Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2018 – 2019
Prof. dr. ing. Ion Vișa
Structura cursului
1. Notiuni generale despre Mecanisme
2. Mecanisme articulate
2.1 Structura mecanismelor articulate
2.2 Modelarea structurala ca
Sisteme Mecanice Multicorp - SMM
MultiBody Systems – MBS
2.3 Cinematica prin
Metoda Sistemelor Multicorp
( MultiBody Systems Method )
2.4 Dinamica prin
Metoda Sistemelor Multicorp
3. Mecanisme cu roti dintate
3.1 Clasificare si Raport de transmitere
3.2 Angrenaje cu axe fixe – geometrie
3.3 Mecanisme complexe cu axe fixe
3.4 Angrenaje planetare
3.5 Unitati planetare
3.6 Mecanisme planetare complexe
4. Mecanisme cu cama.
4.1 Clasificare
4.2 Cinematica - dinamica
1. Noțiuni generale despre mecanisme
1.3 Mecanism
1.1 Definire și rol funcțional în produse
si miscare relativa
F6 Preluarea fortelor
Exemple de mecanisme înglobate în produse:
P1. Produsul Automobil
P1. Automobil - Mecanism de suspensie și direcție față
P1. Automobil - Mecanismul motorului cu ardere internă
Mecanisme
came –supape
Mecanism arbore
cotit- arbore cu came
Mecanism
piston – arbore cotit
P1. Automobil - Mecanism de transmitere a puterii
mecanice la roțile motoare ale automobilului
P2. Produsul avion contine o mare diversitate de mecanisme al caror rol
functional este determinat de functionalitatile specifice avionului: rulare la
sol, decolare / aterizare ; deplasare in aer dupa diferite traiectorii
P3. Produsul Încărcător frontal
P4. Produsul Robot
P5. Produsul Platformă Stewart
P6. Produsul Sistem de orientare PV
P7. Produsul Centrală eoliană
CONCLUZIE
dintate),
impuse produselor.
1.2 Elementul și cupla cinematică
Exemple:
Exemplu:
- Mobilitatea cuplei f
fij = 2 (Sx, θy), cij = 4 (Fy, Fz, Mx, Mz), fij + cij = S = 6
1.3 Mecanism
C
C C
A A
B A B B
a) b) c)
1.3.2 Mobilitatea mecanismului (M)
Mobilitatea mecanismului reprezinta numarul miscarilor
independente introduse din exterior.
M = numar intreg ≥ 1
M = S (nel - 1) - Σcij
în care:
S = spațiul mecanismului
nel = numărul de elemente ale mecanismului
Σcij = suma constrângerilor cuplelor mecanismului
1.3.3 Transmiterea determinată a forțelor
În mecanisme există:
Analiza și Sinteza
Definire
ramificate etc.
1. Cuple multiple
2. Mobilități pasive
3. Elemente pasive
4. Mobilități de reglaj
Exemple
CUPLE MULTIPLE
Fie
D
4
3 6 B
Fin
C 2
5
A
1
MOBILITATI PASIVE
2.2 Modelarea structurală prin Metoda Sistemelor Multicorp
ncmin ≤ nc ≤ nel
Algoritmul de definire a unui sistem mecanic ca sistem multicorp cu număr
minim de corpuri are etapele:
Date inițiale:
• Spațiul mișcării S
• Mobilitate M
• Numărul de corpuri nc
• Tip cuple cinematice
Etape:
• Identificare tipuri de constrângeri geometrice între corpuri
