Compunerea

oscilatiilor
perpendiculare



I.Oscilatia
Micarea oscilatorie este micarea unui sistem fizic (corp solid sau lichid) n jurul
unei poziii de echilibru, pe aceeai traiectorie, prin transformri succesive ale unei
forme de energie n alta.
Dac micarea de oscilaie se repet la intervale egale de timp, ea este periodic.
Perioada de oscilaie T reprezint timpul necesar pentru efectuarea unei oscilaii. Se
msoar n secunde:
[T]SI= 1 s
Mrimea invers a perioadei este frecvena , definit ca numrul de oscilaii efectuate
n unitatea de timp. Se msoar n Hertzi.
[]SI= 1 Hz = 1 s-1
Se demonstreaz uor c orice micare de oscilaie periodic poate fi considerat ca
proiecia unei micri circulare uniforme: legai un corp de un fir, rotii-l i urmrii
micarea umbrei sale pe un perete.
Legea de micare a unei oscilaii periodice:
y(t) = A sin (t + 0)
unde:
y(t) - elongaia sistemului la momentul t;
A - amplitudinea micrii (elongaia maxim, deplasarea extrem fa de poziia de
echilibru);
- pulsaia micrii (frecvena unghiular);
0 - faza iniial a micrii;
Sistemele care efectueaz micri de oscilaie se numesc oscilatori.
II.Compunerea oscilatiilor
perpendiculare cu aceeasi frecventa
n aceast lucrare se
utilizeaz metoda compunerii
a dou micri oscilatorii
armonice de aceeai
pulsaie (frecven), dar care
se efectueaz pe dou direcii
perpendiculare, 1, 2.
Elongaia
micrii oscilatorii a unui
punct material M care se
deplaseaz dup direcia 1,
n jurul punctului
fix O, este dat de ecuaia (1)

) sin(
1
t A x



Dac facem ca simultan
dreapta 1 s execute ea
nsi o micare
oscilatorie armonic, de
aceeai pulsaie , dar
dup direcia 2,
perpendicular pe 1 i
tot n jurul punctului O
(fig. 1.), atunci la acelai
moment t, elongaia
acestei micri va fi(2)

n relaiile (1)si (2)
mrimile (x, y), (A, B),
(, 1, 2) reprezint
respectiv elongaiile,
amplitudinile, pulsaia i
fazele iniiale, iar ntre
cele dou micri exist
n general o diferen de
faz:

Compunerea celor dou
oscilaii va da o micare
rezultant a punctului
material; forma
traiectoriei
se afl prin eliminarea
timpului din relaiile (1)
si (2)




i se obine ecuaia(5):
n mod similar,
nmulim ecuaiile
sistemului (4) respectiv
prin sin2, sin1 i facem
diferena. Se
gsete(6):

Prin ridicarea la ptrat a
ecuaiilor (5) i (6) i
adunarea membru cu
membru, rezult(7):

Astfel, traiectoria micrii rezultante,
descris de ecuaia (7), reprezint ,n cazul
general, o elips
nscris n dreptunghiul de laturi 2A i 2B.
Pentru diferite valori ale diferenei de faz
, traiectoria micrii rezultante poate fi o
dreapt sau poate trece n elipse cu axe i
excentriciti diferite. S analizm cteva
cazuri particulare:
Cazul 1:
Pentru , k = 0,1,2, ecuaia (7)
devine(8):
deci traiectoria este o dreapt care trece
prin originea sistemului de coordonate,
fiind diagonala dreptunghiului de laturi
2A, 2B din cadranele I i III (fig. 2)
Considernd k = 0, deci 1= 2 =,
din relaiile (1) i (2) se
gsete elongaia micrii rezultante:
OM=x+y=(A+B)sin(t+)
OM= sin(t+)(9)
Din acest rezultat trebuie s reinem c
micarea punctului M este de asemeni
o micare oscilatorie, de aceeai
pulsaie cu cea a micrilor
componente.
Cazul 2:
Pentru , k=0,1,2,, micarea este
oscilatorie ca i n cazul precedent , efectuat
dup dreapta de ecuaie: reprezentnd diagonala
ce trece prin cadranele II i IV.
Cazul 3:
Pentru cazul
micrile componente sunt n
cvadratur de faz(10):

n conformitate cu ecuaia (7),
micarea rezultant are ca
traiectorie o elips raportat la
semiaxele A i B (fig. 3.):

Dup ecuaiile (10), micarea se
efectueaz n sens orar.
Dac semiaxele sunt egale A=B,
micarea are loc pe un cerc de
ecuaie:x+y =A (12)
Cazul 4:
Pentru cazul
din ecuaia micrii
componente:


rezult pentru traiectorie tot o
elips sau un cerc, date de relaiile
(11) i (12), sensul de parcurs fiind
cel antiorar.
Traiectoria micrii rezultante i
sensul de parcurgere, cnd
micrile se efectueaz pe direcii
perpendiculare, iar defazajul
variaz ntre 0 i 2 sunt redate n
fig. 4.

III.Compunerea oscilatiilor
perpendiculare avand frecvente al
caror raport e un raport de numare
intregi

Identificand uy = b sin(np ) = +b sin si y(x = 0) = +d,rezulta:
Un rationament analog conduce la rezultatul:
daca se considera ca defazajul este inclus n oscilaia orizontala.
Daca si frecvenele oscilaiilor care se compun sunt diferite,
traiectoriile obinute6, au o
forma complicata, n funcie de raportul frecvenelor si de
diferena de faza. Daca raportul
frecvenelor nu este un numar raional, curba care descrie
traiectoria acopera treptat ntreaga
arie
Bibliografie
1. newton.phys.uaic.ro/data/pdf/Osc_Unde.pdf