1

NOŢIUNI GENERALE

 FIZICA- parte a ştiinţei care studiază legile ce

guvernează comportamentul extern şi intern a
corpurilor din Univers şi interavţiunea acestora.
 După obiectul de studiu, fizica are următorele ramuri:
 Mecanică, electricitate, magnetism, optică, fizica
nucleului, termodinamică, hidrostatică, etc.
 Mecanica – parte a fizicii care studiază fenomene
legate de mişcarea mecanică.
 Mişcarea mecanică – modificarea poziţiei unui corp în
raport cu altul considerat fix.

2
 NOŢIUNI GENERALE

 Mărime fizică – orice proprietate măsurabilă a unui

corp.Mărimea fizică este descrisă prin :

 Definiţia – arată proprietatea pe care o măsoară,

 Simbolul – litera cu care este notată, recunoscută,
 Formula – relaţia matematică,
 Unitatea de măsură – permite descrierea cantitativă,
 Măsurarea – instrumentul de determinare a valorii.

3
CLASIFICAREA
MĂRIMILOR FIZICE
 Mărimi fizice scalare – mărimile caracterizate
integral printr-o valoare algebrică.
 Mărimi vectoriale – mărimi caracterizate prin
valoare şi orientare (origine, direcţie şi sens).
 Vectorul – simbolul matematic al unei mărimi
vectoriale. Caracteristicile unui vector:
 Direcţie – dreapta suport
 Origine – punct de aplicaţie
 Modul – valoare algebrică (lungimea)
 Extremitate – sensul acţiunii.

4
 OPERAŢII CU VECTORI

Compunerea vectorilor – include însumarea şi diferenţa a doi

vectori .
Metode de compunere – grafică, analitică.
    
ab a ab
 
b b
Concluzie – vectorul sumă este diagonala mare, iar vectorul
diferenţă este diagonala mică, a paralelogramului format de cei
doi vectori.

5
 OPERAŢII CU VECTORI

 Regula paralelogramului – costă în compunerea vectorilor prin

poziţionarea acestora cu originea comună.
 Diferenţa = suma vectorului cu opusul celui de-al doilea.
 Vector opus – vector cu aceeaşi direcţie, acelaşi modul, dar sens opus.Se
simbolizează cu semnul minus înaintea simbolului vectorului dat.
 Modulul vectorului rezultant:

R 2  a 2  b 2  2  a  b  cos 
unde   a , b  
 

6
 OPERAŢII CU VECTORI

Regula poligonului – regula de compunere a mai

mult de doi vectori şi a vectorilor coliniari (vectori cu
direcţii paralele). 
 b      
a

c 
d
R  abc d
R
Concluzie – vectorul rezultant este vectorul care
închide conturul poligonal şi are originea în originea
primului vector.

7
 OPERAŢII CU VECTORI
  
Înmulţirea unui vector cu 2 a  a  a
  
 2  a    a    a
un scalar – costituie de fapt
o adunare repetată :
Este tot un vector având 
aceeaşi direcţie şi acelaşi sens 2a
cu vectorul dat, pentru scalar  
pozitiv şi sens opus pentru a a
scalar negativ, iar modulul

egal cu produsul scalarului cu
modulul vectorului dat
 2a
 
a a

8
 VERSORI

 Vectorul reprezentat prin versori uşurează calculul

componentelor unui vector.
 Prin descompunerea unui vector pe două direcţii date se obţin
doi vectori a căror rezultantă este vectorul dat.
 Versorii – sunt vectori unitari ai căror orientare coincide cu
orientarea axei aleasă ca direcţie  de proiectare a vectorului.
 Pentru axa OX – versorul i
 Pentru axa OY – versorul j

 Pentru axa OZ – versorul k

9
 COMPONENTELE UNUI VECTOR

Componenta vectorului se y
compune din modulul proiecţiei
înmulţit cu versorul axei.
yA A
Rezultanta a doi vectori 
ay 
exprimaţi prin versori rezultă
prin însumarea coponentelor 
a
acestor vectori. j 
    x
a  a x  ay  i
ax xA
  
ax  x A  i     
  a  xA  i  yA  j
ay  y A  j 

10
MĂRIMI FIZICE

 Mărimi scalare  Mărimi vectoriale

 Masa  m  1 kg  Deplasarea
 Viteza
 Densitatea  ρ  1 kg
 Acceleraţia
m3
 Forţa
 Dinstanţa  d  1 m
 Momentul forţei
 Energia
W   1 J  Momentul cinetic
  Vor fi studiate în cadrul
Lucru mecanic
 L  1 J cinematicii.