• Calcul număr total de constrângeri geometrice între corpuri
• Identificare lanțuri cinematice distincte
• Identificare mecanisme distincte prin alegerea bazei și a modului
de acționare
Exemplu de concepere a unui sistem mecanic prin MBS
Date inițiale:
• Spațiul mișcării S=3
• Mobilitate M=1
• Numărul de corpuri nc=3
• Tip cuple cinematice R (rotație)
Etape
• Identificare tipuri de constrângeri geometrice între corpuri
r=1
r=2
• Calcul număr total de constrângeri geometrice între corpuri
Σr = S (nc – 1) – M = 3 (3-1) – 1 = 5
• Identificare lanțuri cinematice distincte
și a modului de acționare
2.3 Modelarea cinematica prin metoda MBS
Obiectivul general:
date initiale:
schema structurala a sistemului multicorp
+ modelul geometric cu valori necunoscute ale unora dintre
parametrii geometrici
+ marimi cinematice impuse unor corpuri sau unor puncte ale
acestora
se determina:
valorile parametrilor geometrici initial necunoscuti sau alesi
arbitrari
Etapele modelarii cinematice prin metoda MBS
Sistem de referinta fix 0XYZ in care se studiaza miscarea tuturor corpurilor mobile
- Sistem de referinta atasat corpului fix 1, notat 01X1Y1Z1 (de regula tot 0XYZ)
Modalitati de definire
Puncte: prin coordonate
Drepte: printr-un punct si un vector sau prin 2 puncte
Curbe: prin parametrii specifici
Suprafete: prin coordonate si vectori
b) Definirea modelului geometric al sistemului multicorp
Un vector al corpului “i” se defineste prin componente, sau prin doua puncte
c) Definirea pozitiei corpurilor in sistemul de referinta de baza
Pozitia unuei sistem de referinta in raport cu sistemul fix OXYZ este descrisa prin
pozitionarea originii Oi in raport cu O, adica coordonatele Xoi , Yoi , Zoi si orientarea
sistemului OiXiYiZi in OXYZ.
𝒄𝒐𝒔(𝒙𝒊 , 𝒙) 𝒄𝒐𝒔(𝒚𝒊 , 𝒙)
𝑴𝒊𝟎 =
𝒄𝒐𝒔(𝒙𝒊 , 𝒚) 𝒄𝒐𝒔(𝒚𝒊 , 𝒚)
𝒄𝒐𝒔& 𝒊 −𝒔𝒊𝒏& 𝒊
𝑴𝒊𝟎 =
𝒔𝒊𝒏& 𝒊 𝒄𝒐𝒔& 𝒊
Unghiurile Bryant
In acest caz orientarea este descrisa prin trei rotatii relative succesive prin care se
ajunge de la sistemul fix la cel mobil.
𝑖
𝑋𝑃𝑖 𝑋𝑂𝑖 𝑋𝑃𝑖
𝑌𝑃𝑖 = 𝑀𝑖 𝑌𝑂𝑖 & 𝑌 𝑖
𝑃𝑖
1 0 0 1 1
Y Y
O O X
Miscare spatiala
Date initiale:
(𝑖)
& 𝑃𝑖
𝑋 &𝑋𝑂𝑖 &𝑋𝑃𝑖
(𝑖)
&𝑌𝑃𝑖 = &𝑌𝑂𝑖 + [𝑀𝑖0 ] 𝑌
& 𝑃𝑖
&𝑍𝑃𝑖 & 𝑂𝑖
𝑍 (𝑖)
&𝑍𝑃𝑖
𝑖
[𝑃𝑖 ] = 𝑂𝑖 + [𝑀𝑖0 ][𝑃𝑖 ]
𝑖
[𝑃𝑖 ] = 𝑇𝑖0 [𝑃𝑖 ] ; [Ti] - operator
e) Alegerea coordonatelor generalizate
Coordonate generalizate :
Exemple:
Pentru plan: [𝑞]𝑖 &= [𝑋0𝑖 &𝑌0𝑖 &𝜑𝑖 ]&𝑇𝑖
Pentru spatiu: [𝑞]𝑖 &= [𝑋0𝑖 &𝑌0𝑖 &&𝑍0𝑖&& 1 & 2 & 3 ]&𝑇𝑖
unde & 1 & 2 & 3 sunt unghiuri relative (Euler, Cardan)
sau unghiuri absolute
In studiul cinematic, coordonatele generalizate sunt marimi
necunoscute
𝑔= 𝑔𝑖 = S(nc – 1)
f. Definirea analitica a constrangerilor geometrice
intre corpurile “i” si “j” (cu: 1 ≤ & 𝑐𝑖𝑗 ≤ 𝑆 − 1) se descrie analitic prin cij
“j”).
