Sunteți pe pagina 1din 14

DH

lungi orice gind din minte


un minut si incearcl si-ti
imaginezi c[toate lucrurile pe
care le vezi azi in univers - stele,
galaxii si planete ce plutesc
prin spaqiu - nu ar exista. Ci tot
ce existl acum e concentrat
intr-un punct unic, incredibil
de dens. numit de savanti singu-
laritate. Apoi, brusc, elementele
care formeazi universul mate-
rial qAgnesc gi iau fiingi. Acest
lucru s-a intAmplat acum circa
13,Tmiliarde de ani, in momen-
tul numit de noi Big Bang.
Timp de secole, savanfii,
teologii, poefii si filosofii s-au
intrebat cum a apirut universul.
A existat el dintotdeauna?
Va fi mereu acelagi sau se va
schimba? Daci a a\.ut un ince-
put, va avea, c6,ndva, si un
sfArgit sau va dura vesnic?
Acestea au fost intrebiri
cruciale. Dar astAzi, gratie
recentelor observaqii asupra
spaliului si materiei din care
e format, credem ci am putea
afla rispunsuri la unele intre-
biri. $tim, de pild[, cI Big Bang
acreat nu doar materia, ci si
spafiul insusi. De asemenea,
credem ci" in viitorul foarte
indep5.rtat stelele vor rimAne
fbrl combustibil 9i se vor
stinge. Atunci universul
va deveni iarS.gi intunecat.

ro * cE STtM ENCICLOPEDIA SPATIULUI


ENCICLOPEDIA SPATIULUI cE 9TrM
stronomii au aflat cl in ENEROIE iI.ITUNECATA
univers existl multe lucruri Deci, dac[ materia normali
pe care nu le putem vedea gi cea intunecatl tePtezintb"
direct. E ca un aisberg. Partea doar zTVo din univers, din
vrzlb tll, a aisb e rgului P lut e gte ce e format restul de 7%o?
la suprafaqa oceanului, Din ceva gi mai misterios,
dar reprezintl doar o zecime numit energie intunecat[.
din volumul total de gheaqi. PAni la sfirsitul anilor 199o
Celelalte noul zecimi stau nici nu gtiam c[ aceasta existl.
sub ap6, nevdzlute. Apoi astronomii au descoPerit'
in universul nostru, gazele, spre uimire alor, ctruniversul
stelele 9i galaxiile Pe care le nu doar ci se afl[ in exPansiune'
vedem constituie doar 4Vo din' dar igi si accelereazE"mrEcarea
ce seaflI acolo. $tim cl existi pe mlsurl ce se extinde'
mai mult decit putemvedea Incl nu cunoastem sursa
datoritl,,materiei" nevizute energiei care produce aceasti
care exercitl o forql gravita- vitezb. accelerati. E vreun
qionall. Aceasta ,,aPasd" asupra tip nou de cAmP energetic
materiei vizibile. Dat gtavttagia sau o proprietate a sPaliului
ne oferl singurul indiciu. insusi? Sau noi, oamenii, avem
Materia nevdzutb' nu e mite o inlelegere complet greqiti
radiaqii pe care si le Putem asupra unora dintre chestiunile
detecta Ei de aceea astronomii fundamentale legate de fizicl'
. . +.
au numit-o materie intunecatl. ;i gravitatie? Ii va face energia
Din ce este compusi aceastl intunecatl pe savanfi sI rescrie
materie intunecati? Nu ;tim. legile fiziclipentm a inlelege
Nu e vorba doar de stele sau universul? Un lucru e cert:
planete intunecate gi nici mdcar universul e mult mai straniu
de giuri negre. Ar putea fi decAt ne-am imaginat vreodati.
un numlr uriag de Particule
minuscule. Dar stim c[,
indiferent ce ar fi, materia
intunecati alcltuie gte aProape
4Vo dinunivers.

+ cE STlM ENCICLOPEDIA SPATIULUI


ENCICLOPEDIA SPATIULUI CE 9TIM
e multivreme, oamenii au
crezut c5. existl si alte planete
in spaqiu, orbitlnd stele indepS.rtate.
Doar ci savanfii nu stiau unde si Ie
caute. in ultimii zo de ani lucrurile
s-au schimbat. Astizi, astronomii
au confirmat ptezen+aa peste
9oo de planete extrasolare (situate
in afara sistemului nostru solar),
iar num5rul acestora continui
si creascl. Unii astronomi cred
ci existi cel pugin un miliard de
planete doar in galaxia noastrS.
Aceste planete au o varietate
de mirimi, temperaturi si orbite.
Multe sunt gigangi asemenea lui
Jupiter 9i Saturn. Marile observatoare
de pe Terra si telescoapele orbitale
au descoperit insi si planete mici,
telurice, planete fierbinqi sau de
gheaql, sisteme cu noul planete,
planete orbitAnd in jurul unor stele
duble sau al unor gigante rogii Ei chiar
planete singuratice, firl nicio stea.
Dar marea risplatl pentru des-
coperitorii de planete ar fi gisirea
unei planete similare PimAntului,
situate in,,zonalocuibili". Aceasta
e o orbiti care permite unei planete
si aib[ o temperaturi suficient
de ridicati pentru a menqine apa
in stare lichidl la suprafaga ei - si,
poate, pentru a glzdtiviaqa. Savan-
qii au inceput si identifice unele
posibile candidate. Dar existl viagi
pe ele? Stai pe recepfie!

FNCICLOPFDIA SPATIULUI CE STIM