Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

ΔR

ΔL

Fig. 6.3. Caracteristica de transfer a unui cuplu tensometric

Timbrele tensometrice au o caracteristică de transfer ∆𝑅 − ∆𝐿 aproape liniară (fig. 6.3). Ele au
rezistența de 100-500Ω și pot măsura deformații până la câțiva centimetri și sunt alcătuite din aliaje
Nichel - Crom (nicrom) , Nichel – Cupru - Crom -Fier (karma), Platină - Wolfram, Nichel - Cupru
(constantan).
Începând din anii 1950, când s-au pus pentru prima oară în evidenţă efecte piezorezistive în
semiconductoare, s-au dezvoltat şi elemente tensometrice semiconductoare. Caracterizate printr-un
factor de marcă net superior (50-200) faţă de cele metalice (maxim 6, uzual 2), mărcile
semiconductoare au dezavantajul unei neliniarităţi mai pronunţate, al compensării mai dificile a
erorilor de temperatură şi chiar al unor probleme mai dificile legate de dispunerea pe suprafaţa de
măsurat. Pe de altă parte, coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura este mult mai mare
decât la mărcile metalice (de cca 60 ... 100 ori mai mare la constantan), variaţia factorului de marcă de
3 ... 5 ori mai mare, iar efectul termoelectric (coeficientul Seebeck) de 10 ... 20 ori mai mare. Faptul
că există şi mărci cu coeficient negativ de variaţie a rezistivităţii poate fi fo1osit la compensarea
neliniarităţilor. Materialul semiconductor cel mai folosit (aproape în exclusivitate) este siliciul, în care
marca difuzată are lungimi de 0,02 ... 0,05 mm. Terminalele conductoare se realizează din aur, cupru,
argint sau nichel.
Conductoarele metalice trebuie să aibă variaţia rezistenţei cu temperatura cât mai mică, rezistenţa
mecanică mare (pentru a evita deformările plastice), potenţialul termoelectric de contact cu alte
conductoare neglijabil şi limita de elasticitate cât mai mare.
6.1. Principiul de funcționare al elementelor tenso-rezistive [3]
Măsurarea forţelor se poate face prin măsurarea alungirii relative (apreciată prin efortul unitar) dată de
cunoscuta relaţie:
𝜎
𝜀=𝐸 (6.1)
unde ε este deformaţia, σ- efortul unitar, E - modulul de elasticitate a lui Young.
Considerând un conductor de diametru D , lungime L şi rezistivitate  , rezistenţa sa va fi:
L
R (6.2)
D 2
4

Supus unui efort, firul îşi variază dimensiunile şi rezistenţa. Se poate scrie:
R R R
dR  dL  dD  d (6.3)
L D 

sau, ţinând seama de (6.3)

 2L L
dR  dL  dD  2 d , (6.4)
kD2 kD3 kD
32
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

unde k   / 4.
Împărţind relaţia (6.6) cu R rezultă:
dR dL 2dD d
   (6.5)
R L D 

Notând  x  dL / L şi  y  dD / D , ţinând seama de coeficientul lui Poisson    x /  y rezultă:

dR d

G  R  1  2  (6.6)
x x

Considerând d /   0 şi  x   se obţine:
dR
  (1  2  ) (6.7)
R
Pe de altă parte, trecând la diferenţe finite, rezultă că rezistenţa variază de la R la R+ΔR ca urmare a
deformaţiei  . Astfel:
R
R  R  R(1  )  (1  G ) R (6.8)
R
de unde:
R  RG (6.9)
Pentru o rezistenţă de 1 kΩ, =0.5 şi ε=1 m/m, rezultă:
R  RG  0.002
Este o variaţie mică, care fără un sistem de condiţionare, nu poate fi măsurată direct.
Deoarece calculatorul de proces poate prelua, prin modulele de intrări, doar tensiuni (eventual curenţi)
este necesar ca un sistem de condiţionare a semnalelor să realizeze conversia variaţie de rezistenţă în
variaţiei de tensiune.
Această conversie trebuie realizată astfel încât tensiunea să fie direct proporţională cu mărimea de
măsurat şi excursia de tensiune, pentru domeniul de variaţie al rezistenţei să fie cât mai mare.
Măsurarea semnalelor de ieşire de la mărcile tensometrice este una din cele mai mari provocări pentru
tehnologia senzorilor, în special în industria de cântărire.
Variaţiile relativ mici ale rezistenţei mărcii tensometrice atunci când este supusă la deformaţii, așa cum
am văzut mai sus, impun utilizarea unor adaptoare deosebit de sensibile. Adaptoarele constau din două
blocuri distincte: o schemă de măsurare de tip punte Wheatstone, în care se conectează elementele
sensibile (punte tensometrică) şi un circuit de prelucrare (amplificare şi apoi conversie în semnal util).
Conversia se poate realiza cu un simplu montaj potenţiometric (fig. 6.6) utilizând o tensiune auxiliară
U.
RT  R0 (1  m), (6.10)
unde s-a notat m  R / R0 variaţia rezistenţei, tensiune de ieşire a montajului din fig. 6.6 este:
RT 1 m
U e ( m)  U U , (6.11)
R0  RT 2m

