent cu intensitate
de 1 A daca Ii se aplica tensiunile:
41/(A)

B. r = 3 o, E = 17 V;
C. r= 2,8 o, E= 13 V;

D. r

E. r = 2
58.

n, E =

10 V.

A/egeli

varianta corects.
Cand
rezistenta circuitului exterior al unei
surse este R1 = 10 n, curentul are
intensitatea /1
10 A, iar cane

A. U1

D. 70;

conectat la bornele unei surse,

indica / = 5 A, Voltmetrul
cu
rezistenta
interloara
tv = 150 n,
conectat la bornele aceleiasi baterii,
indica U
12 V. Intensitatea

=
=

= 20 V,

'ri.'

A.

O.

B.

ILL'

J:./I'

C.

D.

= 5 V.

U2

E.

Lh1~
E

R=

A.

O.

B.

R.
D.

65. 0

retea electrica este: 1. un

ansamblu .de rezistente ~i surse
electrice conectate
intre ele; 2.
alcatuita din mai multe rarnlficat
prin care circula curenti de diverse
lntensitati; 3. orice circuit' care
contine surse ~i receptori. Varianta
corecie este:

C.

.'

E!2 J

A. 1,2,3;
C. numai 2;
E. numai 1 ~i 3.
66.

V atuncl cand acesta

are a

rezistenta egala cu:

A. 2 n:
B. 16 o:
C. an;
D. 9 n;
E.4,5n.

sursa se caracterizeaza prin E=

12 V ~i r
0,2 n, iar caracteristtca
este liniara. Se poate afirma ca: 1.
atunci cane sursa dsbiteaza
un
curent de 0,5 A, tensiunea la borne
este eqala cu 11 V; 2. intensitatea
curentului de scurtcircuit este eqala
cu 60 A; 3. ecuatia caracteristicii
tensiune - intensitate are forma /
60 - 5 Uborne. Varianta corecta este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 1 ~i 3;
D. numai 2 ~i 3;

E. numai 2.

Legile lui Kirchhoff

. 61. A/egeli varianta corects. Variatia

tensiunii
la bornele unei surse
electrice -care alimenteaza un reostat,
in functie de rezistenta acestuia, este
reprezentata in fig. 61 de caire graficul:

n,

=
=

59. A/ege!i varianta corecis. Ampermetrul cu rezistenta interioara rA = 2

de

64.

I'~

3. A/egeli varianta corecte. Tensiunea

la bornele unui rezistor, conectat la
un generator cu t.e.m. de 9 V ~i
curentul de scurcircuit 4,5 A, este

= 20 V, U = 40 V;

B. U1 = 40 V, U2 = 20 V;
C. U1 U2 20 V;
D. U1 U2 40 V;

acesta are rezistenta R2

20 n,
intensitatea devine /2 = 8 A. Prin
circuit trece un curent cu intensitatea /3 = 4 A atunci cand rezistenta
extertoara, in n, este egala cu:
A.40;
B. 60;

C.45;
E. 18.

Fig. 60

E. U1

= 3 n, E = 14 V;

,II

Fig. 62

tenslunll

I
de Intensltatea curentulul este
Tnfig. 62 de graficul:

II

lublil\\. Dependen\s

R.
E.
Fig. 61

62. A/egeli varianta corecte. La bornele

unei baterii, caracterizata prin t.e.rn.
E ~i rezistenta interioara
r, se
conecteaza un rezistor cu rezistenta

B. numai 1 ~i 2;
D. numai 3;

Daca in atoatuirea unui circuit

electric intra 0 sinqura sursa electrlca aceasta nu se poate nurni
retea electrica 1] aeoerec 2] el nu
poate avea noduri 3]. Varianta

coiecte

este:

A. 1,2,3;
C. numai 1;
E. nici una.

B. numai 1 ~i 3;
D. numai 3;

67. Intr-un nod de retea se tntatnesc

cel putin trei: 1. consumatoare; 2.
surse electrice; 3. laturi; 4. ochiuri.
Varianta corecis este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 3'~i 4;
D. numai 3;
E. numai 1.
68. 0 rarnura a unei retele electrice
este 0 portiune de retea care poate
fi alcatuita: 1. dintr -un consumator;
2. dintr-o sursa etectrica; 3. din mai
multi consumatori; 4. din mai multe
surse electrice; 5. cel putin dintr-o
sursa electrica. Varianta corecta este:
A. 1,2,3,4,5;
B. numai 1, 2 ~i 3;
C. numai 2, 3, 4, 5; D. numai 1, 2, 3, 4;

E. numai 1, 2, 4, 5.
69. Ochiul de rete a este: 1.
siune de laturi
curba;
2. un

0 succecare formeaza 0
contur
poligonal;

3. succesiunea mai multor consumatori ~i surse electrice; 4. conturul

pOligonal inchis format din mai
multe laturt, Varianta corects este:
A. 1,2: 3,4;'
B. numai 1 ~i 2;
c. numai 3 ~i 4;
D. numai 2;
E. nurnai-a.

70.

Suma algebrica a intensitatilor

curenthor electrici care se Intalnesc
intr-un nod de retea este nula 1]
deoarece 2] in nod purtatorf de
sarcina electnca nu se acumuleaza
~i nici nu dispar 3]. Varianta corecte
este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
c. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.

0,5 A

~~

72. lntr-un

nod de

retea

"
I',
j.,f

numai atunci cand laturile care

intalnesc
in nodul respectiv n
contin consumatori 1] deoarece
in caz contrar 0 parte din sarcln
electr'ca a electron nor de conduct"
rarnane la consumatori.
Varian
corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.
73. Stabilqi, pentru fiecare etlrmstie, oeo
este adevarata sau tets. IntensitA,
tile curentilor necunoscuf din reteau
reprezentata in fig. 73 au valorile:

14

4 A

1,3

A. prima lege a lui Kirchhoff se poate

aplica de (n - 1) ori;
B. prin aplicarea primei legi a lui
Kirchhoff se obt'n n ecuatii independente;

C. prin

aplicarea
primei legi a lui
Kirchhoff se obtin (n - 1) ecuatf
dependente;

D. prima lege a lui Kirchhoff refiecta

legea -conservarii sarcinii electrice
doar pentru (n - 1) noduri;
E. prin aplicarea primei legi a lui
Kirchhoff seobtin
(n - 1) ecuatf
independente.

Fig. 75

A. nula;
.0,15 A;
. 0,45 A.

0,2 A;

A. 11
C. 13
E. 15

= 1 A;
= 4 A.

74.

Stebiliii, pentru fiecare a firma tie,

B. 12 = 2 A;
D. 14 = 2 A;

B. 0,6A;
D. 0,3A;

l~A;:;A
II

12

'X:iylA
3

3A

SA

3A

Fig. 74
A. 11 = 6 A;
C. 14 = 2 A; 15
E. h = 10 A.

B.

= 1 A; D.

1I~1,5 A

+3A

r-

A
i4",16
I
""

A~II T II //
HI G I

dece este eoevsret sau tets. Intensitatile curentilor notan literal in

schema electnca dir:lfig. 74 au valorile:
15

12 = 4 A; IJ = 2 A;
Is =.5 A;

B.

C.

E.

Fig. 73

71. Alegeti varianta corects. lntr-o retea

electrica exlsta n noduri. Se poate
afirma ca:

A. sursa

D.

6. Se da montajul din fig. 76. Stabiliti,

pentru fiecare etirmeiie, daca este
adevarata sau falsa. Se afirrna ca:
2A
.........

1A

13

becun Identlce sunt connctut

In fig. 75, In care prln f ~i f' au
lo!>1 notate doua fire de scurtcircuit.
IIlogo/1
varianta
corects.
Daca
unpermetrul indica un curent de
Inlonsitate 0,3 A, atunci prin becul 2
vn circula un curent cu intensitatea:
f
j:'UlllI

r;,

Fig. 76

A. IBC = 3A;
C. IDF = 3,5 A;
E. IEF = 1,5 A.

B. 1GB
D. Ir:~F

= 4 A;
= 1 A;

77. fntr-un ochi de retea, sensul, curentului electric trebuie sa coincida

cu sensul de parcurs al ochiului 1]
deoarece 2] produsul I R nu poate
fi negativ 3]. Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.
78.

Alegeti
varianta
corecte.
Prin
conventie,
t.e.m.
a unei surse
electrice este pozitiva atunci cane:

electrlca este parcursa de

curentul electric de la borna pozitiva
la cea neqativa:
sursa electnca este parcursa de
curentul
electric
de
la borna
negativa la cea pozltlva:
sensul de parcurs al ochiului de
rete a este orar;
sensul de parcurs al ochiului de
retea este antiorar;
sensu I de parcurs al ochiului de
retea parcurge sursa de la borna
negativa la cea pozitiva.

79. Prin conventie, produsul IR este

pozitiv atunci cand: 1. curentul intra
in nod; 2. curentul iese din nod;
3. intensitatea este pozitiva: 4. sensul
curentului I coincide cu sensu I orar;
5. sensu I curentului electric prin ace I
. rezistor coincide cu sensul de parcurs
al acestuia. Varianta corecta este:
A. 1,2,3,4,5;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 3 ~i 4;
D. numai 5;
E. numai 3 ~i 5.
80. Alegeti varlanta corects. Un ochi de
retea este fundamental atunci cand:
A. este format din cel putin trei laturi;
B. contine ~i surse electrice;
C. are cel putin un nod de retea care
nu face parte ~i din alt ochi de retea:
D. are mai multe laturi care apartin ~i
altor ochiuri de retea:
E. are cel putin 0 latura care nu apartine ~i altor ochiuri.

81. De-a lungul unui ochi de retea:

A. suma t.e.m. ale surselor electrice
este eqala cu suma caderilor de
tensiune de pe fiecare ramura:
B. suma algebrica a t.e.m. ale surselor
electrice este egala cu suma algebrica a produselor dintre intensitatea curentului ~i rezistenta totala
pentru fiecare latura;

C. t.e.m. a surse/or electrice este ega/a

cu caderea de tensiune de pe
fiecare ramura: .

UJ
r

D. suma algebrica a t.e.m. ale surselor

electrice este egala cu suma algebnca a caderilor de tensiune pe surse;
E. suma algebrica
t.e.m. ale surselor
electrice este egala cu suma algebrica a produselor dintre intensitatea
cUrentului ~i rezistenta consumatorului pentru fiecare ramura.

E,

~e
<v>>:>

~13

a.

E,

~.

'4

83.

Stabilifi, pentru fiecare varianta,

dacfJ este adevaratfJ sau falsa. Prin
aplicarea legii a doua a lui Kirchhoff
pentru circuitul din fig. 83 se obtin:
A. trei relatii independente;

6V,O,sO

A.
B.
.C.
D.
E.

in cazul
in cazul
in cazul
in cazut
in cazul

B.

0,50; 2 V

=
=-

=-

Stabilifi, pentru fiecare varianta,

daca este adevarata sau falsa.
Pornind de la valorile marirnilor
fizice notate in schemele electrice
din fig. 85, se afirma ca:
6Vr

. ~ e

4V,O,10

.,. Ih
I

C.
Fig. 85

D.

0,70

24V;10

E.

t6~56
.

1,5(

1,80

-,

Fig. 89

'2

A. Uab =-4

88. Cand intrerupatorul

voltmetrul V1 indica
0,9 E (fig. 88). Voltrnetrnl
V2
are
rezistenta de doua
ori mai 'mica decat
a prirnului. Cand
tntreruoatorui k

va

Ugb

V.

B. Uag = -4 V;

D. Ugd = 19 V;

90.

87. Stabilifi, pentru fiecare etirmetie,

daca este adevarata
sau fa/sa.
lntensitatile
curentilor
ce. strabat
laturile retelei din fig. 87 au valorile:
A. I, 2,22 A;
B. 12 0,56 A;
C. 1 = - 0,01 A;
D. 1 = 1,78 A;
E. 12 = - 0,44 A.

V;

C. Udb = - 19 V;

E.
1,50
Fig. 87

a, U + E = tr,
b, - U + E lr,
c, U - E
lr,
d, - U + E
IT,
d, U,+ E= -Ir.

2A'

;,60

. d.

85.

E050
"

6246~~

~~.~~~

A.

'2

0,50; 2 V

4V;3,20

'~I~~

B.
= 0,01 A;
D. 13 = 0,04 A;

13= 0,03 A;
. I, = 0,03 A.

Fig. 84

~e ... (3
1A

E,

c.

B. in ochiul de retea I, E, = '1r-/2r;

2A

6V;0,30

Fig. 86

A. 11 = 0,04 A;

Utilizand intormatnle din fig. 89,

stabiliti, pentru fieeare a firm a tie,
daca este adevarata sau fa/sa. Tensiunile electrice intre diverse puncte
ale circuitului electric au valori/e:

100

'3

'/2

b.

D.
E.

vor

100

-e .
<r=>:::
I

Fig. 82

~.

C.

/1

Stabilifi, pentru fiecare variant,

daca este adevarata sau fa/s
Relatiile intre marimile fizice notat
in schemele din fig. 84, respectan
sensurile date, sunt:
E,

A.
B.

89.

84.

fl fnchls, cele doua voltmetre

indica:
U1 = 0,6 E, U2 = 0,3 E;
U1 U2
0,75 E;
U1 U2 = 6/7 E;
U1 = 7/9 E, U2
7/18 E;
U1 = 0,75 E, U2 = 0,25 E.

0,6 Cl:

2,1 V

='

Is

A. in nodul A, 13 - 11 - 12 = 0;
B. in ochiul de retea I, E = '3R + '2R + R;
C. in 0chiul de retea II, E = 14 (R + r) _
Is R + IsR;
D. in nodul D, 13 = 14 - Is;
E. in ochiul de retea III, - E = - '1rR -/sR.

'V:

Sfl/bllifl, pentru fiecare afirmatie,

,llIeil este adevarata sau falsa. IntenMIlle curentlor care traverseaza latu1110clrcuitului din fig. 86 au valorile:

I
I

C. in ochiul de retea II, E2 = 12 r + lr;

D. in ochiul de retea I, E,. + E2
1r-/2r,
E. in ochiu/ de retea III, E3 = - lr.:

6V,OSO

Fig. 83

Stabiliti, pentru fiecare 'Varianta,

daca este adevarata sau falsa. Prin
aplicarea legi/or lui Kirchhoff pentru
circuitul din fig. 82 se obtins:

2 A'

E2

82.

I,

13

1'l11\E3

D.

k este deschis,

Fig.M

Se da rnontajul din fig. 90.

Rezlstorul este parcurs de un curent
cu intensitatea /
v
10V;
0,2 A daca
20
sursa a doua
E2; 10
are t.e.rn.
E2
eqala cu: 1. 3,6
40
V; 2. 4,4 V;
3; 5,6 V; 4. 6,4
Fig. 90
V.
'Varianta
corects este:
A. numai 1, 2;
B. numai 3 ~i 4;
C. numai 2, 3;
D. numai 1, 4;
E. numai 1.

rlI

91. Alegeti
varianta corects. Se
dEl
,
.
circuitul reprezentat in fig. 91. Intensitatlte curentilor din ramurile puntii
au expresiile:

'c

Curentul

I
A.

lAB

ICB

2E/(r + R)

loc

IDA

2E/(r + R)
E/(r + 2R)

E/(r + 2R)

E/(r + R)
E/(r + R)

B.

E/(r + 2R)

C.

