ADEIAII $0l,lllAest" astronomdemai bine de 20 de ani,

timp in care a privit ceruI ti a invAlat sA anatizeze multe tipuri de

obiecte cosmice: stete variabite, asteroizi, planete, ocuttalii etc.
in prezent, observi asteroizi gi ptanete prin tetescoapete GHTDUL MtCUtUt
observatorului Astronomic ,,AmiraI Vasi[e Urseanu" Si cete ate
lnstitututui Astronomic al Academiei Romane. Tine cursuri de
astronomie [a observator, [a Fundalia Calea Victoriei, in 5coii,
in [ibrAriiti oriunde unde gAsette aUi pasiona.ti care vor s; afle
mai mutte.

A fAcut studii de fizica gi comunjcare, dar, pentru cd in Romenia

astronomia nu se inva,t; in tcoa[4, ce[e mai m!lte lucruri [e-a invA.tat
singur, din pasiune. in prezent, lucreazE [a o tez; de doctorat, ce
are ca subiect asteroizii care au la baza curenli de meteori. Poate PRIN
fi gAsit ta ObservatoruI Astronomic,,AmiraI Vasile Urseanu", unde
,tine prezent;ri de ptanetarju;l observalii astronom ice cu pubLicut.
UNIVERS
Din cand in cand organizeazS ti ie5iri in afara oragului cu grupuri
de pasiona_ti de astronomie.

CllIDUt MItUlUl A5lR0N0M ltlN tJNIVtRi scuAstronomie 5AU

penlru copii 9i restul lumii esle prima carte de astronomie pe

care o scrie pentru copii 9i publicut targ. ASIRONOMII PINIRU tOP[
5I RISIUL LUMii

DescriereaC Pa B bt otecii Nalionatea Romaniei lustralii 9 conceplie grafic;: Adnan VAS LE

ADHTAN $oUXn
5ONKA, ADRIAN Redactor: La!ra cALJEA
Ghidul micutui astronom prin Univers Tehnoredactori Alexandru CSUKOR
sau Astronomie pentru copii ti restuL lumii/ Lector: lrina CERCIIA
Adrian sonkai [. de Adnan Vas]Le.' II.U5IRAIII DI ADNAN VASILI
Bucuregti: Nemira P!btishing House, 2018
Tipatul exerutat de f4ONIToRUL OF C AL R.A.

L Va5ile, Adnan (iL.)

O i.6 raprodu era. iord ara pa. ala, a a, e, Lr, ra i
"r
52 rarEa.ordJ r.l alaoro.. J,p.'F ,i. rnr"ziia
087.5 . slse pedepsesre conform Leg idreptuLuidea!tor.

O Nemira,2018 sBN 978-606-43-0278,6

'n,@;m,
 TU PRINs
Dasprc Ghidul micului astronom prin Univert de Adrian |onka
4. capitotulin care aftitotul despre stete 113
Astionomie pentru copii ti restul lumii, de Laura 7 callea 1. AdevdrateLe steLe
2. Mare 5i mic in lumea sideralE
Si pornim prin Univers! 9
J. Loptta a stetetor
4. Stele adulte
1. Capitolut in care vei in!elege tot ce trebuie desPre univers
5. Frumoasa moarte a steletor
1. Camere 9i portocale
2. Mii ;i miliarde de miliarde 5. Capitolul cu obiectele care nu sunt stele
3. Riu de magini
1. Nu tot ce se vede este stea
4. La mutli ani cosmici!
2. Stele in echipd
5. Adresa cosmice
3. Nori in Univers

2. Capitolulin care vei alla cum se invali cerul l8 6. Capitotul in care te vei ptimba printre galaxii L42
1. Nu vd supirali, cet este ceasul?
1. Forma Galaxiei
2. Nord-sud-est-vest
2. Rota!ia steteLor
3. Forme pe cer
3. Mdrimea
4. Cele mai strELucitoare stele
4. Num;rul de stele
larna mijlocu[ [ui ianuarie, ora 23
- 5. La ptimbare printre galaxii
Primevara - mijtocuL lui apritie, ora 23
6. PardonlSi galaxii[e se ciocnesc
Vara - mijLocu[ [ui iulie, ora 23
Toamna - mijlocul lui octombrie, ora 23
7. CapitotuI de istorie. lstorie a Universului 159
5. CaruL Mare Peste tot
1. inapoi
6. Cine se mi;ci pe cer?
2. inainte

