Y

Mărimi fizice vectoriale

Vectori D 1

ay a V1
ᵅ V

O V2 D2
O X
ax

modulul vectorului
sensul vectorului
punctul de aplicație

Elev: Chirca Andreea-Valentina

Profesor îndrumător: Petrescu Mina-Luminița
direcția vectorului
Mărimi fizice

 Mărimile fizice- proprietăți măsurabile ale unor corpuri sau

fenomene.
 Mărimile fizice pot fi:
a) scalare- se caracterizează prin:
valoare numerică;
unitate de măsură.
b) vectoriale- se caracterizează prin:
punct de aplicație;
direcție;
sens;
valoare numerică;
unitate de măsură.
Vectorul
 Un vector este caracterizat prin următoarele elemente:
 punct de aplicaţie;
 direcţie;
 sens;
 modulul vectorului;
 unitate de măsură.

modulul vectorului
sensul vectorului
punctul de aplicație

direcția vectorului
Tipuri de vectori

 Vectori liberi- punctele de aplicaţie pot fi luate oriunde în spaţiu,

suportul lor rămânând paralel cu aceeaşi dreaptă;
 Vectori alunecători- dreapta suport este fixată, dar punctul de aplicaţie
poate fi deplasat în lungul acestei drepte;
 Vectori legaţi- punctele de aplicaţie sunt fixate;
 Vectori egali- sunt reprezentaţi de segmente egale ca lungime, paralele
şi de acelaşi sens
Proiecţia unui vector pe o axă

• Este un vector obţinut prin proiectarea ortogonală a vectorului pe

axă, având sensul axei dacă unghiul dintre vector şi axă este ascuţit
sau sens opus axei dacă unghiul este obtuz.
• Valoarea numerică a proiecţiei unui vector cu semnul pozitiv sau
negativ se numeşte componentă vectorului pe axă.

a
ᵅ
a’
Proiecţia unui vector pe un sistem de axe
Y Y

a
ay a ay ᵅ
ᵅ

O X
ax O ax X

 Proiecţia rezultantei a mai mulţi vectori este egală

cu suma proiecţiilor vectorilor pe axe.
Descompunerea unui vector

• A descompune un vector după două direcţii concurente D1 şi D2, coplanare cu vectorul dat
înseamnă a găsi doi vectori orientaţi după direcţiile D1 şi D2, astfel încât să satisfacă relaţia:

D1
V1 V

O V2 D2
Operaţii cu vectori

 Adunarea vectorială;
 Scăderea vectorială;
 Înmulţirea unui vector cu un scalar;
 Produsul scalar a doi vectori;
 Produsul vectorial a doi vectori;
 Împărţirea unui vector cu un scalar.
Adunarea vectorială
a) regula paralelogramului:

a R
ᵅ

O b

 Concluzie:

 Rezultanta mai multor vectori se obţine compunând pe rând, după regulă paralelogramului,
perechi de vectori folosind asociativitatea adunării vectoriale.
b) regula conturului poligonal:
 Se foloseşte când se compun mai mulţi vectori (devine regula triunghiului când sunt numai
doi vectori);
 Dacă se foloseşte regula conturului poligonal pentru compunerea mai multor vectori, se
realizează un contur poligonal reprezentând vectorii succesiv unul în continuarea celuilalt,
deplasându-se prin alunecare. Rezultanta se va obţine prin unirea originii primului vector cu
vârful ultimului vector.

O b

a+b
a a
R R
O b O b
c c

Regula paralelogramului Regula conturului poligonal

Proprietăţi ale adunării vectoriale

 este asociativă: (a+b)+c= a+(b+c);

 este comutativă: a+b= b+a;
 0 este element neutru (vectorul nul): a+0= a;
 -a este:
element asimetric a+(-a)= 0.
opusul lui a
 Pentru vectorii coliniari adunarea vectorială se reduce la o
sumă algebrică.
S= u+v

v
u v u

S= u+v S= u-v
Vectori de acelaşi sens Vectori de sens contrar
Adunarea mai multor vectori concurenţi-
metoda analitică
• Rezultanta a n vectori concurenţi:

• Se alege un sistem de axe de coordonate XOY în care se descompun vectorii obţinându-se :

X
• este pozitivă dacă sensul ei coincide cu direcţia
pozitivă a axei OX şi negativă dacă este de sens opus
Y
acestei direcţii şi la fel, , relativ la axa OY.

• Pentru a putea obţine R având şi este necesar să

calculăm modulul lui R şi unghiul de înclinaţie al X
rezultantei cu OX.
Scăderea vectorială
a) regula paralelogramului:
D= a-b= a+(-b);
b) regula triunghiului :
 Diferenţa a doi vectori este un vector ce uneşte vârfurile celor doi vectori şi are sensul de la
scăzător la descăzut.

D
b
a

-b D
Înmulţirea unui vector cu un scalar

 Înmulţirea dinre un vector şi un scalar este tot un vector având

direcţia şi sensul vectorului şi modulul de m ori mai mare.

 Exemplu:
a
m=3
A
Împărţirea unui vector la un scalar

 Câtul împărţirii este un vector de aceeaşi direcţie şi sens cu

vectorul deîmpărţit, dar de n ori mai mic. Împărţirea unui vector
la un scalar se reduce la înmulţirea acelui vector cu 1/n.

 Exemplu:
D
n=3
C
C C
Produsul scalar a doi vectori
• Produsul scalar a doi vectori este un scalar egal cu produsul modulelor celor doi vectori şi cosinusul
unghiului dintre ei.

• Proprietăţi:
 este comutativ:

• Dacă a şi b sunt exprimaţi prin proiecţiile lor pe două axe ortogonale:

Produsul vectorial a doi vectori

• Produsul vectorial a doi vectori este un vector egal în modul cu produsul modulelor celor
doi vectori şi sinusul unghiului dintre ei, perpendicular pe planul format de cei doi
vectori, sensul fiind dat de sensul de înaintare al unui burghiu drept rotit în acelaşi sens în
care trebuie rotit vectorul a pentru a se suprapune peste vectorul b după un unghi mai
mic decât 180 de grade.
• Produsul vectorial nu este comutativ, deoarece: P= -P.

 unde k este versorul normal pe planul format de i şi j.

Mulţumim pentru atenţie!