33
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

R0

+
-
RT
Ue

Fig. 6.4. Montaj potenţiometric

sau dezvoltând în serie Taylor:

1 1 1 1
U e (m)  U  Um  Um 2  Um3   (6.12)
2 4 8 16
Ceea ce deranjează nu este atât variaţia neliniară a tensiunii de ieşire Ue (calculatoarele moderne sunt
suficient de rapide astfel încât să efectueze rapid calculele impuse de relaţia (6.12) ci faptul că excursia
de tensiune este micşorată datorită termenului 1 / 2  U care nu conţine informaţie utilă. Interesul, în cazul
conversiei analog-numerice este ca plaja de variaţie a mărimii de intrare în convertor să fie cât mai
mare:
0  U e (m)  U R pentru m  D , (6.13)
unde U R este tensiunea de referinţă a convertorului utilizat, iar D este domeniul de variaţie al mărimii
m.
Pentru a realiza aceasta tensiunea U e (m) trebuie amplificată, iar prezenţa componentei 1 / 2  U limitează
plaja în care tensiunea poate fi amplificată la:
1
[ U ,U R ] (6.14)
2
Eliminarea componentei continue se poate realiza prin montajul în punte Wheatstone din fig. 6.5.
Într-adevăr, tensiunea U e (m) , este diferenţa tensiunilor de pe două divizoare rezistive alimentate cu
tensiunea U:
R0 1 m
U e (m)  (  ) U , (6.15)
R0  RT 2 4m
sau dezvoltând în serie Taylor:
1 1 1 1
U e (m)  Um  Um2  Um3  Um4   (6.16)
4 16 64 256

34
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

Ue
RT R0

R0 R0

Fig. 6.5. Punte Wheatstone

Din relaţia de mai sus se vede că s-a eliminat componenta continuă, ceea ce îmbunătăţeşte calităţile
conversiei rezistenţă-tensiune. Unele firme includ în sistemul de măsurare un amplificator operaţional,
ca în montajul din fig. 6.6. Tensiunile care se aplică la bornele amplificatorului sunt::
U
U 
2
(6.17)
R0 RT
U   Ue U
R0  RT R0  RT

Dacă amplificatorul operaţional are o amplificare mare, atunci:

U U , (6.18)
de unde rezultă, ținând seama de relația 𝑅𝑇 = 𝑅0 (1 + 𝑚):
1
𝑈𝑒 = − 2 𝑚𝑈 (6.19)
U

R0 R0
-
+

RT R0 Ue

Fig. 6.6. Punte cu amplificator operaţional

Se obţine, pe lângă eliminarea componentei continue, şi o variaţie liniară în funcţie de mărimea de
măsurat m, ceea ce este ideal. Se pot utiliza amplificări care să satisfacă cerințele de precizie ale
modulelor de intrări analogice. Se pot atinge valori mari care să permită achiziționarea cu un convertor
cât mai plin.
În realitate, la mărcile tensometrice, variaţiile de rezistenţă sunt extrem de mici şi necesită amplificări
foarte mari, realizate cu etaje având factori foarte mari de amplificare. Dacă variaţia de rezistenţă
ΔR=mR0, pentru un material obişnuit, este de circa 5.10-4 , factorii de amplificare trebuie să fie de
valori mai mari ca R0/ΔR pentru a avea tensiuni care pot fi sesizate de modulele de intrări analogice.
Altfel semnalul de ieşire a unui sistem de condiţionare este de circa 0.2% din scala completă a unui
convertor de 16 biţi.