11
 STUDIUL MIŞCĂRII MECANICE

 CINEMATICA – studiază mişcarea mecanică fără a

analiza cauzele mişcării. Foloseşte noţiunea de sistem de
referinţă, punct material şi traiectorie.
 DINAMICA – studiază mişcarea micanică pornind de
la cauzele mişcării. Se studiază pe baza legilor de conservare a
energiei.
 STATICA – studiază oun caz particular al mişcarii
mecanice, repausul, mai exact starea de echilibru a
corpurilor. Echilibrul de rotaţie şi de translaţie.

12
13
 CINEMATICĂ

 DEFINIRE
 DEPLASAREA
 VITEZA
 ACCELERAŢIA
 TIPURI DE MIŞCĂRI ALE PUNCTULUI MATERIAL

14
 CINEMATICA

 Parte a fizicii care se ocupă cu studiul mişcării

corpurilor fără a considera cauzele mişcării.
 Important în studiul cinematic al mişcării este alegerea
sistemului de referinţă cel mai favorabil. Sistemul de
referinţă, bine ales, implică o uşurare a studiului mişcării.
 Sistemul de referinţă – ansamblul format din observator,
riglă şi ceas şi este reprezentat grafic printr-un sistem de axe
rectangulare având originea în poziţia ocupată de
observator.

15
 CINEMATICA

 Pentru acest tip de studiu foloseşte noţiunile de :

 Punct material- punct geometric cu masă.
 Coordonate – mărimile fizice care definesc poziţia mobilului
în timp (coordonate temporale) şi spaţiu (coordonate
spaţiale) .
 Traiectorie – mulţimea punctelor atinse de mobil în mişcare
(urma lăsată de mobil în mişcare).
 Traiectoriile pot fi :
 Rectilinii
 Curbilinii
16
 COORDONATE
 Problema generală a cinematecii este aceea de a determina traiectoria, viteza,
acceleraţia, dacă se cunoaşte legea de mişcăre a mobilului.
 Fie dat un sistem de referinţă cartezian Oxyz, legile de mişcare pe cele trei direcţii
se pot scrie:
z
x  f 1 (t), y  f 2 (t), z  f 3 (t) 

sau r  f  t 
rz  M

    r  
unde r  xi  yj  zk  ry k
  
i, j,k, sunt  i j
y
versorii celor trei axe .
rx
x

17
 DEPLASAREA

 Vectorul cu originea în punctul iniţial şi extremitatea în punctul final pe

traiectorie. Numeric este egal cu variaţia coordonatei.

   Δx  x2 -x1
r  r2  r1 sau 
y  y 2  y1
y

y1  A(t1) r Distanţa parcursă d
y B(t2)
y2  
r1 r2
Modulul deplasării ≤ distanţa parcursă

x1  x2
O
x x

18
 VITEZA MEDIE

Mărimea introdusă pentru studiul mişcării corpurilor, raportând

deplasarea efectuată la durată, caz în care se obţine o valoare medie .

 r  1 
vm   vm   Δr  1  y

t Δt vm
A(t1) 
y1 r
m B(t2)
 v SI  1 y2 
s 
r1 r2
Din relaţia (1) rezultă că viteza medie
are acelaţi sens cu vectorul deplasare
(înmulţirea unui vector cu un scalar)
O x1 x2 x

Mărimea vectorială care caracterizează mişcarea şi este numeric egală cu

raportul dintre deplasare şi durata efectuării acesteia, iar vectorul viteză
are aceeaşi orientare cu vectorul deplasare.

19
 VITEZA MOMENTANĂ

Pentru determinarea vitezei mobilului în fiecare punct, se consideră timpi

infinitezimali de mişcare (Δt→0), pentru care corespund deplasări la fel de
mici :  t  dt

  dr
t  0  r  0     
r  dr
v
y dt

Dat fiind faptul ca deplasarea tinde la zero, y1
A(t1) v r
B(t2)
vectorul deplasare are direcţia tangentei,prin y2
urmare şi viteza momentană:
 
r1 r2

Vectorul viteză momentană este tangent în

fiecare punct la traiectorie şi are sensul
O x1 x2 x

vectorului deplasare.