E/(r + 2R)
E/(r + R)

D.
E.

E/(r + R)

E/(r + R)

E/(r + R)

Fig. 91

Gruparea rezistoarelor
92. Intr-un circuit electric, un sistern de
rezistoare poate fi inlocuit cu un
rezistor echivalent ca: 1. dimensiuni;
2. rezlstenta; 3. intensitate a curentului electric; 4. tensiune etectrlca.

~~~~~~
A. 1,2,3,4;
C. numai 2;
E. numai 2 ~i 4.

94.

..mai
mare
dintre
rezlstentsl
rezistoarelor sistemului; 3. este ma
mare cecat cea mai mare dintre
rezistentels rezistoarelor sistemului;
4. poate fi calculate cu ajutorul

"
B. numai 1 ~i 2;
D. numai 2, 3 ~i 4 ;

93. Un rezistor care tnloculeste un

sistem de rezistoare este echivalent
ca rezistenta atunci cane, conectat
In circuit in locul: 1. sistemului,
determina
acelasl
efect
asupra
tensiunii electrice; 2. unuia dintre
rezistoarele sistemului, nu modifica
intensitatea curentului electric prin
circuit; 3. sistemului, nu modifica
intensitatea curentului care trece
prin circuit; 4. unuia dintre rezistoare, deterrnina aceeasi cadere de
tensiune. Varianta corecte este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1 ~i 2;
D. numai 3;
E. numai 2 ~i 4.
Rezistenta
echivalenta
a unui
sistem de rezistoare grupate in
serie: 1. este egala cu suma algebrica a rezistentalor ace lor rezistoare; 2. este mai mica decat cea

-------~-------

l'

At{

mal mien ducrJt

orlcarula dintre rezistoare
rece 2] In acest caz
rezistentei
echivalente

expresie:

pn

_.

If;daca

R; =S ;=1

rezis-

toarele
au
aceea~i
natura
sectiune. Varianta corects este:
A. 1,2;
B. numai 3 ~i 4;
C. numai 4;
D. numai 1;
E. numai 1 ~i 4.

95. La gruparea 'in serie a rezistoarelor:

1. intensitatea curentului este aceeasi
de-a lungul oricarul rezistor; 2. diferenta de potential totala este eqala
cu suma diferentslor de potential
individuale; 3. diterenta de potential
individuala este direct proporttonala
cu rezistenta Individuata: 4. rezistenta totala creste atunci cand
creste rezistenta individuala.
Varianta corects este:
A. 1, 2, 3, 4;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 3 ~i 4;
D. numai 1 ;;i 4;

E. numai 2 ~i 3.

poate

rezistoare
aceeasi

Rs

forma

;=1

S,

;
~,..

R,p

Fig. 99
B. 0,420;
D. 0,750;

A. 0,250;
C.0,50;
E. 0,21 n.

;=1

SIll

p;f;

3.

-=SpI-,
Rp

natura ~i sectiune: 4. Rp

;=1

.e j

=-?-,
IS;
1=1

atunci cand rezistoarele au aceeasi

natura ~i lungime. Varianta corecte
este:
I
A. 1,2,3,4;
B. numai 2 ~i 4;
C. numai 1 ~i 3;
D. numai 1;
E. numai 4.

~.

101.
La gruparea
in
paralel
a
rezistoarelor:
1.
diferenta
de
potential este aceeasi la capetele
fiecarui rezistor; 2. curentul total
este suma curentilor individuali; 3.
curentul
individual
este
invers
proportional
cu rezistenta
individuala: 4. rezistenta totala scade
atunci cand rezistenta individuala
crests. Varianta corecte este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1, 2 ~i 3
C. numai 1, 3 ~i 4;
D. numai 1 ~i 2;
E. numai 3 9i 4.
102. Alegeti
va rianta corects.
Un
conductor de sectiune constanta are
'rezistenta egala cu 36 0 ~i trebuie
talat in parti egale, care legate in
paralel sa dea un rezistor Cl:J
rezistenta de 1 O. Nurnarul acestor
parti este egal cu:
A.36;
B:6; C.12;
D.18;
E.9.

~~ __ JI_.j:\',-------....:...---~~~
I

II

atunci cand rezistoarele au aceeasi

(1'-

2.

99. Alege(i varianta corects. Rezistenta

unei benzi metalice de lungime
20 cm ;;i latlme 1 cm este 1 o.
Rezistenta
benzii
metalice
din
fig. 99, care este taiata din acelasi
tip de placa ;;i are ~
10 ern, d
2 cm ~i d'
3 em, este de:

II

1=1

-=I-'

98. Alege(i varianta corecte. Rezistentele a n rezistoare conectate in serie

forrneaza 0 progresie aritrnetica cu
ratia 2 0 ;;i primul termen 1 O. Daca
se aplica acestei qrupar: tensiunea
de 60,5 V, prin ea trece un curent
cu intensitatea de 0,5 A pentru ca
este alcatuita dintr-un nurnar de
rezistoare egal cu:
A. 10; B.5; C.2; D.40; E.11.

--=---Rp

IR

=pfI-

. Alege(i varianta corectii. Rezistenta

echivalenta a gruparii serie, alcatulta
din trei rezistoare identice care au
rezistenta egala cu 2 0 fiecare, este:
A. 2/3 0;
B. 3/4 0;
. 4/3 0;
D. 3/2 0;
.60.

1.

expresiile:

3]. Varianta core eta este:

A, 1, 2 ;;i 3;
B. numai 1 ~i 3;
numai 1;
. D. numai 3;
. nici una.

96. Prin gruparea

in serie a unor
de aceeasi natura ~i cu
lunqirne,
rezistenta

avea

100. Rezlstenta echivalenta

a unul
sistem de n rezistoare grupate in
paralel poate fi calculate folosind

103. A/agar/ varianta COrBcUJ. Rezlstenta

chlvalent~ a grup~rii paralel, formate
din 3 rezistoare identice care au rezis-

tenta egal~ cu 6 0 fiecare, este:

A. 180;
C.

II

u.

nslunlle la
urse au valorile:

E.250.

D. 6,33 0;

.90.

107. Alegelf varian- ~

ta corects. Daca
r1
U
100 V, r1
0,4 n, r2 = 0,6 0,
iar
voltmetrul
indica
U1
=
34,8 V (fig. 107),
atunci prin voltmetru trece un curent
cu intensitatea de:
A. 0 A;
B. 87 A;
C. 108,6 A;
D. 21,6 A;
E. 5 A.

104. n rezistoare au aceeasi natura

lungime. Rezistenta echivalenta
gruparea lor inserie este eqala
cea la gruparea
in paralel
deoarece

lstenta agal
B. 6,660;
D.500;

B. 0,50;

z o:

_1
~S

2]

L...;

_ n 1
- ~-S

~i,
la
cu
1]
3].

I_I;

;:1

Varianta corectti este:

A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
. numai 1;
D. numai 3;
. nici una.
varianta
corects.
Daca
rezistenta electrlca a fiecarei laturi
este R (fig. 105), atunci rezistenta
echivalenta intre punctele A si B
este egala cu:

105.

10 0 ~I R, are r
A.300;
C.700;

A/egeri

Fig. 105

A. (5/11) R;
C. (13/29)R;

B. (8/13)
R;
D. (13/17)R;

E. (5/21)R.
106. A/egeri varianta
eoreetti.
Rezistenta intre punctele A, Bale
circuitului
din
fig. 106 este 9 0
atunci cand R

R
8
Fig. 106

108. A/egeri varianta corects. Bateria

cu t.e.m. E = 20 V determina la
bornele
unui rezistor
tensiunea
U1 18 V, la bornele altui rezistor,
tensiunea U2
16 V, iar la bornele
gruparii
paralel
a celor
doua
rezistoare tensiunea:
A. U 10 V;
B. U 17 V;
C. U==14,7V;
D. U=18,5V;
E. U= 12 V.

109. A/egeri varianta

corects.
Daca
intre punctele A ii B se conecteaza
in serie doua rezistoare, intensitatea
curentului este de 1 A. Daca se
lnloculeste unul dintre rezistoare cu
altul, confectionat din acelasi material,
cu aceeasi lungime, dar de diametru
dublu, atunci intensitatea devine 2,5
A. $tiind faptul ca tensiunea intre
punctele A si B a fost rnentinuta
constants ~i egala cu 20 V, rezistoarele initiate au rezistentele in n:
A. 4, 16;
B. 4.,4;
C. 20; 8;
D. 20, 32; ,
E. 12, 16.

U
Fig. 111

Fig. 110
A.
B.
C.
D.
E.

U1 = 54 V, U2 = 0 V;
U1 52,67 V, U2 7,33 V;
U1 52,67 V, U2 -1,33 V;
U1 = 54 V, U2 = 12 V;
U1 = 53,25 V, U2 = 12,75 V.

=
=

B. 6 V;
D.8V;

A.9V;
C.27V;
E. 17V.

30

.112. A/egeri varianta

corects.
Daca
UAS = 120 V, R4 = 2 R3 ~i Uix: = 20 V
(fig. 112), atunci raportul R2 1 R1 are

=
=

111.
A/egeri
varianta
corecis.
schema din fig. 111, lampa arde
fel, fie tntrerupatorul
k este
inchis, fje deschis. Tensiunea
alimentare este U = 54 V, iar cea
la bornele lampii este:

valoarea:
~

In
la
fie
de
de

R1

R2

R3

R4

Fig.112
A. 2;

B.4;

C. 5; D. 3; E. 6.

Gruparea generatoa'relor

114.
A/egeri
varianta
corecte.
Un
nurnar de n generatoare electrice,
conectate in serie, anrnenteaza un

"

rezistor de rezistenta
relatie corecta:

113. Gruparea in serie a mai multor

generatoare electrice: 1. tnsearnna
. conectarea bornei negative a unuia
cu borna pozitlva a urrnatorului generator; 2. este avantajoasa atunci
cand rezistenta interioara a fiecarui
generator este mica; 3. este posibila
numai atunci cand generatoarele
sunt identice; 4. cu rezistenta interioara mare furnizeaza 0 tensiune la
borne mica. verient coreetti este:
A. 1, 2, 3, 4;
B. numai 2 ii4;
C. numai 1 ii 3;
D. numai 1;
E. numai 2 ii 3.

R. Nu este

"
LE
Ir; +R
j

A.I=

6.I=~

nE
nr+R'

/1

j:1

C.

.: = IE -fIr;
j

j:1

D.
E.

Isc

E.'

j:1

r;

j:1

= I-I;

Ubome =n(E-Ir).

115. Generatorul echivalent cu un sistem

de n generatoare electrice conectate
in
serie
prezi nta
urrnatoarele

caracterlstlci: 1. tensiunea electromotoare este egala cu suma t.e.m.

ale generatoarelor
conectate;
2.
rezistenta interna este eqala cu
suma rezistentelor interne ale generatoarelor; 3. curentul de scurtcircuit
este egal cu suma curentilor de
scurtcircuit ai generatoarelor conectate. Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
O. numai 1 ~i 3;
E. numai 3.

116. Un numar de n generatoare electrice identice, conectate In para lei,

alirnenteaza un rezistor de rezistenta R. Stabiliti, pentru fiecare afirmetie, daca este adevarata sau falsa.
A.

I =

nE
r+nR

B.

u=E-

nEr
r+ nR

Er
C. Ubol1lc = E --r+nR
O. Isc =n!:...
r '

nER
E,Ubol1le=r+nR

117. Alegeti varianta corecte. Doua

surse electrice identice sunt utilizate
pentru alimentarea
unui rezistor
care are rezistenta de 4 ori mai
mare decat rezistenta interioara a
unui element. Raportul intensitatilor
curentilor ce strabat rezistorul atunci
cane sursele sunt conectate In serie,
respectiv in paralel este egal cu:
A. 2; B. 2,5;
C.3;
0.1,5;
E. 1,6.
118.

Alegeti

vetienie

corecte.

Un

rezistor cu rezistenta R = 49 Oeste

parcurs de un curent electric cu
intensitatea 1
2 A daca gruparea
paralel fermata din surse electrice
identice, caracterizate prin e
100 V

~i 2

contine
mente egal cu:

un numar

de ele-

A. 3; 'B. 2;

C.4,

E.6 .

G,

119. Alegeti
varianta
cotects. U
rezistor de rezistenta R este con
tat la 0 baterie alcatuita din
elemente galvanice, fiecare cara
terizat prin t.e.m. E ~i rezistent
interioara r, grupate in serie sau r
paralel. Intensitatea curentului ele
tric care strabate rezistorul est,
aceeasi daca:
A. R nr,
B. r= nR;

C.

=
R = r,

E. r

D. R

r,J";;;

= RFn,.

120. Doua surse identice, caracterizate

prin E
2 V ~i r
0,3 a,

alimenteaza un rezistor de rezistents variabita. Se po ate afirma ca:

1. atunci cane R
0,2 0, curentul
furnizat de baterie este mai mare
daca sursele sunt conectate tn
paralel; 2. atunci cane R= 16 0,
curentul furnizat de baterie este mal
mare daca elernentele sunt grupate
tn serie; 3. atunci cand rezistenta
circuitului exterior este eqala cu
rezistenta uneia jintre
surse, cu~
rentul are aceeasi intensitate indiferent de modul de conectare al
surselor. Varianta corecis este:
A, 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 3;
D. numai 1 ~i 3;
E. numai 2 ~i 3.

121. Doua surse identice (E'

12 V,

r' 1 0) sunt conectate In serie. Generatorul echivalent se caracterizeaza

prin: 1. E
12 V; 2. r
2 0;
3. ecuatia caracteristicii 1 12 - 0,5
Uborne;
4. ecuatia
caracteristicii
Uborne
24 - 4 I. Varianta corecte
este:
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 ~i 2;

nWllQI :I, 4,

1111111111/,3,

uurnnl 1 !?I4.
Polul pozitiv al unui element,
(:i1racterizat prin t.e.m. 1,1 V ~i
Illzisten\a
interioara 1,9 0, este
.onectat cu polul negativ al elementului cu t.e.m. 2, 1V ~i rezistenta
mterioara

0, 1 ~.

Un

rezistor

cu

rezistenta de 2 Oeste
legat la
bornele bateriei obtinute. Se poate
firma ca: 1. circuitul este parcurs
de un curent cu intensitatea de
0,8 A; 2. diferenta de potential la
bornele rezistorului este eqala cu
2 V; 3. diferenta de potential la
bornele unuia dintre elemente este
2,02 V. Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 1 ~i 3;
D. numai 2 ~i 3;
. numai 1.

123. Doua surse electrice cu E1

si E2 = 1 V, respectiv r1 = tz

=
=

2 V

1 a
sunt conectate tn paralel ~i alirnenteaza un rezistor de rezistenta
variabila. Se afirrna ca: 1. daca
R 0,5 a, ambele surse furnizeaza
energie electrica circuitului exterior;

2. daca R 1 0, prin sursa cu E2 nu

trece
curent
electric;
3. daca
R 2 0, sursa cu E2 devine consumater. Varianta corecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3;
D. numai 1 ~i 3;
E. numai 1.

124. Alegefi varianta corects. Trei

surse caracterizate de parametrii:
(E, r), (2E, 2r), (3E, 3r) sunt legate
tn paralel. Intensitatea curentului de
scurtcircuit
al sursei echivalente
este eqala cu:
A. E I r,
C. 3E t r.
E. E I 6r.

B. 6E I r,
D. E I 3r,

125. Nu este

recomandabil
sa se
utilizeze gruparea tn serie a generatoarelor electrice cu t.e.rn. diferite 1]
deoarece 2] intensitatea maxima a
curentului debitat de grupare nu
trebuie sa depa~easca intensitatea
maxima care are valoarea cea mai
mica a curentului pe care-I poate
debita unul dintre generatoare 3].

Varianta corecta este:

B. numai 1 ~i 3;
D. numai 3;
E. nici una.

A. 1,2,3;
C. numai 1;

126. Daca generatoarele electrice conectate ln paralel care alimenteaza un

consumator
electric
nu
sunt
identice, atunci: 1. unele dintre ele
pot fi parcurse de curent electric Tn
sensul scaderii potentialului electric;
2. unele pot sa devina consumatori;
3. pot fi parcurse de curent electric
chiar daca circuitul exterior este
deschis. Varianta cotecte este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 2;
C. numai 1 ~i 3;
D. numai 2 ~i 3;
E. nici una.

Energia ~i puterea curentului electric

127. Efectele curentului electric au la
origine aceea~i cauza - campul electric 1] deoarece 2] se atribuie energie
potentlala de interactiune oricarui
sistem alcatuit din doua corpuri
electrizate 3]. Varianta corects este:

A. 1, 2, 3;
C. numai 1;
E. nici una.

B. numai 1 ~i 3;
O. numai 3;

128. Energia surselor electrice poate fi

transtormata

de catre consumatori

in: 1. lucru mecanic; 2. energle a

carnpulu! magnetic; 3. caldura; 4.
energie chimica; 5. energie a carnpului
electric. Varianta corecta este:
A. 1,2,3,4,5;
B. numai 1,3,4;
C. numal 2, 5;
D. numai 1, 3;
E. numai 4 ~i 5.
129. Alegeti varianta corecte, Nu este
expresia energiei e/ectrice transferate de curentul electric cu intensitatea I unui consumator oarecare, la
borne Ie caruia exista. diferen~a de
potential VA - VB:
A. W=q(VA-VB);
B. W= It (VA - VB);

C. 0 = qUAB;

D. W NeUAB, N - nurnarut purtatoruor

de sarcina electrica liberi;
E. W= UABlt.

130. Expresia W = Nqo( VA - VB) nu are

caracter general 1] deoerece
2]
exista conductoare In care curtatcrn
de sarclna electrica fiberi nu au
