Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

 Controlul presiunii în instalațiile de transport a lichidelor și gazelor.

 Controlul presiunii aerului instrumental la acționările pneumatice sau a presiunii în
acționările hidraulice. Scăderea sub o anumită valoare a presiunii reprezintă o avarie.
 În sistemele de control a prafului un presostat poate ridica o alarmă când presiunea în capul
filtrului este mai mică decât cea necesară. Un presostat diferențial instalat pe un filtru poate
sesiza momentul în care este necesară curățirea sau înlocuirea filtrului.
 Măsurarea indirectă a altor variabile de proces cum ar fi: debitul de fluid sau gaz (Tubul
Venturi), viteza unui lichid, nivelul, altitudinea presiunea de adere într-un cilindru sau
turbină cu gaz.

40
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

8. SISTEME DE MĂSURĂ CU TRADUCTOARE DE DEBIT

8.1. Măsurarea debitelor lichidelor

Debitul lichidelor și pulberilor reprezintă una din mărimile cele mai interesante pentru controlul
proceselor. Se măsoară debite de volum, de masă și debite de greutate. Pentru măsurarea debitelor se
utilizează mai multe principii fizice:
 Variația presiunii fluidelor prin strangulări intercalate în conducte
 Variația presiunii dinamice a fluidelor
 Variația temperaturii fluidelor în mișcare
 Principiul inducției electromagnetice
 Principiul ionizării fluidelor

8.1.1. Debitmetre mecanice cu turbină

Un dispozitiv cu aripioare sau elicoidal este plasat în axul conductei. Se montează pe un lagăr într-o
cameră verticală de divizare a debitului. Curgerea lichidului face ca acesta să se rotească cu o viteză
proporțională cu viteza de curgere a lichidului. La gaze se folosește o elice (anemometru), iar la lichide
o turbină.
Debitmetrul are un sistem de numărare a rotațiilor cu magnet permanent solidar cu rotorul. Acesta
transformă fiecare rotație într-un impuls electric care poate fi numărat cu un contor. Dacă se dorește
obținere unui semnal analogic la ieșire adaptorul este un convertor frecvență-tensiune.
Deoarece măsurarea impulsurilor necesită un timp utilizarea acestui debitmetru pentru debite rapid
variabile în timp este problematică. De asemenea acesta are piese în mișcare fiind supuse uzurii și din
acest motiv de realizează din material plastic, safir sau ceramică. Dispozitivul cu turbină funcționează
bine doar în fluide pure de mică vâscozitate. Are avantajul unei pierderi de presiune mici.
8.1.2. Tubul Venturi
A fost denumit așa după Giovanni Venturi (1746 - 1822). Tubul Venturi este destinat măsurării
debitului prin conductele circulare. Se bazează pe strangularea unei conducte de diametru D la
diametrul d care înlocuiește o porțiune a conductei. Conul de strangulare are un unghiul la vârf de 210,
iar ajutajul divergent are unghiul la vârf între 70 – 150 (fig. 8.1).

Q v1 v2
D d

d/2
p
D/2 2

p
1

Fig. 8.1. Tub Venturi

Folosind legea lui Bernoulli:
1 1
𝑝1 + 2 𝜌𝑣12 = 𝑝2 + 2 𝜌𝑣22 (8.1)
și notând 𝑝1 − 𝑝2 = 𝛿𝑝 se obține:
41
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

1
𝛿𝑝 = 2 𝜌(𝑣22 − 𝑣12 ) (8.2)
Ținând cont că 𝑄 = 𝐴1 𝑣1 = 𝐴2 𝑣2 rezultă, după calcule:
1 1 𝐴1
𝛿𝑝 = 1 𝑄 2 𝜌 𝐴2 (1 − 𝐴22 ) (8.3)
2 1

Notând:
𝐴
𝑚 = 𝐴2
1

Rezultă relația de calcul a debitului în funcție de diferența de presiune și parametrii geometrici:

