0testegriladefizicapentrugimnaziu PDF

Ioana Stanciu
Teste grila de
fizica pentru
gimnaziu
Editura Notarom
2007
Ioana Stanciu
Teste grila de fizica

pentru gimnaziu
Editura Notarom
2007
Fizica este o stiinta cu numeroase aplicatii

practice. Este o stiinta pe care o intelegem cand ne
jucam sau cand facem diverse activitati practice.
,,Teste grila de fizica pentru gimnaziu este
structurata pe sase capitole: mecanica, electricitate si
magnetism, mecanica fluidelor, fenomene termice si
optica, sub forma unor intrebari, fiecare cu patru variante
de raspuns, din care doar unul este corect.
Invatarea fizicii prin rezolvarea de teste este un
mijloc de educare a inteligentei tinerilor aflati n scoala.
Lucrarea tine cont de diferentele de aptitudini si motivatii
ale acestora fiind un instrument complementar necesar
actualelor manuale de fizica pentru gimnaziu.
Este o carte bine organizata i metodica care
poate fi de un real ajutor elevilor din ciclul gimnazial cat si
profesorilor.
Conceputa dup programa analitica cartea verifica
notiunile de baza ale fizicii si dezvolta gandirea elevilor.
Cuprins
I. Fenomene mecanice
I. 1. Miscare si repaus ................................................... 4
I. 2. Inertie, masa, densitate .......................................... 7
I.3. Interactiunea - proprietarea generala a corpurilor....12
I.4. Tipuri de forte forta elastica, forta de frecare,
greutatea............................................................ ......... 13
I.5. Echilibrul mecanic al corpurilor..........................
20
I.6. Lucrul mecanic si energia mecanica..................... 27

II. Fenomene termice
II.1.Starea de incalzire. Contactul termic. Echilibrul
termic.............................................................................36
II. 2. Caldura. Calorimetrie............................................ 40
II.3. Combustibili si motoare termice............................. 44
II. 4. Schimbarea starii de agregare.............................. 48
III. Fenomene electrice
III.1. Electrizarea corpurilor.......................................... 53
III.2. Curentul electric Circuitul electric. ........................ 57
III.3. Energia si puterea circuitului simplu.................... 70
III.4. Teoremele lui Kirchhoff........................................ 72
IV. Fenomene magnetice
IV. 1. Magneti si tipuri de interactiuni magnetice.......... 76

IV. 2. Forta si inductia electromagnetica...................... 77
V. Mecanica fluidelor
V.1. Tipuri de presiuni....................................................79
V. 2. Principiul fundamental al hidrostaticii................... 83
V. 3. Legea lui Pascal si legea lui Arhimede................ 84
VI. Fenomene optice
VI.1. Surse de lumina. Propagarea luminii................... 87
VI.2.Reflexia si refractia luminii.................................... 89
VI.3.Lentile.................................................................. 92
VI.4. Ochiul.................................................................
94
VI.5.Ochelarii. Lupa...................................................
96
Raspunsuri.................................................................100
Bibliografie............................................................... 103
I.1.Miscare si repaus
Un corp se afla in repaus daca, intr-un interval de timp
corpul ocupa acceasi pozitie fata de corpul de referinta.
Un corp se afla in miscare daca, intr-un interval de timp
oarecare corpul ocupa pozitii diferite fata de corpul de
referinta.
Mobilul este un punct prin care este reprezentat corpul.
Traiectoria este curba descrisa de un mobil n miscare.
Durata miscarii este intervalul de timp in care se
realizeaza miscarea mobilului.
Distanta parcursa este lungimea drumului strabatut de
corp.
Viteza medie se defineste prin relatia:
v = d/t
unde d este distanta parcursa si t intervalul de timp in
care a fost parcursa distanta d.
Unitatea de masura pentru viteza in SI este:
[v]SI =m/s
Miscarea rectilinie uniforma este miscarea in care
mobilul se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie cu viteza
constanta.
Miscarea rectilinie variata
este miscarea in care
variabila.
1. Gasiti afirmatia corecta :

a) un corp se afla in repaus daca ocupa aceeasi pozitie
fata de corpul de referinta;
b) un corp se afla in repaus daca este in miscare fata de
corpul de referinta;
c) un corp se afla in repaus daca in orice moment ocupa
pozitii diferite fata de corpul de referinta.
d) un corp se afla in repaus daca isi modifica pozitia fata
de corpul de referinta.
2. Care dintre afirmatiile urmatoare este cea corecta:
a) un corp se afla in miscare daca ocupa aceeasi pozitie
b) un corp se afla in miscare daca ocupa aceeasi pozitie
intr-un interval de timp;
c) un corp se afla in miscare daca ocupa pozitii diferite
d) un corp se afla in miscare daca pozitia sa nu se
schimba intr-un interval de timp.
3. Gasiti afirmatia corecta:
a) traiectoria este curba descrisa de un mobil in repaus;
b) traiectoria este curba descrisa de un mobil in miscare;
c) traiectoria unui mobil este curba miscarii unui mobil in
repaus;
d) niciun raspuns nu este corect.
4. Distanta parcursa de un mobil care se departeaza de
reper se calculeaza cu relatia:
a) d = x1 x1;
b) d = x2 x2 ;
c) d = x2 x1 x1;
d) d = x2 x1.
5. Distanta parcursa de un mobil care se aproprie de
reper se calculeaza cu relatia:
a) d = x1 x2;
b) d = x2 x2 ;
c) d = x2 x1 x1;
d) d = x2 x1.
6. Relatia de definitie a vitezei medii este:
a) v = t/d;
b) v = t2 t1/x2 x1;
c) v = t1/x1;
d) v = d/t.
a) viteza miscarii este raportul dintre durata deplasarii si
deplasarea corpului;
b) viteza miscarii este o marime scalara;
c) viteza miscarii este raportul dintre deplasarea corpului
si durata deplasarii;
8. Unitatea de masura a vitezei este:
a) s2;
b) m/s2;
c) m2;
d) m/s
a) miscarea rectilinie uniforma este

mobilul se deplaseaza pe o traiectorie
constanta;
b) miscarea rectilinie uniforma este
variabila;
c) miscarea rectilinie uniforma este
din ce in ce mai mica;
d) miscarea rectilinie uniforma este
din ce in ce mai mare.
miscarea in care
rectilinie cu viteza
miscarea in care
miscarea in care
miscarea in care

a) miscarea rectilinie variata este miscarea in care
constanta;
b) miscarea rectilinie variata este miscarea in care
variabila;
c) miscarea rectilinie variata este miscarea mobilului aflat
in repaus;
d) miscarea rectilinie variata este miscarea in care
mobilul se deplaseaza pe o traiectorie curbilinie cu viteza
constanta;
I.2. Inertie, masa, densitate
Inertia este proprietatea generala a corpurilor de a-si
mentine starea de repaus sau de miscare rectilinie
uniforma in absenta unor actiuni exterioare.
Masa este marimea fizica ce masoara inertia unui corp.
Unitatea de masur a masei in SI este kg.

Densitatea este o marime fizica definita prin raportul
dintre masa corpului si densitatea acestuia.
Relatia de definitie a densittii este:
= m/V
unde m este masa corpului iar V volumul acestuia.
Ecuatia unitatii de masura a densitatii este:
[] =kg/m3

a) inertia este proprietatea corpurilor de a se opune
schimbarii starii de miscare rectilinie si uniforma sau de
repaus;
b) inertia este proprietatea corpurilor de a efectua o
miscare rectilinie si uniforma;
c) inertia este proprietatea corpurilor de a fi in repaus;
d) inertia este proprietatea corpurilor de a efectua o
miscare rectilinie variata;
a) masa unui corp este o marime vectoriala;
b) masa unui corp este o marime fizica ce masoara
inertia;
c) masa unui corp este o proprietate;
d) masa unui corp este o marime vectoriala ce masoara
inertia.
3. Relatia de definitie a densitatii este:
a) = V/m;
b) = V2/m;
c) = V/m2;
d) = m/V;
4. Densitatea este raportul dintre:
a) masa corpului si viteza acestuia;
b) volumul corpului si masa;
c) masa corpului si volumul acestuia;
d) masa corpului si patratul vitezei.
5. Unitatea de masura a densitatii este:
a) kg/m;
b) kg/m3;
c) kg/m2;
d) kg/s.
6. Se dau urmatoarele substante si densitatile lor: bronz
( =8750kg/m3), sticla ( = 2500 kg/m3), otel ( =
7800kg/m3), mercur ( = 13550kg/m3) si benzina ( =
800kg/m3). Densitatea cea mai mica o are:
a) sticla;
b) benzina;
c) otelul;
d) mercur.
7. Volumul unui corp de aluminiu (aluminiu=2700 Kg/m3 )
cu masa de 540g este:
a) 0,002m3;
b) 0,0002m3;
c) 0,02m3;
d) 0,2m3.
8. Volumul unui corp de bronz (bronz=8750Kg/m3 ) cu

masa de 875kg este:
a) 1m3;
b) 0,01m3;
c) 0,1m3;
d) 2m3.
9. Masa unui corp din fier (fier=7880Kg/m3 ) este 788g.
Care este volumul sau:
a) 0,001m3;
d) 0,01m3;
c) 1m3;
d) 0,0001m3.
10. Masa unui corp din platina (platin=21460 Kg/m3 )
este 220kg. Care este volumul sau:
a) 0,01m3;
b) 0,1m3;
c) 1m3;
d) 0,001m3.
11. 30kg fier (fier=7880Kg/m3 ) vor ocupa un volum de:
a) 0,005m3;
b) 0,0038m3;
c) 0,01m3;
d) 0,5m3.
12. Intr-un vas cubic cu latura de 2m se afla benzina.
Care este masa benzinei (benzin=800 Kg/m3 ):
a) 6400kg;
b) 5400Kg;
c) 2200Kg;
d) 3000Kg.
13. 54Kg gheata (gheata=917Kg/m3 )vor ocupa un volum:
a) 0,1m3;
b) 0,01m3;
c) 0,001m3;
d) 0,0001m3.
14. Intr-un vas cubic cu latura de 1m se afla gheata
(ghea=917 Kg/m3 ). Care este masa de gheata din vas:
a) 1000kg;
b) 917Kg;
c) 880Kg;
d) 600Kg.
15. O piesa din bronz (bronz=8750Kg/m3 ) are volumul de
1m3. Care este masa piesei:
a) 8750kg;
b) 8000Kg;
c) 7000Kg;
d) 6000Kg.
16. Un cub cu latura de 1m are densitatea 19310Kg/m3.
Care este masa cubului:
a) 20000Kg;
b) 19310Kg;
c) 2000Kg;
d) 19000Kg.
I.3. Interactiunea - proprietarea generala a corpurilor

Interactiunea reprezinta actiunea reciproca a doua
corpuri.
Fenomene ce apar in urma interactiunii corpurilor se
numesc efecte.
Efectul dinamic consta in schimbarea starii de miscare
a corpurilor.
Efectul static consta in deformarea corpurilor (elastica
sau plastica).
Deformarea plastica este deformarea care nu dispare
la incetarea interactiunii si corpul nu mai revine la forma
initiala.
Deformarea elastica este deformarea prin care corpul
revine la forma initiala dupa incetarea interactiunii.

