Mecanica Fluidelor curs AR IFR

CURGEREA FLUIDELOR
8.Curgerea exterioară ............................................................................................................... 1
8.1.Curgerea în jurul corpurilor ............................................................................................ 1

8.2.Coeficienți de rezistență și de portanță........................................................................... 4

Aplicație ............................................................................................................................... 5

CURGEREA FLUIDELOR

8.Curgerea exterioară
8.1.Curgerea în jurul corpurilor
Curgerea unui fluid în jurul unui corp solid, cum ar fi vehiculele, generează apariția unei forțe
de rezistență la curgere. Ne referim la cazul în care între fluid și solid există o viteză relativă (fluidul
curge și solidul e în repaus sau invers, solidul se deplasează și fluidul rămâne în repaus).

Forța de rezitență totală are două componente:

✓ Forța de rezistență de presiune;

✓ Forța de frecare.
Ponderea acestor forțe variază, în funcție de forma și poziția solidului în câmpul de curgere.

Fig.8.1.Curgerea unui fluid în jurul unei plăci plane.

a.se generează forța de rezistență de presiune; b. se generează forța de frecare
In Fig.8.1.a se vede că în cazul curgerii unui fluid peste o placă plană așezată perpendicular
pe direcția de curgere apare numai rezistența de presiune (de formă). Curgerea se desprinde la

1
 Mecanica Fluidelor curs AR IFR

muchiile plăcii și în spatele acesteia apare o zonă de curgeri inverse, unde presiunea este mai scăzută.
Rezistența de formă este generată numai de distribuția presiunii pe placă.

In Fig.8.1.b.placa este așezată paralel cu direcția de curgere. In acest caz, forța de rezistență
este determinată numai de frecare (de suprafață).

In general, cele două tipuri de rezistență apar simultan, cu pondere diferită. Rezistența totală
depinde de numărul Reynolds al curgerii principale. Pentru Re redus, există metode analitice de
calcul. Pentru numere Re mari, studiul se desfășoară experimental.

Pe lângă forța de rezistență la curgere, 𝐹𝑅 , care acționează pe direcția curgerii, poate să apară
și o forță de portanță, 𝐹𝐿 , perpendiculară pe direcția de curegere. Portanța apare ca urmare a poziției
corpului în câmpul curgerii sau a formei acestuia (simetrică sau asimetrică). In cazul corpurilor
simetrice, portanța poate fi variabilă în timp, în zona numerelor Re critice, din cauza desprinderii
stratului limită.

Expresiile care dau cele două forțe, de rezistență și de portanță sunt:

1
𝐹𝑅 = 𝑐𝑅 ∙ ∙ 𝜌 ∙ 𝑣2 ∙ 𝐴 (8.1)
2
1
𝐹𝐿 = 𝑐𝐿 ∙ ∙ 𝜌 ∙ 𝑣 2 ∙ 𝐴 (8.2)
2
unde 𝑐𝑅 -coeficientul de rezistență, [-];

𝑐𝐿 -coeficientul de portanță, [-];

1
∙ 𝜌 ∙ 𝑣 2 -presiunea dinamică a curentului de fluid incident, [Pa];
2

𝐴-aria maestră a corpului, adică aria proiecției maxime, perpendiculare pe direcția de

curgere, [𝑚2 ].

Profilul corpurilor care opun o rezistență mică la curgere, se numește profil

hidrodinamic sau, după caz, aerodinamic. Acestea sunt corpuri cu formă alungită, fără colțuri
saă muchii ascuțite. In Fig. 8.2. este reprezentat un astfel de profil, la care c reprezintă coarda
profilului, iar 𝛼, unghiul de atac. Unghiul de atac este unghiul făcut de axa profilului și direcția
de curgere a curentului de fluid. S-a notat cu 𝑣∞ viteza fluidului în zona neperturbată de
prezența corului solid.

2
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

Fig.8.2.Forța hidrodinamică, R, compusă din forța de rezistență și cea de portanță

In Fig.8.2. prin compunerea forței de rezistență cu cea de portanță s-a obținut forța
aerodinamică 𝑅⃗ (hidrodinamică, daca fluidul este unul incompresibil).