3. Capitolul in €are !i se dezv;luie sistemu[ solar 76

Fenomene astronomice gi hirti 168
1. Bine ai venit in sistemuI soLar!
2019
2. Numele pLanetelor nu conteaz;
2020
3. Cine se migcd in juruI Soarelui?
2027
4. Moale ca Jupiter sau tare ca P;mantul?
5. Roci, metale 9i gaze inghelate
6, Vd rugim trece,ti in banci (despre orbite)
7. O zi obignuita pe celetalte p[anete

A,
Pune un bob de mazire Pe biroul din
camera ta. Bobul de mazere este o pta-
netd. Pune o portocal; foarte aproape
de bobul de mazdre Portocala este
soarele. To1 biroul este sistemuIsolar 9i
pe e[ ar trebui si se afle 9i celelaLte pLa-
nete, asteroizii ti cometeie. insa nu mai
pune nimic pe birou pentru ce il murdd
regti. Biroul este sistemul solar 9i atte
mese din celelalte camere din casd slnt
alte sisteme solare. l-iecare alta masE ar
trebuisd aibA portocala ei, unete avand
si dou: sau trei, insd nu fiecare are un
6ob de mazEre. Maisus sau mai jos fal;
de casa ta (sau etajut tdu) sunt 9i atte
camere, toale avand birouri, adici sis-
teme solare. Cartierul tAu conline muLte
Pane acum sunt sigur ca ai aflat cb
existi 9i alte ora;e. Orage[e sunt des'
parlite de zone fArd camere cu mese,
asemdn;toare cu spaliuL dintre ga-
taxii:goL, tipsit de orice ASa cum existi
aLte ora9e, in Univers exista ti aLte ga'
taxii. Nu exista niciun moliv pentru
care ceLeLatte galaxii si fie diferite
de a noastr5 9i, dupa cum se vede
prin teLescoape, galaxiiLe con!in stete
si nori de gaz ;i prat. La fel cum orice
alt orag are 9i btocuri cu apartamente,
gi camere cu birou ri.
Astronomii au aftat acum o sut; de
ani cd distanJa dintre SaLaxii se mdrette
E ca gi cum oragele s-ar indeperta, ferd

camere, iar oraguL tiu ti mai multe
oragul este Galaxia noastri, bogat in
stete 9i pLanete, dar noi, cei din camera
ta, nu putem vedea atat de bine departe
9i nu putem spune ince dacd existe ;i
alte boabe de mazAre in ora;.
s; se migte, unul de celilalt. De faPt,
cbmpur.[e s-ar mari ;i, asadar, si spa-
liut dintre ora5e. Galaxiile fug una de
atta, insi steLe[e 9i pLanete[e sunt prea
apropiate, forla de atrac,tie fiind mai
p u te rn icd.

\'fY''g* \.-\.Fr.i'rf$f\,\
\"fff .f'fr'Y,fri.\'fg!\

2. I,tlil sl
I
MlLlAR BE nE MltlAR0t
planete, dar nu fiecare
Oare cate portocaLe ne trebuie ca s; Fiecare stea are
ilustr;m num;rul de stele din galaxia planeta este La Pdmantul. Credem t 5 in
noastr;? Avem un raspuns: 400 de mi- gaLaxie sunt 10 mi[iarde de planete
Iiarde de portocate. Parintii ar trebui s; asemanatoare cu Pamantut, deci vd
cumpere 22 de miLiarde de seculeli cu trebuie tot atatea boabe de mazare.
portocaLe pentru experimentuI tdrt. Mai adici 33 de milioane de borcane. 14acar
bine nu ie spu i. cu atat te pot ajuta Perin,tii

Dar boabe de mazire (Ptanete)? Tine minte un Lucru; cele de mai sus te
ptanete sunt
Respuns: 1000 de miliarde de boabe ajuta sA vezi cate stele t;
(le mazere. Adici 4 miliarde de bor- in GaLaxia noastr;. Dac; vrei sA vezi
, dne de maz;re. I\4ai bine nu fugi incS cate sunt in Univers, fa tot ce scrie mai
la su perma rket. sus de 140 de mitiarde de ori mai mu[t!

