Mecanica Fluidelor curs AR IFR

CURGEREA FLUIDELOR
5.Regimuri de curgere............................................................................................................................. 1
5.1.Curgere interioară, în regim permanent, prin conducte circulare ................................................... 1
5.2. Determinarea coeficientului de frecare Darcy................................................................................. 4
5.3.Rezistența la curgere opusă de un sistem de conducte circulare..................................................... 6
5.3.1.Determinarea modulului de rezistenţă hidraulică ........................................................................ 6
5.3.2.Determinarea modulului echivalent de rezistenţă hidraulică, pentru sisteme de conducte .... 7
Aplicații ................................................................................................................................................... 9

CURGEREA FLUIDELOR

5.Regimuri de curgere

Regimurile de curgere ale unui fluid sunt:

- laminar, mișcarea are loc la viteze mici și se desfășoară în straturi paralele, fără pulsații
ale vitezei și presiunii;
- turbulent, mișcarea particulelor de fluid este dezordonată, după traiectorii neregulate.
Intre cele două regimuri principale se consideră și o zonă de regim tranzitoriu, în care curgerea
împrumută caracteristici de la ambele regimuri principale.
Regimul de curgere se stabilește cu ajutorul numarului Reynolds, Re.
Numărul Reynolds, Re, este adimensional şi reprezintă raportul dintre forţele de
vâscozitate şi forţele de inerţie care acționează asupra unui fluid.
Intr-o conductă circulară avem relația:
𝑣∙𝐿 (5.1)
𝑅𝑒 =
𝜈

unde v-viteza, [𝑚/𝑠];

L-o lungime caracteristică curgerii, [m];
ν – vâscozitatea cinematică, [𝑚2/𝑠].

5.1.Curgere interioară, în regim permanent, prin conducte

circulare
Numărul Reynolds, Re, pentru o conductă circulară este dat de relația:

1
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

v∙𝐷 (5.2)
𝑅𝑒 =
𝜈

unde v-viteza medie în conductă, [m/s];

D-diametrul conductei, [m];
ν – vâscozitatea cinematică, [𝑚2/𝑠].

In funcție de valoarea numărului Re, regimul de curgere este:

𝑅𝑒≤2300 Regim laminar

2300 < 𝑅𝑒 < 4000 Regim tranzitoriu

4000 ≤ 𝑅𝑒 Regim turbulent

In cazul curgerii laminare, distribuția vitezelor este parabolică, așa cum apare în Fig.5.1.
Viteza variază de la valoarea zero, pentru particulele în contact cu suprafața interioară a
conductei, până la valoarea maximă, care se atinge în axul conductei.

In cazul regimului turbulent, viteza variază mai puțin, valoarea maximă se atinge pe o
zonă mai largă a secțiunii și este mai mică decât în cazul laminar. In zona adiacentă a suprafeței
interioare a conductei se formează un strat limită laminar.

Fig. 5.1 Distribuția de viteze pe secțiunea transversală a unei conducte circulare, în functție
de regimul de curgere
Regimul turbulent de curgere are trei sub-zone: netedă, tranzitorie și rugoasă. In Fig.
5.2. se indică sub-zona de curgere turbulentă, în funcție de grosimea stratului limită laminar
raprtată la rugozitatea absolută a conductei.

2
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

Fig.5.2. Aspectul substratului laminar în raport cu peretele conductei, în cele trei sub-zone de
curgere turbulentă

Fig.5.3.Sub-zonele de curgere turbulentă în funcție de numărul Reynolds, Re, și de

coeficientul de frecare Darcy, λ

In funcție de grosimea stratului laminar, 𝛿, și de rugozitatea suprafeței interioare a

conductei, k, (Fig.5.2) se pot identifica trei sub-zone de curgere turbulenta:
✓ Turbulent netedă;

3
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

✓ Turbulent tranzitorie;
✓ Turbulent rugoasă.

Din Fig. 5.3 se observă că în sub-zona de curgere turbulent rugoasă, coeficientul de

frecare Darcy rămâne constant în raport cu numărul Re, spre deosebire de celelalte două sub-
zone, în care coeficientul de frecare variază foarte mult. Parametrul folosit în reprezentarea
câmpurilor din Fig.5.3 este raportul dintre raza conductei, D/2, și rugozitatea absolută, k.