Etape:
E1. Date initiale
- modelul structural al constrangerii geometrice
- modelul geometric al corpurilor “i” si “j”
- coordonate generalizate
E2. Definirea conexiunii dintre corpuri
E3. Exprimarea analitica a conexiunii si verificarea conditiei:
numarul de ecuatii scalare = cij
E4. Deducerea explicita a ecuatiilor scalare ca functii de datele initiale
Se deduc formele analitice pentru urmatoarele restrictii:
- in plan: R, T, RR, RT
- in spatiu: S, Cil, SS, SR, RR
Constrangerea de tip R in plan
Date de intrare: (param. geometrici)
Coordonate:
Constrangerea de tip T in plan
Date de intrare: (param. geometrici)
Coordonate:
Constrangerea de tip RR in plan
Coordonate:
Constrangerea de tip RT in plan
Aria
Coordonate:
Constrangerea de tip S in spatiu
Constrangerea de tip Cil in spatiu
Date de intrare:
Constrangeri de tip:
SS, SR, RR in spatiu
g) Definirea analitica a constrangerilor cinematice
• Constrangerile cinematice sunt definite prin miscarile independente de
intrare dintre corpuri
S(nC – 1)
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
- Intre coordonatele generalizate exista legaturi exprimate prin:
Observatie:
Sistemul format de functiile de constrangeri geometrice si cinematice este determinat
(nr. ecuatii = nr. necunoscute) in baza relatiei cunoscute de calcul a mobilitatii sistemului
multicorp:
Rezolvarea pe cale numerica se face prin metode iterative (de regula metoda
Newton – Raphson).
Aproximarea initiala a celor qi(t) necunoscute se face dupa documentatie sau este
folosit modelul fizic
Pentru un sistem multicorp fezabil, sistemul (2) este compatibil determinat (are o
solutie unica)
Pentru plan:
𝑖
& 𝑃𝑖
𝑋 &𝑋 &𝑋 cos 𝜑𝑖 − sin 𝜑𝑖
= & 0𝑖 + & 𝑀𝑖 & 𝑃𝑖 &;&&&&&&&&&&&&&&& 𝑀𝑖 = & & (5)
&𝑌𝑃𝑖 & 0𝑖
𝑌 (𝑖)
& 𝑃𝑖
𝑌 sin 𝜑𝑖 cos 𝜑𝑖
𝑖
& 𝑃𝑖
𝑋 &𝑋0𝑖 & 𝑃𝑖
𝑋
& & 𝑖
&𝑌𝑃𝑖 = & &𝑌0𝑖 + & 𝑀𝑖 & &𝑌𝑃𝑖 &;&&&&&&&&&&&&&&& (6)
&𝑍𝑃𝑖 & 0𝑖
𝑍 (𝑖)
&𝑍𝑃𝑖
i) Determinarea vitezelor corpurilor si a vitezelor
punctelor de interes ale acestora
- Se defineste matricea vitezelor generalizate:
𝑑𝑞𝑖
in care: 𝑞𝑖 = & (8)
𝑑𝑡
- Prin derivarea in raport cu timpul a functiilor din sistemul (2) se obtine sistemul
functiilor de viteze:
....... (9)
𝑑𝐹𝑔 𝜕𝐹𝑔 𝑑𝑞1 𝜕𝐹𝑔 𝑑𝑞𝑔 𝜕𝐹𝑔
=& &. + ⋯.+ &. &+& = 0&&&&&&&&&&&&&
𝑑𝑡 𝜕𝑞1 𝑑𝑡& 𝜕𝑞𝑔 𝑑𝑡& 𝑑𝑡
In scriere matriciala, sistemul (12) devine:
𝜕𝐹1 𝜕𝐹1 &𝑞1 𝜕𝐹1
& … …& &
𝜕𝑞1 𝜕𝑞𝑔 & 𝜕𝑡
&… … … … … . & &… . = & −& &… .