sarcina egal~ cu sarcina electnca elernentara 3]. Varianta corecta este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.
131. Deoarece
1] viteza medie de
transport a purt~torilor de sarcina
electrica fiberi dintr-un conductor de
sectiune constanta, la bornele caruia
tensiunea este constanta, este aceeasl
de-a lungul acestuia 2] energia
cinetica de transport a acestora
duce la cresterea energiei interne a
retelei 3]. Varianta corects este:
A. 1,2,3;
B. numai 2 ~i 3;
C. nurnat 2;
D. numai 3;
E. nici una.
132. Deoarece 1] purtatorf de sarcina
electrica fiberi se deplaseaz~ tn

pornunea
de
circuit
generatorului
tn sensul sc
potentialului electric, 2] are 10
mic~orare a energiei potential
acestora
de-a
lungul
portlu
parcurse 3]. Varianta corecie est.
A. 1,2,3;
B. numai 2 ~i 3,
C. numai 2;
D. numai 3;
E. nici una.
133. Alegeti varianta corects. Pen
deplasarea purtatornor Incarcatl
sarcina electrica q = 20 C printrrezistor de rezlstenta R
0,5 Q
efectueaza un lucru mecanic L
100 J atunci cane deplasarea a dun
A. 1 s;
B. 0,5 s;
C. 2 s;
D. 2,5 s;

E. 3 s.
134. Conductoarele 'metalice parcurs
de curent .electric se Incalzesc 1
deoarece
2] camput electric di
conductor accelereaza electronii 3}.1
Varianta corects este:

A. 1,2,3;
C. numai 1;

B. numai 1 ~i 3;
D. numai 3;

E. nici una.

135. Efectul termic al curentului electric

depinde de propriet~tile
conductorului considerat 1] deoarece 2]
conductibifitatea
electrica poate fi
doar electroruca 3]. Varianta corecu
este:
A. 1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1;
D. numai 3;
E. nici una.
136: Deoarece 1] scaderea energlel
potentia Ie a purtatorilor de sarcina
ce traverseaza un conductor mentinut sub tensiune constanta nu
determina cresterea. energiei cinetice a acestora 2] lnseamna ca, tn
acest caz, nu se respecta legea

V", 11111111
B. nurnal 2 ~i 3;
D. numai 3;
Contactele electrice imperfecte
Irobuie evitate 1] deoarece 2] in
icestea, pierderile prin efect Joule
unt mari 3]. Varianta corect este:
1,2,3;
B. numai 1 ~i 3;
numai 1;
D. numai 3;
. nici una.

R:

+--e
U

CJR103R2

+-

.+L

U
Fig. 138

O2 > 03;
C.03>02>01:

A. 01 >

B.02>03>01;
D. O2 > 01 > Q3;

E. 01 > 03 > O2.

139. Intr-un

calorim,etru cu apa este

introdus un rezistor conectat la 0
sursa electrica. Variatia temperaturii
sistemului poate sa depinda de' intensitatea curentului conform graficelor
din fi~. 139. Varianta core eta este:

rL to;

o~

Fig. 139

A. graficul

noteaza intensitatea curentului electric;

D. ambele grafice daca pe abscisa se
noteaza patratul intensitatii curentului electric;
. E. nici un raspuns nu este corect.
140. Alegeti varianta corects. Se da
circuitul
electric
reprezentat
in
fig. 140. 0 c~ldura mai mare se
degaja in rezistorul:
R1

8. Daca R1
3R2 (fig. 138), atunci
caldunte degajate in cele 3 montaje
se afl~ in relatia:

-D mR:

C. ambele graflce daca pe absctsa se

(1) daca pe abscisa se

noteaza patratul intensitatii curentului electric;
B. graficul (2) daca pe abscisa se noteaza intensitatea curentului electric;

= 40

R2

= 20

.G,=~n:R=l
Fig. 140

A. R1; B. R2; C. R3; D. R4; E. R1 ~i R4.

141. Alegeti varianta corecte. Puterile
disipate in circ ....:''',
~
tul din fig. 141.se
R ,
aM in relatia:
A. P1 > P2;

ROP,

B. P1 = P2;
C. P2 = 2 P1;
D. P1 = 4 P2;
E. P1 < P2.

P2

~:u

Fig. 141

142. Alegeti varianta corects. 0 p.lit~

electrica de putere P este alcatuita
din doua rezistoare conectate in
paralel, ale carer rezistente se aM
in relatia R1
2 R2. Daca aceste
rezistoare vor fi conectate in serie,
iar plita va fi sub aceeasl tensiune,
noua ei putere va fi egal~ cu:
A. 3 P;
B. 9 P;
C. PI 9;
D. P;
E. 2 PI 9.

143. Alegeti varianta corecte. 0 sursa

electrica, parcursa de curentul /1
2
A, dezvolta in circoitul exterior P1 ='
24 W, iar cand este parcursa de 12

" n

I ..
VI I.''''''W'~.''w = ..

~~fb~b

A.

B.

C.

D.

1. 0 Burfln ell t.o.m. E 10 V

rozlstenta lntertoara r
1 1l debltuaza in circuitul exterior 0 putere
II .: 9 W daca tensiunea la bornele
1.11 este eqala cu: 1. 9 V; 2. 1 V;

E.

Fig. 147

b A, dezvolta In circuitul exterior P2

30 W. Intensitatea curentului de
curtcircuit
pentru aceasta sursa
ste egala cu:
A. 12 A; B. 8 A; C. 7 A; D. 4 A; E. 16 A.
144. A/egeti varianta corects. 0 baterie
disipa 0 putere P = 16 W Tntr-un
rezistor de rezistenta R 4 n. Daca
se mareste de n 2,5 ori rezistenta
rezistorului, intensitatea curentului din
circuit scade de doua ori. Caracterisuclle bateriei sunt date de varianta:
A. F = 11 V, r = 1 0;
=12V,r=20;
C. E = 12 V,r= 0,5 d;
D. E 23 V, r= 1,50;
E. E 15 V, r = 0,2 O.

=
=

145. A/ege(i varianta corecte. 0 baterie

alcatuita din n elemente identice,
fiecare caracterizat prin t.e.m. 5,5 V
~i rezistenta
5 n, conectate tn
paralel, asiqura In circuitul exterior
un curent de 2 A. Daca puterea
dezvoltata ln circuitul exterior este
7 W, atunci n este egal cu:
A. 5; B.4;
C.7;
D.10;
E.3.
146. A/ege(i varianta corectii. Pentru a
asigura functioriarea norrnala a unei
lanterne cu parametrii nominali Uo
120 V ~i P9
60 W, se utilizeaza
elemente cu parametrii E
4 V si
r = 2 n lntr-un nurnar de:
A. 30; B. 20; C. 40; D. 25; E. 35.

147. A/egeti varianta corectii. Puterea

dezvoltata Intr-un rezistor de rezis-

tenta constanta

depinde de tensiun

aphcata la bornele acestuia confon

graficului din fig. 147, varianta:
148. A/egeti varianta corecie. Putere
cezvoltata lntr-un reostat rnentinu
sub tensiune constanta depinde d
rezistenta acestuia conform grafi
cului din fig. 147, varianta:
149. Se considera un circuit simplu
alcatuit dintr-o sursa cu t.e.m. E
rezistenta interna r ~i un rezistor
carui rezistenta R poate fi modi
ficata. Stabili(i, pentru fiecare afi,.
metie, dece este adevarata sa
fa/sa. Se afirrna ca:
A. la scurtcircuit intensitatea curentulu
are valoare maxima;
B. la scurtcircuit tensiunea la born
este nula, iar la mersul In gol est
eqala cu t.e.m. a sursei;
C. la scurtcircuit puterea furnizata cir
. cuitului exterior este. nula;
D. la mersul In gol puterea furnizata

circuitului exterior este maxima;

E. la mersul In gol intensitatea curen .
tului este nula.
150. A/egeti
electrlca
tensiune
r 4 n,

varianta corects. Puterea

dezvoltata de 0 sursa de
continua cu E
100 V ~i
atunci cand este scurtcircuitata, are valoarea:
A. P 0;
B. P 625 W;
C. P 2500 W;
D. P 10000 W;
E. P= 1250 W.

=
=

rezlstorul de reztstenta R puterea

maxima P = 9 W la un curent / =
3 A. Parametrii sursei sunt:

=
=

3. 3 V; 4. 6 V. Varianta corecte este:

ft.. 1, 2. 3. 4;
B. numai 1 ~i 2;
, numai 3 ~i 4;
D. numai 1;
, numai 4.

. Doua elemente
galvanice
cu
aceleasi caracteristici, E ~i r= 0,8 n,
alirnenteaza
doua rezistoare
de
rezistente R,
4 n, respectiv R2.= 6
n, conectate In paralel. In functie de
modul de conectare al elementelor,
randamentul
circuitului
electric
poate fi: 1. 0; 2. 0,6; 3. 0.75; 4. 6/7.
Varianta corects este:
A. 1, 2, 3;
B. numai 2;
. numai 4;
D. numai 1 ~i 3;
. numai 1,2,4.

sursa electrica
de rezistenta
interioara r 2,5 n este conectata la
un rezistor de rezistenta R,
10 n.
Se afirma ca: 1. sursa furnizeaza
altui circuit exterior aceeasi putere
ca tn R, daca acesta are rezistenta

153.

R2

= 8 o:

2. cand circuitul exterior

contine rezistorul R" randamentul
circuitului este 11,
0,8; 3. cand
circuitul extericr confine rezistorul
R2, pentru care acesta dezvolta
aceeasi putere ca In R" randamentul
este 112 0,2; 4. tntre cele doua
randamente exista relatia 11, = 1/ rj2.
Varianta corecte este:
\
A. 1,2,3,4;
B. numai 1 si 2;
C. numai 3 ~i 4;
D. nurnai 2 si 3;
E. numai 1 ~i 4.

A.

E.

t'" .

= 3 V, r = 1 0;

=
=
E = 9 V, r = 1 O.

155. A/egeti varianta corects. Curentul

de scurtcircuit
al unei baterii are
intensitatea lee
50 A. Daca la
bornele bateriei se conecteaza
un
rezistor caruia bateria li furnizeaza
puterea maxima, atunci tensiunea la
bomele bateriei este U 12 V. Bateria
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. E 12 V, r = 0,24 0;
B. E = 36 V, r= 3,6 0;
C. E 24 V, r 0,48 0;
D. E = 36 V, r = 0,72 0;
E. E = 96 V, r= 1,92 O.

156. A/ageti varianta corecte. Bateria,

care la scurtcircuit disipa puterea
Pe 600 W, poate debita 0 putere
maxima In circuitul exterior eqala, In
W, cu:
B. 300;
A.600;
D. 1200;
C.150;
E.950 .

157. A/egeri varianta corecte. 0 baterie

furnizeaza aceeasi putere circuitului
exterior
pentru doua valori ale

154. A/egeti varianta corectii. Sursa,

caracterizata
prin
t.e.rn.
E ~i
rezistenta interioara r, dezvolta tn

B. E = 6 V, r = 1 0;
C. E = 36 V,.r 3 0;
D. E
9 V, r = 0,5 0;

rezistentei acestuia: R,
0,1 n,
respectiv R2 = 6,4 n, Daca bateria
debiteaza ln circuitul exterior 0
putere maxima Pmax
5 W, atunci
ea prezinta urmatoarele caracteristici:
E = 12,65 V, r= 8 0;
E 4 V, r 0,8 0;
E = 1,25 V, r= 0,156 0;
E = 3,57 V, r= 0,64 0;
E=4,47V,r=20.

A.
B.
C.
D.
E.

MECANICA
1. De ce locomotivele
dur ill umlnlu)

nu se confectioneaza

din materiale

USOfll

. Expllca\1 de ce toate corpurile cad la fel In vid, cu to ate c

ictloueaza asupra lor din partea Parnantului (greutatea lor) difera d
In ultul.
J. Un corp este deplasat, pe distanta d, pe 0 suprafata orlzontala,
ilutoru'

unei forte constante

F care face un unghi a, cu directia orizontal

I xpllcati de ce lucrul mecanic efectuat de forta este egal 'cu lucrul mecan
foctuat de componenta orizontala a fortei pe aceeasi distanta.
. Ce se lntampla daca umflarn un balon de cauciuc cu aer i, fara a-II
la capat, Ii dam drumul cu orificiul ln jos? Cum explicati?
~. Doua corpuri din acelasi material,cu
mase diferite, se oeplaseaza
aceeasi suprafata orizontala, avand initial aceeasi viteza Vo. Explicati de
dlstanta parcursa de cele doua corpuri pana la oprire este aceeasi, desi fort
de frecare sunt diferite.
.
Un corp de rnasa m coboara pe un plan Inclinat de unghi ,a, care s
continua cu un plan orizontal. Miscarea are loc cu frecare atat pe plan
lnclinat, cat i pe planul orizontal. Daca masa corpului crests de doua ori, can
(I.

va fi raportul deplasarilor pe suprafata orizontala pana la oprire? Explicati.

7. Un corp de masa m este aruncat vertical In sus cu 0 viteza v. De cate or:
reste inalttmea la care corpul se ridica daca: a. masa se rnicsoreaza de 3 ori I
b. viteza cu care este aruncat corpul creste de 3 ori? Explicati.
H. Un corp e!?te atarnat de 0 sfoara suficient de lunga i groasa pentru a-I
ustine fara sa se rupa. Daca ridicarn corpul suficient de sus i " lasarn apoi s
cada, sfoara se poate rupe. Cum explicati?
9. Nu putem terg,e cu radiera scrisul de pe 0 foaie de hartie asezata pe
rnasa decat daca tinern hartia cu mana. Explicati de ce.
.
10. Un om poate ajunge de la parterul unui bloc la etajul 5 In trei modurl
diferite: 1) foloseste liftul; 2) rnerqe pe scan: 3) pana la etajul 2 merge pe scari,
poi ia liftul. In care dintre cele trei situatii, lucrul mecanic efectuat de greutatea
omului este mai mare? Justificati raspunsul.
11. Unui corp i se imprirna acceasi viteza lnitiala pentru a se deplasa pe trei
suprafete orizontale din materiale diferite: 1) din sticla: 2) din lemn; 3) din beton
neslefuit. Notarn cu L1, L2 i L3 lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pana
18 oprirea corpului In cele trei situatii. Ce relatie exista lntre valorile L1, L2 i Lg?
12. Descrieti transtorrnarile
de energie care au loc atunci cand 0 minge de
cauciuc cade de la 0 anumita Inaltime, ajunqe la Parnant i se ridica din nou.
Se neglijeaza frecarea cu aerul.

1\. \)()W) C(IIIHIII tdentice sunt aruncate cu aceeasl vlteza initiala de la 0

ununlta iualtlme: unul vertical In sus, iar celalalt vertical In jos. Care dintre ele
.1 .wea 0 viteza mai mare la suprafata Parnantului?
Se neqlijeaza frecarile cu
uuul. Explicati,
i.1, De ce la tragerea cu arma patul armei trebuie apasat bine In urnar?
I xornplul 1. Doua vagoane pornesc sirnultan i se deplaseaza pe sine orizontale
.ipropiate, paralele, In sensuri opuse. Vitezele initiate ale celor doua vagoane
lint V01=22 m/s si, respectiv, v02=15 m/s. Fortele de rezistenta ce actioneaza
.rsupra vagoanelor sunt direct proportionale
cu masele lor, coeficientul
de
prcportionatitate
fiind 1J=0,01., a. Sa se reprezinte
pe aceeasi diaqrarna
.Iopendenta de timp a vitezelor celor doua vagoane pana In momentul t=220 s
!ldca In rniscarea lor nu intervine nici 0 schimbare. b. Sa se calculeze distants
Ilitiala dintre cele doua vagoane daca dupa 100 s cele doua vagoane trec unul
pe langa altul. c. In momentul cand cele doua vagoane trec unul pe langa
iltul, din primul vagon este aruncat In cel de-al doilea un pachet cu masa
m=50 Kg, cu viteza v=9 m/s fata de primul vagon, orizontala si perpendiculara
pe directia rniscarii vagoanelor. Sa se calculeze energia cinetica a pachetului.
d. Sa se calculeze viteza celui de-al doilea vagon dupa ciocnirea plastica cu
pachetul. Masa celui de-a I doilea vagon este m2=200 Kg (g=1 0 rn/s").

Rezotvete
a. Calcularn acceleratlile
referinta ales (Fig. 1a) :

celor doua vagoane

YL
F
~

-+

(m/s)

22

V01

,,~
,

1,

cont de sistemul

A,

::I",

tinand

'V02

0
;:.'1 B

III

;:'1",

did
1.

t (s)

Ff2

Fig,1b

:'"

>:.

Fig,1a

-F; - -

=I11,a,::::>-F/o

= 111,
a, ::::>-PI11,g=I11,a,::::>a,

=-pg=-O,II11/s

Analog:

F/2 =1112a2::::> FJ2 =1112G2::::>pm2g=1112({,::::>G2=pg=O,lm/s

Legile vitezelor celor doua mobile sunt:

v, = vo, + a.t
V2

= V"l

+ a2l

TInand cont de sistemul de referinta ales:

V'II

= 22 111I s

de

'.,

. ''''

11..1''

l.lucl

(1)

v, ,: (22- 0,11) 11/ /.1'

(2)

v, =(-15+0,11)

~i

V'"

= -I

5 11/ 1 ,I'

I11ls

Helatlile (1) ~i (2) se reprezinta grafic sub forma unor drepte, Determln
punctele in care aceste drepte taie axele:
Pentru V1: t=o v1=22 m/s ~i t=220 S V1=0 m/s
Pentru V2: t=O v2=-15 m/s si t=150 s V2=0 m/s (fig, b)
b. Considerarn originea sistemului de axe In A (Fiq.t.a). Ecuatiile de mili
puntru eele doua vagoane sunt:
I'

\',

vll,I+a'2

X1=X2'

t'
Cl'2=d+v",t+a'2::::>d=(v,"-v"JI+(a,-a,)

'

P.ibila. +

t2

::::>