5.2. Determinarea coeficientului de frecare Darcy

Determinarea coeficientului de frecare Darcy se poate face în două moduri:
1. analitic;
2. grafic.

1.Determinarea grafică a coeficientului de frecare Darcy

Se cunosc:
➢ Diametrul conductei, D;
➢ Materialul din care e confecționată conducta, deci si rugozitatea suprafeței interioare a
conductei, k
Se determină numărul Re.
Se citeste λ pe diagrama Moody, in dreptul numarului Re calculat, in functie de
rugozitatea relativă k/D.

2.Determinarea analitica a coeficientului de frecare Darcy

Se cunosc:
➢ Diametrul conductei, D;
➢ Materialul din care e confectionata conducta, deci si rugozitatea suprafetei
interioare a conductei, k
Se determină numarul Re și se stabilește regimul de curgere. Pentru fiecare regim, se
recomandă anumite formule pentru calculul coeficientului λ. Astfel:

a. Regim laminar
Coeficientul Darcy se calculeaza cu relația Hagen Poiseuille:
64 (5.3.)
λ=
𝑅𝑒

4
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

b. Regim turbulent
Se determină mai întâi Numărul Moody, Mo, care indică sub-zona de curgere
turbulentă prin conductă:
k (5.4.)
𝑀𝑜 = Re ∙ ∙ √𝜆𝑜
𝐷
unde λo=0,02;
D-diametrul conductei, [m];
k – rugozitatea absolută, [m]
In funcție de valoarea numărului Mo, avem una dintre cele trei sub-zone:

Mo≤14 Regim turbulent neted

14 < Mo < 200 Regim turbulent tranzitoriu
Mo≥ 200 Regim turbulent rugos

In Tabelul 1 sunt date câteva relații recomandate pentru calculul coeficientului de

frecare Darcy, λ, in regim turbulent.

Tabel 1 relații de calcul al coeficientului Dacry

Domeniul în care Numele

se află numărul Sub-zona de curgere Relație recomandată atribuit
Mo relației

𝑀𝑜 ≤ 14 turbulent netedă Blasius

14 < 𝑀𝑜 < 200 turbulent tranzitorie Frenkel

turbulent rugoasă Nikuradse-

𝑀𝑜 ≥ 200
Prandtl

c. Regim tranzitoriu
Când numărul Reynolds este cuprins în domeniul: 2300 < Re < 4000, regimul de
curgere este considerat tranzitoriu, deci curgerea are caracteristici de trecere de la laminar la
turbulent.
In acest caz, se calculeaza λ atât pentru cazul laminar , cât și pentru cazul turbulent neted și
se face media aritmetică a celor două valori.

5
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

5.3.Rezistența la curgere opusă de un sistem de conducte circulare

5.3.1.Determinarea modulului de rezistenţă hidraulică
In zona de curgere turbulent rugoasă pierderile de sarcină sunt proporționale cu pătratul
vitezei, deci și cu pătratul debitului.

Se consideră un fluid incompresibil, pentru care poate scrie relația:

𝑅 (5.5.)
2
∑ ℎ𝑟 = 𝑀𝑄
𝐴

unde M-modulul de rezistenţă hidraulică, calculat în funcție de dimensiunile geometrice

ale conductei, de rugozitatea materialului din care e confecționată și de echipamentele pe care


le are montate, m −5 s 2 . 
În zona turbulent rugoasă, modulul de rezistenţă rămâne constant în raport cu
numărul Reynolds, deci în raport cu debitul.