𝜕𝐹𝑔 𝜕𝐹𝑔 & 𝜕𝐹𝑔 (10)
& … …& &
𝜕𝑞1 𝜕𝑞𝑔 &𝑞𝑔 𝜕𝑡
respectiv:
𝜕𝐹
𝐽 & 𝑞 =&− (11)
𝜕𝑡
𝜕𝐹
Unde [J] reprezinta Jacobianul sistemului iar im matricea 𝜕𝑡 numai termenii
corespunzatori ecuatiilor de constrangeri cinematice sunt nenuli
Unde:
𝑑 𝑐𝑜𝑠 𝜑𝑖 − 𝑠𝑖𝑛 𝜑𝑖 −𝑠𝑖𝑛 𝜑𝑖 − 𝑐𝑜𝑠 𝜑𝑖
𝑀𝑖 = & =& &𝜑𝑖 (13)
𝑑𝑡 𝑠𝑖𝑛 𝜑𝑖 𝑐𝑜𝑠 𝜑𝑖 𝑐𝑜𝑠 𝜑𝑖 −𝑠𝑖𝑛& 𝜑𝑖
𝑑𝜑𝑖
In care: 𝜑𝑖 = & = & 𝜔𝑖 (14)
𝑑𝑡
2 2
𝑉𝑃𝑖 = & 𝑋𝑃𝑖 + & 𝑌𝑃𝑖
Din (9) se obtine, pentru miscarea in spatiul general:
𝑖
& 𝑃𝑖
𝑋 &𝑋𝑂𝑖 &𝑋𝑃𝑖
& & 𝑖 (15)
&𝑌𝑃𝑖 = & &𝑌𝑂𝑖 + & 𝑀𝑖 & 𝑌& 𝑃𝑖
& 𝑖
&𝑍𝑃𝑖 &𝑍𝑂𝑖 &𝑍𝑃𝑖
𝑇
𝑞 = & 𝑞1 &&𝑞2 &&…&&&&&𝑞𝑔 & , (16)
𝑑2 𝑞𝑖
in care: 𝑞𝑖 = & (17)
𝑑𝑡 2
𝑖
& 𝑃𝑖
𝑋 &𝑋𝑂𝑖 &𝑋𝑃𝑖
=& + & 𝑀𝑖 & 𝑖 (20)
&𝑌𝑃𝑖 & 𝑂𝑖
𝑌 & 𝑃𝑖
𝑌
Unde:
𝑑2 𝜑𝑖
In care: 𝜑𝑖 = & 𝑑𝑡 2= & 𝜀𝑖 (22)
reprezinta acceleratia unghiulara a corpului “i”
2 2
𝑎𝑃𝑖 = & 𝑋𝑃𝑖 + & 𝑌𝑃𝑖 (23)
Pentru miscarea in spatiul general:
𝑖
& 𝑃𝑖
𝑋 &𝑋𝑂𝑖 &𝑋𝑃𝑖
& & & 𝑖
&𝑌𝑃𝑖 = &𝑌𝑂𝑖 & + & 𝑀𝑖 & 𝑌& 𝑃𝑖 &&&&&&&&& (24)
&𝑍𝑃𝑖 & 𝑂𝑖
𝑍 𝑖
&𝑍𝑃𝑖
Fie
D
4
3 6 B
Fin
C 2
5
A
1
a)
S=3
Nelem = 6
Cuple:
R(A) r12 = 2
R(A) r15 = 2
R(B) r24 = 2
R(C) r13 = 2
R(D) r34 = 2
R(D) r46 = 2
T(E) r56 = 2
𝑟𝑖𝑗 = 14
(4) (4)
&
𝑋 &
𝑋 (4) &𝑋𝐵4 (4) &𝑋𝐷4
𝐴 =& 𝐴 ; &&&&&&& 𝐶 = & 𝐶 ; 𝐵4 =& ; 𝐷4 =&
&𝑌𝐴 &𝑌𝐶 (4)
&𝑌𝐵4
(4)
&𝑌𝐷4
l2 = AB l3 = CD
Total: 10 parametri geometrici
RR(CD): 𝑋𝐷 − 𝑋𝐶 2
+ 𝑌𝐷 − 𝑌𝐶 2
-𝑙32 = 0&&& ⇒ F2 = 0
f) 2 2
AD – f(t) = 0 𝑋𝐷 − 𝑋𝐴 + 𝑌𝐷 − 𝑌𝐴 -𝑓 2 𝑡 = 0&&& ⇒ F3 = 0
g)
F1 = 0 F2 = 0 F3 = 0
In care
4
&𝐵
𝑋 &𝑋 &𝑋 & 𝐵4
𝑋 cos 𝜑4 − sin 𝜑4
= 𝐵4 = 𝑂4 + 𝑀4 ; 𝑀4 =
&𝑌𝐵 & 𝐵4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 4
&𝑌𝐵4 sin 𝜑4 cos 𝜑4
4
&𝐷
𝑋 &𝑋 &𝑋 & D4
𝑋
= D4 = 𝑂4 + 𝑀4
&𝑌𝐷 & D4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 4
&𝑌D4
& 𝐹4
𝑋 &𝑋
= 𝑂4
&𝑌𝐹4 & 𝑂4
𝑌
D
D D D
C
C C
A A
B A B B
a) b) c)
S=3
a) Nelem = 5
Cuple:
R(A) r12 = 2
R(B) r23 = 2
R(C) r34 = 2
RT(D) r14 = 2
R(E) r45 = 2
R(F) r15 = 2
𝑟𝑖𝑗 = 11
M = 3(5 - 1)- 11 = 1 2 (t)
𝑟𝑖𝑗 = 5 M = 3(3 - 1) - 5 = 1
c)
&𝐴
𝑋 &𝐷
𝑋 &𝐹
𝑋
𝐴 = ; 𝐷 = ; 𝐹 = ;
