Lucrarea 10: Flambajul barelor drepte comprimate centric (secțiuni masive)

A. Noțiuni teoretice

Flambajul se definește ca fiind fenomenul

de pierdere a stabilității formei de echilibru la
barele drepte comprimate. Pentru a ilustra
acest fenomen se consideră stâlpul din Fig.
10.1, solicitat la compresiune de forța P.
Pentru valori mici ale forței P, bara își
păstrează forma rectilinie, fiind supusă la
compresiune simplă. Valoarea forței P pentru
care bara trece de la forma rectilinie la o
formă curbilinie de echilibru este denumită
forță critică de flambaj și este notată Pcr.
Fig. 10.1

Atâta timp cât P < Pcr, bara rămâne dreaptă, fiind în echilibru stabil. Când P = Pcr, bara trece
într-un echilibru indiferent, adică poate să ia orice formă curbilinie în jurul poziției drepte (natural
în limitele deformațiilor infinitezimale). Când P > Pcr, încovoierea barei se accentuează și se ajunge
la cedare, fie prin atingerea limitei de curgere sau a rezistenței de rupere, fie prin deformații foarte
mari care nu mai fac posibilă exploatarea normală a ei. În concluzie, în problemele de stabilitate a
formei de echilibru, prezintă interes determinarea forței critice pentru prevenirea unor deformații
nepermise. Forța critică se determină cu formula lui Euler:

𝜋 2 𝐸𝐼
𝑃𝑐𝑟 = (10.1)
𝑙𝑓 2

unde: E – modulul de elasticitate longitudinal;

I – momentul de inerție al secțiunii;
lf – lungimea de flambaj.
Obs. Formula lui Euler este valabilă numai în domeniul liniar-elastic.

Lungimea de flambaj (lf) a barei reprezintă distanța dintre două puncte succesive de inflexiune
sau de extrem ale axei deformate a barei. Această mărime depinde de: lungimea efectivă a barei
(l), modul de rezemare al barei la capete, modul de încărcare al barei, variația secțiunii transversale
în lungul barei. Pentru aplicațiile curente, lungimile de flambaj ale barelor de secțiune constantă
pe lungime, încărcate cu forță concentrată la capete sunt reprezentate în Fig. 10.2. Lungimea de
flambaj a barei se poate scrie la modul general sub forma:

𝑙𝑓 = µ ∙ 𝑙 (10.2)

1
unde, coeficientul µ ia valorile din Fig. 10.2 în funcție de modul de rezemare al barei.

Fig. 10.2 Lungimea de flambaj

Condiția de stabilitate, care exprimă evitarea scoaterii din lucru a unui element prin flambaj,
se scrie sub forma:

𝑁
𝜎= ≤ 𝜎𝑐𝑟 (10.3)
𝐴
𝑃𝑐𝑟
unde: 𝜎𝑐𝑟 = reprezintă tensiunea critică de flambaj.
𝐴
Pentru calculul practic, relația 10.3 se rescrie pentru a pune în evidență rezistența de calcul R
prin introducerea coeficientului de flambaj φ, definit ca:
𝜎𝑐𝑟
𝜑= (10.4)
𝑅
→ condiția de stabilitate devine:

𝑁
|𝜎𝜑 | = ≤𝑅 (10.5)
𝑚𝑎𝑥 𝜑∙𝐴

unde, σφ – tensiunea convențională la flambaj.

Coeficientul de flambaj (φ) ia valori cuprinse între 0 și 1. Valorile coeficientului φ sunt date
în tabel (Anexa 8, Tabelul 8.4) în funcție de valorile coeficientului de zveltețe λ. Coeficientul de
zveltețe se determină cu relația:

𝑙𝑓
𝜆= (10.6)
𝑖
2
unde: lf – lungimea de flambaj a barei;
i – raza de inerție (girație) a secțiunii.
Raza de inerție (girație) este o caracteristică geometrică a secțiunii transversale a barei, care
după cele două axe principale (Oy și Oz) se determină cu relațiile:

𝐼𝑦 𝐼𝑧
𝑖𝑦 = √ , 𝑖𝑧 = √ (10.7)
𝐴 𝐴

unde: Iy și Iz – momentele de inerție în raport cu axele centrale ale secțiunii;

A – aria secțiunii transversale a barei.

În Fig. 10.3 sunt ilustrate câteva exemple de secțiuni masive (cu ambele axe materiale).

