MECANISME

Curs 9
 MECANISME CU CAMĂ
Cama este un element profilat, conducător al unei cuple superioare, care
transmite elementului condus – tachetul - o mișcare dată, a cărei lege este
determinată de profilul camei.
Mișcarea se transmite cu ajutorul a două curbe reciproc înfășurate:
 Profilul camei;
 Profilul tachetului.
Cama și tachetul formează o cuplă superioară.
Cama are, de obicei, mișcare uniformă. Mai rar se utilizează came oscilante,
sau cu mișcare du-te/ vino.
Tachetul are mișcare du-te/ vino. Mai rar poate avea mișcare oscilatorie.
Soluții constructive de mecanisme cu came

Fig.9.1 Mecanism cu camă disc, în rotație, si tachet în translație

 In Fig.9.1. este reprezentat un mecanism cu camă disc, profilat, care se rotește
în jurul axei fixe O și transmite o mișcare rectilinie de du-te/ vino tachetului, F.
Tachetul alunecă liber în ghidajul G. Pentru micșorarea frecării și a uzurii,
tachetul F, împins de un arc sau o greutate, apasă pe camă prin intermediul unei role
D, care se rotește liber pe un ax fixat de tachet. Astfel, frecarea de alunecare se
înlocuiește aici cu frecarea de rostogolire, ceea ce micșorează mult uzura camei și a
tachetului. Uzura camei modifică profilul acesteia și, deci, legea de mișcare.
 Fig.9.2.Mecanism cu camă tambur, în rotație, și tachet în translație

Cama tambur este executată sub forma unui cilindru (eventual con) cu un șanț
B, cu o anumită configurație. In timpul rotației, cama transmite tachetului F o mișcare
în lungul axei tamburului, împingându-l de degetul C, prevăzut cu o rolă care
pătrunde liber în șanț. Ghidajele tachetului sunt notate G.
In mecanismele prezentate am remarcat că, la ambele, cama se rotește, iar
tachetul se deplasează prin translație.
După tipul camei:
 Mecanism cu camă plană, Fig.9.1;
 Mecanism cu camă spațială, Fig.9.2.
După direcția de deplasare a tachetului:
 Direcția radială, Fig.9.1;
 Direcția axială, Fig.9.2.
Fig. 9.3.Cama rotativă cu tachet care oscilează în jurul lui O1.
 Fig.9.4.Cama oscilantă și
tachet în mișcare rectilinie
Cama este legată solidar cu
balansierul unui mecanism plan
articulat, patrulater, O1ABO.
Manivela, elementul conducător, este
O1A.
 Sf curs AR zi 2 mai 18
La mecanismele cu came, sensul de rotație al camei este indiferent atâta timp
cât profilul este simetric și tachetul este poziționat simetric.
Din punct de vedere al sincronismului mișcării, deosebim mecanisme cu came
la care în timpul unei rotații complete a camei, tachetul execută o singură cursă
completă sus-jos, Fig. 9.1. sau mai multe curse, Fig. 9.5.

Fig. 9.5. Mecanism cu came multiple

 Câteodată se întâlnește inversarea mecanismului cu came, adică mutarea la
elementul condus a porțiunii de lucru a profilului camei, rola trecând la elementul
conducător, Fig.9.6. Cama a fost mutată pe un balansier E, iar elementul conducător,
prevăzut cu rolă, are mișcare de du-te/vino de la un excentric. Tachetul este F.

Fig.9.6. Inversarea mecanismului cu came

 Avantaje:
 Simplitate,
 Compactitate,
 Transformă cu ușurință vitezele și accelerațiile,
 Sinteză simplă.
Dezavantaje:
 Cupla superioară duce la o uzură rapidă a camei ceea ce modifică profilul
și mărește zgomotul în timpul funcționării.
 Execuția trebuie să fie foarte îngrijită și materialele de calitate.