rs;J

~
V1

=cv.

-:

nergia cinetica a paohetului

p.

plastlca dintre bila ~i taler se conserve

-

i.talcr

:! p..~I.\lclII ::::>

m;"

V;

Einifial

= Efinal

(m + m )v2
0

::::>

= 5625 j

Fig. 1c

222

Aplicarn legea conservarii impulsului sistemului format din pachet ~i vagonul 2:

Relatia dintre lnaltimea

vagon 2

Proiectam
~i obtinern:

tuv, +I11,V,

v,z =2 g h

aceasta relatie vectoriala

dupa directia

miscarii vagoanelor

C.

I17V,+I17,V,
- =-1,61111 s
111+111,

bila de masa m=O,4 Kg cade liber de la lnaltimea

Rezolvare .
a. Talerul este in echilibru:
::::>

F,-

G ,,= 0'

= --'
(

n1V

+ 111,

ky2

+ _0 + (m + mo )gd =-

~I

v d'm re It'd
ana

e mal' sus,

ky2

0 bti
pnem:

v,,(I11+m,,)(kd
=
m

, --2gd

1111

de la care cade bila ~i viteza ei langa taler este:

::::>

ky "

m"g

=0

::::>

m"g
Y" = -k-'=

0 ,,),)
"" em

deci
eel:

h =-=
v,'
2g

(OX)

h fata de

talerul de masa mo=O,2 Kg, fixat la capatul superior al resortului de constants

lastica k=600 Nrm. In urma ciocnirii, bila se lipeste de taler, iar distants
maxima, pe vertlcata, pe care se deplaseaza talerul rata de pozitia initiala este
d=O,1 m. Determinati: a. deformarea resortului lhainte de ciocnire; b. inaltimea h de
la care cade bila; c.varlatia impulsului bilei prin ciocnirea cu talerul (g=10 rn/s").

/-. "+ -G,,= 0

P final

(m+I11,)v'::::>v'=

xemplul 2,

::::>

-In I'd'
ocum

I) I pocnet

(m + 111)v
I

unde y = y" + d

d. Calcularn viteza celui de-a I doilea vagon in momentul Intalnirii :

, v 2 = v"' + a 2 t = (-1 5 + 0,1 . 100) 1111 s = -5 In 1 s

+ Pi

impulsul sistemului:

v este viteza sistemului dupa ciocnire.

Apllcarn legea conservarii energiei mecanice tinand cont ca sistemul are
atat energie potentials qravitationala, cat ~i energie potentiala determinate de
fortele elastice. In 'fig, 2 sunt aratate nivelurile pentru care energia potentials
este nula.

este E(.

mv I

111

Pamant este suma vectoriala a vitezei pachetulu

de vagon ~i a vitezei vagonului fata de Parnant (fig. 1c).

~..
v. - v, +v::::> v,
+v
unde: v, = v," -llg! = 12ml s
\

= 15mJ

'

..

d=2700m

In\a

docl: v"

Ti, -------------'Fig. 2

b. In ciocnirea

12

C. Viteza pachetului fata de

'>'7 7'57',.,.,

~I

~lx2=d+vII,t+a22

In momentul lntalnirii
1'",/1

., I"

Sp

mv
= 111\1 -I11V, = 111--'(

- v,
111+111"

J = ---'mm,v

(111+111,,)(kd
-2111g
111

m+m;

= -0,58

2 gd)

0975
= v,

In

Ns

15. Un om cu masa m1=80 Kg se afla ln repaus,

tntr-o barca de rnasa

m2=40 Kg ~i lungime 1=3 m, Omul Tncepe sa alerge de la capatul A al barcii cu
acceleratia a1=2 m/s2 fata de Pamant spre celalalt capat B, a. Ce torta de
tractiune dezvolta omul? b. Ce acceleratie capata barca fata de Parnant? c. In
cat timp ajunge omul In B? d. Care sunt impulsul total ~i enerqia totala ale
sistemului om-bares atunci cane omul a ajuns tn B?
16. Doua mobile de rnasa m1= ,6 kg, respectiv m2=2 kg se afla la distanta
d = 120 m unul de celalalt. Un resort orizontal, de constanta elastica K=600 N/m,
este prins de corpul rn-. Mobilele se deplaseaza
unul spre celalalt pe 0
suprafata
mobilelor

orizontala, cu trecare, coeficientul de trecare fiind ~=0,2, Se irnprima

simultan vitezele initiale v1=12 rn/s ~i v2=20 m/s. Sa se afle: a. timpul

re mobileIe se clocnesc (Iungimea resortului este neglljabila Tncom

d); b. vlteza mobllului de rnasa m2 in momentul ciocnirii; c. com prim
mnxlrna a resortului (g =10 m/s2). Se neglijeaza lucrul mecanic efectuat
lor\ole de frecare in timpul ciocnirii corpurilor.
17. Un tren cu masa de 1000 t ii rnareste viteza de la v1=54 Km/h la V2=
ntr-un mlnut !?i40 secunde. Forta de tractiune dezvoltata de locomotiv
I "'80 KN. Sa se calculeze: a. acceleratia trenului; b. lucrul mecanic efectuat
lor\o de rezlstenta in timpul t; c. puterea medie dezvoltata de motorul
locomotlvei in intervalul de timp considerat.
IH. Un corp este lasat sa cada liber de la lnaltlmea h.
11 acelasi moment, pe aceeasi verticala, este aruncat de
la sol, vertical in sus, un al doilea corp cu viteza initiala 60
VU~I cu masa egala cu jumatate din masa primului corp.
raflcul din fig. 18 arata dependenta distantei dintre
Ie doua corpuri in functie de timp. Calculati: a. distanta parcursa de primul corp pana la ciocnire; b. viteza
Inltlala a celui de-al doilea corp; c. marimile i sensurile
vltezelor celor doua corpuri dupa ciocnirea perfect
Fig. 18
lastlca (g =10 rn/s").
1I). Un corp cu rnasa M=50 kg este urcat cu viteza
onstanta, v=20 mIs, pe un plan inclinat, care face
unghlul a = 30 cu orizontala, folosind sistemul din
fig. 19. Coeficientul de frecare intre corp i plan fiind
11=0,2, sa se determine: a. masa corpului, m, folosit
Fig. 19
pentru ridicarea corpului M; b. lucrul mecanic efectuat
de greutate asupra sistemului in fiecare secunda; c. puterea rnecanica pierduta
a urmare a frecarii (g=10 rn/s').
20. Un corp eu masa M=50 g este aruncat de jos in sus pe un plan inclinat
u viteza initiala vo=40 m/s. Se cunosc: coeficientul de frecare dintre corp i
plan ~L=O,2,unghiul planului a=30oi g=1 0 m/s2. a. Dupacat timp ajunge corpul
la distanta maxima fata de locul lansarii? b. Puterea medie dezvoltata de forta
de frecare la urcarea corpului pe plan. c. Momentul revenirii la locul lansarll,
daca se considera originea timpului momentul Tn care incepe miscarea
corpului. d. Variatia impulsului corpului din rnornentul lansarii pana la revenirea
Tnlocul de lansare.
'
21. Experimental se realizeaza sistemul din fig. 21.
~
Se mascara unghiul planului, a, i se observe ca
M
pentru rn=rn-, respectiv m=nrn, sistemul are 0 miscare
m
uniforrna. a. Exprirnati coeficientul de frecare in functie
de a i n. b. Calculati acceleratia sistemului pentru:
Fig. 21
o
a=30 , ~=0,2, M=4 Kg, m=2,5 Kg.
ell

. Pineo AU do IlInnllll" I 4 III ~I rnasa M=20 Kg

dcplaseaza fara trec.u U pe 0 suprafata orizonA
M
m~
toll~1.
Corpul de rnasa m=10 Kg aflat initial in B (fig. 22)
W}//////////H///; ~
';0 deplaseaza cu frecare pe placa, ~L=O,1,SisteFig,22
mul, initial in repaus, este pus in rniscare sub actiunea unei forte F=70 N.
Aflati: a. in cat timp corpul de rnasa m ajunge in A; b. impulsul sistemului cand
corpul m a ajuns in A; c. lucrul mecanic efectuat de forta F pe durata de la
punctul a) (g =10 rn/s").
23. Peste un scripete ideal este trecut un fir fara rnasa, de capetele caruia
sunt legate doua corpuri de mase m1=2,5 Kg i m2=1,5 Kg. Initial corpurile sunt
tinute astfel lncat distanta dintre ele, masurata pe verticala, sa fie d=1 m
(corpul de masa rn, este deasupra celui de rnasa m2). Se lasa sistemul liber.
Sa se calculeze: a. acceleratia corpurilor; b. dupa cat timp corpurile se afla la
aceeasi lnaltirne; c. modulul impulsului sistemului in momentul in care cele
doua corpuri se afla la aceeasi tnaltirne (g =10 rn/s").
24. 0 bila de biliard, cu masa m1=O,1Kg, se deplaseaza cu viteza v1=10 m/s
pe . 0 suprafata orizontala fara frecari i ciocneste perfect elastic 0 alta bila
identica aflata in repaus. Ciocnirea nu este central a i din acest motiv vitezele
bilelor dupa ciocnire au directii diferite. Marirnea vitezei primei bile dupa
ciocnire este u1=8 m/s. Calculati: a. energia cinetica a sistemului celor doua
bile dupa ciocnire; b. marimea vitezei celei de-a doua bile dupa ciocnire;
c. unghiul dintre vitezele celor doua bile dupa ciocnire.
25. Un corp cu masa m=2 Kg este tras in sus, fara
frecare, pe un plan inclinat ce face unghiul a cu planul
orizontal. Cablul se rupe dupa t=2s. Graficul din fig. 25 5
reprezinta cependenta vitezei corpului de timp
(g=10 m/s"). a. Determinati acceleratiile corpului i unghiul a. b. Ce distanta a strabatut corpul in urcare;
2 3 t (5)
c. Calculati tensiunea in cablu.
Fig. 25
26. Pentru sistemul din fig. 26 se cunosc: m1=6 Kg,
m2=5 Kg, F1=60 N, a=30o, q=tOm/s" i coeficientul
~
de frecare dintre corpuri i suprafata orizontala pe
F,
care se afla, ~L=0,46.Initial sistemul este in repaus.
.m?
~.
Dupa t1=4 5, firul care leaga corpurile se rupe, Sa se
7Q7777~
~
afle: a. forta cu care primul corp apasa pe suprafata
Fig. 26
orizontala in timpul actiunii fortei F1.; b. rnarimea
fortei de contact dintre m2 i suprafata orizontala in prima secunda i unqhlul
facut de aceasta cu verticala; c. viteza maxima a corpurilor; d. distanta dintre
corpuri lei rnornentul t'=5 6, stiind ca lungimea firului este 1=1m.
'
27. Un corp cu masa rn, ciocneste central i elastic un alt corp de rnasa
m2=O,5 Kg, aflat in repaus. Tn urma ciocnirii, corpul de rnasa rn, transfers
'10

corpulul Ill;. enerqla clnetlca Ec=4 J. Calculatl: a. impulsu! celui de-al doll
corp dupa clocnlre; b. variatia impulsului corpului rn- prin ciocnire; c. Ior]
ictloneaza asupra lui m, daca ciocnirea dureaza 0,1 s.
H. Pe un drum ABCD (fig. 28) se deplaseaza un mic corp de rnasa m=0,2 ~g.
Porllunlle AB ~i CD nu sunt suprafete
h1
plane ~i freearea pe aeeste portiuni este
Iloglljabila.
Portiunea BC este plana si
orlzontala, iar eoefieientul de frecare este
Fig. 28
p=0,2. Cunoscand tnaltlrnea h1=1,25 m,
I3C=40 em ~i g=10 rn/s", se cere sa se determine: a. viteza eorpului tn WI
. lucrul meeanic al fortei de frecare pe portiunea BC; c. inaltirnea maxima h2 I
re urea eorpul pe portiunea CD dupa lansarea din A; d. de cate ori strabat
rpul portiunea BC pana la oprire si la ce distanta de B se opreste eorpul.
I). Un elev urea Tn lift pentru
a se
deplasa tntre doua etaje ale unui bloc. EI

urrnareste indicatiile unui dinamometru de

re a atarnat un corp de 100 9 lncepand
din momentul pornirii liftului (t=O) pana:
;And aeesta se opreste. Pe baza deter-

F (N)
1,4
--

04
' ----:

:
I
:

[os). Raportul maselor este m1/m2=2/3, iar energia de explozie este E=5000 J
!?i se distribuie integral sub forma de energie cinetica a celor doua fragmente.
sa se calculeze: a. lnaltirnea
maxima pe care 0 atinge corpul; b. energiile
, ,
mecanice ale celor doua fragmente imediat dupa explozie; c. intervalul de timp
lntre momentele atingerii Parnantului de catre cele doua fragmente (g=1 0 m/s2) ,
33. Locomotiva unui tren de 600 t dezvolta 0 putere constanta de 10 MW.
Trenul are 0 miscare rectilinie ~i uniforrna. La un moment dat, se desprinde un
vagon cu masa de 60 t. Dupa un timp de la desprinderea vagonului, trenul
capata 0 viteza constants de 40 Km/h. Se considera toate fortele de rezistenta
proportionale
cu qreutatile. a. Calculati raportul dintre forta de rezistenta ~i
greutate. b. Care a fost viteza trenului Tnainte de desprinderea
vagonului?
c. Ce distanta a parcurs vagonul pana la oprire (g=10 rn/s')?
34. Un avion cu rnasa m=2,5 t cu motorul oprit planeaza cu viteza v=144 Km/h,

,-

':
1

.U. Un oorp eu masa m=100 9 este aruncat de [os tn sus pe verticala eu

vrtoza inl~lala vo=200 m/s. In punetul de lnaltime maxima la care poate ajunge
.orpul, are loe 0 explozie tn urma careia se obtin doua fragmente de mase rn,
I m2 care se vor misca In sensuri opuse pe directie verticala (m, porneste ln

t (5)

mlnarilor facute, el traseaza grafieul din

0
1
5
Fig. 29
fig. 29. a. Calculati acceleratiile liftului ~i
precizati sensu I de miscare Tntre cele
doua etaje; b. Care este diferenta de nivel Tntre etajele tntre care s-a deplasat
IIftul? c. Pe podeaua liftului este un pachet cu masa m'=2 Kg. Cu ce forta
pasa pachetul pe podea tn momentul 1'=5,1 s (g=1 0 m/s")?
30. Pe 0 suprafata orizontala, neteda, fara frecari, se afla doua corpuri de
masa m1=1 Kg ~i m2=2 Kg leqate la capetele unui resort. Resortul este tinut
omprimat cu ajutorul unui fir. Energia potentlala
resortului este Ep=12J. Se
rde firul ~i cele doua corpuri capata vitezele V1 si V2 atunci cand se desprind
de resort. a. Aplicand legea conservarii impulsului pentru sistemul descris,
deterrninaf raportul vitezelor celor doua corpuri ln momentul desprinderii lor de

resort. b. Care sunt vitezele celor doua corpuri dupa desprinderea de resort? c.
Oupa cat timp distanta dintre corpuri este de 24,3 m daca In momentul
desprinderii ele se aflau la 30 cm unul de altul?
31. Un corp cu masa m se afla pe 0 supratata orizontala pe care se poate deplasa
fara frecare. Corpul este leg at de un resort orizontal de constanta elastica k. Ini~ial
resortul este nedeformat ~i are lungimea xc. lncepand cu momentul 10=0, cand lungimea resortului este xc, asupra corpului actioneaza 0 forta F. Sa se calculeze:
a. lungimea maxima a resortului daca forta F este constanta; b. lungimea
maxima a resortului daca torta F creste foarte Tncet de la zero la valoarea F.

coborand de la tnaltirnea h1=2 Km la h2=1 Km ~i parcurqand 0 distanta d=10 Km.

Calculatl: a. energia totala a avionului la Tnceputul coborarii: b. lucrul mecanic
efectuat de fortele de rezistenta in timpul coborarii avionului; c. puterea pe care
trebuie sa 0 dezvolte motorul avionului pentru a se Tntoarce cu aceeasi viteza
(g=10 rn/s").
35. De tavanul unui vagon este legat un fir de lungime 1=7,3 cm ce are prins
la celalalt capat un mic corp greu. a. Vagonul este tn repaus. Atunci cand firul
face cu verticala un unghi 0=30, i se tmprlma corpului 0 viteza v perpendiculara

pe fir pentru -ca acesta sa faca un unghi P;::600 cu verticala.

Calcu-

lati v. b. Vagonul este lasat sa alunece liber, fara frecari, pe 0 panta de unghi
8=10, Cu ce unghi fata de verticals deviaza firul tn pozitia de echilibru relativ
al corpului fa,a de vagon (g=10 m/s2)?
36. 0 sanie de rnasa m ~i lungime I intra la un moment dat (t=O), cu viteza v
de pe zapada cu coefieientul

de frecare la alunecare

~l1pe asfalt cu coeficientul

de frecare la alunecare ~2 (~2>~1)' a. Ce lucru mecanic etectueaza forta de

frecare tn timpul trecerii de la 0 portiune la alta a saniei? b. Ce vlteza v are
sania

dupa

ee a intrat

pe portiunea

de

asfalt? c. Ce conditie trebuie sa Tndeplineasca Vo pentru ca sania sa nu poata trece

In .Tntregime pe asfalt?
37. Un corp cu masa

m =1 Kg, aflat tn

repaus, este tras pe un plan orizontal

. Ec (J)

de 0

forta constanta
paralela cu planul, care