35
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

6.2. SISTEM DE CÂNTĂRIRE ȘI ÎNCĂRCARE ÎN CAMIOANE A CIMENTULUI.

Un exemplu tipic de traductor cu inteligență proprie este cântarul care conduce livrarea pulberilor sau
lichidelor (încărcarea în vagoane, camioane sau recipiente). Acest traductor inteligent conduce,
împreună cu o vană de încărcare, procesul de livrare.
Acesta poate avea traductoare tensometrice sau bazate pe forța Coriolis pentru a măsura greutăți sau
mase. Un astfel de cântar are o intrare sub formă de cititor, prin care este informat asupra cantității și
sortului (bon). In funcție de intrare acesta generează spre cu sistemul de conducere (AP) semnale, care
duc la executarea unor acțiuni de către automat. Înainte de începerea cântăririi cântarul trebuie să facă
tara elementului în care se încarcă pentru măsura numai cantitatea de material livrată. Mai mult
semnalele sunt modificabile software de către producătorul cântarului astfel încât să răspundă cât mai
bine la cerințele aplicației. Cântarul poate furniza informații privind deschiderea vanelor proporționale
în funcție de stadiul livrării (deschidere parțială, la început pentru evitarea loviturii de berbec,
deschidere totală, după un timp sau închidere parțială la finală pentru a asigura precizia livrării, înainte
de închiderea totală), tipul de material care se încarcă (care poate fi folosită la alegerea sursei de
livrare). Cântarul poate primi informații de la AP sau de la o structură specială de încărcare numită
pandant aflat lângă gura de încărcare și este sub controlul unui operator de livrare. Prin intermediul
unui pandant operatorul poate genera comenzi pentru apropierea unei structuri numită gură de
încărcare de structura în care se livrează, de pornire/oprire a cântăririi, de semnalizare unui defect, de
semnalizare că gura de încărcare se află pe poziție corectă etc. Automatul, la rândul său generează
semnale de blocare a gurii de încărcare atunci când procesul se desfășoară, semnale că procesul este
în curs etc. Cele mai importante semnale sunt prezentate în fig. 6.7. Descrierea schimbului de semnale
cu cântarul se va face în legătură cu diagrama de semnale din fig. 6.8.
Structura acestor semnale nu este unică, ea putând fi modificată de către diferiți furnizori. Aceștia
trebuie să pună la dispoziția proiectantului aplicației informații, care să poată duce la construirea unei
diagrame de semnale. Această diagramă de semnale va fi folosită apoi pentru elaborarea programului
de comandă pentru automatul programabil.

CÂNTAR
C_Ready

C_Sort1

C_Sort2
C_Start

S_Fault
C_Brut
C_Stop

C_Val
C_AV

C_Fin

GURA DE ÎNCĂRCARE

SISTEM ÎNCĂRCARE (AUTOMAT PROGRAMABIL)

Fig. 6.7. Semnale de la sistemul de cântărire care are mărci tensometrice

36
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

Semnalele date/primite de cântar: C_AV – Variabilă care arată că sistemul cântar este disponibil,
C_Ready – variabilă booleană care arată ca în cântar s-a introdus codul de la terminal și tara a fost
preluată. Acest semnal rămâne ridicat până la terminarea încărcării cu cantitatea introdusă prin cod.
Căderea semnalului poate să conducă la reluarea încărcării, C_Sort1/C_Sort2 – variabile booleene, care
pot fi folosite de sistem pentru a alege sortul sau buncărul din care se face încărcarea și vor fi discutate
cu producătorul, C_Fin – variabilă booleană, care va comanda deschiderea parțială a vanei de extracție
de către automat. Semnalul este folosit de automat pentru comanda unei vane proporționale cu un
semnal analogic astfel încât vana să se deschidă parțial, pentru evitarea loviturii de berbec. Semnalul
este răspunsul cântarului la semnalul C_Start primit de la automat. Căderea semnalului C_Fin se
realizează când s-a încărcat cantitatea de pe bonul introdus în cântar, C_Brut – variabilă booleană, care
va comanda deschiderea totală a vanei de extracție de către automat. Semnalul apare după o perioadă
de timp t care este setată la cântar. Căderea semnalului C_Brut se realizează în funcție de încărcarea
mașinii (la un anumit procent din cantitatea încărcată) și C_Val – Variabilă reală egală cu cantitatea
livrată la un moment dat.
Semnalele primite de cântar: C_Start – variabilă booleană, care va comanda pornirea procesului de
încărcare și ridicarea de către cântar a semnalului C_fin, C_Stop – variabilă booleană, care va
comanda oprirea procesului de încărcare, reinițializarea cântarului. Se pot, după un timp, valida
comenzile pentru gura de încărcare, S_Fault – Variabilă booleană care arată ca în sistemul de
conducere a intervenit o avarie.
C_AV Sistem de masura OK
Semnal de la cântar

