M EC AN IC Ă

U N I V E R S I TAT E A T E H N I C Ă D I N C L U J - N A P O C A
FA C U LTAT E A D E C O N S T R U C Ţ I I D E M A Ş I N I
C AT E D R A D E M E C A N I C Ă Ş I P R O G R A M A R E A
C A L C U L AT O A R E L O R

REFERAT NR. 6

LUCRAREA: DETERMINAREA VITEZEI ŞI A

ACCELERAŢIILOR PUNCTELOR UNUI
MECANISM PLAN CU ELEMENTE ÎN
MIŞCAREA RELATIVĂ

NUME STUDENT

IMT-1113
 ..
..
..
..
. 5-05-2004

Nume Student Grupa 1113

-2-
 6.1 TEMA LUCRĂRII

Se consideră mecanismul şepingului din figura 1, la care manivela se roteşte cu viteza

unghiulară constantă 1 în sens orar. Să se stabilească viteza şi acceleraţia sculei pentru o
poziţie dată a manivelei caracterizată prin unghiul 1 faţă de direcţia verticală.

6. 2 C O N S I D E R A Ţ I I T E O R E T I C E

În mişcarea relativă punctul material descrie următoarele traiectorii:

C A - traiectoria absolută faţă de un sistem de referinţă fix,

C R - traiectoria relativă faţă de un sistem de referinţă mobil,

Ct - traiectoria de transport a punctului solidar legat de sistemul de referinţă mobil faţă de

sistemul de referinţă fix.

În mişcarea relativă distribuită de viteze este dată de relaţia

va  vr  vt (1)
va - viteza absolută,
vr - viteza relativă,
vt - viteza de transport.

Fig. 1
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Laborator 6. Mecanică

Compunerea de acceleraţii se face după legea

a a  a r  at  ac (2)
aa - acceleraţia absolută
ar - acceleraţia relativă
at - acceleraţia de transport
ac - acceleraţia coriolis rezultată prin rotaţia vectorului viteză relativă aa cu viteza unghiulară

ac  2  t  v r (3)

Nume Student Grupa 1113

-2-
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Laborator 6. Mecanică

DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

În cadrul lucrării se va studia mecanismul şepingului din figura 1 şi se vor determina prin
metoda analitico-grafică vitezele şi acceleraţiile în mişcarea relativă a punctului material. Se vor
studia punctele A şi B din figura 2.

Se dă:

Nume Student Grupa 1113

-3-
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Laborator 6. Mecanică

n
1  0,5  [rad/s]
20

1  30  n [ °]

OA  2  0,25  n [cm]

OO1  5  0,30  n [cm]

O1 D  11  0,5  n [cm]

O1 B  10  0,5  n [cm]

a) Calculul vitezelor

Pentru punctul A distribuţia de viteze este:

vaA  vrA  vtA (4)

Traiectoria absolută a punctului A este un cerc cu centrul în A de rază OA. Mişcarea de

rotaţie este cu viteza unghiulară constantă. Modulul vectorului viteză se calculează cu relaţia:

vaA  1  OA (5)

Traiectoria relativă a punctului A este în lungul ghidajului O 1B ( vrA // xx ). Traiectoria de

transport se obţine considerând punctul A solidar legat de ghidaj, astfel se obţine un cerc cu
centrul în O1 de rază O1A. Viteza va fi perpendiculară pe ghidaj ( vtA  xx ).

Pentru stabilirea vitezelor relativă şi de transport a punctului A se descompune viteza vaA

după două direcţii, una paralelă la xx şi alta perpendiculară pe xx (fig. 2).

Pentru punctul B distribuţia de viteze este dată de relaţia:

vaB  vrB  vtB (6)

Traiectoria absolută a punctului B este un cerc cu centrul în O 1 de rază O1B. Distribuţia de

viteze pe bara O1B este proporţională cu distanţa de la punctul considerat până la punctul O 1,
astfel viteza absolută a punctului B este proporţională cu viteza de transport a punctului A.