se anuleaza la un moment dat. Graficul

05
'

,
2,5
Fig. 37

x(m)

IZlcA MOLECULARA

ndentel energlei cinetice a corpului de pozitla sa este dat in fI_.

Calculatl: a. vlteza maxima a eorpului in timpul frecarii: b. timpul in car
paroursa dlstanta de 0,5 m, masurat din momentul plecarii corpului; c. coeficlent
do frecare cu planul; d. forta de tractiune (g=10 rn/s").
JH. Ooua bile de mase m1=0,4 Kg ~i m2=0,6 Kg sunt suspend ate de fI
pmalele de lungime 1=1~astfel lncat bilele se ating. Prima bila este deviata cu U
unch: (x,1=600~i lasata liber. Cu ee unghiuri deviaza bilele daca ciocnirea lor estl
. elastlca; b. plastica c. cata caldura se degaja in eioenirea plastlca (g=10 m/s2)
JI). Un automobil urea 0 pants de unghi neeunoscut a50)
eu vite
v,=3 m/s. Coborand aceeasi panta, la aceeasi putere dezvoltata de motor, ,I
He vlteza V2=7m/s. Atlati ce viteza .v va avea automobilul pe un drum orizontal
daca puterea motorului rarnane neschirnbata. In toate eele trei situatil, forta d
rezlstenta tntarnplnata de automobileste proportionala cu greutatea acestui ,
coeficientul de proportionalitate rarnananc nesehimbat. (Pentru unghiuri a<So
fae aproximatiile: sin= ~i eosa=1.)
40. 0 bila grea suspendata de un fir ideal de lungime L=80 cm
,,I,
te deviata de la verticala pana cand firul a devenit orizontal
,-1
L/,a
(fig. 40) ~i apoi este lasata libera. Cand firul face un unghi
,
(1=30 cu orizontala, bila ciocneste perfect elastic un. perete
vertical. Atlati lnaltimea h la care se ridica bila dupa cioenire.
41. 0 eprubeta de rnasa M=100 g, inchisa au un dop de rnasa
m =10 g, este suspendata in 0 eu ajutorul unei tije de masa
Fig. 40
neglijabila ~i lungime L=1 rn (fig. 41). Daca se lncalzeste
o
prubeta, dopul zboara sub actiunea presiunii vaporilor de eter
din interiorul ei. Cu ee viteza minima v trebuie sa zboare dopul
pentru ca tija sa efectueze 0 rotatle cornpleta in jurul punctului 0 (g=9,8 m/s")?
'
42. Trei barci de rnasa M=90 Kg fiecare aluneca una dupa M
alta pe suprafata unui lac eu viteza vo=10 m/s fiecare. La un
m
Fig. 41
moment dat, din barca din mijloe se arunca simultan in barea
din fata ~i in cea din spate cate un sac de masa m=10 Kg cu
viteza u=2 m/s fata de barea din mijloc. Aflati vitezele barcilor dupa ce sacii au
ajuns in barea din fata, respectiv in eea din spate,

Metoda ecuatlel de stare

Metoda ecuatiel de stare se aplica in problemele in care sistemul ee evolueaza
ste un gaz ideal, aflat in stare de echilibru termodinamic.
Metoda are la baza ecuatia de stare a qazelor idea Ie, aplicata pentru a stare
sau pentru doua/mal multe start de echilibru suceesive.
in aceasta metoda se utilizeaza marirnlte fiziee ~i relatiile notate in fig. 1.
parametrii de stare

con stante universale

con stante de material

R .-

~
N

B=q

Iii

r
'

Q)

o
c.

Q)

'0

'iij.
'0

c:
'0.
Q)

'0

Pl.l

p= RT
[

p = knT

~
[

p=inmo~

p =~n~

pV =-RT

IJ

pV=

SRT

Fig.

Programul

____

v2

f'

'1tr4

metodei:

U=~SRT
2

lJ

se identifica sistemul/sistemele deserise in problema;

se identifica/se noteaza, pentru fieeare sistem ~i fiecare stare ale acestora,
parametrii de stare;
se stabileste ce se tntarnpla eu cantitatea de substanta ce intra in
alcatuirea flecarui sistem pe parcursul evolutiei acestora:
se aplica ecuatia de stare pentru fieeare dintre startle specificate in text;

nallzeaza
slstemul
de ecuatll
obtinut
cornparand
num
necunoscutelor
~I nurnarul ecuatlilor;
ompleteaza sistemul de ecuatli cu relatii generate de inforrnattl d
marlml fizice specificate in textul problemei;
rezolva sistemul de ecuatii, urmarind aflarea raspunsurilor la cerlnt
din textul problemei.

/OclztJri:
masa sistemului se modifica atunci cand sistemul este deschis, in timp
nurnarul de moli se poate schirnba ~i datorita unor fenomene chimice cu
r fi disociatia sau reactia de combinare a constituentilor din vas;

Tn cazul in care volumul sistemuluilsistemelor

nu rarnane constant, un
dlntre relatii este cea care reda conditia de echilibru mecanic a par1ii mobll
lnvelisului, care poate fi:
.
a. piston ce sedeplaseaza liber, cu frecare sau fara frecare;
b. piston legat la capatut unui resort fixat la celalalt capat de restul vasului;
c. 0 coloana de lichid;

uneori, doua sisteme sunt separate printr-o membrana perrneabila pentru

un anumit tip de molecule; in acest caz, difuzia prin membrana are loc
pana cand concentratia acelui tip de molecule este aceeasi in ambele
compartirnente.
xomplul1. Intr-un recipient de volum V =' 48 ~ se gase~te oxigen molecular la
preslunea p
24 atm ~i temperatura 9
15C. Pentru 0 sudura se consurna
(= 40% din cantitatea de oxigen, dupa care recipientul se inch ide ~i se aduce
la temperatura 91 = 37C. Sa se afle: a. masa oxigenului consumat; b. prelunea din recipient la temperatura 9; c. densitatea oxigenului la temperatura 91

Rezolvare
V= 48 ~
P = 24 atm
9

2h ~i aria sectiunii S este trnpartit in doua

oornpartlrnente de catre un piston mobii fara frecare ~i de masa m. Oeasupra
pistonului se gase~te heliu ia presiunea p, iar sub piston - oxigen. In momentul
Initial, pistonul, fiind in echilibru, imparte cilindrul in parti egale. La un moment
dat pistonul devine permeabil pentru heliu. Considerand temperatura constants.
sa se afie cu cat s-a deplasat pistonul.
Rezolvare

a. -

sistemul: oxigenul din recipient

starea initiala
V, T, p, m1

:f

starea finala
V, T1, P1 , m2

canst.

= cons

32, Sh,

V
= f~=0424'

--+6.
1

RT'

m,

.
105p a4810 -3 m3 '32kg/kmol:::
062k
8310(J/K'kmol)'288K
,g

b. - se aplica ecuatia de stare pentru primele doua start

pV =!!!.lRT

heliu: pSh = S1RT

F21

S(h +x),

3"1+32,

oxigen: P2Sh = 32RT

P'2,

(1)

P2S(h + x) = (S"1+S2)RT

p'S(h - x) = S'1RT;

_ conditia de echilibru mecanic pentru piston in cele doua start

starea I. F1+ G + F2 = 0 =>pS + mg = P2S ;

(2)

starea II. F{ + G + F;+ F2 = 0 =>p'S + mg = p'S + P2S ;

_ heliul trece prin piston pana cand ajunge sa fie uniform distribuit in tot cilindrui;
ea urmare:

presiunea lui va fi aceeasi in ambele compartimente: p'

pOI;
(3)

nurnarul de moli de heliu va fi proportional eu volumul compartimentului:

- (\ h - x SOl - S h + x
S' 1-~1--1- 1---'
.h '
h '

(4)

...
I .
pSh
dep Iasarf pistonu UI x =-.
mg

de stare

Metoda se aplica atunci cand un sistem format din gaze ideale trece dintr-o
stare de echilibru termodinamic
in alta stare de echilibru ~i se bazeaza pe
aplicarea legilor transforrnarilor de stare (fig. 2).

Programul metodei:

~
m _fm
prin lmpartirea lor =>P1 p(1- f) 14,4 atm
P1V=_2 RT=
1
1 RT
~
~
C.- se utilizeaza una dintre formulele dinsinteza reprezentata in fig. 1
P1~ 14,4'105Pa'32kg/mol
3
p = RT1 = 8,31(J/mol'K)'310K = 17,8 kg/m

P2,

_ ecuatia de stare pentru fiecare dintre cele patru stan de echilibru termodinamic:

Metoda transformarilor

- se aplica ecuatia de stare pentru starea initiala ~i se afla

m1
pV~
pV =-RT
=>m1=f.1
RT

Sm=tm

3'1, S(h -X), p',

31, Sh, p, T

_ rezolvand sistemul format din relatiile (1), (2), (3) ;;i (4). se obtine expresia

starea interrnediara
V, T, p', m2

II.

I.

2h, S, m, p
x=?

= 15C

f= 40%
91 = 37C
a. tsm =?
b. p' ==?
C. P1 =?

xomplul _
Un clllndru vmllcul de inaltime

se identifica sistemul/sistemele
descrise in problema;
se identifica/se noteaza, pentru fiecare sistem ~i fiecare stare a acestora,
parametrii de stare;
se stabileste ce se tntarnpla cu cantitatea de substanta ce intra in
alcatuirea tiecarui sistem pe parcursul evolutiei acestora pentru a se
verifica daca este tndeplinita cerinta m = const. (3 = const.),
se reprezinta startle de echilibru ale slster.iulul in coordonate p, V;
in functie de evolutia celorlalf parametri de stare, se stabileste tipul de
transformare
de stare si se cornpleteaza diagrama p, V cu graficele
transformarilor
respective;

lpllctlleglle

transform~rilor

uiallzeaza
necunoscutelor

identificate;

sistemul de ecuatii
i numarut ecuatiilor;

obtinut

cornparand

se rezolva sistemul obtinut, urmarlno gasirea raspunsurilor

din textul problemei.

.9

~
m,3

ttenstormeree

const.

P1Vl
T,

--:::--

la cerintels

starea fina/a

P2V2
T2

Aceasta metoda este utilizata la toate categoriile de fenornene : fizice.

Ea lnsearnna
analiza starii energetice
a sistemului
pentru
doua/mai multe stari de echilibru termodinamic
~i a interactiunilor sistemului cu rnediut exterior
pe parcursul trecerii acestuia Tntre starile respective

const.

'Plvl::: P2V

( m, 3 = const.

m,3

const.

E1.::: P2
V; V2

( m, 3

Q izocor

m,3

- const.

--

~[

m, 3

*"r,.

p, "p,~

= const.
"const.

const.

=V

Vl

2 -+

( m, 3 = const.
starea initiala

J ~

p-; V1,

P1P21~
r;:::
r;

*.

T1

I
I

:
I
I
.

~I

Va

V.

4Vo
Fig. 3

(fig. 4).
3Cp(T2

izobar=

T1)

3Cy(T2 - T1)

T," T,~ p, V,

= p,V,

adiabatic =

(m,

3, C = const.

= SC(T2

- T1)

.... .x.,~ J!,,~~Hactiuneterrnica

.g
Q)

. I

I
I

p-a+bV,

a ~i b constante

o
(3J [m,

;/

"const.

P1t----'11

Metoda energetica

m,3

~ G,9

---Vl,
P

se completeaza
sistemul de ecuatii cu relatii generate de informatil
despre rnartm' fizice/situatii specificate in textul problemei;

starea ini{ia

taro pentru flecare stare flind

I legile proceselor, graficul se

numarut

1 [3J

.!.....

'

-------------.,

*. .'

'0

:~

starea finala

t:J.U SCy(T2 - T1)

"''fJ. .~.,.........

~i~t;racliu~e

P2, V2, T2

r'

~~ sistem ( m, S = const.

Exemplul 3. 0 anurnita cantitate de gaz are parametrii Po, V;, To. Gazul este
lncalzit la volum constant pana Ti dubleaza temperatura 2To, apoi se destinde
la presiune constanta pana la volumul 4 Vo. Din aceasta stare, gazul revine la
starea initiala printr-o transformare pe parcursul careia p V n = const. Sa se afle
n !?i sa se reprezinte procesele in coordonate p, V. \

1"/

~
Q)

Fig. 2

/1;-if"~"'"'I":J

'

.
mecanica

m, S = const. L

izoterm

= 2.3SRT

In

tV

.
(m,s=const.

Llzobar=p(V2-V1)

Rezolvare

1.
3
Po
Vo
To

Po, Vo, To
V = const., T, 2To
P = const., V2 = 4 Vo
pv " const.

n=?

inc
o

U
II

E
~

2.
3

inc

P1

U
II

Vo
2To

3.
3

Pl

4Vo
T2

I~

fn
/I

1.
3
Po

I Tov,

E
~

- se aplica legile transformaruor

;;'0 '

transformarea

1-+2: ~~ :::

transformarea

~ = TO,
2'0
'2
3->1: Pl(4Vo)n :::povon.

\.I,

transformarea

2-+3:

4\.1,

= 2 Po
T2 = 8To
2An = 1

prelucrate, ceu. P1

\.

= - 2"

[ m, S = const.

'L= aria

izocor

delimitate de gf.

=0

P =f(V),

ordonatele '

P1 :::f(V1), P2 =f(V2) ~i axa 0 V.

Fig. 4

Exemplul
4. Un mol de heliu trece din starea 1 In starea 3
prin doua procese (fig. 5). In primul proces, 1-2, destinderea
are loc la caldura rnolara constanta i egala cu % R, iar ln al
doilea proces,
presiunea
variaza direct proportional
cu
volumul. Temperatura initiala (1) este egala cu cea finala (3).
Sa se afle lucrul mecanic efectuat de fortele de presiune ln

,," 2

C5

Fig. 5

, stllnd ca In procesul 2-3 acestea etectuaza lucrul mecanl

,,'

~w

lImO/la,

- se scrlu parametril de stare tn startle 1, 2 ~I 3 ~i se stablleste In

I in care sistemul interactioneaza cu mediul exterior (fig. 6);
. . .. .. .1

...............

1.
9-

iP1!
!' V 1

j
'

,! u
T1

i f ace

2.'
9-

2>!P2,

>.""

V2'

himbd
I
!
sc 1m? e ucru!
rnecaruc L12
j

uT2

! f
h' b d I
I
! ace sc 1m. e ucru i
2!
rnecaruc b3
!

T1
U
1

t.

procesul ciclic din fig. 6. Se considers

cunoscuti
parametrii
din starea 1. Sa se afle: 1. variatia
temperaturii gazului in procesul 1-2; 2. lucrul rnecanic
primit de gaz; 3. randamentul ciclului.

,------

I 6U0

~l"

= L12 + 6U12
12 = 1,5 RS(T2

}
- T1)
-.
012 = % R9-(T2 - T1)
.
12

L12=

_ % R9-(T2 - T1) (1,

---.....~-.-- ~ 2-3: Ln = P2; P3 (V3 - V2)
.,.-

,',

se exprirna lucrul mecanic efectuat de

tortelede presiune In procesul 2-3, se

utluzeaza legea acestui proces.

~: = ~:

i ecuatiile de stare pentru starite 2

~i 3:

motoarelor

L23 =

2' SR(T1

- T2)

(2)

L12

= 1,5 L23

term ice

,.

V1

I .~

3V1.

Fig. 7

L231 =

- 3SRT1

L
11 =..In.1..

se identifica fluidul de lucru, parametrii de stare pentru fiecare dintre stante

specificate ~i transformarlle lor de stare;

se noteaza startle de echilibru

transforrnarltor ce au loc;
se stabilesc transtormartte
in care cedeaza:

in diaqrarna

se aplica formula caldurli schimbate

fiecarui tip de proces;

se calculeaza

Oprimit =

p, V ~i se traseaza graficele

012

O~rimit'

de sistem cu mediul exterior, specifica

respectiv

Ocedat =

O~edat

~i

I = L 10~edat I;

pentru aflarea temperaturilor

~i a .relatiilor
transforrnartlor ee alcatuiesc proeesul ciclic:

se aplica formula

randamentului

dintre

unui motor termic r] =

ele se aplica

1_I~cedat
primit

I .

legile

'

= 9-CdT2 - T1) = 9- 2R 8T1 = 16 SRT,;

3P1
L1231 = L12 + L231 = P1 +2 (3V1 - V~.~ L::.1_~~.2
012

in care sistemul primeste caldura, respectiv cele

10cedat

3::~f1Jv

c. gazul prirneste caldura tn procesul 1-2 ~i cedeaza tn procesele 2-3, respectiv

3-1; procesul cielic delirniteaza 0 suprafata a carei arie poate fi evaluata relativ
user, pentru calcularea randamentului se va folosi relatia

Principiul metodei:

Rezo/vare
S, P1, V1, T1 a. T2 se afla utilizand legea transforrnarii generale pentru procesul
1. 6T12 =?
1-2
r-2.L231 = ?
V1 _ 3P13V1 -, -g'
P1
fiT
T
T
I
6T12= 8 T1 '_'.
-:;:---r.- -0"2'1 ..1 12213. r] = ?
'1
2
3P1
b. L231 = Ln + L31 = U23BC2 + U31AB3 = P1+2 (2V1- 3V1) + P1(V~- 2V1) - L231 =
- 3p1 V1 -

- lmpartind relatiile (1) ~i (2), se obtine ~

lucrul mecanic In procesul 1-2:
Randamentul

poate fi
se afla

cand exista lnforrnatii despre combustibilul utilizat

de motorul term ie, caldura primita de fluidul de
lucru trebuie sa fie exprimata Oprimit = mcombustibilq.
Exemplul5.
Un gaz ideal monoatomic
(9- = const.) efectueaza

Fig. 6

e aplica primul principiu al termodlnamicii pentru transformarea

1-2, se
tnlocuteste
expresia
variatiei
energiei
nterne pentru gazul monoatomic ~i a
Idurii schimbate cu mediul exterior:

primit

V3

:r'

.1

utilizand relatia 11 = _0 L

~P3

>

j
1