a) interactiunea este actiunea reciproca dintre doua
corpuri;
b) interactiunea este un fenomen chimic;
c) interactiunea este un proces;
d) interactiunea nu este actiunea reciproca dintre doua
corpuri.
2. Efectul dinamic al interactiunii consta in:
a) schimbarea starii de miscare a corpurilor;
b) deformarea corpurilor;
c) schimbarea starii de miscare si deformarea corpurilor;
d) deformarea elastics si plastica a corpurilor.
3. Efectul static al interactiunii consta in :
a) schimbarea starii de miscare a corpurilor;

b) shimbarea corpurilor;
c) schimbarea starii de miscare si deformarea corpurilor;
d) deformarea elastica si plastica a corpurilor.
4. Deformarea plastica este:
a) deformarea prin care corpul revine la forma initiala
dupa incetarea interactiunii;
b) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii
si corpul revine la forma initiala;
c) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii si
corpul nu mai revine la forma initiala;
d) deformarea care dispare la incetarea interactiunii si
corpul revine la forma initiala;
5. Deformarea elastica este:
a) deformarea prin care corpul revine la forma initiala
dupa incetarea interactiunii;
b) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii ;
c) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii si
corpul nu mai revine la forma initiala;
d) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii
si corpul revine la forma initiala;
greutatea
Forta elastica se opune deformarii corpului iar valoarea
sa este numeric egala cu deformarea.
Relaia de calcul a fortei elastice este:
F = kl
Constanta elastica a resortului este raportul dintre forta

deformatoare si alungirea resortului.
Unitatea de masura a k in SI este:
[k]SI = N/m
Forta de frecare apare la suprafata de contact dintre
dou corpuri, se opune miscarii unui corp fata de celalalt
si este orientata in sens opus sensului de miscare a
corpului.
Forta de frecare depinde de natura si de gradul de
slefuire al suprafeelor corpurilor aflate n contact.
Greutatea este o marime fizica vectoriala are directie
verticala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de
aplicatie este numit centru de greutate.
Relatia de calcul a greutatii este:
G =mg
Unitatea de masura a greutatii este:
[G]SI = 1N
Acceleratia gravitationala
depinde de departarea
corpului fata de centrul Pamantului. Unitatea de masura
este:
[g]SI = N/kg
a) forta elastica nu se opune deformarii corpului iar

valoarea sa numerica este direct proportionala cu
deformarea;
b) forta elastica nu apare intr-un corp deformat, nu se
opune deformarii corpului iar valoarea sa numerica este
direct proportionala cu deformarea;
c) forta elastica este forta care apare intr-un corp
deformat, se opune deformarii corpului iar valoarea sa
numerica este direct proportional cu deformarea;
d) forta elastica este forta care nu apare intr-un corp
deformat, se opune deformarii corpului iar valoarea sa
numerica este direct proportionala cu deformarea;
2. Relatia de calcul a fortei elastice este:
a) Fe = ma;
b) Fe = kl;
c) Fe = al;
d) Fe = ke;
3. Unitatea de masura a constantei elastice k este:
a) N/m;
b) N/m3;
c) N/m2;
d) N/s.
4. Alege varianta corecta:
a) forta de frecare este forta care nu apare la suprafata
de contact dintre doua corpuri, nu se opune miscarii unui
corp fata de celalalt si este orientata in sens opus
sensului de miscare a corpului;
b) forta de frecare este forta care nu apare la suprafata
de contact dintre doua corpuri, se opune miscarii unui
corp fata de celalalt si este orientata in sens opus

sensului de miscare a corpului;
c) forta de frecare este forta care apare la suprafata de
contact dintre doua corpuri, se opune miscarii unui corp
fata de celalalt si este orientata in sens opus sensului de
miscare a corpului;
d) forta de frecare este forta care nu apare la contactul
dintre doua corpuri, nu se opune miscarii unui corp fata
de celalalt si este orientata in sens opus sensului de
miscare a corpului;
5. Pentru corpuri cu mase egale:
a) forta de frecare de rostogolire este egala cu forta de
frecare la alunecare;
b) forta de frecare de rostogolire este mai mare ca forta
de frecare la alunecare;
c) forta de frecare de rostogolire este mai mica ca forta
de frecare la alunecare;
d) forta de frecare de rostogolire este mai mare sau
egala cu forta de frecare la alunecare;
6. Fora de frecare este:
a) perpendiculara pe suprafata de contact;
b) paralela cu suprafata de contact;
c) oblica cu suprafata de contact;
d) perpendiculara pe traiectorie.
7. Alegeti afirmatia corecta:
a) forta de frecare depinde de natura si de gradul de
slefuire al suprafetelor corpurilor aflate in contact;
b) forta de frecare nu depinde de natura si de gradul de
slefuire al suprafetelor corpurilor aflate in contact;
c) forta de frecare nu depinde de natura suprafetelor

corpurilor aflate in contact;
d) forta de frecare nu depinde de gradul de slefuire al
suprafetelor corpurilor aflate in contact;
8. Gsiti afirmatia corecta:
a) forta de greutate este o marime fizica scalara;
b) forta de greutate este forta de atractie exercitata de
Pamant asupra unui corp;
c) forta de greutate nu este forta de atractie exercitata de
d) forta de greutate este forta de respingere exercitata de
a) greutatea este o marime fizica vectoriala, are directie
orizontala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de
aplicatie este numit centru de greutate;
b) greutatea este o marime fizica vectoriala, are directie
verticala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de
c) greutatea este o marime fizica scalara, are directie
orizontala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de
d) greutatea este o marime fizica vectoriala, are directie
oblica, sensul spre centrul Pamantului si punctul de
10. Relatia de calcul a greutatii este:
a) G = ma;
b) G = m/a;
c) G = mg
d) G =m/g
11. Unitatea de masura a acceleratiei gravitationale (g)
este:
a) Nkg;
b) m2/kg;
c) N/kg;
d) kg/s.
12. Unitatea de masura a greutatii este:
a) kg/m3;
b) N;
c) N/kg;
d) N/m2.
13. Masa unui corp este 50Kg. Care este greutatea
corpului ( g =10N/kg):
a) 500N;
b) 300N;
c) 600N;
d) 1000N.
14. Un resort sufera o deformare de 4cm. Care este
forta elastica daca k = 200N/m:
a)8N;
b)4N;
c)5N;
d)6N.
a) 3N;
b) 2N;
c) 1N;
d) 4N.
a) 12N;
b) 14N;
c) 16N;
d) 18N.
17. Greutatea unui corp este 200N. Care este masa
corpului stiind ca g = 10N/Kg:
a) 25Kg;
b) 20Kg;
c) 35Kg;
d) 40Kg.
18. 2 corpuri au greutatile G1= m1g i G2 = m2g. Care
este greutatea medie a corpurilor:
a) (m1g + m2g)/2;
b) m1g +m2g;
c) m1+m2;
d) m2 +m1.
19. Care este forta necesara ridicarii unui corp cu masa
de 6Kg:
a) 600N;
b) 800N;
c) 200N;
d) 60N.
20. Un corp are masa 40Kg. Care este greutatea lui:

a) 400N;
b) 300N;
c) 200N;
d) 100N.
I.5. Echilibrul mecanic al corpurilor
Un corp solid are o miscare de translatie daca
segmentul care unete oricare doua puncte ale solidului
isi pastreaza directia in timpul miscarii sale.
Un corp solid are o miscare de rotatie daca orice punct
al sau descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de rotatie.
Un corp este in echilibru de translatie daca ramane in
repaus sau se misca rectiliniu si uniform.
Un corp este in echilibru de rotatie daca nu se roteste
deloc sau are o miscare de rotatie uniforma.
Momentul unei forte este o marime fizica vectoriala al
carui modul este egal cu produsul dintre modulul fortei (F)
si bratul sau (b).
Relatia de definitie este:
M = Fb
Unitatea de masura a momentului unei forte este:
[M]SI = [F]SI [b]SI =N m
Parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul unui
punct fix numit punct de sprijin.
Conditia de echilibru a parghiei este ca raportul fortelor
sa fie egal cu raportul invers al bratelor:
F/R = bR/bF
Parghia de genul I este parghia la care punctul de sprijin
se afla intre punctele de aplicatie ale fortelor.
Parghia de genul II este parghia la care punctul de
sprijin se afla la un capat, iar la celalalt capat se afla
punctul de aplicatie al fortei active.
Parghia de genul III este parghia la care punctul de
sprijin se afla la un capat, iar la celalalt capat se afla
punctul de aplicatie al fortei rezistente.
Scripetele este un mecanism simplu alcatuit din: roata
cu sant pe muchie, ax central, furca fixata de axul rotii,
carlig de prindere si fir inextensibil.
Conditia de echilibru a unui scripete fix este ca forta
activa sa fie egala cu forta rezistenta (F = R).
Conditia de echilibru a unui scripete mobil este ca forta
activa sa fie de doua ori mai mica decat forta rezistenta
(F = R/2).
Planul inclinat este planul care formeaza un unghi
ascutit cu planul orizontal.
Elementele unui plan inclinat sunt: lungimea planului
inclinat (l), inaltimea planului inclinat (h) si unghiul
planului inclinat ().

a) un corp solid are o miscare de translatie daca
segmentul care unete oricare doua puncte ale solidului
isi pastreaza directia in timpul miscarii;
b) un corp solid are o miscare de translatie daca

segmentul care uneste oricare doua puncte ale solidului
nu isi pastreaza directia in timpul miscarii;
c) un corp solid are o miscare de translatie daca dreapta
care uneste oricare doua puncte ale solidului nu isi
pastreaza directia in timpul miscarii;
d) un corp solid are o miscare de translatie daca
segmentul care uneste oricare doua puncte ale solidului
nu isi pastreaza sensul in timpul miscarii;
2. Alege afirmatia corecta:
a) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice
punct nu descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de
rotatie;
b) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice
punct al sau este in repaus;
c) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice
punct al sau descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de
rotatie;
d) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice
punct al sau nu descrie un arc de cerc;
3. Un corp este in echilibru de translatie daca:
a) rezultanta fortelor care actioneaza asupra lui nu este
nula;
b) nu ramane in repaus;
c) nu se misca rectiliniu si uniform;
d) ramine in repaus sau se misca rectiliniu si uniform.
4. Un corp este in echilibru de rotatie daca:
a) se roteste in jurul unei axe de rotatie;
b) nu are o miscare de rotatie uniforma;
c) nu se roteste deloc sau are o miscare de rotatie

uniforma;
a) momentul unei forte este o marime fizica scalara egala
cu produsul dintre modulul fortei si bratul sau;
b) momentul unei fore este o marime fizica scalara egala
cu produsul dintre modulul fortei si acceleratie;
c) momentul unei fore este o marime fizica scalara egala
cu produsul dintre modulul fortei si tensiune;
d) momentul unei fore este o marime fizica vectoriala
egala cu produsul dintre modulul fortei si bratul sau;
6. Relatia de calcul a momentului unei forte este:
a) M = Fb
b) M = Fa
c) M = Fg
d) M = F/a
7. Unitatea de masura pentru momentul fortei este:
a) N/m2;
b) Nm;
c) NA2;
c) N/m3.
a) parghia este o bara rigida care nu se poate roti in jurul
unui punct de sprijin;
b) parghia este o bara rigida asupra careia nu actioneaza
nicio forta;
c) parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul

unui punct de sprijin si asupra careia nu actioneaza nicio
forta;
d) parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul
unui punct de sprijin si asupra careia actioneaza fortele
activa si rezistenta.
9. Conditia de echilibru a parghiei este ca:
a) F/R = bR/bF;
b) FR = bR/bF;
c) F/R = bRbF;
d) F = bR/bF;
10. Conditia de echilibru a parghiei este ca:
a) momentul fortei active sa fie mai mic decat momentul
fortei rezistente;
b) momentul fortei active sa fie mai mare decat momentul
fortei rezistente;
c) momentul fortei active sa fie egal cu momentul fortei
rezistente;
d) niciun raspuns nu este corect;
11. Parghia de genul I este parghia la care:
a) punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt
capat se afla punctele de aplicatie ale fortelor;
b) punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt
capat se afla punctul de aplicatie al fortei active;
c) punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt
capat se afla punctul de aplicatie al fortei rezistente;
d) punctul de sprijin se afla intre punctele de aplicatie ale
fortelor.
12. Parghia de genul II este parghia la care:

fortelor.
13. Parghia de genul III este parghia la care:
fortelor.
14. Elementele unui scripete sunt:
a) roata, ax, furca, carlig si fir;
b) roata, ax;
c) furca, roata, ax;
d) fir, roata, ax.
15. Conditia de echilibru pentru un scripete fix este:
a) F = R;
b) F< R;
c) F> R;
d) F ? R.
16. Conditia de echilibru pentru un scripete mobil este:

a) F = R;
b) F< R;
c) F= R/2;
d) F ? R.
a) planul inclinat este planul care formeaza un unghi
drept cu planul orizontal;
b) planul inclinat este planul care formeaza un unghi de
120 cu planul orizontal;
c) planul inclinat este planul care formeaza un unghi
ascutit cu planul orizontal;
d) planul inclinat este planul care formeaza un unghi de
130 cu planul orizontal;
18. Elementele unui plan inclinat sunt:
a) lungimea planului si unghiul planului;
b) lungimea planului inclinat;
c) unghiul planului inclinat;
d) lungimea, inaltimea si unghiul planului inclinat.
19. Care este forta reactiva ce actioneaza asupra unei
parghii stiind ca: F = 70N, bR = 0,5m si bF = 1m:
a) 120N;
b) 130N;
c) 140N;
d) 110N.
20. Care este forta activa ce actioneaza asupra unei
parghii stiind ca: R = 500N, bR = 20m si bF = 1m:
a) 10N;
b) 20N;
c) 120N;
b) 1000N.
21. Forta necesara urcarii uniforme, fara frecare, a unui
corp cu greutatea G, pe un plan inclinat de inaltime h si
lungime l este:
a) F = G/l;
b) F = Gl/h;
c) F = l/h;
d) F = Gh/l.
I.6. Lucrul mecanic si energia mecanica
Lucrul mecanic este o marime fizica scalara egala cu
produsul dintre modulul fortei (F) si modulul deplasarii
corpului (d).
Lucrul mecanic motor (Lm) este egal cu produsul dintre
forta motoare si deplasare, avand acelasi sens cu
deplasarea.
Lucrul mecanic rezistent (Lr) este egal cu produsul
dintre forta rezistenta si deplasare, avand sens opus
deplasarii corpului.
Unitatea de masura a lucrului mecanic in SI este:
[L]SI = 1J
Un joule este lucrul mecanic al unei forte constante de
1N al carui punct de aplicatie se deplaseaza cu 1m pe
directia si in sensul fortei.
Puterea mecanica (P) este marimea fizica scalara

egala cu raportul dintre lucrul mecanic (L) efectuat de o
forta si timpul (t) in care se efecteaza lucru mecanic.
P = L/t
Unitatea de masura pentru puterea mecanica in SI este
watt, simbol W.
Un watt
este puterea mecanica a unei forte ce
efectueaza un lucru mecanic de un joule in timp de o
secunda.
1CP = 736W
Randamentul mecanic este raportul dintre lucrul
mecanic util (Lu) si lucrul mecanic consumat (LC). Este
adimensional si subunitar.
Energia mecanica este o marime fizica scalara ce
caracterizeaza capacitatea unui corp sau a unui sistem
de corpuri de a produce lucru mecanic.
Energia cinetica este energia mecanica a unui corp aflat
in miscare fata de un sistem de referinta ales.
Expresia matematica a energiei cinetice:
EC =mv2/2
Unitatea de masura in SI este: [EC] = 1J.
Energia potentiala este energia mecanica a unui sistem
fizic ale carui parti componente nu interactioneaza.
Legea conservarii energiei mecanice: Energia
mecanica a unui sistem fizic izolat ramane constanta,
adica se conserva.
Legea variatiei energiei mecanice: Variatia energiei

mecanice a unui sistem fizic neizolat este egala cu lucrul
mecanic efectuat de fortele exterioare.
Un corp se afla in echilibru stabil daca la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru el revine in aceeasi pozitie.
Un corp se afla in echilibru instabil daca la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru el nu revine singur in aceasta
pozitie.
Un corp se afla in echilibru indiferent daca la mici
deviatii fata de pozitia de echilibru el se afla tot in
echilibru.

