DH

lungi orice gind din minte

un minut si incearcl si-ti
imaginezi c[toate lucrurile pe
care le vezi azi in univers - stele,
galaxii si planete ce plutesc
prin spaqiu - nu ar exista. Ci tot
ce existl acum e concentrat
intr-un punct unic, incredibil
de dens. numit de savanti singu-
laritate. Apoi, brusc, elementele
care formeazi universul mate-
rial qAgnesc gi iau fiingi. Acest
lucru s-a intAmplat acum circa
13,Tmiliarde de ani, in momen-
tul numit de noi Big Bang.
Timp de secole, savanfii,
teologii, poefii si filosofii s-au
intrebat cum a apirut universul.
A existat el dintotdeauna?
Va fi mereu acelagi sau se va
schimba? Daci a a\.ut un ince-
put, va avea, c6,ndva, si un
sfArgit sau va dura vesnic?
Acestea au fost intrebiri
cruciale. Dar astAzi, gratie
recentelor observaqii asupra
spaliului si materiei din care
e format, credem ci am putea
afla rispunsuri la unele intre-
biri. $tim, de pild[, cI Big Bang
acreat nu doar materia, ci si
spafiul insusi. De asemenea,
credem ci" in viitorul foarte
indep5.rtat stelele vor rimAne
fbrl combustibil 9i se vor
stinge. Atunci universul
va deveni iarS.gi intunecat.

ro * cE STtM ENCICLOPEDIA SPATIULUI

ENCICLOPEDIA SPATIULUI cE 9TrM
 stronomii au aflat cl in
univers existl multe lucruri
pe care nu le putem vedea
direct. E ca un aisberg. Partea
vrzlb tll, a aisb e rgului P lut e gte
la suprafaqa oceanului,
dar reprezintl doar o zecime
din volumul total de gheaqi.
Celelalte noul zecimi stau
sub ap6, nevdzlute.
in universul nostru, gazele,
stelele 9i galaxiile Pe care le
vedem constituie doar 4Vo din'
ce seaflI acolo. $tim cl existi
mai mult decit putemvedea
datoritl,,materiei" nevizute
care exercitl o forql gravita-
qionall. Aceasta ,,aPasd" asupra
materiei vizibile. Dat gtavttagia
ne oferl singurul indiciu.
Materia nevdzutb' nu e mite
radiaqii pe care si le Putem
detecta Ei de aceea astronomii
au numit-o materie intunecatl.
Din ce este compusi aceastl
materie intunecati? Nu ;tim.
Nu e vorba doar de stele sau
planete intunecate gi nici mdcar
de giuri negre. Ar putea fi
un numlr uriag de Particule
minuscule. Dar stim c[,
indiferent ce ar fi, materia
intunecati alcltuie gte aProape
4Vo dinunivers.
+ cE STlM
ENEROIE iI.ITUNECATA
Deci, dac[ materia normali
gi cea intunecatl tePtezintb"
doar zTVo din univers, din
ce e format restul de 7%o?
Din ceva gi mai misterios,
numit energie intunecat[.
PAni la sfirsitul anilor 199o
nici nu gtiam c[ aceasta existl.
Apoi astronomii au descoPerit'
spre uimire alor, ctruniversul
nu doar ci se afl[ in exPansiune'
dar igi si accelereazE"mrEcarea
pe mlsurl ce se extinde'
Incl nu cunoastem sursa
energiei care produce aceasti
vitezb. accelerati. E vreun
tip nou de cAmP energetic
sau o proprietate a sPaliului
insusi? Sau noi, oamenii, avem
o inlelegere complet greqiti
asupra unora dintre chestiunile
fundamentale legate de fizicl'
. . +.
;i gravitatie? Ii va face energia
intunecatl pe savanfi sI rescrie
legile fiziclipentm a inlelege
universul? Un lucru e cert:
universul e mult mai straniu
decAt ne-am imaginat vreodati.
ENCICLOPEDIA SPATIULUI
ENCICLOPEDIA SPATIULUI CE 9TIM
 e multivreme, oamenii au
crezut c5. existl si alte planete
in spaqiu, orbitlnd stele indepS.rtate.
Doar ci savanfii nu stiau unde si Ie
caute. in ultimii zo de ani lucrurile
s-au schimbat. Astizi, astronomii
au confirmat ptezen+aa peste
9oo de planete extrasolare (situate
in afara sistemului nostru solar),
iar num5rul acestora continui
si creascl. Unii astronomi cred
ci existi cel pugin un miliard de
planete doar in galaxia noastrS.
Aceste planete au o varietate
de mirimi, temperaturi si orbite.
Multe sunt gigangi asemenea lui
Jupiter 9i Saturn. Marile observatoare
de pe Terra si telescoapele orbitale
au descoperit insi si planete mici,
telurice, planete fierbinqi sau de
gheaql, sisteme cu noul planete,
planete orbitAnd in jurul unor stele
duble sau al unor gigante rogii Ei chiar
planete singuratice, firl nicio stea.
Dar marea risplatl pentru des-
coperitorii de planete ar fi gisirea
unei planete similare PimAntului,
situate in,,zonalocuibili". Aceasta
e o orbiti care permite unei planete
si aib[ o temperaturi suficient
de ridicati pentru a menqine apa
in stare lichidl la suprafaga ei - si,
poate, pentru a glzdtiviaqa. Savan-
qii au inceput si identifice unele
posibile candidate. Dar existl viagi
pe ele? Stai pe recepfie!

FNCICLOPFDIA SPATIULUI CE STIM