MECANISME

Curs 14

SINTEZA MECANISMELOR
SINTEZA (PROIECTAREA) MECANISMELOR PLANE CU BARE
Sinteza mecanismelor se referă la determinarea mecanismului (lungimile
elementelor, poziţiile bazelor, unghiurile de sudură) care corespunde condiţiilor
impuse prin tema de proiectare.
Iniţial se realizează o sinteză structurală, prin care se determină schema
structurală cea mai simplă pentru problema dată; pentru schema structurală
aleasă pot rezulta mai multe mecanisme.
În funcţie de condiţiile impuse prin tema de proiectare, se poate realiza o
sinteză:
 geometrică,
 cinematică,
 cinetostatică,
 dinamică,
  combinată.
Dintre problemele de sinteză se menșionează două, şi anume:
 determinarea mecanismului la care elementul condus reproduce o lege
dată de mişcare, pentru o anumită lege de mişcare a elementului
conducător, numită sinteza mecanismelor de transmitere (mecanisme
generatoare de funcţii );
 determinarea mecanismului la care un punct din planul unui element cu
mişcare complexă reproduce o traiectorie dată, în funcţie de o anumită
lege de mişcare a elementului conducător, numită sinteza mecanismelor
de ghidare (mecanisme generatoare de traiectorii).

TEOREMA DE EXISTENŢĂ A MANIVELEI (GRASHOF)

Un element este numit manivelă dacă execută rotaţie completă şi se numeşte
balansier dacă mişcarea de rotaţie nu este completă.
Teorema lui Grashof pentru mecanismul patrulater articulat se referă la condiţia
de existenţă a manivelei și a fost studiată la capitolul de mecanisme plane
articulate.
Se reamintește enunțul: Pentru ca un mecanism patrulater articulat să admită
cel puţin o manivelă este necesar şi suficient ca suma dintre lungimile celui mai
scurt element cinematic şi a celui mai lung, să fie mai mică decât suma
lungimilor celorlalte două elemente cinematice.
Elementul cu lungimea cea mai mică este manivela.
Se consideră mecanismul patrulater articulat plan din Fig. 1. Se consideră
lungimile:

Dacă
elementul l1 este manivelă.

Fig. 1
Pentru cazul macanismului manivelă-culisă translantă din Fig. 2, se notează
lungimea elementului AB cu l1, lungimea elementului BC cu l2 şi
excentricitatea dintre culisă şi dreapta orizontală ce trece prin cupla de rotație
A se notează cu e.
 Fig.2
Pentru ca elementul 1 să fie manivelă trebuie îndeplinită condiţia:

Poziţiile critice ale mecanismelor sunt acele poziţii particulare în care unele
proprietăţi ale mecanismului în funcţionare se modifică brusc. Existenţa acestor
poziţii în mecanismele elementare închise (caracterizate printr-un singur contur
închis) pot cauza modificarea instantanee a gradului de mobilitate M , sau anularea
unor mişcări exterioare, ceea ce poate determina blocarea mecanismului sau
nedeterminarea cinematică. În cazul mecanismului patrulater articulat plan (Fig. 1)
aceste poziţii apar atunci când trei din cele patru cuple cinematice sunt coliniare.
 TEOREMA LUI ROBERT-CEBÎŞEV
Aceeaşi curbă de bielă poate fi generată de puncte aparținând bielelor a trei
mecanisme patrulatere articulate diferite, adoptându-se acel mecanism care
corespunde şi altor condiţii impuse.Se consideră mecanismul patrulater articulat
(ABCD) cu punctul E de bielă caretrasează o curbă de bielă (Γ) (Fig. 3).
 Fig. 3

Se construiesc două paralelograme: EFAB şi ECDG (Fig. 3). Pe laturile EF şi

EG se construiesc două triunghiuri asemenea cu triunghiul BCE: triunghiul FEH şi
triunghiul EGI.
Se construieşte paralelogramul HEIJ, determinându-se punctul fix J.
Se obţin trei mecanisme patrulatere articulate – ABCD, AFHJ, DGIJ – ce
trasează aceeaşi curbă de bielă Γ , cu ajutorul punctului E de pe biele.
 SINTEZA MECANISMULUI PATRULATER ARTICULAT PENTRU
CINCI PUNCTE IMPUSE PE O TRAIECTORIE
Ca date cunoscute, în cadrul acestei sinteze se impun cinci puncte pe o anumită
traiectorie (Γ) - 𝐸1 (𝑥𝐸1 ;𝑦𝐸1 ) ; 𝐸2 (𝑥𝐸2 ;𝑦𝐸2 ) ; 𝐸3 (𝑥𝐸3 ;𝑦𝐸3 ) -; 𝐸4 (𝑥𝐸4 ;𝑦𝐸1 ) ;
𝐸5 (𝑥𝐸5 ;𝑦𝐸5 ) , prin care să treacă un punct de bielă al unui mecanism patrulater
articulate (Fig. 4 ). Se cer dimensiunile laturilor mecanismului patrulater articulate,
unghiul de sudură al bielei (δ) şi poziţiile bazelor.
̂ = 𝛿.
Notăm AB=a, BE=b, BC=c, CD=d, 𝐶𝐵𝐸
Fig.4 [3]
 Dacă considerăm originea sistemului de axe în punctul A, există 7 date
necunoscute necesare pentru determinarea mecanismului patrulater articulat:
a, b, c, d ,𝒙𝟐 , 𝒚𝟐, 𝜹.
Deoarece se impun numai 5 puncte pe curba (Γ ) se pot scrie 5 ecuaţii, deci se
pot determina numai 5 necunoscute din cele 7 existente [3].
Se adoptă: a,b ,
Se calculează: c,d , 𝒙𝟐 , 𝒚𝟐, 𝜹, unde 𝒙𝟐 , 𝒚𝟐, sunt coordonatele punctului C.
Se scriu următoarele sume vectoriale:
̅̅̅̅
AB + ̅̅̅̅ ̅̅̅̅
BE = AE (1)
̅̅̅̅
AC = ̅̅̅̅
AB + ̅̅̅̅
BC = ̅̅̅̅
AD + ̅̅̅̅
𝐷𝐶 (2)
Se proiectează pe axele Ox şi Oy relaţia (1), pentru cele 5 puncte impuse – E1,
E2, E3, E4, E5. [3]
Se obține, succesiv:
[3]
[3]
[3]
[3]
 BIBLIOGRAFIE
1. Constantin Anca- Mecanisme. Note de curs, 2017, http://e-learning.univ-ovidius.ro/, 2016.
2. Constantin Viorica, Palade Vasile- Organe de maşini şi mecanisme, Editura fundaţiei
universitare“Dunărea de Jos” Galaţi, 2004.
3. Creţu S.M.- Mecanisme. Analiză structurală. Teorie şi aplicaţii, Editura SITECH, Craiova, 2010,
https://mecanismeucv.files.wordpress.com/2012/03/carte-mecanisme-analiza-structurala-teorie-si-
aplicatii-s-m-cretu.pdf.
4. Grama Ion-Mecanisme Ed. Virom, Constanţa 2007,
5. Manafi Niculae -Bazele mecanicii aplicate. Mecanisme plane, UPB, București, 2011,
http://cursmecanica.blogspot.ro/.
6. Manolescu N. ș.a.-Teoria mecanismelor și a mașinilor, EDP., București, 1972.
7. Petrescu Florian Ion - Îndrumar de laborator de teoria mecanismelor, USA, 2012,
https://www.researchgate.net/publication/282909063_Indrumar_de_laborator_de_teoria_mecanismelor_20
12_Romanian_Edition