Fig. 10.3 Exemple de secțiuni cu ambele axe materiale

Calculul practic la flambaj

• Verificare → presupune parcurgerea următorilor pași:

1) Se stabilește lungimea de flambaj (lf) în funcție de lungimea reală a barei (l) și modul de
rezemare al acesteia (Fig. 10.2);
2) Se calculează caracteristicile geometrice ale secțiunii transversale: aria (A), momentele de
inerție axiale ale secțiunii (Iy și Iz);
𝑦 𝐼 𝐼
3) Se calculează razele de inerție (girație) ale secțiunii: 𝑖𝑦 = √ 𝐴 , 𝑖𝑧 = √ 𝐴𝑧 ;
𝑙 𝑙
4) Se determină coeficienții de zveltețe: 𝜆𝑦 = 𝑖𝑓 , 𝜆𝑧 = 𝑖𝑓 ;
𝑦 𝑧

5) Din Anexa 8 (tabelul 8.4) în funcție de curba de flambaj, prin interpolare liniară, se obțin
coeficienții de flambaj: 𝜆𝑦 → 𝜑𝑦, 𝜆𝑧 → 𝜑𝑧
6) Coeficientul de flambaj al secțiunii este cea mai mică valoare dintre cele obținute la pasul
anterior: 𝜑 = 𝜑𝑚𝑖𝑛 = min (𝜑𝑦, 𝜑𝑧 )
𝑃
7) Se verifică condiția de stabilitate: |𝜎𝜑 | = ≤𝑅
𝑚𝑎𝑥 𝜑∙𝐴
Dacă inegalitatea este îndeplinită → stâlpul nu își pierde stabilitatea/nu flambează.
• Efort capabil
Pașii de la 1 la 6 sunt identici cu cei de la problema de verificare, diferă doar ultimul pas.

3
 7) Din condiția de stabilitate rezultă:

𝑃𝑐𝑎𝑝 = 𝜑 ∙ 𝐴 ∙ 𝑅 (10.8)

Obs. Se observă că, valoarea minimă a coeficientului de flambaj φmin se obține după direcția după
care secțiunea are coeficientul de zveltețe maxim λmax, respectiv după direcția după care momentul
de inerție al secțiunii este minim Imin → verificarea sau determinarea sarcinii capabile se pot
efectua direct după direcția (Oy sau Oz) după care momentul de inerție este minim.

• Dimensionare
Dimensionarea secțiunii nu poate fi efectuată direct din condiția de stabilitate, deoarece sunt
două necunoscute (φ și A). În consecință, dimensionarea la flambaj a barelor comprimate centric
se face printr-o metodă aproximativă, numită metoda coeficientului de profil. Coeficientul de
profil se definește ca fiind raportul:

𝐴2
𝑘= (10.9)
𝐼
- valori aproximative ale acestui coeficient sunt date pentru diferite tipuri de secțiuni în Anexa 8
(tabelul 8.2).
Dimensionarea presupune parcurgerea următorilor pași:
1) Se stabilește lungimea de flambaj (lf) în funcție de lungimea reală a barei (l) și modul de
rezemare al acesteia (Fig. 10.2);
2) Din Anexa 8 (tabelul 8.2) se aleg coeficienții de profil ky și kz în funcție de forma secțiunii;
3) Se calculează coeficienții:

𝑘𝑦 ∙𝑅 𝑘𝑧 ∙𝑅
𝜉𝑦 = 𝑙𝑓 ∙ √ , 𝜉𝑧 = 𝑙𝑓 ∙ √ (10.10)
𝑃 𝑃

4) Din Anexa 8 (tabelul 8.4), în funcție de curba de flambaj se obțin coeficienții de flambaj:
𝜉𝑦 → 𝜑𝑦, 𝜉𝑧 → 𝜑𝑧 și se consideră: 𝜑 = 𝜑𝑚𝑖𝑛 = min (𝜑𝑦, 𝜑𝑧 );
5) Se determină aria necesară a secțiunii cu relația:

𝑃
𝐴𝑛𝑒𝑐 ≥ (10.11)
𝜑∙𝑅

6) Se aleg dimensiunile secțiunii astfel încât Aef ≥ Anec.

7) Obligatoriu se face verificarea secțiunii alese, urmând pașii 2 → 7 de la problema de
verificare. Metoda coeficientului de profil fiind o metodă aproximativă este absolut
necesară verificarea în urma dimensionării. Astfel, secțiunea aleasă poate să nu verifice
condiția de stabilitate (σφ > R) sau dimpotrivă, să fie supradimensionată (σφ << R). În
ambele situații se revine la pasul 6 și se alege o altă secțiune, care la rândul ei trebuie
verificată!