𝑅⃗ = 𝐹𝑅 + 𝐹𝐿 (8.3)
Se poate observa, în aceeași figură, că forța aerodinamică se poate descompune după
o direcție paralelă cu coarda și după una perpendiculară pe aceasta:

𝑅⃗ = 𝐹𝑥 + 𝐹𝑧 (8.3)
Avem următoarele ecuații de proiecții de forțe:

𝐹𝐿 = 𝐹𝑧 cos 𝛼 − 𝐹𝑥 sin 𝛼 (8.4)

𝐹𝑅 = 𝐹𝑧 sin 𝛼 + 𝐹𝑥 cos 𝛼 (8.5)

3
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

8.2.Coeficienți de rezistență și de portanță

Fig.8.3. Variația coeficientului de portanță, 𝑐𝐿 , în funcție de unghiul de atac al

profilului, 𝛼

In Fig.8.3. este redat coeficientul de portanță 𝑐𝐿 , în funcție de unghiul de atac al

profilului, 𝛼, pentru un profil aerodinamicNACA 4421. Viteza curentului de aer neperturbat
este aceeași, 𝑣∞ = 8,2 𝑚⁄𝑠, iar 𝑅𝑒 = 2,1 ∙ 105 . Coeficienții de portanță sunt măsurați
experimental.

In industria automobilistică interesează, în mod deosebit, diminuarea rezistenței la

înaintare. Coeficientul de rezistență depinde de numărul Re. Pentru o sferă, la numere Re
reduse, există soluții analitice care dau acest cvoeficient. Pentru o suprafață a secțiunii maestre
2
𝐴 = 𝜋𝐷 ⁄4, există următoarele soluții analitice:

𝑐𝑅 = 24⁄𝑅𝑒 , 𝑅𝑒 < 1 (8.6)

relația lui Stokes, sau

24 2
𝑐𝑅 = (1 + 0,11 ∙ √𝑅𝑒) , 𝑅𝑒 < 6000 (8.6)
𝑅𝑒
relația lui Abraham.

4
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

Fig.8.4. Dependența coeficientului de rezistență de numărul Re, pentru câteva profile.

S-a marcat cu roșu valoarea aleasă în aplicație

La numere Re mari, 𝑅𝑒 < 104 coeficienții de rezistență sunt aproape independenți de

numărul Re, la corpurile cu linii fixe de desprindere a curentului. In acest caz, forța de
rezistență este direct proporțională cu pătratul vitezei curentului incident. In ANEXA sunt
date valorile coeficienților de rezistență și de portanță pentru căteva profiluri de corpuri solide,
în cazul în care acestea nu depind de Re..

Aplicație
Ce forță se exercită asupra unui panou dreptunghiular montat perpendicular pe direcția
de curgere a unui curent incident de aer? Dar dacă panoul este așezat tangențial pe direcția de
curgere?

5
 Mecanica Fluidelor curs AR IFR

Se cunosc: lățimea 𝑏 = 1,5 𝑚, înălțimea ℎ = 3𝑚, viteza vântului 𝑣∞ = 20 𝑚⁄𝑠, densitatea

𝑘𝑔 2
aerului 𝜌 = 1,88 ⁄𝑚3 și vâscozitatea cinematică a aerului 𝜈 = 15,24 ∙ 10−6 𝑚 ⁄𝑠.

Soluție:

a. Panoul este așezat perpendicular pe direcția de curgere a aerului

𝐴 = 𝑏ℎ = 4,5 𝑚2

Coeficientul de rezistență nu depinde de Re, deci putem lua valoarea acestuia din anexă.
Avem:

𝑐𝑅 = 1,15

Forța de rezistență este:

1 1
𝐹𝑅 = 𝑐𝑅 ∙ ∙ 𝜌 ∙ 𝑣 2 ∙ 𝐴 = 1,15 ∙ ∙ 1,188 ∙ 202 ∙ 4,5 = 1230 𝑁
2 2

b. Panoul este așezat tangențial la direcția de curgere a aerului

In acest caz, coeficientul de rezistență depinde de Re. Numărul Re este:

𝑣∙𝑏 20 ∙ 1,5
𝑅𝑒 = = −6
= 1,97 ∙ 106
𝜐 15,24 ∙ 10

Din diagrama dată în Fig.8.4, rezultă o valoare de 0,003 (vezi punctul marcat cu roșu),
dar coeficientul se însumează pe ambele fețe ale plăcii, deci vom avea 𝑐𝐿 = 0,006.

Forța de rezistență va fi:

1 1
𝐹𝑅 = 𝑐𝑅 ∙ ∙ 𝜌 ∙ 𝑣 2 ∙ 𝐴 = 0,006 ∙ ∙ 1,188 ∙ 202 ∙ 4,5 = 6,63 𝑁
2 2

6
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

ANEXA