Traiectoria relativă a punctului B este pe ghidajul yy ( vrB // yy ). Traiectoria de transport a

punctului B este paralelă cu ghidajul zz ( vtB // zz ). Pentru a obţine vitezele relativă şi de
transport a punctului B se descompune viteza absolută după două direcţii una paralelă la yy şi alta
paralelă la zz.

b) Distribuţia de acceleraţii

Pentru punctul A

Nume Student Grupa 1113

-4-
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Laborator 6. Mecanică

aaA  arA  atA  acA (7)

 
aaA  aaA  aaA (8)

Mişcarea absolută are loc pe un cerc de rază OA cu viteza unghiulară constantă 1 , astfel:

aaA  12  OA (9)

este paralelă cu OA cu sensul de la A spre O.

Traiectoria relativă a punctului A este ghidajul xx de aceea a rA este paralelă cu ghidajul xx.


atA  atA  atA (10)

vtA2
atA  (11)
O1 A

este paralelă cu xx(O1A) sensul de la A spre O1

acA  2tA  vrA (12)

vtA
tA  (13)
O1 A

are sensul dat de vectorul vtA şi este perpendicular pe planul figurii, acA este
perpendiculară pe planul determinat de vectorii tA şi vrA cu sensul în sensul în care tA se
roteşte peste vrA .

Pentru punctul B

aaB  arB  atB  acB (14)

Pentru distribuţia de acceleraţii de-a lungul barei O 1B se aplică teorema asemănării pentru
acceleraţii între acceleraţia absolută a punctului B şi acceleraţia de transport a punctului A.

acB  2  tB  vrB (15)

Ghidajul zz nu execută mişcare de rotaţie, astfel

tB  0, acB  0 (16)

Acceleraţia absolută a punctului B se descompune după două direcţii, una paralelă cu yy şi

constituie arB şi una paralelă cu zz pentru atB .

Nume Student Grupa 1113

-5-
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Laborator 6. Mecanică

2.5.4 Exemplu numeric

Se efectuează lucrarea pentru n=0.

a) VaA  0,5  2  1 cm/s

Se reprezintă pe desen şi se descompune cele două direcţii, paralelă şi perpendiculară pe xx.

Rezultă: vtA  0,9 cm/s şi vrA  0,35 cm/s.

Pentru viteza absolută a punctului B din punctul O 1 se duce o dreaptă prin extremitatea
vectorului vtA şi se prelungeşte până întâlneşte din B dreapta // cu vtA . Segmentul delimitat
este vectorul vaB  vaB  1,36 cm/s.

Se descompune vectorul după cele două direcţii: paralelă la yy, paralelă zz. Vectorii
delimitaţi sunt: vrB  0,22 cm/s (viteza de avans a sculei), vtB  1,32 cm/s (viteza de
prelucrare).

b) aaA  aaA  0,5  2  0,5 cm/s2
2

Se reprezintă pe desen. Se iau în considerare vectorii cunoscuţi complet:

2
v
atA  tA
 0,374 cm/s2. Acest vector se aşează cu originea în punctul A, direcţia // cu xx,
O1 A
sensul de la A spre O1  acA  2  tA  vrA  0,433 cm/s2. Conform regulii burghiului are sensul de
la dreapta la stânga fiind perpendicular pe ghidajul xx. Se aşează cu originea în extremitatea
 
vectorului atA prin extremitatea sa se duce // la xx, iar prin extremitatea vectorului atA prin
extremitatea sa se duce // la xx, iar prin extremitatea vectorului aaA se duce  pe xx. La

intersecţia acestor două direcţii se vor delimita vectorii: arA  0,06 cm/s2 şi atA =0,16 cm/s2.

 
Pentru stabilirea vectorului aaB se construieşte în A acceleraţia atA  atA  atA . Se uneşte
extremitatea acestui vector cu punctul O 1 şi se prelungeşte până întâlneşte paralela din B la
vectorul atA . Segmentul delimitat este aaB  0,602 cm/s2.

Vectorul obţinut se descompune după cele două direcţii: paralelă la yy şi paralelă la zz şi se

obţin vectorii, de module: arB  0,45 cm/s2 şi atB  0,16 cm/s2.

Nume Student Grupa 1113

-6-