a) lucrul mecanic este o marime fizica vectoriala egala cu
produsul dintre modulul fortei si modulul deplasarii
corpului;
b) lucrul mecanic este o marime fizica scalara egala cu
produsul dintre modulul fortei si modulul deplasarii
corpului;
c) lucrul mecanic este o marime fizica vectoriala egala cu
produsul dintre modulul vitezei si modulul deplasarii
corpului;
d) lucrul mecanic este o marime fizica vectoriala egala cu
produsul dintre modulul acceleratiei si modulul deplasarii
corpului;
2. Lucrul mecanic motor Lm este:
a) produsul dintre forta motoare si deplasare;
b) produsul dintre forta rezistenta si deplasare;
c) produsul dintre forta motoare si durata;
d) produsul dintre forta motoare si forta rezistenta.
3. Lucrul mecanic rezistent Lr este:

a) produsul dintre forta motoare si deplasare;
b) produsul dintrte forta rezistenta si deplasare;
c) produsul dintre forta motoare si durata;
d) produsul dintre forta motoare si forta rezistenta.
4. Unitatea de masura a lucrului mecanic este:
a) N;
b) J
c) Ns;
d) Nm2.
5. Afirmatia corecta este:
a) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta
constanta de 1N care se deplaseaza pe distanta de 1m,
pe directia si in sensul fortei;
b) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta
constanta de 0,5N care se deplaseaza pe distanta de
0,5m, pe directia si in sensul fortei;
c) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta
0,001m, pe directia si in sensul fortei;
d) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta
1m, pe directia si in sensul fortei;
a) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala
cu raportul dintre forta si timpul in care se efectueaza
lucru mecanic;
b) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala

cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de forta si
timpul in care se efectueaza lucru mecanic;
c) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala
cu raportul dintre viteza si timpul in care se efectueaza
lucru mecanic;
d) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala
cu raportul dintre acceleratie si timpul in care se
efectueaza lucru mecanic;
7. Relatia matematica a puterii mecanice este:
a) P = Lt;
b) P = L/t;
c) P = La;
d) P = Lg;
8. Unitatea de masura a puterii mecanice este:
a) W;
b) Nm;
c) N;
d) m.
9. Afirmatia corecta este:
a) un watt este puterea mecanica a unei forte
efectueaza un lucru mecanic de 1J in timp de 1s;
b) un watt este puterea mecanica a unei forte
efectueaza un lucru mecanic de 0,5J in timp de 1s;
c) un watt este puterea mecanica a unei forte
efectueaza un lucru mecanic de 1J in timp de 0,05s;
d) un watt este puterea mecanica a unei forte
efectueaza un lucru mecanic de 0,05J in timp de 1s;
ce
ce
ce
ce
10. Cati wati are un CP:

a) 750W;
b) 720W;
c) 700W;
d) 736W.
11. Care dintre afirmatii este corecta:
a) randamentul mecanic este dimensional si supraunitar;
b) randamentul mecanic nu poate fi exprimat in procente;
c) randamentul mecanic este raportul dintre lucrul
mecanic util si lucrul mecanic consumat;
d) randamentul mecanic este dimensional.
a) energia mecanica este o marime fizica scalara ce
de corpuri de a produce lucru mecanic;
b) energia mecanica este o marime fizica vectoriala ce
de corpuri de a produce lucru mecanic;
c) energia mecanica este o marime fizica vectoriala ;
d) energia mecanica este o marime fizica vectoriala ce
nu caracterizeaza corpul sau sistemul de corpuri care
produc lucru mecanic;
13. Energia cinetica:
a) creste pe masura ce scade viteza corpului;
b) scade pe masura ce creste viteza corpului;
c) creste pe masura ce creste viteza corpului;
a) energia cinetica a unui corp este proportionala cu

patratul vitezei lui fata de un sistem de referinta;
b) energia cinetica a unui corp este proportionala cu
viteza lui fata de un sistem de referinta;
c) energia cinetica a unui corp este invers proportionala
cu viteza lui fata de un sistem de referinta;
d) energia cinetica a unui corp este invers proportionala
cu patratul acceleratiei lui fata de un sistem de referinta;
15. Expresia matematica a energiei cinetice:
a) Ec = mv/2;
b) Ec = mv2/2;
c) Ec = mv;
d) Ec = mv/3;
16. Unitatea de masura a energiei cinetice este:
a) J;
b) N;
c) m;
d) m3.
a) energia potentiala nu depinde de pozitia corpului;
b) energia potentiala depinde de pozitia corpului;
c) energia potentiala nu depinde de masa corpului;
d) nicio afirmatie nu este corecta.
18.Expresia
matematica
gravitationale:
a) EP = mh;
b) EP = m/h;
c) EP = mgh;
energiei
potentiale
d) EP = m2h;
a) energia mecanica a unui sistem este o marime de
stare si este produsul dintre energia cinetica si potentiala;
b) energia mecanica a unui sistem este o marime de
stare si este suma dintre energia cinetica si potentiala;
c) energia mecanica a unui sistem este o marime de
proces si este produsul dintre energia cinetica si
potentiala;
d) energia mecanica a unui sistem este o marime de
stare si este radical din energia cinetica si potentiala;
20. Expresia energiei mecanice:
a) E = EC;
b) E = Ep;
c) E = EC + EP;
d) E = LC.
21. Legea conservarii energiei mecanice:
a) energia mecanica a unui sistem fizic izolat variaza,
adica se conserva;
b) energia mecanica a unui sistem fizic izolat nu se
conserva;
c) energia mecanica a unui sistem fizic izolat ramane
costanta, adica se conserva;
d) energia mecanica a unui sistem fizic izolat ramane
costanta, adica nu se conserva;
22. Legea variatiei energiei mecanice:
a) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic neizolat

este egala cu lucrul mecanic efectuat de fortele
exterioare;
b) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic izolat
este egala cu energia potentiala;
c) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic izolat
este egala cu energia cinetica;
d) variatia energiei mecanice a unui sistem neizolat este
egala cu energia cinetica.
a) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca
punctul de sustinere se afla sub centrul de greutate al
corpului pe aceeasi verticala;
b) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca
centrul de greutate al corpului se afla sub punctul de
sustinere;
c) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca
punctul de sustinere se afla deasupra centrului de
greutate al corpului, pe aceeasi verticala;
d) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca
punctul de sustinere coincide cu centrul de greutate al
corpului.
24. Care dintre afirmatii este corecta:
a) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca verticala
dusa din centrul de greutate cade in baza de sprijin;
b) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca orizontala
dusa din centrul de greutate cade in baza de sprijin;
c) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca verticala
dusa din centrul de greutate nu cade in baza de sprijin;
d) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca orizontala

dusa din centrul de greutate nu cade in baza de sprijin.
25. Care este afirmatia corecta:
a) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru el nu revine la pozitia de
echilibru;
b) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru el nu revine singur la aceasta
pozitie;
c) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru, se afla tot in echilibru;
d) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru, nu se afla in echilibru.
a) un corp se afla in echilibru indiferent daca, la mici
deviatii fata de pozitia de echilibru, se afla tot n echilibru;
b) un corp se afla in echilibru indiferent daca, la mici
deviatii fata de pozitia de echilibru el nu revine singur la
aceasta pozitie;
c) un corp se afla in echilibru indiferent daca, la mici
deviatii fata de pozitia de echilibru, el nu revine singur la
acesta pozitie;
d) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii
fata de pozitia de echilibru el revine singur la aceasta
pozitie.
II. Fenomene termice

II.1.Starea de incalzire. Contactul termic. Echilibrul termic
Temperatura este o marime fizica ce descrie starea

termica a corpurilor.
Echilibrul termic se realizeaza atunci cand doua corpuri
cu stari de incalzire diferite puse in contact ajung la
aceeasi stare de incalzire.
Pentru masurarea temperaturii se folosesc termometre.
Temperatura este o marime fizica de stare.
Legatura dintre temperatura masurata in K si
temperatura masurata in C este data de relatia:
T(K) = 273,15 + t (C)
Difuzia este fenomenul de patrundere a moleculelor unui
corp printre moleculele altui corp fara interventia unei
forte exterioare.

a) starea termica este acea stare a corpurilor care
produce senzatii de cald si rece;
b) starea termica este o proprietate fizica care nu poate
constitui un criteriu de ordonare;
c) starea termica este o proprietate fizica care nu
produce senzatii de cald si rece;
d) starea termica nu este o proprietate fizica.
2. Echilibrul termic se realizeaza cand:
a) doua corpuri au stari de incalzire diferite;
b) doua corpuri cu stari de incalzire diferite, puse in
contact termic ajung dupa un anumit timp sa aiba
aceeasi stare de incalzire;
c) doua corpuri cu stari de incalzire diferite nu ajung sa

aiba aceeasi stare de incalzire;
d) doua corpuri cu stari de incalzire diferite, puse in
contact termic nu ajung sa aiba aceeasi stare de incalzire.
3. Pentru masurarea temperaturii se foloseste:
a) dinamometrul;
b) termometrul;
c) balanta;
b) cronometrul.
a) doua corpuri aflate in echilibru termic cu un al treilea
corp sunt in echilibru termic intre ele.
b) trei corpuri aflate in contact termic nu pot fi in echilibru
termic;
c) doua corpuri aflate in echilibru termic cu un al treilea
corp nu sunt in echilibru termic intre ele;
d) trei corpuri aflate in echilibru termic nu pot fi in contact
termic.
5. Temperatura este:
a) o marime vectoriala, ce nu caracterizeaza starea de
incalzirea unui corp;
b) o marime vectoriala ce caracterizeaza starea de
incalzire a unui corp;
c) o marime fundamentala ce nu caracterizeaza starea
de incalzirea unui corp;
d) o marime scalara, fundamentala ce caracterizeaza
starea de incalzirea unui corp;
6. Legatura dintre temperatura masurata in K

temperatura masurata in C este:
a) T(K) = t (C);
b) T(K) = 300 + t (C);
c) T(K) = 273,15 + t (C);
d) T(K) = 273,15.
si
7. Unitatea de masura a temperaturii in SI este:

a) C;
b) N;
c) m;
d) K.
8. Difuzia este:
a) fenomenul de patrundere a moleculelor unui
printre moleculele altui corp fara interventia unei
exterioare;
b) fenomenul de patrundere a moleculelor unui
printre moleculele altui corp cu interventia unei
exterioare;
c) fenomenul de patrundere a moleculelor unui
printre moleculele altui corp cu interventia unei
interioare;
d) fenomenul de patrundere a moleculelor unui
printre moleculele altui corp cu ajutorul unei
interioare;
corp
forte
corp
forte
corp
forte
corp
forte
9. Prin incalzirea unei lame din aluminiu ce se intampla

cu volumul acesteia?
a) se dilata;
b) se contracta;
c) se dilata si se contracta;
d) nu isi modifica volumul.