20
 CAZUL MIŞCĂRII RECTILINII
UNIFORME
Mişcare mobilului pe o traiectorie rectilinie cu viteza constantă.
 A t 0 
 
v B t 
r0 r

0 x0 r x x
x  d
Pentru viteză constantă, viteza medie devine identică cu viteza momentană.

 r x  x  x  x 0 x  x0
v sau v  dar  v 
t t  t  t  t 0 t  t0
x  x0  v   t  t0  Pentru t0=0, x-x0=d, rezultă relaţia uzuală : d  v  t

21
LEGEA MIŞCĂRII
 În relaţia dedusă anterior
observăm că timpul t este
variabila independentă,
care se află la puterea întâi
şi x este variabila
dependentă de timp prin
relaţia ce include
constantele precizând
poziţia şi momentul iniţial,
fapt care este echivalent cu
o funcţie de gradul I-
funcţie liniară.
 Pentru t0=0, rezultă :
x  x0  v  t
 Relaţie care poate fi scrisă
sub forma :
x  f  t
 Relaţie ce corespunde unei
legi de mişcare, deoarece
arată modificarea
coordonatei spaţiale în
timp.
22
 LEGEA MIŞCĂRII RECTILINII
UNIFORME
Determinăm 
G f  ot  : x  0  t  
x
0   x0 
A  ;0 

 B 0 ; x 
punctele de  v 
x  x  vt   v 
intersecţie 0
G  ox  : t  0  x  x
cu graficul:  f
y
0
 0

Viteza este
pozitivă când
are sensul x0
axei, arbitrar  x 0  v  0 , x 0  0  x0
  v  0, x0  0
aleasă şi v v
negativă în x0 0 x0 x
sens contrar.   v  0 , x 0  0    v  0, x0  0
v x0 v

23
 ACCELERAŢIA

• Mărimea vectorială introdusă pentru studiul variaţiei vitezei în timpul

mişcării , a comparării mişcărilor.
• Acceleraţia este numeric egală cu raportul dintre variaţia vitezei şi durata
în care se produce această variaţie.
   m
Δv v  v 0
• Această valoare este o valoare medie . 
am    a SI  1 2
 Δt t  t 0 s
y v1 
A(t1)
v
  acceleraţiei
Orientarea
 am  medii am este aceeaşi cu
r1 B(t2) v2
 cea a vectorului
 variaţie a
r2 vitezei v
O

24
 MIŞCAREA RECTILINIE
UNIFORM VARIATĂ
 Mişcare mobilului pe o traiectorie rectilinie cu acceleraţia
constantă.
 Legea mişcării rezultă din legea mişcării rectilinii uniforme la care se
înlocuieşte viteza cu valoarea medie a acesteia.
x  x0  vm   tt 0 
 Pentru calculul valorii medii a vitezei trebuie determinată funcţia de
variaţie în timp a vitezei, deoarece :
 Pentru o funcţie de gradul I – valoarea medie= media aritmetică
 Pentro o funcţie de gradul II – valoarea medie=media geometrică

25
 LEGEA VITEZEI

 Acceleraţia fiind constantă, valoarea medie devine

v v  v0
identică cu valoarea momentană : a  t  a  t  t
0

v  v0  a t  t 0 
 Adică , realţie care indică o dependenţă
v  f  t
liniară de timp a vitezei . v  v0
vm 
 Prin urmare, valoarea medie a vitezei va fi : 2
 În aceste condiţii viteza medie este :
v 0  a t  t 0   v 0 a
vm   v m  v0    t  t 0 
2 2

26
 LEGEA MIŞCĂRII RECTILINII
UNIFORM VARIATE
 Înlocuind valoare medie a vitezei în relaţia legii mişcării pentru o
deplasare rectilinie, rezultă legea mişcării rectilinii uniform
variate:  a
x  x0   v0    tt 
0     tt 0  
 2 
a
x  x0  v0   tt 0     tt 
2
0
2

 Din legea mişcării rezultă o dependenţă pătratică a coordonatei

, ceea ce setrenscrie
  grafic printr-o parabolă.
2
de timp x f t

27
 REPREZENTARE GRAFICĂ A LEGII
M.R.U.V.
Dat fiind faptul că mişcarea poate avea loc cu creşterea vitezei sau cu scăderea
vitezei în timpul mişcării, vom distinge două tipuri de mişcări :
Mişcare rectilinie uniform accelerată  v  0  a  0 
Mişcare rectilinie uniform încetinită  v  0  a  0 
x, v
x, v
xm
a>0 a<0
x0
x0
xm v0 t
v0 t
O O tm
tm
28
 ECUAŢIA LUI GALILEI

 Pentru soluţionarea problemelor de cinematică în care nu se cunoaşte şi nu se cere

durata mişcării, fizicianul Galileo Galilei, a dedus relaţia care-i poartă numele şi
rezultă din legea mişcării şi legea vitezei prin eliminarea duratei mişcării (t-t 0):
v  v0
v  v0  a  t  t0   t  t0  
a
v  v0 a  v  v0 
2 2

x  x0  v0    
a 2 a 2

2  v0  v  2  v02  v 2 2  v  v0  v02
x  x0  
2a
v 2  v02
x  x0   v 2  v02  2  a   x  x0 
2a

29