&𝑌𝐴 &𝑌𝐷 &𝑌𝐹
2 4 4
(2) &𝑋𝐴2
2
(2) &𝑋B2 (4) &𝑋E4 (4) &𝑋G4
𝐴2 =& 𝐵2 =& 𝐸4 =& 𝐺4 =& 4
2 4
2
&𝑌𝐴2 &𝑌𝐵2 &𝑌𝐸4 &𝑌𝐺4
4 4
&𝑋H4
4 (4) &𝑋I4 &𝑋J4
𝐻4
(4)
=& 𝐼4 =& 4
(4)
𝐽4 =&
4
&𝑌𝐻4 &𝑌𝐼4 4
&𝑌𝐽4
e) & 𝐴2
𝑋 &𝑋
R(A): = 𝐴 F1 = 0; F2 = 0
&𝑌𝐴2 &𝐴
𝑌
f)
2 – f(t) = 0 o functie F6
g)
F1 = 0; F2 = 0; ........ F6 = 0 ,
In care:
& 𝐴2
𝑋 &𝑋𝑂2 & 𝐴2
𝑋
2 cos 𝜑2 − sin 𝜑2
= + 𝑀2 𝑀2 =
&𝑌𝐴2 & 𝑂2
𝑌 2 sin 𝜑2 cos 𝜑2
&𝑌𝐴2
4
&𝐺
𝑋 &𝑋 &𝑋 & 𝐺4
𝑋 cos 𝜑4 − sin 𝜑4
= 𝐺4 = 𝑂4 + 𝑀4 𝑀4 =
&𝑌𝐺 & 𝐺4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 4
&𝑌𝐺4 sin 𝜑4 cos 𝜑4
4
&𝐻
𝑋 &𝑋 &𝑋 & 𝐻4
𝑋
= 𝐻4 = 𝑂4 + 𝑀4
&𝑌𝐻 & 𝐻4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 4
&𝑌𝐻4
4
&𝐸
𝑋 &𝑋 &𝑋 & 𝐸4
𝑋
= 𝐸4 = 𝑂4 + 𝑀4
&𝑌𝐸 & 𝐸4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 4
&𝑌𝐸4
4
&
𝑋 &𝑋 &𝑋 & 𝐼4
𝑋
𝐼 = 𝐼 = 𝐼4 = 𝑂4 + 𝑀4
&𝑌𝐼 & 𝐼4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 &𝑌𝐼4
4
4
&𝐽
𝑋 &𝑋𝐽4 &𝑋𝑂4 & 𝐽4
𝑋
𝐽 = = = + 𝑀4
&𝑌𝐽 & 𝐽4
𝑌 & 𝑂4
𝑌 &𝑌𝐽4
4
Optimizarea modelului geometrico-cinematic al mecanismelor
prin metoda sistemelor multicorp
Corpuri: Pi, Pj
Cupla de rotatie: Pi Pj
Pozitia initiala: (Pi)0 (Pj)0
Pozitia modificata: Pi Pj
Alternativ: pozitia cuplei poate fi descrisa prin: X(i), Y(i) sau X(j), Y(j) functie de care se pot
calcula coordonatele punctelor: Pi(i) si Pj(j) pe cele doua corpuri
Modificarea pozitiei unei constrangeri geometrice compuse
Modificari:
( X)i, ( Y)i, ( X)j, ( Y)j in sistemul fix:
Coordonatele punctului Ai
Cu:
cos(𝜑i +∆𝜑𝑖 ) − s𝑖𝑛(𝜑i +∆𝜑𝑖 )
𝑀i =
sin(𝜑i +∆𝜑𝑖 ) cos(𝜑i +∆𝜑𝑖 )
Noua pozitie a punctului Aj pe corpul “j” Noua pozitie a punctului Bk pe corpul “k”
Obiectiv general
Studiul miscarii corpurilor (pozitii, viteze, acceleratii ale corpurilor si
ale diferitelor puncte ale acestora) sub actiunea fortelor si a
proprietatilor inertiale ale corpurilor (masa, centrul de greutate,
tensorul de inertie)
Modelul dinamic
(𝑖) 2