atuncl ut'llld Iuerul mecanie efectuat pe intregul proces cielic

evaluat prln intermediul
ariei delimitate de cictu, randamentul

3.
9-

= canst.

fac,: schimb de
caldura 023

j
,
1

1!

~""'

face schimb de
caldura 012

= canst.

r]

= 6,25%

V1 - 3p1 V1

= P1 V1 = SRT1;

'

1. Aflati densitatea unui arnestec format din m, = 50 9 oxigen molecular ~i

0
m2
20 9 hidrogen molecular la temperatura 8 20 C ~i presiunea P 0,9 atm.
2. Balonul de volum V = 20,5 i confine un amestee de hidrogen molecular ~i
heliu. Masa amestecului este de 13 g, temperatura 270C ~i presiunea 5,4 atm.
Sa se afle masele celor doua gaze.
3. In vasul in care se gase~te oxigen se produce 0 descarcare electrica. Ca
urmare, tot oxigenul se transforms in ozon, iar temperatura creste de doua ori.
Cum s-a schimbat presiunea gazului? Volumul vasului se considera constant.
4. In vas se afla un amestec de azot si hidrogen. La temperatura T, cand tot
azotul este disociat in atomi si mai exista doar molecule de hidrogen, presiunea amestecului
este p. La temperatura
2 T, cand ambele gaze sunt
disociate, presiunea in vas devine 3p. Sa se afle raportul numarului de moli de
azot ~i hidrogen in starea finala.
.

5. In vas se afla m1
16 9 de oxigen atomic !?I III;
cate ori se schirnba presiunea din vas daca tot oxlgenul se combln
hidrogenul necesar forrnarii apei? Temperatura in vas se mentine constan
Se neglijeaza presiunea vaporilor de apa saturanti ~i volumul ocupat d
care se forrneaza.
6. Balonul, care contine m1 = 1 kg azot, supus lncercarilor explod
temperatura 81 = 350clC. Ce cantitate de hidrogen m2 poate fi intrcdusa ill v
la temperatura 82 = 20C, pentru a avea un coeficient de siquranta de 50ri
mare?
7. in vas se afla un amestec de heliu ~i oxigen. La temperatura 8 = - 2
presiunea P = 0,9 atm, densitatea amestecului este p = 0,44 kg/m3. Cat devl
presiunea in vas daca din el se lndeparteaza jurnatate din nurnarul
molecule de oxigen?
8. Un piston greu, ce aluneca fara frecare in interiorul unui cilindru inchis
asezat vertical, este situat la baza acestuia. Sub piston se introduce 0 anumlt
cantitate dintr-un amestec de hidrogen atomic ~i heliu. Ca urmare, pistonul
ajunge la jumatatea cilindrului. Cu timpul, pistonul coboara, deoarece materialul
din care este alcatuit este permeabil pentru heliu. in final, pistoriul rarnane Tn
echilibru la 0 treime din lnaltimea cilindrului. Temperatura se rnentine constant
. Sa se afle raportul dintre rnasa heliului ~i cea a hidrogenului din amestec.
9. Prin destindere izoterrna, presiunea gazului variaza cu I1p = 5.104 Pa, ia
densitatea, cu I1p
0,5 kg/m3. Stiind ca in starea finala presiunea est
5
P2 = 1,5'10 Pa, sa se afle densitatea gazului in starea finala.
10. Vasul cilindric de arie a bazei S = 10 cm2 este lnchis cu un piston masiv.
Sub piston se afla gaz. Vasul lncepe sa urce cu acceleratia 2g. Daca
temperatura gazului este rnentinuta la valoarea ini~iala, volumul de sub piston
scade de 1,5 ori. Presiunea exterioara este 105 Pa. Sa se afle masa pistonului.
11. in diagrama P- V (fig. 11) este data destinderea
P 1
gazului, in cadrul careia el trece din starea 1 de presiune
pOf-----~
Po ~i volum Vo in starea 2 de parametrii de stare Po/2 ~i
2 Va. Sa se transpuna acest proces in coordonate P - T,
po/2r----~---I
2
I
~i V - T. Sa se stabileasca legea transforrnarii.
V
12. in cilindrul vertical, sub piston, se afla m = 160 9
o
VO 2Vo
oxigen atomic. Pistonul este suspendat de un resort.
Fig. 11
Inaltirnea coloanei de oxigen de sub piston este h = 60 cm
atunci cand 8 = 17C, resortul fiind nedeformat. Prin
tncalzlrea oxigenului cu 118 = 100C, pistonul urea cu I1h = 20 cm. Sa se afle
constanta elastica a resortului.
13. Pistonul termoizolator imparte un cilindru orizontalinchis Ie capete in doua
pa~i egale, de lungimi i = 144 mm. Pistonul s~ deplaseaza fara
~
trecare. Compartimentele contin gaz la temperatura 5C. Un
p 1
compartiment este Incalzit cu 18bC, iar celalalt cu 2C. Cu cat s-a
~ T = const.
deplasat pistonul in timpul schirnbariitemperaturii cilindrului?
~
14. in fig. 14 este dat graficul variatiei starii unui gaz ideal in
0 3
2 V
coordonate p, V. Sa se transpuna acest proces in coordoFi.g.14
nate V, T.

I
I.

I
I

I.
I

16. lntr-un cilindru vertical d811GIlIsIII un capat, sub plstonul usor,

nnurnlta cantitate de gaz monoalomlc. Sistemul este tncalzlt lent,
nstlel tncat, atunci cand caldura cedata de gaz este de n
4 orl mal ml
decat cea prirnita prin tncalzire, pistonul in cepe sa coboare. Raportul dint
volumul maxim ocupat de gaz ~i cel de dinainte de tncalzire este k
fie raportul dintre forta de frecare ~i forta exercltata de atmosf
pistonului.
16. intr-un proces izoterm, in care gazul monoatomic primeste caldura, fOI'\&1
de presiune efectueaza lucrul mecanic L 1 kJ. in continuare, gazul prim
caldura Q = 1 kJ intr-un proces izobar. Cu cat s-a modificat energia intern
gazului pe parcusul proceselor enumerate?
17. 0 cantitate de gaz ideal se destinde asttel tncat volumul sau creste dlreot
proportional cu presiunea V ap. Pe parcursul acestui proces, gazul primln
caldura Q, i!?i rnareste presiunea de la P1 Ia P2, Sa se determine expresl
coeficientului de proportionalitate a, stiind caldura molars la volum constant.
18. lntr-un vas vertical de volum V, sub pistonul greu, se afla gaz la temperatur
Pistonul are masa M !?iaria sectiunii S. Pentru ridicarea temperaturii gazulul
11T trebuie sa i se dea caldura Q. Sa se calculeze variatia energiei intern
gazului. Presiunea atmosferica este Po. Se neglijeaza freP B
carile.
19. Daca gazul ideal efectueaza procesul ABC, primeste
P1
caldura Q (fig. 19). Ce caldura va primi gazul pe parcursul
I
I_V
procesului ADC?
I
o V1
20. Cata caldura trebuie data m 0,1 kg de neon pentru a
Fig. 1
se tncatzi cu 118 5C, daca prin tncalzire presiunea varlaza
direct proportional cu volumul?
21. Cilindrul orizontal termoizolator de volum V confine heliu in cele d
compartimente separate printr-un piston termoconductor care se poate depi
fara frecare. Gazul, aflat in compartimentul stanq, primeste caldura Q. S
afle variatia presiunii heliului.
22. In ciltndru, sub pistonul user de arie a sectiunti transversale S, se am~ear
la presiunea atmosferica Po !?itemperatura Ts: Cilindrul este irnpartlt in dou
compartimente egale de un perete orizontal !?ifix ce prezinta un mic orificiu.
piston se asaza un corp de rnasa m. Ca urmare, pistonul ajunge la perete. S
se afle temperatura T1 a aerului din cilindru considerand ca acesta !?ipistonul
-nu conduc caldura.
23. in cilindrul vertical se atla 3- moli de gaz ideal monoatomic. Cilindrul est
inch is la partea superioara cu un piston de masa m !?isectiune S. La inceput,
pistonul este tlnut fix, gazul din cilindru avand volumul Vo ~i temperatura To
Apoi, pistonul este lasat liber ~i, dupa cateva oscilatii, ajunge in stare d
echilibru. Se neqlijeaza frecarile, capacitatea calorica a vasului sl a pistonulul.
Sa se afle temperatura ~i volumul gazului in starea ftnala. Presiunea atm
sferica este Po. Sistemul este izolat termic.
24. Intr-un vas cilindric tnchis la 'arnbele capete poate aluneca fara frecare un
piston prins de baza cilindrului prin intermediul unui resort. Resortul est
nedeformat daca pistonul se gase!?te la capatul stanq al vasului. in part

P2t---r-l

--tA-c'1

plstonulul

Introduoe gaz CS ocupa volumul V la presiun

fectuat de Iortele de presiune atunci cand volumul

rul mecanl
oeuelr
dubl
Un mol de gaz Ideal este supus procesului ciclic
Indlcat In fig. 25. sa se afle lucrul mecanic total
toctuat pe parcursul acestui proces clclic,
Un mol de gaz ideal este supus unei transformari
1
P11 i~3
lice alcatuite din doua procese izobare i doua
I
~.
I
/
procese Izocore. Raportul presiunilor la care au loc
I
~
I ~
I ~
procesele
izobare este egal cu 5/4, iar raportul
~
volumelor la care au loc procesele izocore este 6/5.
T1
Dlferen1a dintre temperatura maxima i cea minima
Fig. 25
te 100 K. Cerinte: a. reprezentarea
transformarii
Icilce in coordonate p, V; b. lucrul mecanic efectuat pe parcursul acestui ciclu.
Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat in starea initiala 1,
V
Junge in starea finala 4 prin procesele redate in fig. 27.
102
Dlferen1a dintre temperatura
initiala i cea finala este de
:
:
100 K. Cerinte: a. reprezentarea procesului in coordonate V, p;
~ 1
: 4
leularea caldurf totale schimbate de gaz cu mediul
/:
1
rlor.
.
0 Fig. 27 T
Un mol de heliu treee din starea caracterizata
prin
proslunea 150 kPa i volumul 20 r in alta stare de presiune 50 kPa i volum
100 t Destinderea gazului se produce la inceput adiabatic. i in continuare
lzobar. Pe parcursul acestei transforrnari, gazul primeste caldura Q
7700 J.
se afle: a. temperatura
minima atinsa de gaz in acest proces; b. lucrul
mecanic efectuat de fortele de presiune pe intregul proces.
9. 0 anurnita cantitate de gaz monoatomic se destinde astfel incat volumul
u creste de la 1 r la 2 r, iar presiunea seade liniar cu volumul de la 1000 kPa
In 400 kPa. Sa se caleuleze: a. caldura prim ita de gaz;
b. variatia energiei interne a gazului.
.
PI~
30. Un gaz ideal monoatomic ocupa volumul V = 5 m3 la
5
T2
presiunea p = 2'10 Pa i temperatura
81 = 27C. Gazul
te lncalzit izobar cu t:. T 100 K. Sa se afle: a. nurnarul de
.......
(
T1
~
moli de gaz; b. lucrul mecanic efectuat de fortele de
01.. ' ..
V
presiune; c. variatia energiei interne.
.31. Un mol de gaz monoatomic
treee din starea
Fig. 31
caracterizata
prin temperatura
T1 in starea de ternp
perature h 0 data prin procesul a i alta data prin
2p1
1~
procesul b (fig'. 31). Pentru procesele date, sa se afle:
:
b
. raportul
variatiilor
energiei
interne
ale gazului;
1
2
h. raportul caldurilor
molare ale gazului; c. raportul
p
1
1
1
1
lucrurilor mecanice efeetuate de fortele de presiune.
::
v
32. Un mol de gaz monoatomie trece din starea 1 in
0
V
2V
1
starea 2, 0 data prin proeesul a i alta data prin procesul
Fig
b (fig. 32). Sa se calculeze:
a. raportul lucrurilor
.
mecanice efectuate de fortele de presiune in cele doua procese; b. raportul

'

+!

132

1-1'~'y',"I'" .-..., ....., .

(;nldurilor primite de gaz in aoeste procese; c. pentru procesul

cf\ldura prlrnlta de gaz in timpul lncalzirii i eea prirnita in
tlrnpul raeirii.
33. Temperatura heliului scade de k = 3 ori intr-un proces

b. raportul dintre

!P

5P1 ....................

descris de legea pV2

const. Prin aceasta, energia interna
3
a gazului variaza cu 50 J. Presiunea minima atinsa de gaz
3P1
5
in acest proces este Pmin = 10 Pa. Sa se afle: a. presiunea
maxima atinsa de heliu in aeest proces; b. volumul gazului
P11
j
in starea tinala.
.
o V1
3V1
34. Gazul
ideal diatomic
(S = const.)
efectueaza
procesul ciclie din fig. 34. Sa se afle: a. in care proces
Fig. 34
variatia energiei interne este cea mai mare; b. raportul
L1->2 / L1~3; c. randamentul eielului.
P
35. Un mol de gaz ideal este utllizat ea fluid de lueru
pentru un motor termic ce funcnoneaza dupa un proces
P1 ----;.
3
eiclic format din: transformarea
lzobara 1-2, pe parcursul
~;/
1
: V
careia temperatura creste eu 50 K, transformarea
izocora
2-3, pe parcursul careia temperatura
scade cu 80 K, i
o
V1 2V1
transformarea
adiabatica
3-1. Sa se afle randarnentul
Fig. 36
motorului termie.
36. Un motor termic functloneaza dupa eiclul reprezentat in
fig. 36. Sa se afle randamentul aeestui motor termic.
37. Procesul ciclic de functionare a unui motor termic este
redat in fig. 37, fiind format din transformarea
adiabatica
1-2, transformarea
izoterma 2-3 i transformarea
izocora
3-1. Randamentul motorului este 11 = 20%. Fluidul de lucru
v
este un mol de gaz monoatomic. Pe parcursul procesului
0
Fig. 37
izoterm, fortele exterioare efectueaza lucrul mecanic L = 25 J.
Sa se afle cu cat difera temperatura maxima atinsa de gaz

:V

2P1l----~1;j2
~1 1

Pl2

fata de cea minima.

2
0 anumlta cantitate de heliu este supusa procesului
1
ciclic din fig. 38. Tn transformarea
1-2, fortele de presiune
/3
etectueaza
lucrul mecanic L12, iar in transforrnarea
2-3,
0 /.
..
V
tortele exterioare efectueaza
lucrul mecanic L23. In
Fig. 38
transformarea
3-1, gazul nu face sehimb de catdura
. p
___ B
C
cu mediul exterior. Sa se afle lucrul mecanie efeetuat
in timpul comprirnarii adiabatice.
2po
39. In fig. 39 sunt red ate doua procese clclice: ABCA
po~---0
IA
011
i ACDA. In ambele cazuri, fluidul de lucru este gaz
1

38.

ideal monoatomic.
Sa se afle raportul randamentelor
a 2 motoare ce ar functiona dupa aceste procese.

"

Vo
Fig. 39

3Vo

Moto
Aceasta metoda se utilizeaza atunei cand schema circuitului electric poate fi
slmptiflcata treptat prin lnlocuirea gruparilor de rezistoare si/sau qeneratoare
lectrice cu rezistorul, respectiv generatorul echivalent Metoda are ca baza de
Icul relatiile stabilite pentru parametrii elernentului
de circuit echivalent
(fig, 1), Exemplul
1. Rezistoarele care intra in alcatuirea circuitului electric din
fig, 2 au rezistentele de valori: R1
15 kO, R2
10 kO, R3
10 kO, R4
10 kO,
Fiecare dintre sursele electrice are parametrii: E
5 V !?i r
0, Sa se afle:
a. intensitatea curentului electric ce trece prin surse; b. tensiunea la bornele
rezistorului 2; c. puterea electrica disipata in rezistorul 4.

qu

NA

Gj
n

[p = Po(1+?J]
I

"

,----~-"
,/"
, I m "'''',
d =_

,/

sJ

!
I

\,

= Ro(1 + as)
n:
R, = zp;

,I

,R- P

I1

.'

,/

\,

'
'\

L-

1
-=

i=1

......------;,

...

'J

"

1
1

'/

'w
-----1

I,' 'Q;~

/~;,---

-"'_1

~~'

",

"

i=1

<(IJ

L, = qE

'\

i, = EI fJ.t

\
\

Ep

= E,

rp

1
1

/'"

r"

= -n

E __ '-1
1-_-r;

\\

p-

~1
~-

'
\'\

~....

i=1

"

......

= ,UI f1t
Q = I<R 6t
Q

\:

~Ei

Q=6W

I
1
1
1

1
r. =-p

n
1

1
I

r;

_---------,

R1

, R1
3R3

R2

~~I

"4

Fig. 2

2R3,4,2

R3,4

R2

R"
4
t=e

I-H-il

~~
Fig.2b

Fig.2a

Fig.2c

a. - se inlocuiesc treptat qruparile serie !?icele paralel cu elementele echivalente,

calculandu-se parametrii acestora (fig, 2abc):