10. In intervalul de temperatura 0C - 4C volumul apei:
a) creste;
b) scade;
c) nu se modifica;
d) creste foarte mult.
11. Prin incalzire volumul aerului:
a) creste;
b) scade;
c) nu se modifica;
d) scade foarte mult.
12. Termometrul medical este un termometru:
a) de minim;
b) de maxim;
c) de minim si maxim;
d) care poate masura temperaturi mai mari de 100C.
II.2. Caldur. Calorimetrie
Caldura este o marime fizica de proces. Unitatea de
masura a caldurii in SI este: [Q]SI = 1J.
Ecuatia calorimetrica este:
Qced = Qabs
Caldura specifica este o marime fizica numeric egala cu
caldura necesara pentru a varia temperatura unittii de
masa dintr-un corp cu un grad.
Expresia matematica a caldurii specifice se poate scrie

sub forma:
c = Q/m t
Unitatea de masura a acesteia este:
[c]SI = J/kg K
Capacitatea calorica este o marime fizica numeric egala
cu caldura necesara pentru a varia temperatura unui corp
cu un grad.
Expresia ei matematica are forma:
C = Q/ t
Unitatea de masura este:
[C]SI = J/ K
1. Care corp este izolator termic:
a) cuprul;
b) lemnul;
c) fierul;
d) aurul.
2. Care corp este conductor termic:
a) sticla;
b) ebonita;
c) lemnul;
d) fierul.

a) caldura este o marime fizica de stare iar temperatura
este o marime fizica de proces;
b) caldura este o marime fizica de proces iar temperatura
este o marime fizica de proces;
c) caldura este o marime fizica de stare iar temperatura
este o marime fizica de stare;
d) caldura este o marime fizica de proces iar temperatura
este o marime fizica de stare;
4. Unitatea de masura pentru caldura:
a) J;
b) N;
c) m2;
d) NJ;
5. Gasiti ecuatia calorica:
a) Qced = T (K) + 273,15;
b) Qced = T (C) + 273,15;
c) Qced = Qabs;
d) Qabs = 273,15.
6. Caldura specifica este:
a) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a varia temperatura unittii de masa dintr-un corp
cu nu grad;
b) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a varia temperatura unui corp cu nu grad;
c) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a varia temperatura unui mol dintr-un corp cu nu
grad;
d) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a ridica temperatura unui corp.
7. Capacitatea calorica este:
a) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a varia temperatura unitatii de masa dintr-un corp
cu nu grad;
b) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a varia temperatura unui corp cu nu grad;
c) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a varia temperatura unui mol dintr-un corp cu nu
grad;
d) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara
pentru a ridica temperatura unui corp.
8. Expresia matematica a caldurii specifice:
a) c =Q/T;
b) c= Q/m;
c) c = Q/m T;
d) c =Q/T.
9. Expresia matematica a capacitatii calorice:
a) C =Q/m;
b) C =Q/g;
c) C = Q/ T;
d) C = Q/a.
10. Transmiterea caldurii in metale se face prin:
a) conductie termica;
b) convectie termica;
c) radiatie;
c) convectie si radiatie.
11. Transmiterea caldurii in fluide se face prin:

a) conductie termica;
b) convectie termica;
c) radiatie;
c) convectie si radiatie.
12. O calorie reprezinta:
a) 5,36J;
b) 3,14J;
c) 4,18J;
d) 3,25J.
13. Unitatea de masura a caldurii specifice este:
a) J/kg;
b) J/K;
c) J/KgK;
d) J/g.
14. Unitatea de masura a capacitatii calorice este:
a) J/kg;
b) J/K;
c) J/KgK;
d) J/g.
II.3.Combustibili si motoare termice
Combustibilii sunt substante naturale sau artificiale care
prin ardere degaja caldura.
Relatia
dintre
caldura
degajata
prin
arderea
combustibilului si masa combustibilului este:
Q = m q
Puterea calorica (q) este o marime fizica numeric egala

cu caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un
combustibil. Se calculeaza cu relatia:
q = Q/m
Unitatea de masura in SI este: [q]SI = J/kg.
Motorul termic este un sistem fizic care exercit forte
care efectueaza lucru mecanic atunci cand primesc
caldura.
Randamentul motorului termic este marimea fizica
numeric egala cu raportul intre lucrul mecanic efectuat si
caldura rezultata prin arderea combustibilului.
Randamentul se calculeaza cu formula:
= L/Q1
a) combustibilii sunt substante naturale sau artificiale
care prin ardere nu degaja caldura;
b) combustibilii sunt substante naturale sau artificiale
care prin ardere degaja caldura;
c) combustibilii sunt substante solide care prin ardere nu
degaja caldura;
d) combustibilii sunt substante lichide care prin ardere nu
degaja caldura.
a) caldura degajata prin arderea unui combustibil
depinde de masa combustibilului ars;
nu
b) caldura degajata prin arderea unui combustibil nu

depinde de natura combustibilului ars;
c) caldura degajata prin arderea unui combustibil depinde
de masa si natura combustibilului ars;
3. Caldura degajata la arderea unui combustibil se
calculeaz cu relatia:
a) Q = mt;
b) Q = qt;
c) Q = mq;
d) Q = mt.
4. Puterea calorica este:
a) marimea fizica numeric egala cu caldura degajata prin
arderea unitatii de masa dintr-un combustibil;
b) marimea fizica numeric egala cu produsul dintre
caldura si masa unui combustibil;
c) marimea fizica numeric egala cu produsul dintre masa
si caldura unui combustibil;
d) marimea fizica numeric egala cu produsul dintre
caldura temperatura unui combustibil;
5. Expresia matematica a puterii calorice:
a) q = Qm;
b) q = Qt;
c) q = Q/m;
d) q = Qmt.
6. Unitatea de masura a puterii calorice:
a) J/Q;
b) JQ;
c) J/K;
d) J/kg.
7. Motorul termic este:
a) dispozitiv ce efectueaza lucru mecanic cand primeste
caldura;
b) dispozitiv care cedeaz caldura cand efectueaza lucru
mecanic;
c) dispozitiv care primeste caldura si lucru mecanic;
d) dispozitiv care cedeaza caldura.
8. Motoarele termice pot fi:
a) numai cu ardere interna;
b) numai cu ardere externa;
c) numai cu aprindere prin scanteie;
d) cu ardere externa, interna si aprindere prin scanteie.
9. Locomotiva cu abur are:
a) motor cu ardere interna;
b) motor cu aprindere prin scanteie;
c) motor cu ardere externa;
d) motor cu ardere interna si aprindere prin scanteie.
10. Randamentul unui motor termic:
a) este marimea fizica numeric egala cu raportul dintre
lucrul mecanic efectuat si caldura rezultata prin arderea
combustibilului;
b) este marimea fizica numeric egala cu produsul dintre
lucrul mecanic efectuat si cldura rezultata prin arderea
combustibilului;
c) este marimea fizica numeric egala cu suma dintre

combustibilului;
d) este marimea fizica numeric egala cu diferenta dintre
combustibilului;
11. Expresia randamentului unui motor termic este:
a) = L/Q1;
b) = L;
c) = Q1;
d) = Q2;
II.4. Schimbarea starii de agregare
Substantele se pot gasi in trei stari de agregare: solida,
lichida si gazoasa.
Solidele au forma si volum propriu si nu curg.
Lichidele au volum propriu, nu au forma proprie si curg.
Gazele nu au volum propriu, nu au forma proprie si curg.
Caldura latenta specifica () este egala cu raportul
dintre caldura latenta si masa corpului.
= Qlatent/m
Unitatea de masura in SI pentru este J/kg.
Topirea este procesul de trecere a unei substante din
stare solida in stare lichida la o temperatura bine
determinata.
Solidificarea este procesul de trecere a unei substante
din stare lichida in stare solida la o teperatura bine
determinata.
Vaporizarea este procesul de trecere a substantei din

stare lichida in stare de vapori.
Condensarea este procesul de trecere a substantei din
stare de vapori in stare lichida.
Sublimarea reprezinta transformarea directa a unui solid
in gaz fara a trece prin starea lichida.
Desublimarea este procesul invers sublimarii.
Topirea, vaporizarea si sublimarea sunt procese ce au
loc cu absorbtie de caldura.
Solidificarea, condensarea si desublimarea sunt procese
ce au loc cu cedare de caldura.

a) solidele nu au volum propriu, nu au forma proprie si
curg;
b) solidele nu au volum propriu, au forma proprie si curg;
c) solidele au volum propriu, au forma proprie si nu curg;
d) solidele au volum propriu, au forma proprie si curg.
2. Lichidele:
a) nu au volum propriu, au forma proprie si nu curg;
b) au volum propriu, nu au forma proprie si curg;
c) nu au volum propriu, nu au forma proprie si nu curg;
d) au volum propriu, au forma proprie si nu curg.
3. Gazele:
a) nu au volum propriu, au forma proprie si curg;
b) au volum propriu, nu au forma proprie si curg;
c) nu au volum propriu, nu au forma proprie si nu curg;
d) au volum propriu, au forma proprie si nu curg.
4. Interactiunile intermoleculare in solide sunt:

a) mari;
b) mici;
c) foarte mici;
d) nule.
5. Interactiunile intermoleculare in lichide sunt:
a) mari;
b) mici;
c) foarte mici;
d) nule.
6. Interactiunile intermoleculare in gaze sunt:
a) mari;
b) mici;
c) foarte mici;
d) nule.
7. Caldura latenta specifica este:
a) raportul dintre caldura latenta si masa corpului;
b) produsul dintre caldura latenta si masa corpului;
c) suma dintre caldura latenta si masa corpului;
d) diferenta dintre caldura latenta si masa corpului;
8. Expresia matematica a caldurii latente specifice este:
a) = L/m;
b) = Lm;
c) = Lg;
d) = Qlatent/m;
9. Unitatea de masura a caldurii latente specifice este:
a) N/kg;
b) J/N;
c) J/kg;
d) Jm.
10. Topirea este:
a) procesul de trecere a substantei din stare solida
stare lichida la o temperatura bine determinata;
b) procesul de trecere a substantei din stare lichida
stare gazoasa la o temperatura bine determinata;
c) procesul de trecere a substantei din stare solida
d) procesul de trecere a substantei din stare gazoasa
11. Solidificarea este:
a) procesul de trecere a substantei din stare solida
stare solida la o temperatura bine determinata;
d) procesul de trecere a substantei din stare gazoasa
in
in
in
in
in
in
in
in
12. Vaporizarea este:

a) procesul de trecere a substantei din stare solida in
stare lichida;
b) procesul de trecere a substantei din stare lichida in
stare solida;
c) procesul de trecere a substantei din stare solida in
stare de vapori;
d) procesul de trecere a substantei din stare lichida in

stare de vapori;
13. Condensarea este:
a) procesul de trecere a substantei din stare de vapori
stare lichida;
stare solida;
stare de vapori;
d) procesul de trecere a substantei din stare lichida
stare de vapori;
in
in
in
in
14. Care din urmatoarele procese decurg cu absorbtie de

caldura:
a) solidificarea;
b) condensarea;
c) topirea;
d) desublimarea.
15. Care din urmtoarele procese decurg cu cedare de
cldur:
a) vaporizarea
b) condensarea;
c) topirea;
d) sublimarea.
16. Care dintre relatii este valabila pentru aceeasi
substanta:
a) vaporizare ? condensare;
b) topire ? condensare;
c) vaporizare ? condensare;
d) vaporizare = condensare;
17. Sublimarea este:
a) procesul de trecere a substantei din stare de vapori
stare lichida;
stare solida;
gaz;
d) procesul de trecere a substantei din stare lichida
stare de vapori;
in
in
in
in
18. Desublimarea este:

a) procesul de trecere a substantei din gaz in stare
solida;
b) procesul de trecere a substantei din stare lichida in
stare solida;
c) procesul de trecere a substantei din stare solida in
stare de vapori;
d) procesul de trecere a substantei din stare lichida in
stare de vapori;
III.1. Electrizarea corpurilor
Sarcina elecrica este o masura a starii de electrizare, se
noteaza cu simbolul q. Ecuatia unitatii de masura este:
q =It
Unitatea de masura pentru sarcina electrica se numeste

coulomb.
Electrizarea corpurilor se poate face prin: frecare, contact
i influenta.
La electrizarea prin frecare corpurile se incarca cu
sarcini de semne contrare.
La electrizarea prin contact corpurile se incarca cu
sarcini de acelasi semn.
La electrizarea prin influenta corpul electrizat prin
influenta nu-si modifica sarcina electrica, dar la
extremitati se incarca cu sarcini de semne contrare.
Intre corpurile incarcate cu sarcini de acelasi semn se
manifesta interactiuni prin forte de respingere.
Intre corpurile incarcate cu sarcini de acelasi semne
diferite se manifesta interactiuni prin forte de atractie.
Legea lui Coulomb
Forta de interactiune dintre doua corpuri avand sarcinile
q1 si q2 este direct proportionala cu sarcinile lor si invers
proportionala cu patratul distantei dintre ele.
Legea lui coulomb are forma:
F =k q1q2/r2
a) sarcina electrica este o masura a starii de electrizare;
b) sarcina electrica nu poate avea valori pozitive;
c) sarcina electrica nu poate avea valori negative;
d) sarcina electrica este neutra.
2. Expresia matematica a sarcinii electrice este:
a) q =Im;
b) q = It;
c) q = Ig;
d) q = I/t.
3. Unitatea de masura a sarcinii electrice este:
a) A;
b) J;
c) C;
d) N.
a) la electrizarea prin frecare corpurile se incarca cu
sarcini de semne contrare;
b) la electrizarea prin frecare corpurile se incarca cu
sarcini de acelasi semn;
c) la electrizarea prin frecare corpurile nu se incarca
electric;
d) la electrizarea prin frecare corpul electrizat nu-si
modifica sarcina electrica, dar la extremitati se incarca cu
a) la electrizarea prin contact corpurile se incarca cu
b) la electrizarea prin contact corpurile se incarca cu
c) la electrizarea prin contact corpurile nu se incarca
electric;
d) la electrizarea prin contact corpul electrizat nu-si
modifica sarcina electrica, dar la extremitati se incarca cu