&,
rfirry
 in condiliile astea, po-ti merge ti pene La -a
3. Ri[u nE ]r A1lltfr ."# ;iii;''i.'#I5',"'" *,i iliii; Lune. Drumul du re azE doar !46 de zile.
Pare pu1in, dar nu poti cobori din masini *.
Mersulcu masina este pLictlsitor pentru
pentru popas. rI-o
tine ti enervant pentru pErinti. E mai
frumos s6 te deplasezi cu autocarul
ptin de coLegi. E mai distractiv pentru
tine (gi supdritor pentru profesorii in-
MABTE solitori), iar cand etti cu prietenii, tim-
puI pare c; trece mai repede.

Cu cat vrei si ajungi mai departe, cu atat vei

face mai mutt. Pdnd la cea maiapropiati pla-
netd de noi, Venus, faci cu autocarul ,,doar"
43 de ani. O nimlca toati! Dace pleci cand egti
in clasa a 5-a, ajungi cdnd vei fi in clasa a 48-a!

O planet6 mai primitoare este Marte, [a care

ajungi in 63 de ani cu matina, una mai mare
OO este Jupiter (671 de ani cu ma;ina) ti una mai
frumoasd este Saturn (1364 de ani cu ma;ina).
Vrei s; mergi pani ta Neptun? Ar fi bine sd
pLeci cu pArinlii, pentru ce faci 4 300 de aniSi
trebuie s; aiba cineva grija de tine.

DepArtarea dintre p[anete esie mare, inse cea

dintre stele este gi mai mare. PanA [a cea mai
apropiatd stea faci cu matina 45 de miLioane
de ani! Eu md gandesc [a un singur Lucru: c6te
teme poti si faci pe drum.

Vei afla mai exact care este distanta dintre steLe

ta capitotut dedicat acestora.9i vei mai afla in-
spre ce stea s-o apuci ca s; gdsegti 9i o planeti
pentru un popas de 15 minute, doar nu de-
geaba ai tni-tetuL in ghiozdan.

r&
 4. A NIULTI Al'll 80S l,4lHl!

..:

SoareIe Oamenii
are doar 22 de nu trdiesc ves-
ani, denum ili ,,galactici", nic ti, daca ar [ace-o, nu
adicd de atatea ori s,a rotit in s-ar putea bucura de nimic.
Galaxie de cand s-a format. Nu ttim Nimeni din cei care te inconjoara
c6nd trebuie sA ii ur;m,,La multi ani!", de-a [unguL unei zite nu vor fi martori
inse ttim cA nu vom apuca sd mergem [a [a cel mai f rumos even iment din siste-
ziua [ui. Nu putem spune cd stelete,,tre- mutsoLar, gi anume iegirea d;n funcli-
iesc". Ele doar ,,funclioneaz;" pe baze une a Soarelui, pentru c; se va
de combustibiL, dar combustibitul intot- produce peste patru mitiarde de ani
deauna se termind. Problema este cA se (;i va dura cateva sute de mitioane).
terminE greu, stelete care functioneazi Putem inse se vedem cum alte steie
cel mai pu,tin treind,,doar" 5-6 mitioane ies acum din tuncjiune, pentru c; su nt
de ani, prea mutt pentru noi. P[anetete Tnulte rn Univers, la fel LUm, daca nu
nici mAcar nu funcfioneazi pentr! cd ai apa [a tine. gdse;ti sigur in clasa pe
sunt niste roci complicate sau nori tari cineva care are pentru cd sunt mai
de gaz, dbinuind vesnic in Univers. mul!i cop ii.
a\r
!K]&Fl
 2
de muzica preferatd, in surdin;). Este
Nu gtiu de ce tot sp u n ,,avioaaaa ne", pro-
babit cd md bucur foarte mult atunci poate cea mai buni rectamd pentru as-
tamorurtrrr rARrtlrl c6nd mi 96ndesc [a cerul insteLat. tronomie. pentru ca fiecare dintre noi
ttie cd este doar o fiinl; umani, !inuti
Pan; acum, !i-ai dat seama deja cE ceruL la sot de gravitalia unei ptanete pier

