Centrul de greutate.

Echilibrul corpurilor și energia

potențială.

Prof. Măciucă Simona

Șc. Gimn. ,,Gheorghe Tătărescu”, Tg-Jiu
 I. Centrul de greutate

• Definiție.Centrul de greutate (notat cu C) este punctul de

aplicație al greutății unui corp.
• Centrul de greutate al unui corp omogen plan cu
formă geometrică regulată se află:
 pentru pătrat și dreptunghi, la intersecția diagonalelor:

 pentru triunghi, la intersecția medianelor:

 pentru cerc, în centrul cercului:

 II. Centrul de greutate
• Uneori centrul de greutate se află în afara corpului.
• Exemple:
 un inel;
 un covrig;
 o gogoașă; Fig.a
 un colac;
 o pernă decorativă inelară etc.
• Pentru corpurile cu formă geometrică neregulată, centrul lor
de greutate se determină experimental:
https://www.youtube.com/watch?v=g3gl96bo9q4&t=2s
Centrul de greutate al unui corp plan cu formă neregulată se află la
intersecţia verticale­lor trasate, la echilibru, pentru diferite puncte de
susţinere ale corpului.
• Concluzie. Un corp suspendat printr-un fir este în echilibru numai dacă
centrul de greutate şi punctul de care este suspendat se află pe aceeaşi
verticală, iar centrul de greutate se află sub punc­tul de susţinere (fig.a)
 III. Echilibrul corpurilor și energia potențială.

• Un corp poate fi în trei tipuri de echilibre:

- Stabil (a);
- Instabil (b);
- Indiferent (c).
 IV. Echilibrul stabil
• Bila are energia potenţială gravitaţională minimă în poziţia 1, adică
poziţia de echilibru. La scoaterea unui corp din starea de
echilibru stabil, energia potențială crește, iar greutatea și forța
de reacțiune din punctul de susținere formează un cuplu de
forțe care pot readuce corpul în poziția de echilibru stabil.

• Definiție. Un corp este în echilibru

stabil dacă revine în poziția de echilibru după
ce a fost scos din aceasta și dacă, la mici
deviații față de poziția de echilibru, centrul de
greutate urcă.
 V. Echilibrul stabil
a) Corpurile suspendate sunt în echilibru stabil când centrul de
greutate (C) este sub punctul de suspendare (S), pe aceeași verticală.

Exemple de corpurile suspendate în echilibru stabil:

•hainele puse în cuier; hainele puse pe umeraș; lustre; tablouri etc.

b) Corpurile sprijinite sunt în echilibru stabil când verticala dusă din

centrul de greutate (C) cade în interiorul bazei de sprijin.

Exemple de corpurile sprijinite în echilibru stabil:

•oamenii; mobilierul; casele etc.
 VI. Echilibrul instabil
• Energia potențială gravitațională este maximă în poziția de
echilibru . Energia potenţială a bilei în timpul coborârii scade.

• Definiție. Un corp este în echilibru instabil dacă nu revine

în poziția de echilibru după ce a fost scos din aceasta și
dacă, la mici deviații față de poziția de echilibru, centrul de
greutate coboară.
 VII. Echilibrul instabil
a) Corpurile suspendate sunt în echilibru instabil când
centrul de greutate (C) este deasupra punctului de susținere
(S), pe aceeași verticală.
Exemple de corpurile suspendate în echilibru instabil:
•o riglă ținută pe deget; un acrobat care stă pe o mână;
un om care stă pe cap etc.

b) Corpurile sprijinite sunt în echilibru instabil când

verticală dusă din centrul de greutate (C) cade pe muchia
bazei de sprijin.
Exemple de corpurile sprijinite în echilibru instabil:
•un butoi înclinat.
 VIII. Echilibrul indiferent
• Bila rămâne în echilibru în oricare dintre poziţiile aflate în planul
orizontal.

Energia potențială
gravitațională este zero.

• Definiție. Un corp este în echilibru indiferent dacă corpul

rămâne în poziția de echilibru, oricum l-am așeza și la deviații
mari.
 IX. Echilibrul indiferent
a) Corpurile suspendate sunt în echilibru indiferent atunci
când punctul de susținere este chiar în centrul lor de greutate
(S coincide cu C).

În acest caz rezultanta forțelor ce acționează asupra corpului

este nulă, iar momentul cuplului este nul.
•Exemple de corpurile suspendate în echilibru indiferent:
morile de vânt; paletele unei turbine; acul busolei;elicea unui
ventilator sau elicopter
b) Corpurile sprijinite sunt în echilibru indiferent când sunt
pe o suprafață orizontală și la mari deviații rămân tot în
echilibru.
•Exemple de corpurile sprijinite în echilibru indiferent: o
bilă pe sol.
 X. Echilibrul corpurilor- experimente
• Echilibrul unui corp suspendat
https://www.youtube.com/watch?v=m-1Bq1ZI4zE&t=64s
• Echilibrul unui corp sprijinit
https://www.youtube.com/watch?v=bk4O6rmuaLw&t=5s
• Stabilitatea și suprafața de sprijin
https://www.youtube.com/watch?v=hIRVo-GFZBM&t=5s
https://www.youtube.com/watch?v=6CrhtReG0Bo&t=17s

• Concluzie. Stabilitatea unui corp depinde de doi factori :

1) Cu cât baza de sprijin este mai mare, cu atât stabilitatea corpului
crește.
2) Cu cât centrul de greutate al corpului este mai aproape de baza de
sprijin, cu atât stabilitatea corpului este mai mare.
 XI. Concluzii
• Numai la corpurile omogene (alcătuite din acelaşi material sau
substanţă) centrul de greutate coincide cu centrul de greutate
geometric (de simetrie).
• Pentru corpurile neomogene, centrul de greutate va fi mai jos
sau mai sus în funcţie de locul unde este concentrată masa
(greutatea) corpului.
• Stabilitatea unui corp aşezat este cu atât mai mare, cu cât centrul
de greutate este mai aproape de baza de sprijin.
 La încărcarea unui camion (vapor), se aşază mai întâi lucrurile
mai grele şi apoi cele mai uşoare. În caz contrar camionul se
poate răsturna.
 Fundul sticlelor, paharelor se face mai gros, piciorul paharelor
este lat şi greu, pentru ca centrul de greutate să fie cât mai jos,
iar baza de sprijin cât mai mare pentru a nu se răsturna cu
uşurinţă.
 “Hopa-Mitică” oricum ai aşeza-o, revine în picioare. Această
jucărie are partea inferioară umplută cu plumb şi de aceea
centrul ei de greutate se află în poziţia cea mai de jos.
 XIII. Problemă propusă
• Dintr-un disc circular omogen cu raza R=10cm se taie
un disc cu raza r = 5cm, tangent interior la discul mare.
Să se determine poziția centrului de greutate al
porțiunii rămase.