Daca Oi ≠ Gi 𝐽𝑂𝑖 = 𝐽𝐺𝑖 + 𝑚𝑖 𝑟𝐺𝑖 𝑂𝑖
Forte de inertie Fin
𝑖𝑛 & 𝑖𝑛 = −𝑚 ∙ 𝑎𝐺
𝐹
- Exemplu, in miscarea plana: &𝜏 =
&𝑀𝑖𝑛 = −𝐽𝐺 ∙ 𝜀
Forte de frecare, Ff
- se opun miscarilor relative din constrangeri
- se exprima ca produs intre forta normala pe suprafetele in contact si
coeficientul de frecare
Problemele dinamicii
- Analiza dinamica directa (forward dynamics)
Date: modelul dinamic cunoscut
Obiectiv: determinarea miscarii reale a corpurilor
(in succesiunea acceleratii, viteze, deplasari)
- Pozitia de echilibru
Date: modelul dinamic cunoscut
Obiectiv: determinarea pozitiei corpurilor la care fortele exterioare aplicate
sunt in echilibru
Problemele dinamicii
Matricea acceleratiilor
Matricea masei
generalizate
Analiza dinamica directa
Matricea fortelor din constrangerile geometrice:
Unde:
Forma explicita:
Sistem cu:
Nr. de ecuatii: g + 𝑟&
Nr. de cunoscute: Nr termenilor matricilor 𝑞𝑖 si [λ]
Nr. ecuatii = Nr. necunoscute
Obs.:
Cele doua subsisteme nu pot fi rezolvate independent deoarece primul subsistem are g
ecuatii si contine toate necunoscutele sistemului mixt, iar al doilea subsistem are 𝑟&ecuatii
si are ca necunoscute toti termenii matricei 𝑞𝑖 &(al caror numar este mai mare decat 𝑟&)
Analiza dinamica directa
sistemul mixt:
Solutia
Conditii initiale:
Rezolvarea sistemului:
1. Se&determina& 𝑞𝑖 &
- Analitic (cazuri simple)
2. Prin integrare pe un interval de timp suficient de mic 𝑞𝑖
- Numeric (cu softuri dedicate)
3. Prin integrare pe un interval de timp suficient de mic 𝑞𝑖
Exemplu de analiza dinamica directa
Sistem multicorp
M2
Nr. Corpuri: nc = 3
Constrangeri :
R intre 1 - 2 (in A)
R intre 2 - 3 (in B)
RT intre 1 – 3 (in C)
M= 1 constrangere cinematica 𝜑2(𝑡)
Forte exterioare aplicate: 𝑀2&& si 𝐹𝑎
Exemplu de analiza dinamica directa
Sistem multicorp Ecuatiile de constrangeri geometrice
Definirea geometriei
Obs.