𝜋𝑑2 2𝛿𝑝
𝑄= √𝜌(1−𝑚2 ) (8.4)
4

Sistemul de adaptare poate să furnizeze direct debitul Q, dacă are în componență un microcontroler
care să calculeze valoarea debitului din relația (8.4). De asemenea se poate folosi și o interfață cu
utilizatorul care să permită introducerea densității materialului. Valoarea lui m și a diametrului d
conductei nu este necesară deoarece furnizorii livrează tuburi Venturi pentru diametre standardizate
ale conductelor, respectându-se condițiile de unghi ale structurii.
8.1.3. Măsurarea ultrasonică a debitelor
Măsurarea ultrasonică a debitelor a fost propusă de Lord Rayleigh (1842-1919) de la Universitatea din
Cambridge, ca o aplicație a utilizării ultrasunetelor, în cartea sa The Theory of Sound.
Aceasta este o metodă ne invazivă de măsurare a debitului.
Se plasează pe conducte, în poziții diametral opuse, două emițătoare/receptoare (E/R) de ultra sunete
(fig. 8.2). Frecvența undelor ultrasonice este mai mare de 20 kHz.
E/R
E/R
1

a
v
D
a
φ

2
E/R
E/R

Fig. 8.2. Măsurarea ultrasonică a debitelor

Dacă viteza fluidului este v și viteza undei ultrasonice în lichid este a, timpul parcurs de unda
ultrasonică de la E/R 1 la E/R 2 este:
𝐷
𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑡1 = (8.5)
𝑎+𝑣𝑐𝑜𝑠𝜑

unghiul φ fiind cunoscut din modul de amplasare a celor două E/R.

Timpul parcurs de undă de la E/R 2 la E/R 1 este:
𝐷
𝑐𝑜𝑠𝜑
𝑡2 = (8.6)
𝑎−𝑣𝑐𝑜𝑠𝜑

42
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

Diferența dintre cele două durate, ținând cont că 𝑣 ≪ 𝑎 este:

𝐷 2𝑣𝑐𝑜𝑠𝜑 2𝑣𝐷
∆𝑡 = 𝑡2 − 𝑡1 = 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝑎2 −𝑣2 𝑐𝑜𝑠𝜑 ≅ (8.7)
𝑎2

de unde:
𝑎2 ∆𝑡
𝑣≅ (8.8)
2𝐷
Se poate calcula, știind secțiunea conductei debitul volumetric:
𝜋𝐷𝑎2 ∆𝑡
𝑄 = 𝐴𝑣 = (8.9)
8

Cunoscând ∆𝑡 se poate determina debitul cu relația de mai sus.

Una din metodele de măsurare este emiterea unui impuls scurt de la E/R 1 la E/R 2. Acest impuls
excită E/R 2 să răspundă, iar măsurarea timpului până la ajungerea răspunsului este chiar ∆𝑡.
Structura de adaptare transformă diferența de timp în debit instantaneu pentru a putea fi afișat pe un
display sau pentru a putea fi transmis spre un sistem de conducere (AP sau calculator de proces).
Debitmetrele nu sunt realizate din materiale scumpe, montajul este simplu și rapid, iar uzura senzorilor
este mică.
Avantajele sistemului, ca de altfel a tuturor sistemelor ne invazive, sunt costurile mici de instalare și
faptul că nu există riscul coroziunii senzorilor datorită faptului că senzorii nu intră în contact cu
lichidul. Se poate aplica la lichide extra-pure.
Pentru precizări asupra modului de utilizare a acestor debitmetre sunt folosite la facturare se poate
consulta [7].
8.1.4. Debitmetru ionic

Dacă fluidul care curge prin conducta din fig. 8.3 nu este conductor se pot introduce trei electrozi în
interior (0, 1 și 2). Aplicând o tensiune u, suficient de ridicată, între doi electrozi, ca în figură se vor
obține doi curenți I1 și I2. Curgerea fluidului va perturba cei doi curenți, mărindu-i pe I1 și micșorându-
l pe I2. Diferența dintre cei doi curenți este proporțională cu viteza lichidului. Pentru tensiuni aplicate
de câteva mii de volți diferența dintre curenți poate fi de câțiva amperi, deci ușor de măsurat.

v
1 u u 2
D
I1 0 I2

Fig. 8.3. Debitmetru ionic

Structura de adaptare transformă diferența dintre curenți în debit instantaneu pentru a putea fi afișat pe
un display sau pentru a putea fi transmis spre un sistem de conducere (AP sau calculator de proces).

43
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

8.2. Măsurarea debitului de masă

Măsurarea debitului de masă este necesară atunci când se creează amestecuri din mai multe
componente cu ponderi fixe și cunoscute, de exemplu a amestecurilor de drum din industria
cimentului. Una din realizări sunt sistemele bazate pe forța Coriolis.
Dacă se imprimă debitului unui fluid o viteză constantă perpendiculară pe direcția de curgere se poate
realiza o măsurare a debitului de masă măsurând cuplul unei forțe, numită forță Coriolis. Această forță
a fost descoperită în 1747 de către Euler și denumită așa după Gaspard Coriolis.
8.2.1. Viteza și accelerația într-un sistem de coordonate în rotație [4]
Vom considera un sistem de referință neinerțial. Valorile referitoare la acesta sistem vor fi notate cu
indicele R. Acesta se rotește cu o viteză unghiulară constantă  în jurul axei z a unui sistem inerțial
de coordonate. Valorile referitoare la acest sistem vor fi notate cu indicele I. Acestea sunt prezentate
în fig. 8.4. Sistemul de rotație inerțial și neinerțial coincid la t=0.