a) la electrizarea prin inductie corpurile se incarca cu
b) la electrizarea prin inductie corpurile se incarca cu
c) la electrizarea prin inductie corpurile nu se incarca
electric;
d) la electrizarea prin inductie corpul electrizat nu-si
modific sarcina electrica, dar la extremitati se incarca cu
7. Intre corpuri incarcate electric cu sarcini electrice de
acelasi semn se manifesta:
a) interactiuni de respingere;
b) interactiuni de atractie;
c) nu se manifesta interactiuni;
d) interactiuni de atractie si de respingere.
8. Intre corpuri incarcate electric cu sarcini electrice de
acelasi semne contrare se manifesta:
a) interactiuni de respingere;
b) interactiuni de atractie;
c) nu se manifesta interactiuni;
d) interactiuni de atractie si de respingere.
9. Legea lui Coulomb este:
a) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme
avand sarcinile q1 i q2 este direct proportionala cu
sarcinile electrice si invers proportionala cu patratul
distantei dintre ele;
b) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme
avand sarcinile q1 si q2 este invers proportionala cu
sarcinile electrice si direct proportionala cu distanta dintre

ele;
c) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme
avand sarcinile q1 si q2 este invers proportionala cu
sarcinile electrice si invers proportionala cu distanta
dintre ele;
d) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme
avand sarcinile q1 si q2 este direct proportionala cu
sarcinile electrice;
10. Forta de interactiune nu depinde de:
a) sarcinile corpurilor;
b) distanta dintre corpuri;
c) mediul in care se afla corpurile;
d) masa corpurilor;
III. 2. Curentul electric. Circuitul electric.
Curentul electric reprezinta miscarea ordonata a
purtatorilor de sarcina electrica. Marimea fizica ce
caracterizeaza curentul electric este intensitatea
curentului electric, cu simbolul I.
Unitatatea de masura pentru I in SI este amper, simbolul
A.
Elementele unui circuit simpul sunt: generator,
consumator, intrerupator si conductoare de legatura.
Circuitul inchis este circuitul strabatut de curent electric
iar intrerupatorul este inchis.
Circuitul deschis este circuitul care nu este parcurs de
curent electric iar intrerupatorul este deschis.
Marimea ce caracterizeaza orice tip de generator se
numeste tensiune electromotoate (t.e.m.).
Marimile ce caracterizeaza orice consumator sunt:

tensiunea electrica nominala si valoarea nominala a
intensitatii curentului electric.
Un consumator este subtensionat daca tensiunea
nominala a consumatorului este
mai mare decat
tensiunea electromotoare a generatorului.
Un consumator este supratensionat daca tensiunea
nominala a consumatorului este mai mica decat
tensiunea electromotoare a generatorului.
Un consumator si generatorul sunt adaptate daca
tensiunea nominala a consumatorului este aproximativ
egala cu tensiunea electromotoare a generatorului.
Rezistenta electrica este o marime fizica egala cu
raportul dintre tensiunea aplicata si intensitatea
curentului electric. Relatia de definitie are forma:
R =U/I
Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohm,
simbol .
Tensiunea electrica se noteaza cu U si este o marime
fizica egala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat
pentru transportarea sarcinii electrice Q. Relatia de
definitie are forma:
U =L/Q
Unitatea de masura a tensiunii electrice este volt, simbol
V.
Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit
Daca la capetele unei portiuni de circuit se aplica o
tensiune, intensitatea curentului electric produs prin
portiunea respectiva de circuit este direct proportionala

cu tensiunea aplicata.
Legea lui Ohm are relatia matematica:
I =U/R
Efectul Joule
Incalzirea conductoarelor ca urmare a trecerii curentului
electric prin ele se numeste efect termic al curentului
electric.
Legea lui Joule
Energia disipata pe o portiune de circuit de rezistenta R
intr-un interval de timp t este direct proportionala cu
patratul intensitatii curentului electric, rezistenta electrica
si intervalul de timp.
Expresia matematica are forma:
W = RI2t
Puterea termica pe o portiune de circuit este egala cu
produsul dintre rezistenta electrica si patratul intensitatii
curentului electric.
P = R I2
Tensiunea interioara (u) este egala cu raportul dintre
energia furnizata de generator circuitului interior si
sarcina electrica ce trece prin circuit intr-un interval de
timp.
u = W int/Q
Tensiunea electromotoare (E) este egala cu raportul

dintre energia furnizata de generator intregului circuit si
sarcina electrica ce trece prin circuit in acel interval de
timp.
E = W gen/Q
Legea lui Ohm pentru intreg circuitul
Intensitatea curentului printr-un circuit simplu este direct
proportionala cu t.e.m. a generatorului din circuit si invers
proportionala cu suma dintre rezistenta interioara a
generatorului si rezistenta circuitului exterior.
I = E/ R +r
1. Unitatea de masura pentru intensitatea curentului

electric este:
a) m;
b) m2;
c) A;
d) N.
2. Elementele unui circuit sunt:
a) generator, consumator, intrerupator si conductoare de
legatura;
b) conductoare de legatura si consumator;
c) intrerupator si consumator;
d) generator si conductoare de legatura.
a) circuitul inchis este circuitul in care prin consumator nu

trece curent electric iar intrerupatorul nu este inchis;
b) circuitul inchis este circuitul in care prin consumator nu
trece curent electric iar intrerupatorul este deschis;
c) circuitul inchis este circuitul in care prin consumator
trece curent electric iar intrerupatorul este inchis;
d) circuitul inchis este circuitul care nu are consumator iar
intrerupatorul nu este inchis;
a) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator
nu trece curent electric iar intrerupatorul este dechis;
b) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator
trece curent electric iar intrerupatorul este inchis;
c) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator
trece curent electric iar intrerupatorul este dechis;
d) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator
trece curent electric;
5. O baterie are notatia 9V. Ce reprezinta acest valoare:
a) tensiunea nominala;
b) tensiunea electrica;
c) tensiunea electromotoare;
d) intensitatea curentului electric.
6. Un bec de lanterna are 6V. Ce reprezinta aceasta
valoare:
a) tensiunea nominala;
b) tensiunea electrica;
c) tensiunea electromotoare;
7. Pe un bec de lanterna gasesti perechile de valori (3,5V;

0,2A). Ce reprezinta aceste valori:
a) tensiunea electromotoare si intensitatea curentului
electric;
b) tensiunea electromotoare;
c) tensiunea nominala si intensitatea curentului electric;
8. Unitatea de masura a tensiunii electromotoare este:
a) A;
b) N;
c) V;
d) m.
9. Unitatea de masura a tensiunii electrice este:
a) V;
b) N;
c) A;
d) m.
a) becul este subtensionat daca tensiunea sa nominala
este mai mica decat tensiunea electromotoare a
generatorului;
b) becul este subtensionat daca tensiunea sa nominala
este mai mare decat tensiunea electromotoare a
generatorului;
c) becul este subtensionat daca tensiunea sa nominala
este egala cu tensiunea electromotoare a generatorului;
d)
becul
este
subtensionat
daca
tensiunea
electromotoare a generatorului este egala cu tensiunea
nominala a becului.

a) becul este supratensionat daca tensiunea sa nominala
este mai mica decat tensiunea electromotoare a
generatorului;
b) becul este supratensionat daca tensiunea sa nominala
este mai mare decat tensiunea electromotoare a
generatorului;
c) becul este supratensionat daca tensiunea sa nominala
este egala cu tensiunea electromotoare a generatorului;
d) becul este supratensionat daca tensiunea
electromotoare a generatorului este egala cu tensiunea
nominala a becului.
a) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea
nominala a becului este aproximativ egala cu tensiunea
electromotoare a generatorului;
b) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea
nominala a becului este mai mare decat tensiunea
c) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea
nominala a becului mult mai mica decat tensiunea
d) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea
electromotoare a generatorului este mult mai mare decat
tensiunea nominala a becului.
13. Instrumentul pentru masurarea tensiunii electrice este:
a) ampermetrul;
b) voltmetrul;
c) termometrul;
d) rezistorul.

a) rezistenta electrica a unui conductor este o marime
fizica vectoriala egala cu raportul dintre tensiunea
electrica aplicata la capetele unui conductor si
intensitatea curentului electric ce-l strabate;
b) rezistenta electrica a unui conductor este o marime
fizica vectoriala egala cu produsul dintre tensiunea
electrica aplicata la capetele unui conductor si
intensitatea curentului electric ce-l strabate;
c) rezistenta electrica a unui conductor este o marime
fizica scalara egala cu raportul dintre tensiunea electrica
aplicata la capetele unui conductor si intensitatea
curentului electric ce-l strabate;
d) rezistenta electrica a unui conductor este o marime
fizica vectoriala egala cu suma dintre tensiunea electrica
aplicata la capetele unui conductor si intensitatea
curentului electric ce-l strabate.
15. Expresia matematica a rezistentei electrice este:
a) R = UIt;
b) R = UI;
c) R =U/I;
d) R = UQ.
16. Unitatea de masura a rezistentei electrice este:
a) A;
b) N;
c) m;
d) .
17. Instrumentul pentru masurarea rezistentei electrice
se numeste:
a) ampermetrul;
b) voltmetrul;
c) ohmmetrul;
d) termometrul.
a) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu
raportul dintre lucrul mecanic pentru transportul unei
sarcini electrice si sarcina respectiva.
b) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu
produsul dintre lucrul mecanic pentru transportul unei
c) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu suma
dintre lucrul mecanic pentru transportul unei sarcini
electrice si sarcina respectiva.
d) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu
diferenta dintre lucrul mecanic pentru transportul unei
19. Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este:
a) Daca la capetele unei portiuni de circuit se aplica o
tensiune, intensitatea curentului produs prin portiunea
respectiva de circuit este invers proportionala cu
tensiunea aplicata.
b) Daca la capetele unei portiuni de circuit se aplica o
tensiune, intensitatea curentului produs prin portiunea
respectiva de circuit este direct proportionala cu
tensiunea aplicata.
c) Intensitatea curentului este egala cu suma dintre
tensiunea aplicata si rezistenta electrica.
d) Intensitatea curentului produs prin portiunea

respectiva de circuit este egala cu diferenta dintre
tensiunea aplicata si rezistenta electrica.
20. Expresia matematica a legii lui Ohm pentru a portiune
de circuit este:
a) I = UR;
b) I = UR2;
c) I = U/R;
d) I = UIt;
a) efectul Joule consta in incalzirea conductoarelor ca
urmare a trecerii curentului electric prin ele;
b) efectul Joule consta in racirea conductoarelor ca
urmare a trecerii curentului electric prin ele;
c) efectul Joule nu este un efect termic;
d) efectul Joule este un efect magnetic.
22. Legea lui Joule este:
a) energia disipata pe o portiune de circuit este invers
proportionala cu patratul intensitatii curentului electric,
rezistenta electrica si intervalul de timp;
b) energia disipata pe o portiune de circuit este direct
rezistenta electrica si intervalul de timp;
c) energia disipata pe o portiune de circuit este invers
direct proportionala cu rezistenta electrica si intervalul de
timp;
d) energia disipata pe o portiune de circuit este invers
proportionala cu patratul intensitatii curentului electric
rezistenta electrica si direct proportionala cu intervalul de

timp;
23. Expresia matematica a legii lui Joule este:
a) W = RI/t;
b) W = RI;
c) W = Rt;
d) W = RI2t.
24. Puterea termica pentru o portiune de circuit este:
a) produsul dintre rezistenta electrica si patratul
intensitatii curentului electric;
b) suma dintre rezistenta electrica si patratul intensitatii
curentului electric;
c) diferenta dintre rezistenta electrica si patratul
intensitatii curentului electric;
d) rezistenta electrica este invers proprtionala cu
intensitatea curentului electric;
25. Puterea termica are expresia matematica:
a) P = RI;
b) P = Rt;
c) P = RI2;
d) P = Rt.
26. Becul unei lanterne are tensiunea nominala 4V si
intensitatea curentului electric este 0,4A. Puterea
electrica necesara functionarii becului este:
a) 1W;
b) 2W;
c) 1,6W;
d) 3W.
27. Becul unei lanterne are puterea electrica 2W. Cat