Din 𝐴2& ≡ 𝐴 =⇒ & 𝐹1 &𝑠𝑖&𝐹2
Din 𝐶3 ∈ 𝐸𝐷 =⇒ & 𝐹5
Exemplu de analiza dinamica directa
Explicitarea ecuatiilor:
Nr. Necunoscute: 6+5 = 11 𝑋𝑂2 , 𝑌𝑂2 , 𝜑2 , 𝑋𝑂3 , 𝑌𝑂3 , 𝜑3 , λ1, λ2, λ3, λ4, λ5
Exemplu de analiza dinamica directa
Unde:
J este Jacobianul restrictiilor geometrice
Nr. de ecuatii este g + 𝑟𝑖𝑗 &
Nr. de necunoscute este dat de numarul
termenilor matricilor 𝑞𝑖 si [λ]
Nr. de necunoscute este mai mare cu M fata de nr. ecuatii sistemul devine nedeterminat
Analiza dinamica inversa
Solutie:
In a doua ecuatie a sistemului se inlocuieste Jacobianul constrangerilor geometrice prin
Jacobianul sistemului din cinematica, care cuprinde un numar de linii mai mare cu M fata
Discutie:
Daca se cunoaste 𝐹𝑎 , se determina momentul motor M2 care sa invinga forta arcului
Apoi, in functie de M2 se alege motorul de antrenare (din cataloage, functie de puterea P
si turatia n care determina M2
Prin termenii matricei [λ] se determina fortele din constrangerile geometrice (v. pct. 4.9)
Pozitia de echilibru static
𝑞 = 0;&&&& 𝑞 = 0
𝐽 𝑇 λ = 𝐹 𝑒𝑥𝑡
𝑞 = 0;&&&& 𝑞 = 0
𝑇
𝐽 λ = 𝐹 𝑒𝑥𝑡
Definire:
Rol funcțional:
𝝎𝒊
𝒊𝒊𝒆 = &&&&&; &&&&&&&&𝐢& < 𝟏&&&&&; &&&&&&𝒊 = 𝟏&&&&&; &&&&&&𝒊 > 𝟏&
𝝎
Clasificare:
-mecanisme complexe
-angrenaje planetare
Clasificare:
După poziția relativă a axelor de rotație
- axe paralele
- axe concurente
- axe încrucișate
După profilul dinților
- evolventă
- cicloidă
- arc de cerc
După forma și dispunerea dinților
- dantură dreaptă
- dantură înclinată
- dantură curbă
După raportul de transmitere
- raport de transmitere constant
- raport de transmitere variabil
Angrenaje cu axe paralele
Angrenaje cu axe concurente (angrenaje conice)
3.2.1 Angrenaje cu axe paralele și raport de transmitere constant
(angrenaje cilindrice)
Evolventa
3.2.1 Angrenaje cu axe paralele și raport de transmitere constant
(angrenaje cilindrice)
Roata evolventică
3.2.1 Angrenaje cu axe paralele și raport de transmitere constant
(angrenaje cilindrice)
Cremaliere
3.2.1 Angrenaje cu axe paralele și raport de transmitere constant
(angrenaje cilindrice)
cilindri ai roții
3.2.1 Angrenaje cu axe paralele și raport de transmitere constant
(angrenaje cilindrice)
Clasificare:
- după numărul roților centrale
- după numărul și tipul angrenajelor
- după numărul și tipul sateliților
- după mobilitate
Exemple de unități planetare
Exemple de unități planetare
Aplicație: Diferențialul de automobil
3.6 Mecanisme planetare complexe
Mod de formare:
2. Conditii de promovare:
- situatia la laborator incheiata
- proiect promovat
- la toate cele 4 subiecte de examinare minim nota 5.