y
I
yR
 j t
j
i i

r
xI
xR
t
P

Fig. 8.4. Punctul P din planul xoy al sistemului analizat

Coordonatele xR și yR ale punctului P se leagă simplu de coordonatele xI și yI ale aceluiași punct:
𝑥𝐼 = 𝑥𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 − 𝑦𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 (8.10)
𝑦𝐼 = 𝑥𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 + 𝑦𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡
Relațiile între componentele vitezei în cele două coordonate se obțin derivând relațiile (8.10) în raport
cu timpul. Pentru simplitate se notează cu punct deasupra derivata de ordinul 1 în raport cu timpul
(viteza) și cu 2 puncte deasupra derivata a doua in raport cu timpul (accelerația) a unei mărimi:
𝑥̇ 𝐼 = 𝑥̇ 𝑅 cos 𝜔𝑡 − 𝜔𝑥𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 − 𝑦̇ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 − 𝜔𝑦𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 (8.11)
𝑦̇ 𝐼 = 𝑥̇ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 + 𝜔𝑥𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 + 𝑦̇ 𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 − 𝜔𝑦𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡
Componentele accelerației se obțin prin derivarea relațiilor (8.11) în raport cu timpul:
𝑥̈ 𝐼 = 𝑥̈ 𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 − 2𝜔𝑥̇ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 − 𝜔2 𝑥𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 − 𝑦̈ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 − 2𝜔𝑦̇ 𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 + 𝜔2 𝑦𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 (8.12)
𝑦̈ 𝐼 = 𝑥̈ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 + 2𝜔𝑥̇ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 − 𝜔2 𝑥𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 + 𝑦̈ 𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡 − 2𝜔𝑦̇ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜔𝑡 − 𝜔2 𝑦𝑅 𝑐𝑜𝑠𝜔𝑡

44
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

Primii termeni din (8,12) reprezintă accelerația în sistemul de coordonate în rotație proiectată pe axele
sistemului inerțial. Cei de ai doilea termeni depind de viteza de rotație (𝑥̇ 𝑅 , 𝑦̇ 𝑅 ) . Această accelerație
reprezintă accelerația Coriolis și forța asociată ei se numește forță Coriolis. Ea determină ca traiectoria
unei particule în sistemul în rotație să fie o curbă.
Vectorial relația (6.3) se poate scrie:
𝑎̅𝐼 = 𝑎̅𝑅 + 2𝜔
̅𝑥𝑣̅𝑅 + 𝜔
̅𝑥(𝜔
̅𝑥𝑟̅ ), (8.13)
în care: 𝑎̅𝑅 este accelerația față de sistemul de referință
̅𝑥𝑣̅𝑅 – accelerația Coriolis
2𝜔
𝜔 ̅𝑥𝑟̅ ) – accelerația centripetă
̅𝑥(𝜔
De remarcat că toate forțele asociate acestor accelerații trec prin originea O a sistemului de coordonate,
în afară de forța Coriolis. Deci, dacă se măsoară momentul față de axa de rotație raportat la timp vom
obține o valoare proporțională cu debitul masic. Pe principiul acesta se bazează unele construcții de
debitmetre de masă.
8.2.2. Măsurarea debitului de masic
Măsurarea debitului de masă este folosit la sistemele de distribuție a amestecurilor de drumuri cu
diferite concentrații, la fabricarea betoanelor etc..
Operaţia de dozare şi echipamentele, care o realizează se întâlnesc într-o mare diversitate constructivă
şi funcţională în funcţie şi de diversele sfere de aplicaţie.
Prin termenul de dozare se înţelege, în acest caz, procedeul de compunere după o anumită regulă a
unei cantităţi de material, din cantităţi mai mici (doze, porţii) în condiţii specificate de domeniul
concret de aplicaţie. Pe fiecare cale de material se montează dozatoare de masă
O parte din sistemul de măsurare este alcătuită din sistemul de măsurare a debitului masic bazat pe
forța Coriolis. Materialul intră prin partea de sus a unui buncăr și iese prin partea de jos după ce trece
printr-un rotor cu palete, care are orificii laterale, imprimând debitului de fluid o viteză perpendiculară
pe viteza de deplasare. O particulă care se deplasează pe paletele rotorului, numit rotor de măsurare,
exercită asupra acestuia o forță Coriolis care produce un cuplu măsurabil, care poate fi prelucrat
electronic în debit sau greutate totală (fig. 8.5). În poza de mai jos este prezentat un dozator Schenck.