4
B. Exemple de calcul
P1. Să se verifice stabilitatea stâlpului din Fig. 10.4, știind R = 235 N/mm2. Să se determine apoi
încărcarea capabilă aferentă acestuia.

REZOLVARE
1) Se calculează lungimea de flambaj:
lf = 0.7 ∙ l = 0.7 ∙ 4 = 2.8 m
2) Se determină caracteristicile geometrice
ale secțiunii:
A = 2 ∙ (30 ∙ 2) + 60 ∙ 1 = 180 cm2
30 ∙ 23 2
1 ∙ 603
Iy = 2 ∙ ( + 30 ∙ 2 ∙ 31 ) +
12 12
4
= 133360 cm
3
2 ∙ 30 60 ∙ 13
Iz = 2 ∙ + = 9005 cm4
12 12

Fig. 10.4
3) Se calculează razele de inerție (girație) ale secțiunii:
Iy 133360
iy = √ =√ = 27.22 cm
A 180

Iz 9005
iz = √ =√ = 7.07 cm
A 180
4) Se stabilesc coeficienții de zveltețe:
lf 280 cm
λy = = = 10.29
iy 27.22 cm
lf 280 cm
λz = = = 39.60
iz 7.07 cm
5) Din Anexa 8 (tabelul 8.4), prin interpolare liniară se determină coeficienții de flambaj după cele
două direcții Oy și Oz:
Obs. Pentru secțiunea I, se poate considera simplificat curba de flambaj B pe ambele direcții
(chiar dacă după o direcție flambează în plan paralel cu tălpile, iar după cealaltă direcție în plan
paralel cu inima) deoarece valorile coeficientului de flambaj corespunzătoare curbei B sunt mai
mici decât cele corespunzătoare curbei A, rezultând valoarea minimă a coeficientului de flambaj.
• λy = 10.29 → curba de flambaj „B” → φy = 0.996
• λz = 39.60 → curba de flambaj „B” → φz = 0.928

5
Interpolare liniară:
10…………0.996
20………...0.983
→ 20-10=10……………0.983-0.996=-0.013
20-10.29=9.71……….x
→ x=-0.012623 → 𝜑𝑧 = 0.983-(-0.012623)=0.996
6) Coeficientul de flambaj al secțiunii este: φ = φmin = min(φy, φz ) = 0.928
7) Se verifică condiția de stabilitate:
P 3000 ∙ 103 N
|σφ | = = 2
= 179.60 < R = 235 N/mm2
max φ ∙ A 0.928 ∙ 180 ∙ 10 mm2
→ stâlpul nu își pierde stabilitatea (nu flambează).
8) Se determină încărcarea capabilă a stâlpului:
Pcap = φ ∙ A ∙ R = 0.928 ∙ 180 ∙ 102 ∙ 235 = 3925440 N = 3925.44 kN

P2. Să se dimensioneze din două profile laminate I (sudate) stâlpul din Fig. 10.5. Se cunoaște R =
235 N/mm2.

REZOLVARE
1) Se calculează lungimea de flambaj:
lf = 0.5 ∙ l = 0.5 ∙ 4 = 2.0 m
2) Din Anexa 8 (tabelul 8.2) pentru secțiunea
alcătuită din două profile I se aleg coeficienții
de profil:
ky = 0.90 și kz = 3.20
3) Se calculează coeficienții:
ky ∙ R 0.90 ∙ 210
ξy = lf ∙ √ = 2000 ∙ √
P 350000
= 46.48
kz ∙ R 3.20 ∙ 210
ξz = lf ∙ √ = 2000 ∙ √
P 350000 Fig. 10.5
= 87.64
4) Din Anexa 8 (tabelul 8.4) prin interpolare se obțin coeficienții de flambaj după cele două direcții:
• ξy = 46.48 → curba de flambaj „B” → φy = 0.908
• ξz = 87.64 → curba de flambaj „B” → φz = 0.731
→ coeficientul de flambaj al secțiunii este: φ = φmin = min(φy, φz ) = 0.731
5) Aria necesară a secțiunii este:
P 350 ∙ 103
Anec = = = 2037.43 mm2 = 20.37 cm2
φ ∙ R 0.731 ∙ 235