Analiza cinematica a mecanismelor cu came

Se va considera, pentru simplitate, o camă în mișcare de translație. Tachetul are
vârf de contact cu cama, Fig.9.7.
Fig.9.7 Mecanism cu camă în translație
Cama se deplasează spre stânga cu viteză constantă, ⃗⃗⃗
𝑣𝑐 . Tachetul se va
𝑣𝐹 , în sus și în jos, în ghidajul G, astfel încât contactul
deplasa cu viteza ⃗⃗⃗⃗
dintre vârful său și camă să fie continuu.
Cama are profilul de lucru dat de ecuația:
𝑦 = 𝑓(𝑥)
Spațiul parcurs de camă pe axa Ox:
𝑥 = 𝑣𝑐 ∙ 𝑡
Spațiul parcurs de tachet pe axa Oy:
𝑠 = 𝑓(𝑡)
Spre exemplu, fie profilul liniar AB al camei, Fig.9.8., dat de relația:
𝑦 =𝑎+𝑏∙𝑥
F–ig.9.8. Camă în translație, cu profil liniar
–
 Atunci ecuația de mișcare a tachetului va fi:
𝑠 = 𝑎 + 𝑏 ∙ 𝑥 = 𝑎 + 𝑏 ∙ 𝑣𝑐 ∙ 𝑡
Viteza tachetului va fi:
𝑑𝑠
𝑣𝐹 = = 𝑏 ∙ 𝑣𝑐
𝑑𝑡
Deci tachetul are mișcare uniformă, dacă și cama are mișcare uniformă.
Spațiul la momentul inițial, 𝑡𝑜 = 0, este:
𝑠𝑜 = 𝑎 + 𝑏 ∙ 𝑣𝑐 ∙ 𝑡𝑜 = 𝑎
Pentru orice profil AB al camei în mișcare de translație și viteza 𝑣𝑐 a
camei, viteza tachetului va fi:
𝑣𝐹 = ⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗ 𝑣𝑐 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑣𝐹𝑐
𝑣𝐹𝑐 este viteza relativă a tachetului față de cama C.
Unde ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑣𝐹 = 𝑣𝑐 ∙ tan ∝
Viteza 𝑣𝑐 este funcție liniară de timp, în acest caz. De asemenea,
 𝑣𝐹 ⊥ ⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗ 𝑣𝑐
∝-unghiul dintre tangenta TT la profilul camei și linia de mișcare a camei
(orizontala), în punctul de contact, D.
La profilele curbe ale camelor, la care ∝≠ 𝑐𝑡, viteza tachetului este variabilă,
chiar dacă cea a camei este constantă.
Pentru ∝= 0, avem 𝑡𝑎𝑛 ∝= 0, deci 𝑣𝐹 = 0. In această poziție tachetul este în
repaus și apasă pe partea BH a profilului camei în mișcare.
Unghiul ∝, dintre normala NN la punctul de contact și viteza tachetului ⃗⃗⃗⃗
𝑣𝐹 ,
numit unghi de presiune, nu trebuie să depășească o anumită valoare, pentru a evita
griparea mecanismului.
Unghiul complementar 𝜇 = 90°−∝, dintre viteza relativă și cea absolută a
tachetului, se numește unghi de transmisie.
Fig.9.10.Mecanism cu camă rotativă
 In cazul camei rotative din Fig.9.10, rămân adevărate relațiile:
𝑣𝐹 ⊥ ⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗ 𝑣𝑐
și
𝑣𝐹 = 𝑣𝑐 ∙ tan ∝
𝑣𝑐 este viteza periferică a punctului de contact, D.
unde viteza ⃗⃗⃗
Vom avea:
𝑣𝑐 ⊥ ⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗ 𝜌2
𝑣𝑐 = 𝜔 ∙ 𝜌2
unde 𝜌2 -raza vectoare instantanee a punctului de contact, D.
𝜔-viteza unghiulară de rotație a camei.
De asemenea, relația vitezelor rămâne valabilă:
𝑣𝐹 = ⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗ 𝑣𝐶 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑣𝐹𝐶
Mișcarea tachetului, a cărui axă trece prin centrul de rotație a camei, O, va avea
legea:
 𝑠 = 𝑓(𝑡)
Atunci ecuația polară a profilului AB al camei va fi:
𝜌 = 𝑓(𝜑)
Deplasarea tachetului va fi dată de diferența razelor:
𝑠 = 𝜌2 − 𝜌1
corespunzătoare unui anumit unghi de rotație a camei, 𝜑. Polul sistemului de
coordonate polare 𝜌, 𝜑 este considerat centrul fix de rotație O.
La o camă rotativă, porțiunea de profil trasată la rază constantă corespunde unei
pauze de mișcare a tachetului.
In cazul în care tachetul oscilează în jurul unui punct fix, O1, variantă desenată
cu linie întreruptă, deplasările tachetului F1 se măsoară la raza R, față de O1. La
tachetul oscilant se dă unghiul total de oscilație, 𝛾.
Relațiile prezentate rămân valabile și în cazul în care 𝜔 ≠ 𝑐𝑡.