Sistem de măsurare
a cuplului

Intrare material

T

Ieșire material

Fig. 8.5. Dozator

45
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

Alimentarea cu material se face dintr-un buncăr, având la ieșire o vană proporțională. Comanda acestei
vane se realizează prin intermediul unui regulator, care are ca mărime de intrare valoarea debitului
masic, acționând asupra deschiderii vanei și a vitezei de deplasare a unor sisteme de transport spre
dozator.
Un dozator pentru amestecuri are mai multe astfel de sisteme, unul pentru fiecare tip de material.
8.2.3. Sisteme de preparare a amestecurilor de drumuri [5]
Sistemul de preparare a amestecurilor de drumuri este un alt exemplu de structură complexă care
folosește dozatoare de masă. Vom exemplifica această afirmație prin sistemul care conține două
dozatoare de masă și două regulatoare pentru deschiderea vanelor de extracție de la buncărul de ciment
și de var.
Fiecare din dozatoarele pentru cele două componente conține un adaptor cu inteligență proprie, care
conduce procesul de dozare prin intermediul unor semnale schimbate cu un automat programabil (fig.
8.6).
Semnalele spre un dozator Schenck sunt: START/STOP – semnal de pornire/oprire. Trebuie menţinut
în 1 atât timp cât dozatorul funcţionează, ACK – Semnal de achitare defect. Trebuie ridicat după ce a
apărut un defect şi acesta a fost înlăturat, pentru a putea fi repornită dozarea, s– Semnal de validare a
dozatorului. Atât timp cât este 1 dozatorul poate fi comandat. Se recomandă legarea la 1 a semnalului
pentru a avea un control permanent și SP – Semnal analogic (4.. 20 mA) pentru comanda dozării (4
mA corespunde lui 0% din capacitatea de ieșire, iar 20 mA corespunde lui 100% ).
Semnalele de la dozator: READY TO START – disponibilitate, SCALE ON – semnal care indică faptul că
dozatorul funcţionează. Poate fi setat să apară cu întârziere sau imediat. Se va discuta cu specialistul
pentru a-l seta să apară imediat, GENERAL ALARM – semnal de avarie. În cazul în care nu se poate
asigura debitul prescris (SP). Nu se va introduce la semnalele de avarie la sistemul de dozare, ci va
provoca oprirea şi a celuilalt dozator, GENERAL WARN – semnal de atenţionare. Se va afişa eventual
pe interfaţă, ACTUAL FEED RATE – semnal analogic care arată dozarea. 4 mA corespunde lui 0%, iar
20 mA corespunde lui 100% și OPENING VALVE – semnal care arată deschiderea vanei de extracţie. 4
mA corespunde lui 0%, iar 20 mA corespunde lui 100%.

Adaptor sistem de dozare

C1 RESET
GENERAL ALARM

ACTUAL FEED RATE

GENERAL WARN.
READY TO START
SP (4 -20 mA)

OPENING VALVE
START/STOP

RELEASE

SCALE ON
ACK

AV B1 FG FG1
PLC

Fig. 8.6. Schimbul de semnale între PLC și adaptorul dozatorului

46
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

READY
READY TO
TO START
START

OUT
OUT (4
(4 -20
-20 mA)
mA)

No
No matter
matter
START

START

STOP
SCALE ON

ACTUAL FEED RATE

tt

Fig. 8.7. Diagrama de semnale

Observații: Semnalul de GENERAL ALARM de la un dozator trebuie să oprească toate dozatoarele.
Unele dozatoare dau și o ieșire de tip impuls. Acest impuls este dat la o cantitate dată (precizată de
furnizor) și poate fi folosit ca intrare pentru un contor pentru determinarea cantității de material
dozate o perioadă de timp. Valoarea din contor trebuie înmulțită cu numărul de kilograme pe impuls.
Pentru cantitatea zilnică, valoarea contorului la sfârșitul zilei va trebui reținută undeva, iar apoi
resetată.
În ceea ce privește valorile pentru SP acestea trebuie să țină seama de capacitatea maximă a fiecărui
dozator. Dacă se știe capacitatea maximă a dozatorului în t/h, DMAX, atunci calculele care dau SP, pentru
dozator se fac cu relațiile de mai jos.

47