C_Ready S-a introdus codul, tara preluată

C_Sort1/C_Sort2 Se doreste incarcare din diferite buncăre

C_Start Pornirea cantaririi

Semnal de la PLC

C_fin Semnal de deschidere fina a vanei de extractie

C_brut Semnal de deschidere totala a vanei de extractie

C_Stop Oprirea cantaririi

REL_PAND
Semnal de la PLC de eliberare a comenzilor
de pe pandant

Introducerea cartelei S-a teminat incarcarea

Fig. 6.8. Diagrama de semnale pentru sistemul de cântărire cu mărci tensometrice

37
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

Se observă că dacă cântarul este pregătit și trimite spre automat semnalul C_Ready, adică a fost introdus
codul și gura de încărcare a fost poziționată pe containerul în care se încarcă se poate da de la gura de
încărcare, prin intermediul automatului semnalul de începere a încărcării C_Start. Acest semnal va
determina blocarea gurii de încărcare și sistemul va trimite spre vanele sistemului de încărcare un
semnal de deschidere parțială a vanei de extracție (C_Fin), iar după un timp un semnal de deschidere
totală (C_Brut). Această secvență este necesară pentru evitarea loviturii de berbec în vasul în care se
încarcă. Sistemul cântarului supraveghează încărcarea și atunci când se apropie de cantitatea finală
coboară semnalul C_Brut ceea ce determină o reducere a deschiderii vanei de extracție pentru a pute
decela mai bine atingerea cantității finale. Când aceasta a fost atinsă se oprește încărcarea. La generarea
semnalului C_Stop se eliberează mișcarea gurii de încărcare și sistemul rămâne pregătit pentru o nouă
încărcare.
Se vede că, în afara unui semnal analogic proporțional cu cantitatea de material livrată, care nu este
folosită doar ca indicație, sistemul de adaptare al traductorului de greutate schimbă multe semnale cu
automatul care conduce descărcarea. Este un exemplu tipic de dotare a adaptoarelor cu posibilități
inteligente de participare la realizarea unei automatizări.

38
 Traductoare și sisteme de măsură utilizare în automatizări industriale

7. SISTEME DE MĂSURĂ CU TRADUCTOARE DE PRESIUNE

Pentru lămurirea noțiunii de presiune se pornește de la definiția sa: forța exercitată pe unitatea de
suprafață:
𝐹
𝑝= , (7.1)
𝐴
sau din teoria cinetico-moleculară:
𝑁𝑘𝑇
𝑝= (7.2)
𝑉
Sunt folosite diferite denumiri ale noțiunii de presiune: presiunea absolută (p) este măsurată față de
vidul perfect, presiunea manometrică (pm = p-pa) este o presiune relativă la presiunea atmosferică (pa)
și presiunea vacummetrică (pv) se definește tot în raport cu presiunea atmosferică (pv=pa-p).
În sistemul internațional presiunea se măsoară în pascali (Pa), dimensiunile acestei mărimi derivate
sunt N/m2. Alte unități folosite sunt: bar (1 bar=0.1Pa), atmosferă tehnică at (1at=9.8 104Pa), atmosferă
fizică atm (1atm=101325Pa), milimetri coloană Hg (1mmHg=133.322Pa) și milimetri coloană de H2O
(1 mmH2O=9.806Pa).

p>pa pa

Fig. 7.1. Măsurarea presiuni cu ajutorul unui tub în formă de U

Referitor la fig. 7.1, unde p>pa se obține:
𝑝𝑚 = 𝑝 − 𝑝𝑎 = 𝜌𝑔ℎ (7.3)
unde ρ este densitatea lichidului.
Presiunea se măsoară cu traductoare cu lichid, traductoare cu element elastic etc.
Traductoarele cu lichid se bazează pe echilibrarea presiunii de măsurat cu ajutorul unei coloane de
lichid manometric (apă, mercur, alcool, glicerină etc.) utilizându-se o riglă gradată.
Traductoarele cu element elastic conțin un element elastic (arc, tub manometric etc.), care se
deformează proporțional cu valoarea presiunii de măsurat. Deformarea elementului elastic este
preluată cu ajutorul unui adaptor cu ieșire în mărime electrică, care poate fi tensiune sau curent. Cele
mai răspândite adaptoare sunt cele rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice sau capacitive.
Un senzor de presiune utilizat pe scară largă este presostatul. El conține o capsulă cu burduf sau
element cu piston și arc, care se deplasează proporțional cu presiunea. Sub acțiunea elementului elastic
se închide/deschide un contact electric atunci când este atinsă o anumită presiune. Acesta poate avea
un histerezis, adică un interval în jurul valorii de acțiune, cunoscut sub numele de bandă moartă, în
interiorul căreia mici schimbări de presiune nu influențează starea contactului.
În tehnica automatizărilor industriale utilizarea presostatului se face în:

39