VERIFICAREA REGIUNII PORT – SEGMENŢI

Solicitările periculoase apar în primul umăr de segment şi în secţiunea

transversală prin capul pistonului, la nivelul canalului pentru segmentul de ungere, unde
se evidenţiază zona slăbită din cauza găurilor sau tăieturilor practicate contra pompajului,
sau pentru împiedicarea conducţiei căldurii către manta.

Figura 4.1

1. VERIFICAREA PRIMULUI
UMĂR DE SEGMENT
Primul umăr de segment este
solicitat variabil la încovoiere şi
forfecare în secţiunea de încastrare,
după un ciclu pulsant (y = 0), de către forţa generată de presiunea maximă a gazelor, p Z
[MPa]. Datorită laminării, în primul canal de segment se transmite numai o fracţiune din
această presiune maximă a gazelor, şi anume, 0,9pZ.
Eforturile unitare maxime de încovoiere şi forfecare se determina cu relaţiile:
2,7 pZ   D  a  a    a  a 
2
 u max  [MPa] (1)
 D  2a  2a   H 22
0,9 pZ   D  a  a    a  a 
 u max  [MPa] (2)
 D  2 a  2 a   H 2
unde, D[mm] = alezajul cilindrului, iar a [mm], a [mm], H2 [mm] au semnificaţiile din
figura 4.1:
a[mm] = grosimea radială a primului segment
a [mm] = jocul radial dintre segment şi canal
H2 [mm] = înălţimea primului umăr de segment
Efortul unitar rezultant se calculează cu relaţia:
 rez   u2max  4 u max2 [MPa] (3)
 Efortul unitar rezultant rez nu trebuie să depăşească valori de 30  40 [MPa] la
pistoanele uşoare sau 60  80 [MPa] la cele din fontă sau oţel.
Coeficientul de siguranţă la oboseală pentru încovoiere se determină cu relaţia:
2 1
c 
   [MPa] (4)
 max     
    
Coeficientul  se alege din figura 3.3. (înlocuind rf / cu ru / H2), iar coeficientul 
din figura 3.4, ţinând cont de înălţimea umărului primului segment, H 2. Coeficientul de
calitate al suprafeţei se alege din tabelul 3.11.

2. VERIFICAREA SECŢIUNII TRANSVERSALE PRIN CANALUL

SEGMENTULUI DE UNGERE

În secţiunea transversală prin canalul segmentului de ungere se dezvoltă eforturi

unitare mecanice periculoase, datorită micşorării suprafeţei, în urma prevederilor găurilor
care diminuează pompajul uleiului, sau fantei pentru întreruperea fluxului de căldură spre
mantaua pistonului.
Această secţiune este solicitată variabil după un ciclu asimetric la care valorile
maxime şi minime ale eforturilor unitare de comprimare – tracţiune se determină cu
relaţiile:
 p  p0     D 2  4M cp  jZ
 c max  Z [MPa] (5)
4  Acp
 pa  p0     D 2  4M cp  jmax
 c min  [MPa] (6)
4  Acp
în care: Mcp [kg] = masa capului pistonului, delimitat de secţiunea prin canalul
segmentului de ungere
Acp [mm2] = aria secţiunii întrerupte de găurile sau de fanta din canal
Ceilalţi termeni din relaţiile (5), (6) au semnificaţiile deja cunoscute.
M cp    Vcp [kg] (7)
 [kg/dm3] = densitatea materialului
Vcp [dm3] = volumul capului pistonului; se determină geometric, funcţie de
dimensiunile capului pistonului.
Se calculează valorile :
   c min
 Amplitudinea eforturilor  V  c max [MPa] (8)
2
  c max   c min
 Efortul mediu m  [MPa] (9)
2

 Coeficientul de asimetrie y  c min [MPa] (10)
 c max
2 1t   0t
  (11)
 0t
Coeficientul de siguranţă la oboseală se calculează cu relaţiile:
A. În cazul în care:
 1t

V c
 (12)
m 
1  1t
c
atunci coeficientul de siguranţă “c” se calculează cu expresia:
 1t
c 
 (13)
V    m
 
B. În cazul în care relaţia (12) nu este îndeplinită, coeficientul de siguranţă se
c
c 
determină cu expresia:  (14)
V    m
 
Coeficientul de concentrare al tensiunilor  se alege în funcţie de diametrul dg al
găurilor pentru diminuarea pompajului (sau diamtreul cercului de racordare a fantei), şi
de grosimea s a peretelui canalului de segment (figura 4.2).

1 – oţeluri
aliate
2 – oţeluri
carbon
3 – aliaje
uşoare
 Figura 4.2

Coeficientul dimensional  se alege din figura 3.4 (înlocuind pe  cu s). În cazul în care
s1 se poate lua  = 1. Coeficientul de calitate al suprafeţei, , se adopta conform
indicaţiilor din tabelul 3.11.