Concursul județean de fizică „Micii Fizicieni”

Școala gimnazială nr. 18, Baia Mare

18 mai 2019

Problema 1: Ștrandul (10 puncte)

Un ștrand are două bazine, unul pentru adulți (1) și unul pentru copii (2), și o zonă
comercială (3), restul suprafeței ștrandului fiind acoperită cu gazon (vezi figura). Dimensiunile
terenului sunt indicate pe desen.
a) Calculează lungimea gardului de împrejmuire al ștrandului și numărul de panouri de lungime
Lp=2m folosite pentru construirea acestuia.
b) Determină aria suprafeței acoperite cu gazon și timpul în care se tunde iarba, știind că un ar
se tunde în Δt=20 min.
c) Ce volum de apă se află în cele două bazine, știind că cel pentru adulți are adâncimea apei
h1=1,5m, iar cel pentru copii o adâncime de 3 ori mai mică?
d) În zona comercială se vinde suc obținut din apă și sirop. Volumul sucului dintr-un pahar plin
este V=200ml, masa paharului gol m=115g iar greutatea paharului plin cu suc G=3,2N. Determină
densitatea siropului folosit, știind că acesta se diluează cu 9 părți de apă la o parte de sirop
(exprimate în unități de volum), iar densitatea apei este ρapă=1g/cm3. Consideră g=10 N/kg.
e) Doi înotători pornesc simultan din capete opuse (A, respectiv B) ale bazinului pentru adulți
cu vitezele vA =1,8 km/h, respectiv vB=2,7 km/h. După cât timp și la ce distanță față de capătul A se
întâlnesc cei doi înotători prima dată? Dar a doua oară, presupunând că fiecare înoată câte două
lungimi de bazin și nu pierde timp cu întoarcerea în apă la capătul bazinului?

6,6 dam

3m (3)
0,2 hm
70 dm
0,03 km

A B

12 m (1)
800 cm

2 dam (2) 8m

8 dam

1
Problema 2: Fire și bile (10 puncte)

Un fir elastic, având lungimea în stare nedeformată ℓ0=20cm, este fixat la un

capăt de un suport fix orizontal și are prinsă la celălalt capăt o bilă de masă m=12g.
Lungimea firului, când bila atârnă în echilibru, este ℓ=26cm (vezi fig.1). Consideră
fig.1 masa firului neglijabilă, accelerația gravitațională g=10N/kg și dimensiunea bilei
neglijabilă comparativ cu lungimea firului.
a) Calculează constanta elastică a firului.
b) De prima bilă se lipește un al doilea fir, identic cu primul, având prinsă la
capătul liber o a doua bilă, identică cu prima (vezi fig.2). Calculează distanța de la a 1
doua bilă la suportul fix, atunci când sistemul este în echilibru.
c) În condițiile punctului b), se mărește numărul de fire și de bile identice înșiruite, fig.2
2
până cînd avem în total 20 de fire și 20 de bile. Considerând că suportul orizontal se
află la o înălțime mare față de sol și că firele (de origine extraterestră) rămân elastice și nu se rup
când se întind, determină distanța de la suport până la cea mai îndepărtată bilă.
d) Folosind 6 fire, identice cu cel inițial, se realizează următorul montaj, fixat de
suport (vezi fig.3), lipind capetele a 3 fire alăturate, în continuare 2 fire alăturate și în
final ultimul fir. Cu cât va coborî capătul liber A al ultimului fir, dacă în acel punct se
prinde o bilă de masă m, până ajunge în poziția de echilibru? Ce valoare are constanta
elastică a unui resort echivalent cu montajul celor 6 fire?
e) Pe o masă orizontală cu frecare neglijabilă se așază în linie dreaptă 5 bile, legate
între ele prin 4 fire identice, firele fiind întinse, dar netensionate (vezi fig.4). Dacă se
pun simultan în mișcare, de-a lungul firelor, bila 1 spre stânga, cu v1=1mm/s, fig.3
respectiv bila 5 spre dreapta, cu v5=3mm/s, calculează viteza cu care se deplasează A
bila 4. Deoarece vitezele bilelor sunt foarte mici, nu apar
1 2 3 4 5 fig.4 oscilații ale acestora, deplasarea fiecărei bile fiind uniformă.

Subiect propus de:

prof. Laura Teșileanu, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” − Baia Mare
prof. Petrică Plitan, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” − Baia Mare