R3R4
R3,4 = R + R

= 5 kG, R3,4,2
4,

= R2 + R:J,4 = 15 kG,

re +Re

J'=~

!?i se

= 1 mA ~ U2

3,4,2

R1R342
R R "

= 7,5 kG

1 3,4,2

aM

intensitatea

curentului

prin

surse

'

b. U24 = E; ~
C. U34

Re

Ee nE
15 V, re 0;
- se apllca legea lui Ohm
E
1=-_e_=2 mA-

Metoda

GJ , .~ ..

./,/

"" "
"

~)Ek
k=1

11 =

~)/kRJ<
k=1

III =

Fig,1
Exista diferite metode de rezolvare
electrice i consumatoare,

U24

U2

= I'R2 =

10 V;

. U2
5 V ~ P4 = ;~4 = 2,5 mW.

~_
..:.
i=1

"

i=1

'

"\

= UI f1t

ai, rs = L

/ e, =

Q)

= qU

Q)
_

'/
1

t>

Rezolvare
R1 15 kG,
R2 10 kG,
R3 10 kG,
R4 10 kG,
n 3, E= 5 V,
r= 0
a. I ; b. U2; c. P4

=
=
=

1t1~

1~
rn ~ CD
i}'~
'ffi 'GJ
r

1=1,

f.

",,,,.'" /"

CD

//'('--q-=-N-q-O~)

n=~

:'

"

",

',/'"
'........

.0

/fi

a circuitelor

electrice

alcatuite

R
~r

din surse

legilor

lui Kirchhoff

Pentru calcularea
intensitatii curentilor dintr-o retea se apeleaza la legile
Kirchhoff atunci cand schema circuitului electric nu poate fi transpusa in
scheme echivalente mai simple.
Legile Kirchhoff pot fi aplicate !?i pentru calcularea rezistentei rezistorului
echivalent. In acest scop, se conecteaza la bornele circuitului 0 sursa electrica
fictiva, care va determina trecerea unor curenti prin retea, Trebuie rnentionat
faptul ca in acest caz tensiunea la bornele circuitului este egala cu cea
rezultata din adunarea caderilor de tensiune pe laturile ce alcatuiesc drumul
ales arbitrar lntre capetele circuitului.
Exemplul
2. Rezistoarele
din circuitul reprezentat
in fig. 3 au aceeasi
rezistenta: R1
R2 R3 R. Tensiunile electromotoare sunt egale cu: E1 E,

,PU\4II,.,'

clrcuitului.

lor Interloare sunt

curentilor ce strabat

12

It~,
~

r
I-

II~E2

VA-VF=/1r.
'V
V -I
F-

- se noteaza curentii electrici l?i sensurile lor (fig. 3a),

- se identifica nodurile: reteaua are 4 noduri (A,B,C,D)
- prin aplicarea primei legi a lui Kirchhoff se obtln
D relatii independente:

CiiI'
f"

E3

- se ldentifica
fundamentale;

Fig.3a

ochiurile

(1)

de retea:

sunt 3 ochiurl

2,

< ~

E= -I,R + '3R;
E + 2E= '2R;
4E - 2E = R;

'3

r------.-- ":";-- ..-- ..! /1 = EIR

I 12 = 3EIR
I I3-- 2EIR
I I' 2EIR
i I" = a .
3EI!!

'1

J '

l...c.~

Metoda tensiunii dintre noduri

xemplul 3. Sa se calculeze rezistenta electrica a qruparll reprezentate
fig. 4 atunci cand este conectata la retea tntre punctele A l?i B.

tn

Rezolvare
- considerarn ca generatorul conectat
Tntre A l?i B asiqura la bornele qruparii
tensiunea U l?i este parcurs de curentul I
(flg.4a);
- se considera borna B conectata la
parnant, deci VB = 0;
- se noteaza potentialele in purrctele A,
0, F: VA U, Vo = V" VF == V2;
- se noteaza curentii prin ramuri;

',--"

.:

~A

--"'3
+'4--"'5

B
B ..

A
Fig. 4

{U-'1V=--;
1
U-V2
r '2 =--;
r
(3)
V1

'3

=-;:-:

V1 - V2

'4

V2

's =Fi'

=-r-:

- prin Inlocuirea relatiilor (3) in (1) l?i

3R + r
4R
efectuarea calculelor se obtin expre... V, = U 5R + 3r' V2 = U 5R + 3r
siile potentialelor:
- se aplica legea I a lui Kirchhoff in nodul P l?i legea lui Ohm pentru 0 portiune
de circuit, se inlocuiesc expresiile potentialelor l?ise calculeaza rezistenta RAB:

,=_
R

,v1 + V2

U
.. -=

...1+---1.

RAB

RAB L

r 5R

+ 3r

3R+5r

-----1,

AB

....
'',

..~

intensitatile

1. Un rezistor este parcurs de curent electric a carui intensitate creste in mod

(2)

e continua cu rezolvarea sistemului de ecuatli format din relatiile (1) l?i (2) prin
Tnlocuirea datelor din problema l?iefectuarea calculelor:

= I, +/3,
I, +/' = 1
I2 = I" +f" ,

=
='

U - V2 l2r.
V1 - V2 4r.
V2 = IsR;

Vo - VB = IsR;

= ,

(1)

{U-V1=/1r.
V 1 -I
- 3r.

3r.

VA - VD = '2r. (2)_....
{ VF - Vo = 14r.

I: E1 = - I,R, + '3R3;
{ II: E1 + E2 2R2;
III: E3 - E2 = '3R3;

B-

= 13 +/5 =

lege un sens de parcurgere pentru fiecare ochi de retea:

plica legea a II-a a lui Kirchhoff:

."

I.'M~I"'I", '.'WI

- se aplica legea lui Ohm pentru fiecare latura (2) l?i se calculeaza
curentilor (3):
Fig. 3

nod
B: I'"
I, +/3,
nod A: I, +/'
12,
{
nod D: 12 = /''' +f';

F: I, 13 + '4;
D: 12 + 14 15;

fnod
lnod

R,

R3
A

VI

prima lege a lul Kirchhoff:

4 E, lar rezlstenteie
fie tntensltatlle

,'I

Fig.4a

uniform de la zero la I 2A In llt,

10 s, apoi de la Iia 21 in urrnatorul interval
de timp II t2 = 40 s, iar In ultimele llt3
10 s scade uniform de la 2/1a zero. Sa"
se afle sarcina electrica a electronilor de conductie ce au traversat sectiunea
conductorului in cele 60 s .
2. Firul de wolfram al unei lampi are lungimea t = 20 cm !?i rezistenta R = 200 0
la temperatura e = 2500oC. Sa se afle diametrul firului.
3. Rezistenta unui conductor din cupru este de doua ori mai mare decat a unui
conductor din aluminiu, iar masa, de patru ori mai mica. De cate ori este mai
lung un conductor tata de celalalt?
4. La capetele unui'rezistor
liniar din cupru, aflat la temperatura de OOC, se
o
aplica 0 tensiune de 5 V. Atunci cand rezistorul este lncalzit la 100 C,
intensitatea
curentului prin acesta variaza cu 0,5 A. Certnte: a. rezistenta
rezistorului la DoC; b. reprezentarea qrafica a functiei R = f(9).
5. La 0 sursa electrica cu t.e.m E !?i rezlstenta interioara r se conecteaza un
conductor metalic de rezlstenta R. Conductorul are aria sectiunli transversale
S. Sa se afle: a. viteza medie a miscarii ordonate a electronilor de conductie
prin conductor; b. masa conductorului.
Se va considera ca fiecare atom de
metal da un singur electron de conductie. Masa atomica a metalului este A,
densitatea d, nurnarul lui Avogadro NA, sarcina electrlca elernentara qo, iar
rezistivitatea metalului este p.
6. Bateria, conectata la un rezistor de rezistenta R1 = 3 0, este parcursa de
curentul I, = 2' A. Cand este conectata la rezistorul de rezistenta R2 = 6 0,

nn:rrclr;ITATr "1 MI\uNr

de curentul

Il

c 1,25

A. S~ se caloul

interloara ale bateriei.

ste dat graficul dependentei tensiunii la
i surse electr1ce de intensitatea curentului
4
circuitul alimentat de catre aceasta. Sa
sea: a. t.e.m. a sursei; b. rezistenta
3
tntcrloara a sursei; c. expresia functlei Uborne = f (I).
2
l enslunea la bornele sursei electrice este 5 V, iar
prln cresterea rezlstentei exterioare de 6 ori aceasta
cteste de 2 ori. Sa se afle t.e.m a sursei.
8ateria cu t.e.m. de 4,5 V asiqura printr-un rezistor
do rezlstenta R = 7,5 0 un curent cu intensitatea
I :: 0,5 A. Sa se calculeze curentul de scurtcircuit al bateriei.
10. Caracteristica unui generator electric este Uborne
1,5 - 0,8 I (in unitatl S,I
'M. se afle: a. t.e.m.
a generatorului;
b. rezistenta tnterna a generatorul
curentul de scurtcircuit al generatorului.
11. Cand sursa electrica este parcursa de curentul electric de intensitate 11
4
tensiunea la bornele ei este U1 = 26 V. Curentul de scurtcircuit al sursei e
10 =: 30 A. Sa se afle tensiunea la bornele sursei electrice atunci cand e
purcursa de curentul 12 6 A.
r-r:=J12. sa se afle rezistenta circuitului redat in
fig 12. Fiecare rezistor are rezistenta egala

u 2 O.
13. Doua rezistoare, prin legarea in paralel,
dau un rezistor echivalent
de rezistenta
3,43 0, iar prin conectarea in serie, unul de
rezistenta 14 O. Sa se afle rezistentele celor doua rezistoare.
14. Sa se calculeze rezistenta rezistorului echivalent intre ...--c:::::J--bornele A ~i Bale
circuitului din fig. 13, in care toate
rezistoarele au aceeasi rezistenta R = 3 O.
15. 0 sursa electrica cu t.e.m. E = 2,1 Y se afla la distanta
t 20 m de un consumator de rezistenta R
2 O. Circuitul
Fig. 13
ste parcurs de un curent cu intensitatea 1= 0,7 A. Firelede
legatura sunt din cupru si au diametrul 0 = 1,2 mm. Sa se afle: a. rezistenta
interioara a sursei; b. tensiunea electrica la bornele sursei.
16. 0 sursa electrica cu rezistenta interioara r 0,2 0 alirnenteaza un grup de
ece becuri conectate in paralel. Fiecare bee are rezistenta R = 250 O. Firele de
legatura au sectiunea transversale de 0,1 rnm", lungimea fiecaruia este i = 2,35
m si sunt confectionate din cupru. Curentul electric din fiecare larnpa are intensitatea 11 0,5 A. Sa se determine t.e.m. a sursei.
17. Doua voltmetre identice legate in serie se conecteaza la 0 sursa electrlcaCand in paralel cu unul dintre
voltmetre se leaqa un rezistor, voltmetrele indica 1,4 V,
respectiv 3,1 V (fig. 17). Se consldera ca rezistenta
sursei este neglijabil de mica. Cerinte: a. tensiunea
electromotoare
a sursei electrice;
raportul dintre
Fig. 17

.A

b:

'111M

rezlsten\1 unu: voltmetru ~i rezistenta rezistorului; c. indlcatla volmetrului care

iarnane Tn circuit atunci cand celalalt se deconecteaza.
.
18. In fig. 18, graficul 1 reprezinta caracteristica curent (A)
tensiune a unui rezistor de rezistenta R1, iar graficul 2,
0,6
gruparii serie a primului rezistor cu un alt rezistor de
rezistenta R2. Cerinte: a. rezistenta R2; b. caracteristica
curent - tensiune pentru cel de al doilea rezistor.
19. La bornele bateriei cu rezistenta interna necunoscuta ~i t.e.m. 9 V se conecteaza in serieun voltU(V)
metru ~i un ampermetru
ale carer rezistente sunt
2,5
0,5
necunoscute. Oacatn paralel cu voltmetrul se leaga un
Fig, 18
rezistor
de rezistenta
necunoscuta,
indicatia
ampermetrului se dubleaza, iar a voltmetrului
scade de
doua ori. Sa se afle indicatia voltmetrului
dupa conectarea
rezistorului.
20. in schema din fig. 20, vottmetrul
indica tensiunea
la
bornele rezistorulul de rezistenta R = 300 kO. Cat trebuie sa
fie rezistenta
voltmetrului
pentru ca prin conectarea
lui
Fig. 20
indicatia sa difere cu 2% tata de valoarea reala a tensiunii UR?
Se neglijeaza rezistenta sursei electrice, iar R1 = 100 kG.
21. in fig. 21, grafic~11 1 reprezinta caracteristica curent - tensiune aunui
rezistor de rezistenta R1, iar graficul 2, a gruparii
/(A)
paralel a primului rezistor cu un alt rezistor de
rezistenta R2. Cerlnte: a. rezistenta R2; b. carac0,6
teristica curent - tensiune pentru cel de al doilea
rezistor.
22. Doua
elemente
cu rezistenta
tnterioara
r1 0,2 0 ~i r2 0,4 0 se conecteaza intre ele cu
bornele de aceeasi polaritate. Tensiunea la borU(V)
nele elernentelor
este de 1,5 V. Unul dintre
6
elerrrente are t.e.m. de 1,2 V. Sa se afle t.e.m. a
Fig. 21
celuilalt element.
.
23. Bateria este fermata din m
,3 gr,upari paralel, fiecare qrupa conti nand
-n 20 elemente identice legate in serie. Un element are E = 1,35 V ~i r 0,3 0,
Bateria alirnenteaza
un consumator
de rezistenta R = 2,5 G. Sa se afle:
a. intensitatea
curentului eleotric prin consumator;
b. lntensitatea curentului
electric printr-un element; c. tensiunea electrica la bornele bateriei.
24. Doua elemente ce au t.e.m. E1 = 2 V !i'i E2 = 1,5 V ~i rezistentele interioare
r1 = 0,3 0 !i'i rz = 0,2 0 sunt legate in paralel ~i conectate la un rezistor de
, rezistenta R = 2 O. Sa se afle: a. intensitatea curentului in rezistor; b. intensitatea curentului prin fiecare element; s: tensiunea la bornele surselor.
25. Daca la bornele unei surse cu tensiunea electromotoare
E = 1,44 V ~i
rezlstenta interioara r 0,2 0 se conecteaza un ampermetru, acesta indica un
curent de intensitate 1 = 4,8 A. Ce va lndica arnpermetruldaca
i se adauqa un
sunt de rezistenta R; = 0,15 O?

+/

f]:~

I '.Illn, cuouttul olm:hl" dill IIg. 36 se dau: R,

2 0, ~
n, H~ 0 D, , . 0,0 o sl lntensttatea curentului
Rl
R2
Inc\r lc prln rezlstorul 2, I']
3 A. S~ se afle: a. intenE, r
R
IIn\lIu ourentllor prln ceilaltl rezistori; b. t.e.m. a sursei;
~
putorea dezvoltata de sursa.
' Ig.
o sursa electrica lucreaza cu un randament 111 = 80% atunci cand are
cunoctat la borne rezistorul de rezistenta R, = 40 a. Sa se afle: a. rezistenta
lJ1tlHn~ a sursei; b. randamentul cu care ar lucra sursa daca la borne s-ar
onecta rezistorul de rezistenta R2
400 a; c. raportul puterilor debitate de
1115<1 in cele doua cazuri.
. Ooua elemente identice legate in paralel, cu rezistenta intertoara de r = 1
tlucare, alimenteaza un rezistor de rezistenta R = 1 a. Sa se afle de cate ori se
;l1imb~ raportul dintre puterea disipata in rezistor ~i cea totala daca
lernentele vor fi conectate in serie la acelasi rezistor.

9. Pentru alimentarea
de la reteaua de 220 V a unei
lampi calculate pentru tensiunea de 110 V se utllizeaza un
roostat. Lampa are rezistenta de 1000 a, iar reostatul, de
000 a. Modalitatile de conectare sunt red ate in fig. 39.
~ se afle randamentele
celor doua procedee de conec-

1~
.'

a.

b.

tare.
.
Fig. 39
40. Puterea electrica
pierduta
pe linia de transport
reprezinta 5% din puterea obtinuta la consumator.
Cum trebuie schimbata
tensiunea la inceputul liniei !?i rezistenta consumatorului
pentru ca, la aceeasi
putere obtinuta la consumator, puterea pierduta pe linie sa scads la 1%?
41. Tensiunea electrica la bornele unui rezistor de rezistenta R = 100
variaza
in timp conform legii U :;: k~t, unde k = 2 daca tensiunea e~te exprirnata in volti
!?itimpul in secunde. Sa se afle caldura disipata in rezistor in primele 100 s.
42. Sursa electrica cu t.e.m. E !?i rezistenta interioara r este conectata la un
consumator aflat la distants f de sursa. Consumatorul,
care are tensiunea de
functionare U, trebuie sa dezvolte puterea P. Sectiunea firelor de legatura este
aceeasi pe toata linia. Sa se afle rezistenta unitatii de lungime a conductorului
ce intra in alcatuirea liniei.
43. In doua conductoare conectate in paralel la 0 sursa electrica se dezvolta
aceeasi putere. Primul conductor are lungimea de 3 ori mai mare !?i aria
sectiunii de 15 ori mal mare decat ale celui de-al doilea. Sa se afle raportul
rezistivitatilor materialelor din care sunt confectionate rezistoarele.
44. La un element galvanic se conecteaza in serie doua rezistoare, unul dintre
ele avand rezistenta de n = 2 ori mai mica decat rezistenta interloara a sursei
electrice. AI doilea rezistor are rezistenta astfel tncat in el se disipa 0 putere
electrica maxima. De cate ori se schimba intensitatea curentului prin elementul
galvanic atunci cand rezistoarele se conecteaza in paralel?