este energia disipata in 2 ore:
a) 14400J;
b) 20000J;
c) 144J;
d) 25000J.
28. Tensiunea interioara este:
a) raportul dintre energia furnizata de generator circuitului
interior intr-un interval de timp si sarcina ce trece prin
circuit.
b) suma dintre energia furnizata de generator circuitului
interior intr-un interval de timp si sarcina ce trece prin
circuit.
c) produsul dintre energia furnizata de generator
circuitului interior intr-un interval de timp si sarcina ce
trece prin circuit.
d) produsul dintre energia furnizata de generator
circuitului interior si intervalul de timp.
29. Tensiunea interioara are expresia matematica:
a) u = W gen/t;
b) u = W gen/tm;
c) u = W int/Q;
d) u = Qt;
30. Tensiunea electromotoare ( t.e.m.) este:
a) raportul dintre energia furnizata de generator intregului
circuit, intr-un interval de timp si sarcina electrica ce trece
prin acel circuit;
b) suma dintre energia furnizata de generator intregului

circuit, intr-un interval de timp si sarcina electrica ce trece
prin acel circuit;
c) diferenta dintre energia furnizata de generator
intregului circuit, intr-un interval de timp si sarcina
electrica ce trece prin acel circuit;
d) produsul dintre energia furnizata de generator
intregului circuit, intr-un interval de timp si sarcina
electrica ce trece prin acel circuit;
31. Tensiunea electromotoare are expresia matematica:
a) E = W gen/t;
b) E = W gen/I;
c) E = W gent;
d) E = W gen/Q;
32. Bilanul tensiunilor pentru un circuit simplu este:
a) E = Ub + u;
b) E = Ub u;
c) E = Ubu;
d) E = Ub/u.
33. Legea lui Ohm pentru intreg circuitul este:
a) Intensitatea curentului electric este invers proprtionala
cu t.e.m. a generatorului si direct proportionala cu suma
dintre rezistenta interioara a generatorului si rezistenta
circuitului exterior;
b) Intensitatea curentului electric este direct proportionala
cu t.e.m. a generatorului si invers proportionala cu suma
dintre rezistena interioar a generatorului i rezistena
circuitului exterior;
c) Intensitatea curentului electric este direct proprtionala

cu t.e.m. a generatorului si invers proportionala cu
diferenta dintre rezistenta interioara a generatorului si
rezistenta circuitului exterior;
d) Intensitatea curentului electric este direct proprtionala
cu t.e.m. a generatorului si invers proportionala cu
produsul dintre rezistenta interioara a generatorului si
rezistenta circuitului exterior;
34. Legea lui Ohm pentru intreg circuitul are expresia
matematica:
a) I = E/r;
b) I = E/ R + r;
c) I = R/E;
d) I = E/R.
III.3. Energia si puterea circuitului simplu
Expresiile puterilor in functie de circuit:
Pext = RE2/ (R +r)2
(puterea circuitului exterior)
Pint =rE2/ (R+r)2
(puterea circuitului interior)
Pgen =E2/R +r
(puterea circuitului intreg)
Randamentul circuitului electric simplu este o marime

fizica egala cu raportul dintre energia furnizata
consumatorului si energia data de generator intregului
circuit.
= W ext/ W gen
1. Expresia matematica a puterii circuitului exterior este:

a) Pext = RE2/(R + r)2;
b) Pext = R/(R + r)2;
c) Pext = E2/(R + r)2;
d) Pext = RE2.
2. Expresia matematica a puterii circuitului interior este:
a) Pint = RE2/(R + r)2;
b) Pint = R/(R + r)2;
c) Pint = rE2/(R + r)2;
d) Pint = RE2.
3. Expresia matematica a puterii circuitului intreg este:
a) Pgen = E2/R + r;
b) Pgen = R/(R + r)2;
c) Pgen = E2/(R + r)2;
d) Pgen = RE2.
4. Randamentul circuitului electric simplu este:
a) o marime fizica egala cu raportul dintre energia utila
din circuit si energia totala din circuit;
b) o marime fizica egala cu produsul dintre energia utila
c) o marime fizica egala cu suma dintre energia utila din
circuit si energia totala din circuit;
d) o marime fizica egala cu diferenta dintre energia utila
5. Expresia matematica a randamentului unui circuit
simplu este:
a) = W ext W gen;
b) = W ext + W gen;
c) = W ext - W gen;
d) = W ext /W gen;
6. Generatorul unui circuit electric are E =2V si r =1 iar
rezistorul R = 10. Puterea electrica pe circuitul exterior
este:
a) 0,38W;
b) 0,35W;
c) 0,33W;
d) 0,25W.
7. Generatorul unui circuit electric are E =2V si r =1 iar
rezistorul R = 10. Puterea electrica pe circuitul interior
este:
a) 0,38W;
b) 0,35W;
c) 0,33W;
d) 0,25W.
8. Generatorul unui circuit electric are E =2V i r =1 iar
rezistorul R = 10. Puterea electrica totala circuitul
furnizata generatorului este:
a) 0,66W;
b) 0,60W;
c) 0,50W;
d) 0,55W.
III.4. Teoremele lui Kirchhoff
Nodul de retea este un punct al circuitului in care sunt
interconectate cel putin trei elemente de circuit.
Latura este portiunea de circuit cuprinsa intre doua

noduri.
Ochiul de retea este portiunea de circuit formata dintr-o
succesiune de laturi care formeaza o linie poligonala
inchisa.
Teorema I a lui Kirchhoff
Suma intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod este
egala cu suma intensitatilor curentilor care intra in nodul
respectiv.
Teorema II a lui Kirchhoff
Suma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este
egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare din
ochiul respectiv.
Rezistenta echivalenta a gruparii serie este egala cu
suma rezistentelor fiecarui rezistor.
Rezistenta echivalenta a gruparii paralel este egala cu
suma inverselor rezistentelor fiecarui rezistor.
Divizorul de curent are expresia:
I1/I2 = R2/R1
Divizorul de tensiune are expresia:
U1/U2 = R1/R2
a) nodul de retea este punctul in care nu sunt
interconectate cel putin trei elemente de circuit;
b) nodul de retea este punctul in care este interconectat
un element de circuit;
c) nodul de retea este punctul in care sunt interconectate

dou elemente de circuit;
d) nodul de retea este punctul in care sunt interconectate
cel putin trei elemente de circuit;
a) latura este portiunea de circuit cuprinsa intre doua
noduri;
b) latura este portiunea de circuit care cuprinde cel putin
un nod in interior;
c) latura este portiunea de circuit care nu este parcursa
de acelasi curent;
d) latura este portiunea de circuit care cuprinde doua
noduri in interior.
3. Gasii afirmatia corecta:
a) ochiul de retea este portiunea de circuit este formata
dintro succesiune de laturi care nu formeaza o linie
poligonala inchisa;
b) ochiul de retea este portiunea de circuit la parcurgerea
careia nu se trece prin fiecare nod o singura data;
c) ochiul de retea este portiunea de circuit este formata
dintro succesiune de laturi care formeaza o linie
poligonala inchisa;
d) ochiul de retea este portiunea de circuit la parcurgerea
careia se trece prin fiecare nod de mai multe ori;
4. Teorema I a lui Kirchhoff este:
a) suma intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod este
egala cu suma intensitatilor care intra in nodul respectiv;
b) produsul intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod

este egala cu produsul intensitatilor care intra in nodul
respectiv;
c) diferenta intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod
este egala cu diferenta intensitatilor care intra in nodul
respectiv;
d) produsul intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod
este egala cu diferenta intensitatilor care intr in nodul
respectiv;
5. Teorema a II-a a lui Kirchhoff:
a) produsul tensiunilor dintr-un ochi de retea este egal cu
produsul tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv;
b) diferenta tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala
cu produsul tensiunilor electromotoare din ochiul
respectiv;
c) suma algebrica tensiunilor dintr-un ochi de retea este
egala cu suma algebrica tensiunilor electromotoare din
ochiul respectiv;
d) diferenta tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala
cu suma tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv;
6. Rezistenta echivalenta a gruparii serie este:
a) suma rezistentelor fiecarui rezistor;
b) diferenta rezistentelor fiecarui rezistor;
c) produsul rezistentelor fiecarui rezistor;
d) invers proportionala cu rezistenta fiecarui rezistor.
7. Inversul rezistentei echivalente a gruparii in paralel
este:
a) suma rezistentelor fiecarui rezistor;
b) diferenta rezistentelor fiecarui rezistor;
c) produsul rezistentelor fiecarui rezistor;

d) suma inverselor rezistentelor fiecarui rezistor.
8. Gasiti expresia matematica corecta pentru divizorul de
curent:
a) I2/I1 = R2/R1;
b) I2I1 = R2R1;
c) I1/I2 = R2/R1;
d) I2 + I1 = R2 - R1;
9. Gasiti expresia matematica corecta pentru divizorul de
tensiune:
a) U2/U1 = R2/R1;
b) U2U1 = R2R1;
c) U1/U2 = R1/R2;
d) U2 + U1 = R2 - R1;
IV. Fenomene magnetice
IV.1.Magneti si tipuri de interactiuni magnetice
Magnetii atrag corpuri care contin fier.
Polii magnetici cu acelasi nume se resping, iar cei cu
nume diferite se atrag.
Polul nord magnetic al Pamantului se gaseste in
apropierea polului sud geografic si invers.
1. Magnetii au proprietatea de a atrage:
a) lemnul;
b) ebonita;
c) panza;
d) fierul.

a) polii magnetici cu acelasi nume se atrag iar polii
magnetici cu nume diferite se resping;
b) polul nord (N) al magnetului se orienteaza spre polul
sud geografic al Pamantului;
c) polul sud (S) al magnetului se orienteaza spre polul
nord geografic al Pamantului;
d) polii magnetici cu acelasi nume se resping iar polii
magnetici cu nume diferite se atrag.
3. Dac apropiem o bara din otel de un magnet aceasta
se:
a) electrizeaza;
b) incalzeste;
c) magnetizeaza;
d) rupe.
4. Care dintre corpuri se magnetizeza:
a) plasticul;
b) lemnul;
c) lamele de ras;
d) bumbacul.
IV.2. Forta si inductia electromagnetica
Forta elecromagnetica:
- actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent
electric,
- sub influenta unui magnet sau a unui electromagnet;
- creste daca se mareste intensitatea curentului din
conductor;
- este perpendiculara pe directia conductorului;

actioneaza asupra conductorului daca acesta nu este
plasat exact pe directia pe care s-ar plasa un ac
magnetic in zona respectiva;
- are rol de forta de tractiune in functionarea motoarelor
electrice.
Inductia electromagnetica:
- este un fenomen care consta in aparitia intr-un circuit
electric a unei t.e.m. si daca circuitul este inchis a unui
curent electric;
- se produce atunci cand inductorul isi modifica pozitia
fata de indus sau cand intensitatea curentului electric din
circuitul inductor se modifica;
- curentul electric indus creste daca modificarea starii
inductorului este mai rapida;
- principiul de functionare al alternatorului si al dinamului
se bazeaza pe fenomenul de inductie electromagnetica.

a) forta electromagnetica nu este perpendiculara pe
directia conductorului;
b) forta electromagnetica scade daca se mareste
intensitatea curentului inductor;
c)
forta
electromagnetica
actioneaza
asupra
conductorului daca acesta nu este plasat exact pe
directia pe care s-ar plasa un ac magnetic in zona
respectiva;
d) forta electromagnetica nu are rol de tractiune in
functionarea motoarelor electrice.
a) inductia electromagnetica este un fenomen care

consta in aparitia intr-un circuit electric a unei t.e.m.;
b) inductia electromagnetica
nu se produce cand
inductorul isi modifica pozitia fata de indus;
c) inductia electromagnetica
nu se produce cand
intensitatea curentului electric din circuitul inductor se
modifica;
d) nicio afirmatie nu este corecta.
3. Circuitul electric in care apare curentul indus se
numeste:
a) circuit independent;
b) circuit indus;
c) circuit oscilant;
d) circuit alternativ.
4. Magnetul care determina producerea
elctromagnetice se numeste:
a) indus;
b) independent;
c) inductor;
d) nici o afirmatie nu este corecta.
inductiei
V.1. Tipuri de presiuni
Presiunea este o marime fizica scalara egala cu raportul
dintre forta exercitata normal si uniform pe unitatea de
suprafata. Are expresia matematica:
p =F/S
Unitatea de masura a presiunii este N/m2 sau Pa (pascal).
1Pa reprezinta presiunea exercitata de o forta de 1N care
actioneaza normal si uniform distribuit pe o suprafata cu
aria de 1m2.
Presiunea hidrostatica este presiunea datorata greutatii
unui lichid. Valoarea presiunii la adancimea h intr-un fluid
se poate calcula cu ajutorul relatiei:
p =gh
Presiunea atmosferica este presiunea datorata greutatii
aerului. Presiunea atmosferica normala are valoarea:
p0 = 101 325Pa = 1 atm = 105N/m2
Dispozitivele utilizate pentru masurarea
atmosferice se numesc barometre.