A FtA ruM 5r lrrrvnn ffRUL de noapte este uimitor. Putem vedea dutd in spa!iul cosmic, dar care privegte
mii de stete, zeci de forme, Calea Lactee, c;tre Univers.
p[anete, Luna, meteori, sateLili ariifi-
Cerul se inva,ta ugor. Cel mai greu este Albastrutcerului s-a stins, iar acum pri- ciali 9i avioane, pardon, avioaaaane,
s; vrei sd-[inve_ti, s; vrei sa cunotti con- vim prin aeruL transparent care ne in- totulintro [ini;te perfectd (sau inso,tit
stelatiile, steteLe principa[e, nebuloa- conjoarS, spre imensitatea spa!iului
se[e, galaxiiLe, aglomerdriLe steLare ti cosmic. Unde vezi negru, privegti de
ptanetete. insd daca enumerarea lor ili fapt in regiunea apropiatd din Galaxia
treze;te interesu[, jum6tate din munc; noastr6, direc,tii in care nu se afli steLe
este deja fecut;. Nu !i-ar pl5cea si cu- apropiate sau mari.
notti cum se mitcd pLanetete, ce in-
seamnE cuLoarea unei stele, in ce C6nd dai de un punct luminos, vezi de
direc,tie este nordul sau care este gala- fapt un obiect foarte indepirtat, care
xia care se vede doar cu ochiuI Liber? se comport; ca Soarele. Acoto unde se
Dace da, am fecut un att pas inainte. vede o dAri luminoas6, privegti de fapt
toate stelele djn Galaxie, dar nu sepa-
Poate te ajutd 5i cele doui imagini de rat, pentru ci ochii nogtri nu sunt inde-
mai jos. Prima ili arata cerul din timpul ajuns de puternici. Uneori se vdd gi
zilei, atunci cand oameniisunt activi, se d6re luminoase, denumite.meteori",
cearta la serviciu gi aleargi precum fur- dar gi avioaaaane.
nicile, inainte tiinapoi pe drum. Pe ceruI
de zi nu putem vedea decat Soarele, [a
care nici macar nu te po,ti uita.5e mai
vid nori, uneori atet de muLliin-
cat nici Soarele nu mai este
vizibiL dar gi avioaaaane,
Luna si cam atat. Un cer

3[iHIiJi;,?"l.lti,i:
prezent in jurul nostru in
w 0. 'JD
timpulzitei. a &
in a doua imagine po,ti
vedea ceruL de noapte.

I totcz-yunniuiut
*t * Tlg,r.1 ::TT :{ iT'.:{f T:"T:! a,
r.l'ru vfr supfRAlt,
cfrr ssrs censu[t
Atunci cand inveli cerul este nevoie sd oare de ce o fi ata? De ce zone inde-
stii cet este ceasul, dar nu numai La noi pirtate de pe glob au ore diferite?
in jaI;, ci oriunde pe g[ob. Ai vizut, de- Rispunsul este simplu: Pamanlul este
sigur, ce toli oamenii din iuruI teu sunt rotund, iar oamenii preferi ca Soarele
obsedali de timp: mereu se gribesc, sd se afle sus pe cer La mijlocui zi[ei lor.
mereu trebuie si a.junge [a timp un- insa c6nd Soarele se atla sus pe cer in
deva. La feL este 5i c6nd observi ste[eLe: Rom6nia, pentru cd lumina Lui nu trece
dac; nu te duci ta timp, Le pierzil prin ptaneta noastra, in partea opusa
iata de noi este noapte. in alta parte
sd Stii cat e ceasuL este simptu (uitite la poate fi dupi-amiaz6 sau dimineald,
ceas.), insa este mai greu sd afli ce oti existand locuri unde se face seard in
este in Japonia in acel moment. Este mai timp ce in alta parte este dimineatS. De
greu La inceput, dar apoi este simplu ca exemptu, cind un copitdin,tara noastre
buni ziua. incepe gcoala, eleviidin Japonia se tre-
zesc dupi somnuL de pranz. ln acetagi
Deja ai aflat ci fiecare zoni de Pe timp, eLevii din America se cuLc6 de
P;mant are ora ei. chiar dac; [a noi noapte, iar cei din Spania inc, se spatd
in !ar; este aceeagi ora, dace te duci in pe din,ti. P;mantul esta... face ce vrea
Germania ceasuri[e trebuie date cu o cu bielii elevi.
ora i'rapoi. fine minte: dacd te duci spre
America prin Europa, ceasuriLe trebuie
date inapoi,'inse trebuie dale inainte
dacd o iei inspre Asia prin Rusia. lrurrmltr' tt INsrAMNA
5A DAr rrASUt iruAirutt?
RAspuns: Si adaugi ore.
intrebare: Ce inseamni si dai
ceasuI lnapoi?
Rispuns: Si scazi ore.
Dace este ora 13 gi trebuie
si dai ceasul inainte cu trei ore.
c6t va li ora?

nr rr tr T\M[\