Expresia modulului de rezistenţă hidraulică, pentru un tronson de conductă circulară,

se deduce din formulele care dau pierderile de sarcină lineare şi locale. Fie un tronson de
conductă de diametru Dt şi lungime Lt. Dacă se cunosc coeficientul de rezistenţă hidraulică
lineară Darcy,  , şi coeficienţii de pierdere de sarcină locală,  i , pierderea de sarcină pe
tronson va fi:

𝑛
𝐿𝑡 𝑣 2 𝑣2
ℎ𝑟𝑡 = ℎ𝑙𝑖𝑛𝑒𝑎𝑟 + ℎ𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙 =𝜆 + ∑ 𝜉𝑖 (5.6)
𝐷𝑡 2𝑔 2𝑔
𝑖=1

S-a considerat că pe tronson există n secţiuni în care apar pierderi de sarcină locale, adică
secţiuni în care sunt montate vane, robinete de reţinere, coturi, racorduri sau orice alt echipament care
modifică secţiunea de trecere sau direcţia de curgere a fluidului. Viteza medie a fluidului pe tronson, v,
se poate exprima în funcţie de debit, dacă se utilizează ecuaţia de continuitate, scrisă pentru fluide
incompresibile. Pentru un tronson de conductă de secţiune circulară, prin care circulă un debit Qt, viteza
medie este: Primul pas în determinarea acestui coeficient este aflarea numarului Reynolds:

6
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

Toate mărimile care intră în expresia modulului de rezistenţă sunt independente de

debit, inclusiv coeficientul Darcy. În zona de curgere turbulent rugoasă, coeficientul Darcy nu
variază cu numărul Reynolds, ci depinde numai de rugozitatea relativă a conductei. Rezultă
că modulul Mt va rămâne constant, în această zonă, indiferent de valoarea debitului.

➢ rugozitatea absolută , k, [mm];

➢ rugozitatea relativă , k/D, [-].

𝑄𝑡 4𝑄𝑡
𝑣= = (5.7)
𝐴𝑡 𝜋𝐷𝑡 2

unde At –aria secţiunii transversale a tronsonului de conductă.

Înlocuind expresia (3.15) în (3.14) se obţine relaţia:

𝑛
8 𝐿𝑡 1
ℎ𝑟𝑡 = 2 (𝜆 5 + ∑ 𝜉𝑖 4 ) 𝑄 2 = 𝑀𝑡 𝑄 2 (5.8)
𝜋 𝑔 𝐷𝑡 𝐷𝑡
𝑖=1

Deci:
𝑛
8 𝐿𝑡 1 (5.9.)
𝑀 = 2 (𝜆 5 + ∑ 𝜉𝑖 4 )
𝜋 𝑔 𝐷𝑡 𝐷𝑡
𝑖=1


−5 2
unde M-modulul de rezistenţă hidraulică, m s 

5.3.2.Determinarea modulului echivalent de rezistenţă hidraulică, pentru

sisteme de conducte

Modulul echivalent al unei rețele hidraulice, se calculează în funcţie de modul de

cuplare a tronsoanelor de conducte.
In cazul cuplării în serie a conductelor, debitul care trece prin fiecare tronson este
acelaşi, dar pierderile de sarcină se cumulează.

7
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

M
1
M
2
D
1

D
2
Q =Q =Q=ct
1 2
L
1 L hr=h +h
2 r1 r2

h h
r2
r1
h
r

Fig.5.4. Montajul în serie a două tronsoane de conducte

Pentru m tronsoane înseriate, modulul echivalent va fi dat de relaţia:

m (5.10.)
M e serie =  Mt
t =1

Atunci când cuplajul se face în paralel, pierderile de sarcină rămân aceleaşi pe fiecare
tronson, între punctele de ramificaţie şi confluenţă, dar debitele sunt diferite, dacă tronsoanele
sunt diferite.
h
r

D L M
1 1 1
Q
1
Q +Q =Q
1 2

Q
2
h =h =h
D L M r1 r2 r
2 2 2

h
r

Fig.5.5. Montajul în paralel a două tronsoane de conducte

Pentru n tronsoane montate în paralel, modulul echivalent se determină cu formula:

8
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

1 n 1 (5.10.)
= 
M e  paralel t =1 Mt

Modulul de rezistenta hidraulica echivalent pentru n conducte montate in paralel,

reprezinta modulul unei conducte echivalente, prin care ar trece debitul total, Q.
In Fig.5.6. este dat un exemplu de montare a conductelor în serie și în paralel. De la
bazinul de aspirație, BA, pornesc două conducte de pompare, montate în paralel, până în
punctul de confluență C. Aceste conducte sunt montate în serie cu conducta unică ce pornește
din C și ajunge la bazinul de refulare, BR.