a) presiunea este o marime fizica scalara
raportul dintre forta si suprafata;
b) presiunea este o marime fizica vectoriala
produsul dintre forta si suprafata;
c) presiunea este o marime fizica vectoriala
suma dintre forta si suprafata;
d) presiunea este o marime fizica vectoriala
diferenta dintre forta si suprafata;
2. Expresia matematica a presiunii este:
presiunii
egala cu
egala cu
egala cu
egala cu
a) p = FS;
b) p = SF;
c) p = F/S;
d) p = aS.
3. Unitatea de masura a presiunii este:
a) N/m;
b) N/m3;
c) N;
d) N/m2.
4. 1Pa reprezinta:
a) presiunea exercitata de o forta de 1N care actioneaza
normal si uniform distribuit pe o suprafata cu aria de 1m2;
b) presiunea exercitata de o forta de 0,001N care
aria de 0,011m2;
c) presiunea exercitata de o forta de 0,5N care
aria de 0,25m2;
d) presiunea exercitata de o forta de 0,55N care
aria de 0,35m2;
5. Presiunea datorata greutatii unui lichid se numeste:
a) presiune atmosferica;
b) presiune hidrostatica;
c) presiune atmosferica normala;
d) suprafata normala.
6. Presiunea hidrostatica are expresia matematica:
a) p = gh;
b) p = Gih;
c) p = gh;
d) p = hI.
7. Presiunea datorata greutatii aerului se numeste:
a) presiune atmosferica;
b) presiune hidrostatica;
c) presiune atmosferica normala;
d) suprafata normala.
8. Valoarea presiunii atmosferice normale este:
a) 103Pa;
b) 105Pa;
c) 10Pa;
d) 1Pa.
9. Dispozitivele utilizate pentru masurarea presiunii
atmosferice se numesc:
a) termometre;
b) ampermetre;
c) voltmetre;
d) barometre.
10. Presiunea hidrostatica este:
a) invers proportionala cu adancimea;
b) invers proportionala cu densitatea lichidului;
c) invers proportionala cu acceleratia gravitationala;
d) direct proportionala cu adancimea.
11. Care este relatia adevarata:
a) p =1/h;
b) p ? 1/h;
c) p < h
d) p ? h.
V.2. Principiul fundamental al hidrostaticii
Diferenta presiunilor din doua puncte ale unui lichid aflat
in echilibru este direct proportionala cu diferenta de nivel
dintre cele doua puncte.
Expresia matematica este de forma:
p = gh
1. Gasitia afirmatia corecta:

a) diferenta presiunilor din doua puncte ale unui lichid
aflat in echilibru este direct proportionala cu diferenta de
nivel la care se afla cele dou puncte;
b) diferenta presiunilor din doua puncte ale unui lichid
aflat in echilibru este invers proportionala cu diferenta de
nivel la care se afla cele doua puncte;
c) diferenta presiunilor din doua puncte ale unui lichid
aflat in echilibru este direct proprtionala cu diferenta de
nivel la care se afla cele dou puncte;
d) suma presiunilor din doua puncte ale unui lichid aflat in
echilibru este invers proportionala cu diferenta de nivel la
care se afla cele doua puncte;
2. Expresia matematica a principiului fundamental al
hidrostaticii este:
a) h = h;
b) h = gh;
c) h = h;
d) p = gh.
V.3. Legea lui Pascal si legea lui Arhimede
Legea lui Pascal
Variatia de presiune produsa intr-un punct al unui lichid
se transmite integral in toate punctele acelui lichid.
Forta arhimedica
Rezultanta fortelor de presiune exercitate de catre un
fluid in echilibru asupra unui corp cufundat in acel fluid se
numeste forta arhimedica.
Legea lui Arhimede
Asupra unui corp cufundat intr-un fluid se exercita o forta
verticala, orientata de jos in sus, al carei modul este egal
cu greutatea fluidului dezlocuit.
Dac f >c greutatea corpului cufundat este mai mica
decat forta arhimedica, corpul pluteste la suprafata
lichidului.
Dac f < c greutatea corpului cufundat este mai mare
decat forta arhimedica, corpul coboara pe fundul vasului.
Dac f = c greutatea corpului cufundat este egala cu
forta arhimedica, corpul pluteste in interiorul lichidului.
1. Legea lui Pascal este:

a) variatia de presiune produsa intr-un punct al unui lichid
se transmite integral in toate punctele acelui lichid;
b) variatia de presiune este egala cu variatia densitatii
lichidului;
c) variatia de presiune este mai mare decat greutatea
lichidului;
d) variatia de presiune este egala cu acceleratia

gravitationala.
2. Forta arhimedica este:
a) rezultanta fortelor de presiune exercitate de catre un
fluid asupra unui corp cufundat n el;
b) forta care apare la aruncarea pe verticala de jos in sus
asupra unui corp;
c) forta de frecare cu aerul;
d) forta elastica exercitata asupra unui corp.
a) forta arhimedica este o forta orizontala, orientata de
jos in sus al carui modul nu este egal cu greutatea
fluidului dezlocuit;
b) forta arhimedica nu este o forta verticala, orientata de
sus in jos al crui modul nu este egal cu greutatea
fluidului dezlocuit;
c) forta arhimedica este o forta verticala, orientata de jos
in sus al carui modul este egal cu greutatea fluidului
dezlocuit;
d) forta arhimedica este o forta orizontala;
4. Corpul pluteste la suprafata lichidului daca:
a) greutatea corpului cufundat este mai mare decat forta
arhimedica;
b) forta arhimedica este egala cu greutatea corpului
cufundat;
c) greutatea corpului cufundat este egala cu forta
arhimedica;
d) greutatea corpului cufundat este mai mica decat forta
arhimedica;
5. Corpul pluteste la suprafata lichidului daca se

indeplineste conditia:
a) f > c;
b) f < c;
c) f = c;
d) f ? c;
6. Corpul sta pe fundul vasului daca:
arhimedica;
cufundat;
arhimedica;
d) greutatea corpului cufundat este mai mica dect forta
arhimedica;
7. Corpul sta pe fundul vasului daca se indeplineste
conditia:
a) f > c;
b) f < c;
c) f = c;
d) f ? c;
8. Corpul pluteste in interiorul lichidului daca:
arhimedica;
cufundat;
arhimedica;
d) greutatea corpului cufundat este mai mica decat forta

arhimedica;
9. Corpul pluteste in interiorul lichidului daca se
indeplineste conditia:
a) f > c;
b) f < c;
c) f = c;
d) f ? c;
10. Forta arhimedica este:
a) marime fizica scalara;
b) marime fizica vectoriala;
c) marime fizica fundamentala;
d) un fenomen fizic.
VI. Fenomene optice

VI.1.Surse de lumina. Propagarea luminii
Sursele de lumina sunt corpuri care primesc si imprastie
lumina.
Corpurile transparente sunt corpurile care permit
trecerea luminii prin ele si observarea clara a obiectelor
aflate in spatele lor.
Corpurile opace sunt corpurile care nu permit trecerea
luminii prin ele.
Corpurile translucide sunt corpurile care permit
trecerea luminii prin ele dar nu permit observarea clara a
obiectelor.
Eclipsele de Soare se produc atunci cand Luna se afla

intre Soare si Pamant.
Eclipsele de Lun se produc atunci cand Pamantul se
afla intre Soare si Luna.
1. Sursele de lumina sunt:
a) corpuri care primesc lumina de la o sursa de lumina;
b) corpuri care nu permit trecerea luminii prin ele;
c) corpuri opace;
d) corpuri care primesc si imprastie lumina.
2. Corpurile transparente sunt:
a) corpuri care permit trecerea luminii prin ele si
observarea obiectelor din spatele lor;
c) corpuri care permit trecerea luminii prin ele dar nu
permit observarea clara a obiectelor;
d) corpuri care nu permit trecerea luminii si nu permit
observarea clara a obiectelor.
3. Corpurile opace sunt:
d) corpuri nu permit observarea clara a obiectelor.
4. Corpurile translucide sunt:

d) corpuri care nu permit trecerea luminii.
5. Eclipsa de Soare se produce cand:
a) Luna se afla intre Soare si Pamant;
b) Soarele se afla intre Luna si Pamant;
c) Pamantul se afla intre Luna si Soare.
d) Pamantul se afla intre Soare si Luna.
6. Eclipsa de Luna se produce cand:
a) Luna se afla intre Soare si Pamant;
b) Soarele se afla intre Luna si Pamant;
c) Luna se afla intre Pamant si Soare.
d) Pamantul se afla intre Soare si Luna.
VI.2.Reflexia si refractia luminii
Modificarea directiei de propagare a luminii la contactul
cu suprafata de separare dintre doua medii diferite se
numeste reflexie.
Razele corespunzatoare celor doua fascicule se numesc
raza incidenta si raza reflectata.
Legile reflexiei:
1. Raza incidenta, normala la suprafata si raza reflectata
sunt coplanare.
2. Unghiul de incidenta si unghiul de reflexie au aceeasi
masura.
Modificarea directiei de propagare a luminii la trecerea
printr-o suprafata de separatie dintre doua medii
transparente diferite se numeste refractie.
Legile refractiei:
1. Raza incidenta, normala si raza refractata sunt in

acelasi plan.
2. Unghiul de refractie si unghiul de incidenta nu au
aceeasi masura.
Indicele de refractie (n) al unui mediu este raportul
dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in mediul
respectiv.
1. Reflexia luminii este un fenomen:

a) mecanic;
b) termic;
c) optic;
d) electric.
2. Reflexia luminii se produce atunci cand:
a) raza incidenta, normala, raza reflectata nu sunt in
acelasi plan;
b) unghiul de incidenta este diferit de unghiul de reflexie;
c) unghiul de incidenta este egal cu unghiul de refractie;
d) unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie.
3. Prima lege a reflexiei:
a) raza incidenta, normala, raza reflectata sunt coplanare;
4. A doua lege a reflexiei:
a) raza incidenta, normala, raza reflectata nu sunt n
acelaai plan;
b) unghiul de incidenta este egal de unghiul de reflexie;

5. Refractia luminii este un fenomen:
a) mecanic;
b) termic;
c) optic;
d) electric.
6. Prima lege a refractiei:
a) raza incidenta, normala, raza reflectata sunt in acelasi
plan;
7. A doua lege a refractiei:
a) raza incidenta, normala, raza reflectata nu sunt in
acelasi plan;
b) unghiul de incidenta este egal de unghiul de reflexie;
c) unghiul de incidenta nu este egal cu unghiul de
refractie;
8. Indicele de refractie absolut este:
a) raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in
mediul respectiv;
b) suma dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in
mediul respectiv;
c) produsul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in
mediul respectiv;
d) diferenta dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in

mediul respectiv;
VI.3.Lentile
Lentila este un mediu transparent si omogen, marginit
de doua suprafete, din care cel putin una este plana.
Lentilele pot fi: convergente si divergente.
Lentilele convergente sunt lentilele mai groase la mijloc
si mai subtiri la extremitati.
Lentilele divergente sunt lentilele mai subtiri la mijloc si
mai groase la extremitati.
Formula lentilelor:
1/p =1/f + 1/p
Imaginea reala se formeaza la intersectia razelor
refractate si poate fi proiectata pe un ecran.
Imaginea virtuala se formeaza la intersectia prelungirilor
razelor refractate si nu poate fi proiectata pe un ecran.
1. Lentilele convergente sunt:
a) lentile groase la mijloc si subtiri la extremitati;
b) lentile subtiri la mijloc si subtiri la extremitati;
c) lentile groase la mijloc si groase la extremitati;
2. Lentilele divergente sunt:
a) lentile groase la mijloc si subtiri la extremitati;
b) lentile subtiri la mijloc si groase la extremitati;
c) lentile subtiri la mijloc si subtiri la extremitati;
d) lentile groase la mijloc si groase la extremitati.