6
 Anec
→ aria necesară pentru 1 profil I este: A1,nec = = 10.19 cm2
2
6) Din tabel (Anexa 3) se alege profilul IPE 100, care are caracteristicile geometrice: A1 = 10.3cm2,
Iy1 = 171cm4, Iz1 = 15.9cm4.
7) Verificarea secțiunii alese (2IPE 100):
7.1. Se calculează caracteristicile geometrice ale întregii secțiuni:
A = 2 ∙ 10.3 = 20.6 cm2
Iy = 2 ∙ Iy1 = 2 ∙ 171 = 342 cm2
c 2 5.5 2
Iz = 2 ∙ [Iz1 + A1 ∙ ( ) ] = 2 ∙ [15.9 + 10.3 ∙ ( ) ] = 187.59 cm4
2 2
unde, c – distanța între centrele de greutate ale celor două profile laminate I și este egală cu b
(lățimea tălpilor), care se ia din tabel (Anexa 3) pentru profilul IPE 100 (b=55mm).
7.2. Se determină razele de inerție (girație):
Iy 342
iy = √ =√ = 4.07 cm
A 20.6

Iz 187.59
iz = √ =√ = 3.02 cm
A 20.6
7.3. Se calculează coeficienții de zveltețe:
lf 200 cm
λy = = = 49.14
iy 4.07 cm
lf 200 cm
λz = = = 66.23
iz 3.02 cm
7.4. Prin interpolare liniară se determină valorile efective ale coeficienților de flambaj:
• λy = 49.14 → curba de flambaj „B” → φy = 0.887
• λz = 66.23 → curba de flambaj „B” → φz = 0.789
7.5. Coeficientul de flambaj al secțiunii este: φ = min(φy, φz ) = 0.789
7.6. Se verifică condiția de stabilitate:
P 350 ∙ 103 N
|σφ | = = 2
= 215.34 < R = 235 N/mm2
max φ ∙ A 0.789 ∙ 20.6 ∙ 10 mm2
→ stâlpul alcătuit din 2 profile IPE 100 a fost dimensionat corect.

P3. Pentru stâlpul din Fig. 10.6, se cere să se determine încărcarea capabilă, știind R = 235 N/mm2.

REZOLVARE
1) Se calculează lungimea de flambaj:
lf = 0.7 ∙ l = 0.7 ∙ 7 = 4.9 m

7
2) Se determină caracteristicile geometrice ale secțiunii compuse, dar înainte se extrag din tabel
(Anexa 3) caracteristicile geometrice pentru profilul laminat UPE 200: A1 = 29 cm2, Iy1 = 1910
cm4, Iz1 = 187 cm4, b = 80 mm, ys = 2.56 cm
A = 2 ∙ 29 + 2 ∙ 30 ∙ 1 = 118 cm2
30 ∙ 13
Iy = 2 ∙ ( + 30 ∙ 1 ∙ 10.52 ) + 2
12
∙ 1910 = 10440 cm4
1 ∙ 303
Iz = 2 ∙ + 2 ∙ (187 + 29 ∙ 9.562 )
12
= 10174.83 cm4

Fig. 10.6
3) Se calculează razele de inerție (girație) ale secțiunii:
Iy 10440
iy = √ =√ = 9.41 cm
A 118

Iz 10174.83
iz = √ =√ = 9.29 cm
A 118
4) Se stabilesc coeficienții de zveltețe:
lf 490 cm
λy = = = 52.07
iy 9.41 cm
lf 490 cm
λz = = = 52.74
iz 9.29 cm
5) Din Anexa 8 (tabelul 8.4) prin interpolare liniară se determină coeficienții de flambaj după cele
două direcții Oy și Oz:
• λy = 52.07 → curba de flambaj „B” → φy = 0.872
• λz = 52.74 → curba de flambaj „B” → φz = 0.868
6) Coeficientul de flambaj al secțiunii este: φ = φmin = min(φy, φz ) = 0.868
7) Se determină încărcarea capabilă a stâlpului:
Pcap = φ ∙ A ∙ R = 0.868 ∙ 118 ∙ 102 ∙ 235 = 2406964 N = 2406.964 kN

8
C. Tema lucrării
P1. Să se verifice stabilitatea stâlpului din Fig.
10.7, știind că R=235N/mm2. Să se determine
apoi forța capabilă a stâlpului.

Fig. 10.7

P2. Să se dimensioneze (folosind metoda

coeficientului de profil) din 2 profile UPE
(dispuse față în față) stâlpul din Fig. 10.8,
știind că R = 235 N/mm2.

Fig. 10.8

P3. Să se determine forța capabilă a stâlpului

din Fig. 10.9 având secțiunea alcătuită din
țeavă rotundă (D = 180 mm, d/D = 0.85),
realizat în trei variante de execuție. Se
cunoaște R=235N/mm2.

Fig. 10.9

9
P4. Să se determine qcap pentru sistemul de
bare din Fig. 10.10, știind că R=235N/mm2.

Fig. 10.10

10