45. Puterea utila data de 0 sursa electrica este 6 W atunci cand este parcursa
de curentul de 2 A sau de 6 A. Sa se afle puterea utila maxima a acestei surse
electrice.

-,

1.

C;
8',

3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

E;
8
A;
0;
A
0;
8;
8;

11.

E;

12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.

o.

41.
42.
43.
44.
45.

8;
A;
0;
0;
C;
A;.
C;
A;
0;
8;
E;
0;
8;

E;.
E;
C;

8;
0

C
0
8

A
E

C
C'

E
'C
E

8
8
A
A
C

46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.

8
0

A.
C;
8;
8;
C.
C.
E;

9;
0

A.
E;
8;
E;
C;
B;
B;
A;

B;
E;

8
C;
B.

C.
A;
C;
8.

A;
B.

B;
C;
A;
80. C;
81. E;
82 .: E;
83 .. 0;
84. C;
85. A;
86. 0;
87. B;
88. C;
89. E;,
90. 0;

molecular,

~/.mtmt

M
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.

110.
111.
112.

_,

13:1

0;
8;
A

W
I~Ir'
1~1

B;

1[I

1:111,
1:111,
14 o, I",
141. A,
142,

C;
E;
C;
E; ,
C;
E;

14~1.

144.

B.
A;
0;
0;
A;
A;
E;
A;
0;
E;
B;
B;

1.13.
\ 114.
115. A;
116. A. a; B. a;
C. a ; O. f; E. a;
117. A.. f ; B. a;
C. a; O. a ; E. f;
118. A;
119. 0;
120. A;
121. 0;
122. C;
123. A.
124. A.
125. E.

126. B.
127.
128.
129.
130.
131.
132.

B.
0;
A;
0;
C;
C;

________

.\

145.
146.
14
148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
1'72.
173.
174.
175.
176.

,~

41..1.6;

(~:

177.A, A, A, F,
A;
178. E;
179.8;
A;
180. F. F, A, F, A;
143.C;
181. E;
144.0;
182.B;
145.C;
183.C;
146. F. F. A. A,
184.C;
A;
185. F,A,A. F,A;
147.A . F, A. F.
186.8;
A;
187. E;
148.A;
149. F, F. F. F, A; . 188.A,A,A.F,F;
189. A,A,F,F,A;
150.C;
190.C;
151.A. A. A. A.
191.A;
F'
192.C;
152.A. A. F. A.
193. F, F. A, F, F;
A'
194.0;
153.C;
195.A;
154.E;
196. A.F.A,A,A;
155.A;
197. A,A,F,A,A;
156. E;
198. A,A,F,A,A;
157.A;
199.A;
158.C;
00. F, F, A,
159.0;
01.8;
160.8;
02.0;
161.F.
F,A,
F.
F;
120.C;
74.A;,
.
03. A, F, F, A, A,
162.F. A. A, F.
121. E;
75. F, F, F.,A, F;
04.0:
A;
122. E;
76. F, F, F, A, F;
05.C:
163.8;
123.C;
77.A, A,A,A, F;
206.A,A,A,F,A,
164.E;
124.A, F, F. F. A;
78. F, A, A, A, F;
207. F, F, A, F, A:
165.A;
125.E;
79. A, A, A, A, F;
208.A:
166.A;
126.A. F. A. F.
80.C;
209.8;
167.8;
A;
81.A:
210.A,F,A,A,.,
168.A.
A.
F.
A.
127.C;
82.0;
211. A;
A'
128.A;
83.0;
212. B;
169.C;
129.8;
84.A;
213.0;
170. A. A. A. F.
130. A. F;A, F, F;
85.C;
214. E:
F;
131. F. A, A. F.
86.8;
215.0;
171.8;
132.A;
87.E;
216.A:
172.0;
133.8;
88.8;
217.C;
173.E;
134.0;
89.C;
218. E;
174.A.
A,
F,
A,
135.C;
90.E;
219.A;
F;
136.A;
91.A. A. F, A. A;
220.0.
175.E;
137. E;
92.C;
176. F. A. A, A,
138. E;
93.0;
A;
139. F, F. F, F. A;

95.E;
96.A. A. A, F. F;
49.0;
97.B;
50.C;
L,
98.C;
51. E;
A,A,A,A, F;
99.0;
52.~;
I' ,
100.A;
53.0;
II. 11, F. F. F, F;
101.C;
54.0;
II;
102.A,A.F.A.F;
55. A, A, F, A, F;
I, C;
103.A;
56.C;
j r, A, F, A, F;
104.8;
57.A,
F,
F,
A,
A;
Ill. C;
105.A;
58.A,
A,
A,
F,
A;
1 t. F, F. A. A. A;
106.C;
59.C;
1).0;
107.0;
60.
A,
A,
A,
F,
A;
I:\. F, A, A. F. A;
108. E;
61.
B;
14.8;
109.8;
62.C;
Ib.B;
110. C;
53.8;
IO.A;
111. F, F.A.A.A;
64.E;
17. E;
112. E;
55.C;
IB.O;
113.8;
56.A;
19.C;
114. F, A. A. A.
67.0;
0.0;
F',
68.B;
1. A, A. A. A. F;
115.
A;
59.A;
2.A. A. F. F. A;
116.oE;
70.C;
3.8;
117. F. F.A. A, A;
71. E;
24.0;
118.0;
72.0;
25.C;
119.8;
73. A. A, A, A, A;
26.E;

I),

v,

0;
A;
0;
E;
A;
8;
C;
C;
C;
A;
E;
8;
C;
0;
A;
0;
B;
A;
E;
O.
C;
A;
C;
0;
C;
8;
A.

27.C;
28. F.J ..A, F. F; ,
29. A. F, A. F. F;
30.A;
31.A;
32.0;
33.A;
34.0;
35. A, F. A. F. F;
36. F. F. F. F. A;
37.8;'
38.0;
39.C;
40.8;
41.8; .
42.A;
43.E;
44.C;
45.8;
46.0;
47.C;

140.8;
141.0;
142. F, A. A. A,

A;

94.A,A,A'r'

, '

, A, p, A, fl, I;:

H, [;
, B;

'1 c:

, p, P, A, I, A:
, p, P, F, I, A:

I,

n,

1:4. C;

I);
U:

. A;

. A:
II,
'I,

6. D;

11:
A,

ro, A, A, A, F, A;
1'1, C,

1:i I :
1:1 A, F, A, A, F;

14, D:
III Ii:

10 I>:
1 r A;
111 A,
1 \I A,
'II I, A, A, A, A;

I. A;
J,

A, A,
I I),

'4 C,
" A,
D',

r, A,

F;

57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67,
68,
69,
70.
71.
72,
73.
74,
75.
76.

D;
D;
B;
E;
C;

C;
B;
D;
C;
E;

D;
D;
E;
A;
E;
E;
Ay A, F, F, F;
A, A, F, A, A;
C;
A. A, F, A, A;

77.~;
78.~;
79. D;
80. E;
81, B;
82. A,
83, A,
84. A,
85. A,

IIG,D:
IHI. f;
4 ( A;
1\11. C;

86.
87,
88.
89.
90.
91.
, 92.
93,
94,
95,
96,
97,

F,
F,
A,
A,

F, F, A;
A, F, A;
F, A, F;
A, A, A;

F, A, F, A, A;
A, F, F, A, A;
B;
A, A, A, A, A;
D;
C;
C;
D;
B;
A;
D;
E;

1/J A,

notlsm

loctrlc/tsto

100.
101.
102,
103,
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
119.
120,
121,
122,
123,
124.
125.
126.
127.
128,
129.
130.
131.
132.
133.
134,
135,
136.
137.
138,
139,
140,
141.
142.
143.
144.
145,

B;
B;
B;
C;
E;
C;
C;
D;
C;
A;
D;
B;
C;
B;
D;
B;
A, F, A, A, A;
D;
B;
C;

A;
C;
C;

A;
C;
A;
A;
B;
A;
D;
A;
C;

A;
C;
B;
C;
C;
A;
D;
E;
A;
A;
E;
B;
B;
A;

140. t:
14/

(;:

1411, II,
140,

A. A, A, I,

1bO, C,
151.
152,
153,
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
172,
178.
174.
175,
176.
177,
178.
179'.
180:
181.
182.
183.
184.
18,5.
186,
187.
188.
189.
190.
191,
192.

B:
t:
0:
B;
C;
C;
B;
E;
B;
C;
E;
A;
B;
D;
D;
C;
E;
E;
B;
C;
B;
A;
F, A, F, F, F;
C;
E;

D;
A;
F. A. F, A, A;
C;
E;
D;
C;
A, A, F, A, A;
B;
E;
E;
A;
D;
D;
B;
B;
C;

111 I):
(J, I ,
"I. A,
, D;

"'''3, 0;
4.
5.
6,
227.
228,
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242,

A;
B;
B;
A, A, A, F, F;
B;
D;
A;
E;
D;
A;
B;
A;
E;
F, F, A, F, A;
B;
B;

D;
A, A, A, F, F;

B;

1\ ~', ~),

44 r,
~), IJ,

1'40. A;

4l. C;
48. A;
249. D;
250. B;
251. E;
252. B;
253. A;
254. A;
255. B;
256. B;
257. D;
258, A;
259. A;
:260, B;
261. E;
262, A;
263. D;
264, E;
265. E;
266. D;
267. A;

A,
IW, A,

'0[1,

"(0,
(1.
72.
273.
274.
275,
276.
277.
278,
279.
280.
281.
282,
283,
284.
285.
286.
287,
288.
289.
290.
291.
292.
293.
294.
295,
296.
297,
298.
299.
300,
301.

I :
D:
D;
D;
D;
F, F, F, F, A;
A, A, F, F, F;
A;
D;
A, A, F, A, fl.;
A, A, F, A, F;
A, A, F, A, F;
B;
D;
D;
E;
D;
C;
B;

C;
C;
C;
E;
C;

C;
A;
B;
C;
A, A, A, F, F;
C;
A;

D.

rUo&~r-UNSURI
I~'
"'

D:

I,

4,
~)

"
n.

'I..
II,

I,
10,
1'1.

12.
13.

14.

A;
C;
B;
D;

0:
0',
0;

D'

D'
D'

B'
C
E'

A;
B;
B;
E',
C;
E'
A;
B;

B;
A;

B;
C;
E;
C;
C;
C,

B;
E',
A;

B;
B',
B;.

38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.

B;

B;
D',
A;
E;
C;

D',
A;

0;
C;
E;

0;

D'
B'

E;

D'
D',
B;
D',

A;A;
C;

B;
D',
B',
B',
E;

B'

A',
A;
C;
E;

B;
C;
A;

B',
C;

74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.

B',
A,
B;
C;

B;
0;
0;

B',
B;
C;

B'

0;
0;

B;
B'
B',

E;

B;
C;

B',
C;

B;
0;
0;

B'

C;

B;
B;
0;
B;
E;
C;

0;

B;
E;
C;

110,
111
112.
113.
114.
115.
116.
11
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.147,
148.
149.

RIcJDL~r-M

[I:

r,
masa unel locomotive s~ fie mare pentru ca torta de frecars sa '1
torta de tractlune nu poate dep~$1 forta de frecare.
corpurllor este determlnata de acceleratia pe care 0 produce fort

0;
A:

~
onform

principlulul

fundamental

al

dinamicii

= F = _ = g = const
m

0;
B;
E;

0;
0;
E;
B;
C;
B;
A;
A;

0;
C;
A;
C;
C;
A;

presupune

= const.

pentru in~I'imi

mici in comparatie

eu raza Parnantulul

pentru deplasari mici pe suprafata Pamantului

J. Lucrul mecanic al fortei F este egal cu suma lucrurilor mecanice efectuate d

cele coua componente ale fortei, una orizontala !?i una verticala, pe aceeasl
dlstanta d. Cum componenta verticala este perpendiculara pe deplasarea corpulul,
lucrul mecanic efectuat de aceasta este nul, deci

LF

=L

.
(}"'~0I11111

4. Balonul se ridica. Conform legii conservaru impulsului, balonul capata un

impuls egal ~i de sens contrar aerului care iese din balon.
5. Acceleratia deterrninata de forta de freeare in aeest eaz nu depinde de m
eorpurilor:

lal

= FJ = !-Img = Itg.
In
m

Din aeest motiv, nici spatiul pareurs pana la opnr

nu depinde de rnasa.

B;
B;

6. In rniscarea
este 1.

C;
C;
A;

7. a. inaltimea nu se rnodiflca, deoareee acceleratia nu depinde de m

b. creste de 9 ori, deoarece lnaltirnea maxima este proportionala eu patratul vit

B:
0;
A;

0;
A;
A;
E;
C;

0;
E ..

descrisa,

acceleratiile

nu depind de masa corpurilor.

Raportul

lnitiale.
8. l.asat sa cada de la 0 lnaltirne H, eorpul va avea la capatul sforii un impul
diferit de zero. Apare 0 variatie a impulsului pana la zero intr-un timp foarte scurt,
eeea ee face ea asupra sforii sa actioneze 0 torta suplirnentara destul de mare ~I
se poate produce ruperea sforii.
"9. Coeficientul de frecare dintre hartie !?i rnasa este mult mai mic dec
coeficientul de frecare dintre radiera !?i hartie, !?i din acest motiv hartia se mise
data cu radiera. Deci serisul nu poate fi sters decat daca tinern foaia de hartie fix
10. In toate cele trei sltuatii, lucrul mecanic efectuat de greutate are aceeasl
valoare deoarece greutatea este 0 foria conservative ~i lucrul mecanic efectuat de
ea depinde numai de pozitia initia.la !?ifinala a omului.
11. Conform teoremei de variatie a energiei cinetiee, in aeest eaz lucrul mecanl
fortei de frecare este egal cu variatia enerqiei cinetice a corpului care are ace
valoare tncele trei cazuri, deci L1=L2=L3.
12. 1) In timpul coborarii mingii, energia potentiala se transforma in energl
cinetlca, la suprafata Parnantului energia clnetlca este maxima; 2) cand mingea

locnlrll ell P~mantul, energla clnetl

formare; 3) cand mingea revine la form

'1. p" O,:l:3 kg/Ill""

"'hilI!

viII
1" I )ncO patul armei este blne apasat in urnar, omul ~i arma se comport
IrllJllr corp cu masa mult mai mare decat masa qlontului Conform legll con
Irl1pu1HUIL11,
viteza de recul a sistemului orn-arrna va fi mult mai mica (nes
dud'! In cazul in care patul armei ar fi lasat liber.
I~. B. 140 N; b. 4 m/s2; c. 1 s; d. 0 Ns, 480 J.
111. B. G s: b. 8 m/s; c. 40 em.
6
6
17. 0.0,05 rn/s": b. -52,5.10 J; C. 1,4.10 W.
1H, a. 20 m; b. 30 m/s; c. 0 mis, 30 m/s in jos.
III. B. 33,6 kg; b. 1730 J; c. -1730 W.
'II, 8.6 s: b. 1,73 W; c. 14,5 s; d. 3,4 Ns.
/I
I
b O'
II--tga;
..
11 + I
zs; b.; 140 Ns c. 420 j
2,5 m/s"; b.;0,63 s c. 1,58 Ns
5 j; b. 6 m/s c. a=90o.
2
al=2,5 m/s", a2=-5 m/s a=30o; b. 7,5 m; c. 15 N.
.30 N; b. 55N, a=24,7 c. 5,48 m/s; d. 6,47 m.
2 Ns; b. -2 Ns; c. 20 N.
H. a. 5 m/s; b. -0,16j; c.1,17 m; d. de 31 ori, 30 cm.
2
I). a. 0,6 m/s", 0 m/s , - 0,4 rn/s": liftul coboara; b. 31,5 m; c. 28 N.
W. a. 2 ; b. vl=4 mis, v2=2 m/s; c. 4 s.

II.

2F

4/3 I>,
I HI1It1roUftll
p' :...8/11 P;

3
2 (Po
23. T - - To ,1" .

8,4

1I1'"11hl :;;

fI'
o

1I111Hurv

4,6 g;

:;

= 0,

IIAI11I

"'~ 0,03 k~;

p' = 0,7910" Pa;
8. mhllilu Imhldrog.
2;
9. P2 = 1,5 kg/m3;
10. m= 3,4 kg;
V

33.

VIJ.T

a.

VI);

20. Q=2-RLH==41,5J;
IJ

20

21. IJ.P="3v;

mg + paS
,

5p S
o

);

'

a. x" +- ;b.x" +-

,\2. a.
JJ. a.
14. a.
I~. a.

k
k
2 Km ; b. 3800 J, 3200 J; c. 53,6 s.
1/6; b. 36 Km/h c. 30 m.
52 MJ; b. -25 MJ; c. 0,2 MW.
0,73 m/s; b. 10 .

(ILl + f.L2)mgl b
r 2 (
r
.16. a.. v=vvu- 111+P2)gl c. v,,>v(PI+f.L2)gl
2
a. v=2,82 m/s; b. t=2,82 s; c. 11=0,2;d. F=10 N.
JR. a. al=1129', a2=4709'; b. a'=2304'; c. 1,2 J .
.\1). 4,2 m/s

.n.

W. 0,17 m.
41. 62,6 m/s.
n. 10,2 m/s; 10 m/s; 9,8 m/s.

Po

PbI'

:.:~1 2Vo

:.:J

~"---:::,-,f

pcJ2 ---:::,-,{

V,

0
Fig.11R
T

Pmax = Pmink2

2!IJ.U!

= To (1 +

mg'

+ paS) TS ;

19. Ql = Q - (P2-Pl)(V2

22. T,

Po+-

Q
1
+2YP~ -pf)

0 - (Mg

9RTo

+'2po;flg.11R;

18. IJ.U =

+~
5

,9R

P2 - PI ( T2 _ Tl ).9R;
2
P2 PI
26. L 83 J;
27.Q=415J;
28. Tmin=231 K; L=4700J;
29. a. Qprimit= 533 J; b. IJ.U = - 300 J;
30. a. & = 0,4 kmoli; b. L == 332 kJ;
c. IJ.U = 500 kJ;
31. a. IJ.UalIJ.Ub = 1; b. CalCb = 1,25;
c. LalLb 2;
.
32. a. LalLb = (2/3) In 2;
b. QJQb = 32 In2/49; c. Q'JQ"b = 40/9;

25. L

12. k = 0,9 kN/m;

13. IJ. x 4 mm;
14. fig. 14R;
15. FrrlFatm 0,2;
16. IJ.U = 600 J;
17. a = C
( ;

~)Vo

. --'"

24. L = 1,5 pV;

11.P=-Po2Vo

= ~Vo

111(/
1

a/V

T~

Fig.14R

= 9'105

Pa;

1.I,"1bOC:
[) 30 IJm:

t A,lt

Gu

. Ro ~ 3 0; b. fig. 4R;

A
R+ r

52

-dS; b. m=dR-;

N AqO

43. n

=
=

14. RAe = 4RI3

= 8 0;

= 40;

16. a. r = 0,4 0; b. Uborne = 1,82 V;

16. = 130 V;
17. a. 4,5 V; b. 17/14; c. V; 2,47 V;
18. R2 8,33 0;
19. U = 3 V;
O. Rv = 3675 kO;
1. R2 = 6 0;
2.2,1 V sau 1,65 V;
3. a. 1= 6 A; b. U 15 V; c. I' 2 A;
4. a. 1== 0,80 A; b. 1== 1,32 A,
12" 0,52 A; c. U = 1,6 V;
25.1 3,3 A;
26. Ro 261 0;
27. 1= 5,43 A;
28.1= 1,8A;
29. a. 1,21 V; b. 0,34 A; c.1,1 A,

0,76A;
30. U1 7,2 V, U1 4,8 V;
31. a. 13 = 1 A; 14 4 A; IR = 1 A;
b. Ram/Rrez. = 0,2;
32. 1= 0,3 A;
33. a. UAB = 1,5 V; b. lAB = 0,09 A;
34. E= 2~ V;
E ,Jr-E-2-- 4-P-r
35. U =
2
;

200 J,

36. a. 11 = 5 A, 13 = 3 A; b. E = 25 V;

= 8/3 j..IV',

67.

4. q = 1,25 mC;
. a. Eindul = 4 V; b. 1= 0,5 A;

P.

68 . v

= 12~~

= 24cm;

= mg(sin a - ~cosa)
2 2

B e

. sans antiorar;

2f.P

c. pc 0,15 W;
~bL(8 - 2d)
-(8 + b)

5;
44. Ip t t, 24/11;
45.8W;
.

3 A;
10. a. E= 1,5 V; b. r= 0,8 0;
1,875 A;
11. U2 24 V;
12.70;
13. R1 6 0, R2

= U2t12R = ~fI2R"
R = U(E -U)-Pr

41. Q

I!:

./0'"

U.

4T; b. 1= 0,5 A,

". v

42

10V;r=20;
4,5 V; b. r= 1,25 Q;
Uhtlllli = 4,5 - 1,25 I;
r u 12,5 V;
III

37. a. r= 100; b. '1

P1 IP2
10,5;
38. n 0,5;
39. '11 0,3, '12 = 0,5;
40. U. ~5 Uo; Rl = 5 R;
C.

46.8= 2 IJT;
47.8= 2,1 IJT;
48. dreapte paralele cu condu
toarele ~i in acelasi plan cu ele, 81
tuate fa~a de conductorul 2 la 0,4 m,
respectiv la 0,08 m (intre conductoare);
49. a. punctele se afla pe drept
paralele cu conductoarele, situate Tn
acelasi plan cu ele, de 0 parte ~i d
alta a conductorului din mijloc, ladtstanta x dl..J3; b. FI! 3IJ/214rrd;

!
2,5

1,5
0,5

18(OC)
i+

1./3
50. a. 8 = ~

TTd ;

b. FI! = IJ/212rrd;

51. a. 8 70 j..IT, 8' = 10 j..IT;

b. 8 50 j..IT;

52. B'o=~;

Con stante

rezstivltati la OOC:Pw

= 5,5'10-8 n'm,

coeficienf termici ai rezlstivitatli: Ow =

3
densitati: dcu
8900 kg/m3, dAI = 2700 kg/ni .

TT8 "

53. 1= 0,8 A;
54. 8 0.05 T;
55. a 30;
5'6. a. a == 6 m/s2;
b. 0,62 N s F S 0,88 N;
mg+IBf
57. F2 r, mg -IBf;

=
=

58. a. 8'== 7 mT; b. ct> = 70 mWb;

59. L = 14 J;
~sDI

,60. <t>=4'd;
61. U=kf2

= 1,7'10-

3(Pl"P2)
;
4(P1 +3P2)

c. P= 125 W;
\

n'm, PAl 2,8'10- n'm,

0,0048 K"1, oCu = 0,0043 K"1,
PCu