3.Imaginea unui obiect luminos printr-o lentila
convergenta aflat la o distanta mai mare decat dublul
distantei focale este:
a) reala, marita si rasturnata;
b) reala, egala cu obiectul si dreapta;
c) reala, micsorata si rasturnata;
d) reala, marita si dreapta.
4.Imaginea unui obiect luminos printr-o lentila
convergenta aflat la o distanta egala cu dublul distantei
focale este:
a) reala, rasturnata si egala cu obiectul;
b) reala, rasturnata si mai mare ca obiectul;
c) reala, micsorata si rasturnata;
d) reala, rasturnata si dreapta.
5.Imaginea unui obiect luminos printr-o lentil
convergenta aflat intre focar si dublul distantei focale este:
a) reala, micsorata si rasturnata;
b) reala, marita si rasturnata;
c) reala, egala si rasturnata;
d) reala, egala si dreapta.
6. Formula lentilelor are expresia:
a) 1/p =1/f +1/p;
b) 1/p =1/f +p;
c) p = 1/f +1/p;
d) p = 1/f.
7. Imaginea reala a unui obiect:
a) se formeaza la intersectia razelor de lumina si poate fi

prinsa pe un ecran;
b) nu se formeaza la intersectia razelor de lumina si
poate nu poate fi prinsa pe un ecran;
c) se formeaza la intersectia prelungirilor razelor de
lumina si nu poate fi prinsa pe un ecran;
d) se formeaza la intersectia prelungirilor razelor de
lumina si poate fi prinsa pe un ecran;
8. Imaginea virtuala a unui obiect:
a) se formeaza la intersectia razelor de lumina si poate fi
prinsa pe un ecran;
b) nu se formeaza la intersectia razelor de lumina si
poate nu poate fi prinsa pe un ecran;
c) se formeaza la intersectia prelungirilor razelor de
lumina si nu poate fi prinsa pe un ecran;
d) se formeaza la intersectia prelungirilor razelor de
lumina si poate fi prinsa pe un ecran;
VI.4. Ochiul
Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale
obiectelor aflate la o distanta de aproximativ 25cm.
Aceasta reprezinta distanta vederii optime.
Punctul cel mai apropiat de ochi, in care un obiect pote fi
vazut clar, cu maximum de acomodare, se numeste
punct proximum. Pentru un ochi normal punctul
proximum se afla la 10-15cm fata de ochi.
Punctul cel mai indepartat de ochi, in care un obiect este
vazut clar, fara acomodare, se numeste punctum
remotum. Pentru ochiul normal punctum remotum se
afla la infinit.
Miopia este un defect de vedere unde imaginea se

formeaza in fata retinei si poate fi corectat cu lentile
divergente.
Hipermetropia este un defect de vedere unde imaginea
se formeaza in spatele retinei si poate fi corectat cu
lentile convergente.
Prezbitismul este un defect de vedere care apare la
persoanele in varsta.
Daltonismul reprezinta incapacitatea de a diferentia
culorile.
1. Pentru un ochi normal distanta vederii optime este:
a) 50cm ;
b) 12cm ;
c) 10cm ;
d) 25cm.
2. Punctul cel mai apropiat de ochi la care un obiect
poate fi vazut clar se numeste:
a) punctum remotun ;
b) punctum remotum ;
c) distanta vederii optime;
d) punctm proximum.
3. Punctul cel mai departat de ochi la care un obiect
poate fi vazut clar se numeste:
a) punctum remotun ;
b) punctum remotum ;
c) distanta vederii optime;
d) punctm proximum.
4. Miopia este un defect de vedere. Imaginea se

formeaza :
a) in fata retinei ;
b) dupa retina ;
c) in spatele retinei ;
d) pe retina.
5. Hipermetropia este un defect de vedere. Imaginea se
formeaza :
a) in fata retinei ;
b) inaintea retinei ;
c) in spatele retinei ;
d) pe retina.
6. Incapacitatea de a diferentia culorile se numeste :
a) miopie ;
b) daltonism ;
c) hipermetropie ;
d) prezbitism.
VI.4.Ochelarii. Lupa
Miopia se corecteaza cu lentile divergente iar
hipermetropia si prezbitismul cu lentile convergente.
Orice lentila are o anumita distanta focala, notat cu f.
Inversul distantei focale se numeste converventa si se
noteaza cu C.
Convergenta unei lentile divergente este negativa si a
unei lentile convergente este pozitiva.
Convergena unei lentile se exprima in dioptrii.
O dioptrie reprezinta convergenta unei lentile cu distanta
focala de 1m.
Lupa este un instrument optic format din una sau mai

multe lentile convergente, cu distanta focala foarte mica
destinata observarii obiectelor de dimensiuni mici.
1. Miopia se corecteaza cu lentile:
a) convergente;
b) divergente;
c) convergente si divergente;
d) nu se corecteaza cu lentile.
2. Hipermetropia se corecteaza cu lentile:
a) convergente;
b) divergente;
3. Prezbitismul se corecteaza cu lentile:
a) convergente;
b) divergente;
4. Daltonismul se corecteaza cu lentile:
a) convergente;
b) divergente;
5. Convergenta unei lentile divergente este:
a) pozitiva;
b) negativa;
c) nula;
d) pozitva si negativa.
6. Convergenta unei lentile convergente este:
a) pozitiva;
b) negativa;
c) nula;
d) pozitva si negativa.
a) convergenta unei lentile este egala cu distanta focala;
b) convergenta unei lentile este egala dublul distantei
focale;
c) convergenta unei lentile este egala cu inversul
distantei focale;
d) convergenta unei lentile este egala cu patratul
distantei focale.
8. Ce semnificatie are notatia - 5 dioptrii:
a) distanta focala;
d) dublul distantei focale;
c) convergenta;
d) divergenta.
9. O pereche de lentile are notatia - 2dioptrii. Aceste
lentile sunt ochelarii unui:
a) hipermetrop;
b) prezbit;
c) daltonist;
d) miop.
10.O pereche de lentile are notatia + 2dioptrii. Aceste
lentile sunt ochelarii unui:
a) hipermetrop;
b) prezbit;
c) daltonist;
d) miop.
11. Expresia matematica a convergentei unei lentile este:
a) f;
b) f2;
c) 1/f;
d) f-2.
Raspunsuri
I.1. Miscare si repaus: 1a, 2c, 3b, 4d, 5a, 6d, 7c, 8d, 9a,
10b.
I.2. Inertie, masa, densitate: 1a, 2b, 3d, 4c, 5b, 6b, 7b, 8c,
9d,10a ,11b, 12a,13c, 14b,15a,16b.
I. 3. Interactiunea - proprietarea generala a corpurilor: 1a,
2a, 3d, 4c, 5a.
greutatea: 1c, 2b, 3a, 4c, 5c, 6b, 7a, 8b, 9b, 10c, 11c,
12b, 13a, 14a, 15b,16a, 17b, 18a, 19d, 20a.
I.5.Echilibrul mecanic al corpurilor: 1a, 2c, 3d, 4c, 5d, 6a,
7b, 8d, 9a, 10c, 11d, 12b, 13c, 14a, 15a, 16c, 17c, 18d,
19c, 20d, 21d.
I.6.Lucrul mecanic si energia mecanica: 1b, 2a, 3b, 4b,
5a, 6b, 7b, 8a, 9a, 10d, 11c, 12a, 13c, 14a, 15b, 16a, 17b,
18c, 19b, 20c, 21c, 22a, 23c, 24a, 25b, 26a.
II.Fenomene termice
II.1. Starea de incalzire. Contactul termic. Echilibrul
termic: 1a, 2b, 3b, 4a, 5d, 6c, 7d, 8a, 9a, 10b, 11a, 12b.
II.2. Caldura. Calorimetrie: 1b, 2d, 3d, 4a, 5c, 6a, 7b, 8c,
9c, 10a, 11b, 12c, 13c, 14b.
II.3.Combustibili si motoare termice: 1b, 2c, 3c, 4a, 5c, 6d,

7a, 8d, 9c, 10a,11a.
II.4. Schimbarea starii de agregare: 1c, 2b, 3a, 4a, 5b, 6d,
7a, 8d, 9c, 10a,11b, 12d,13a, 14c,15b,16d,17c, 18a.
III.1. Electrizarea corpurilor: 1a, 2b, 3c, 4a, 5b, 6d, 7a, 8b,
9a, 10d.
III.2. Curentul electric.Circuitul electric: 1c, 2a, 3c, 4a, 5c,
6a, 7c, 8c, 9a, 10b, 11a, 12a, 13b, 14c, 15c, 16d, 17c,
18a, 19b, 20c, 21a, 22b, 23d, 24a, 25c, 26c, 27a, 28a,
29c, 30a, 31d, 32a, 33b, 34b.
III.3. Energia si puterea circuitului simplu: 1a, 2c, 3a, 4a,
5d, 6c, 7c, 8a.
III.4. Teoremele lui Kirchhoff: 1d, 2a, 3c, 4a, 5c, 6a, 7d,
8c, 9c.
IV.Fenomene magnetice
IV.1. Magneti si tipuri de interactiuni magnetice: 1d, 2d,
3c, 4c.
IV.2. Forta si inductia electromagnetica: 1c, 2a, 3b, 4c.
V.1. Tipuri de presiuni: 1a, 2c, 3d, 4a, 5b, 6c, 7a, 8b, 9d,
10d, 11d.
V.2. Principiul fundamental al hidrostaticii: 1a, 2d.

V.3. Legea lui Pascal si legea lui Arhimede: 1a, 2a, 3c,
4d , 5a, 6a, 7b, 8c, 9c, 10b.
VI. Fenomene optice
VI.1.Surse de lumina. Propagarea luminii: 1d, 2a, 3b, 4c,
5a, 6d.
VI.2.Reflexia si refractia luminii: 1c, 2d, 3a, 4b, 5c, 6a, 7c,
8a.
VI.3.Lentile: 1a, 2b, 3c, 4a, 5b, 6a, 7a, 8c.
VI.4. Ochiul: 1d, 2d, 3b, 4a, 5c, 6b.
VI.5. Ochelarii.Lupa: 1b, 2a, 3a, 4d, 5b, 6a, 7c, 8c, 9d,
10a, 11c.
Bibliografie
1. Corega C., Haralamb D., Talpalaru S., ,,Fizica VI,
Editura Teora, 1998.
2. Corega C., Todica M., Sandulache V., Astilean S., ,,
Probeleme de fizica Editura Facla, 1990.
3. Sandu M. ,, Probeleme de fizica, Editura Scrisul
romanesc, 1988.
4. Rusu O., Galbura A., Georgescu C., ,, Fizicaelectricitate, optica , Editura Niculescu, Bucuresti, 1997.
5. Sandu M., ,,Probleme de fizica pentru gimnaziu
Editura ALL, 1996.
6. Zamfir M., Bancila G., Zamfir G., ,, Inca un pas in
fizica, Editura All, 2001
7. Onu E. M., ,, Intrebari si raspunsuri de fizica , Editura
Leris, 2005
8. Theodorescu C., Theodorescu C., ,, Fizica Intrebari,
exercitii si probleme rezolvate clasa a VII-a, Editura
Teora, 1996
9. Corega C., Haralamb D., Talpalaru S., ,,Fizica VIII,
Editura Teora, 2004.
10. Christopher C., Enescu G., Grindei I., ,, Fizica VI ,
Editura All, 1998.
11. Turcitu D., Iancu M., Panaghianu M., Stoica C., Pop
V., Ursu S., ,, Fizica VII , Editura Radical, 1998.

0testegriladefizicapentrugimnaziu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0testegriladefizicapentrugimnaziu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ioana Stanciu

Teste grila de fizica

Fizica este o stiinta cu numeroase aplicatii

I.6. Lucrul mecanic si energia mecanica..................... 27

IV. 1. Magneti si tipuri de interactiuni magnetice.......... 76

1. Gasiti afirmatia corecta :

a) miscarea rectilinie uniforma este

10. Gasiti afirmatia corecta:

Unitatea de masur a masei in SI este kg.

1. Care dintre afirmatiile urmatoare este cea corecta:

8. Volumul unui corp de bronz (bronz=8750Kg/m3 ) cu

I.3. Interactiunea - proprietarea generala a corpurilor

1. Gasiti afirmatia corecta:

a) schimbarea starii de miscare a corpurilor;

Constanta elastica a resortului este raportul dintre forta

a) forta elastica nu se opune deformarii corpului iar

corp fata de celalalt si este orientata in sens opus

c) forta de frecare nu depinde de natura suprafetelor

20. Un corp are masa 40Kg. Care este greutatea lui:

1. Gasiti afirmatia corecta:

b) un corp solid are o miscare de translatie daca

c) nu se roteste deloc sau are o miscare de rotatie

c) parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul

12. Parghia de genul II este parghia la care:

16. Conditia de echilibru pentru un scripete mobil este:

Puterea mecanica (P) este marimea fizica scalara

Legea variatiei energiei mecanice: Variatia energiei

1. Gasiti afirmatia corecta:

3. Lucrul mecanic rezistent Lr este:

b) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala

10. Cati wati are un CP:

a) energia cinetica a unui corp este proportionala cu

a) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic neizolat

d) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca orizontala

II. Fenomene termice

Temperatura este o marime fizica ce descrie starea

1. Gasiti afirmatia corecta:

c) doua corpuri cu stari de incalzire diferite nu ajung sa

6. Legatura dintre temperatura masurata in K

7. Unitatea de masura a temperaturii in SI este:

9. Prin incalzirea unei lame din aluminiu ce se intampla

d) nu isi modifica volumul.

Expresia matematica a caldurii specifice se poate scrie

3. Gasiti afirmatia corecta:

d) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

11. Transmiterea caldurii in fluide se face prin:

Puterea calorica (q) este o marime fizica numeric egala

b) caldura degajata prin arderea unui combustibil nu

c) este marimea fizica numeric egala cu suma dintre

Vaporizarea este procesul de trecere a substantei din

1. Gasiti afirmatia corecta:

4. Interactiunile intermoleculare in solide sunt:

12. Vaporizarea este:

d) procesul de trecere a substantei din stare lichida in

14. Care din urmatoarele procese decurg cu absorbtie de

18. Desublimarea este:

Unitatea de masura pentru sarcina electrica se numeste

6. Care este afirmatia corecta:

sarcinile electrice si direct proportionala cu distanta dintre

Marimile ce caracterizeaza orice consumator sunt:

portiunea respectiva de circuit este direct proportionala

Tensiunea electromotoare (E) este egala cu raportul

1. Unitatea de masura pentru intensitatea curentului