Fig.5.6 . Montajul în paralel a două pompe. Diferitele tonsoane de conducte sunt

montate atât în în serie, cât și în paralel.

Aplicații

1.Printr-o conductă circulară, de diametru 𝐷 = 25 𝑚𝑚, curge apă cu debitul 𝑄 =

2
20 𝑙/𝑚𝑖𝑛. Vâscozitatea cinematică a apei, la temperatura de lucru, este 𝜐 = 10−6 𝑚 ⁄𝑠. Să se
stabilească regimul de curgere.
Răspuns: 𝑅𝑒 = 2085, regim laminar

9
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

2.Rezervorul cu apă din instalația din Fig. 5.7 are sarcina constantă, la valoarea 𝐻 =
2𝑚. Apa se scurge în atmosferă printr-o conductă orizontală, cu diametrul 𝑑 = 40 𝑚𝑚 și
lungimea 𝐿 = 7 𝑚. Coeficientul de frecare Darcy este 𝜆 = 0,03, iar coeficienții de pierdere de
sarcină locală sunt: 𝜉1 = 0,3 pentru secțiunea de intrare în conductă și 𝜉2 = 0,2 pentru robinet
deschis complet.

Fig. 5.7
Să se calculeze debitul care se scurge prin conductă. Cum se modifică acest debit dacă
robinetul se închide parțial, astfel încât coeficientul de pierdere de sarcină locală corespunzător
robinetului devine 𝜉2 , = 2?

Răspuns: 𝑄 = 3,03 𝑙/𝑠. După închiderea parțială a robinetului, debitul devine 𝑄 , = 2,69 𝑙/𝑠

3. Să se calculeze coeficientul de frecare Darcy pentru o conductă cu diametrul 𝑑 =

𝑙
0,25 𝑚 prin care curge apă cu debitul 𝑄 = 185 𝑠. Vâscozitatea cinematică a apei, la
2
temperatura de lucru, este 𝜐 = 10−6 𝑚 ⁄𝑠. Conducta este metalică și rugozitatea absolută este
𝑘 = 0,4 𝑚𝑚. Se va considera valoarea inițială 𝜆0 = 0,02.
Care este eroarea relativă, e, dacă pierderea liniară de sarcină se calculează cu 𝜆0 =
0,02 , în loc de valoarea determinată, 𝜆? Lungimea conductei este de 10m.
Să se compare valoarea 𝜆 obținută prin calcul, cu valoarea citită pe diagrama din Anexa 1.
Răspuns: 𝜆 = 0,22; 𝑒 = 10 %

4.Dintr-un rezervor închis, reprezentat în Fig. 5.4, apa curge printr-o conductă compusă din
două tronsoane diferite, cu caracteristicile: 𝐷1 = 0,35 𝑚; 𝐿1 = 1,5 𝑚; 𝜆1 = 0,018 și 𝐷2 = 0,3 𝑚; 𝐿2 =
1 𝑚; 𝜆1 = 0,03. Cota suprafeței libere a apei în rezervor este
𝑧𝐴 = 2 𝑚, iar cota secțiunii aval a conductei este 𝑧𝑅 = 1,5 𝑚. Presiunea atmosferică este 𝑝𝑎𝑡𝑚 =

10
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

1 𝑏𝑎𝑟. Ce presiune absolută trebuie exercitată la suprafața liberă a apei din rezervor, 𝑝𝐴 , pentru ca
3
debbitul să fie 𝑄 = 0,36 𝑚 ⁄𝑠.

𝑝𝐴
A

𝑧𝐴
𝐷1 ; 𝐿1 ; 𝜆1
𝑝𝑎𝑡𝑚

𝐷2 ; 𝐿2 ; 𝜆2 𝑧𝑅

Răspuns: 𝑝𝐴 = 1,1 𝑏𝑎𝑟

11
Mecanica Fluidelor curs AR IFR

Anexa 1
Diagrama Nicuradze

12