Tehnica reprezint ansamblul procedeelor folosite pentru producerea bunurilor

materiale; n concluzie, ea urmrete scopuri utile, economice. Sistemul

reprezint, n general, att elementele unei mulimi nevide, ct i relaiile de
interdependen care exist ntre ele. Sistemul tehnic este sistemul fizic compus
cel puin parial din corpuri solide, creat de om prin mijloace tehnice pentru a
realiza scopuri stabilite n prealabil, n conformitate cu legile naturii. Datele
existente n natur n form primar sunt: materiale, energii i informaii.
Sistemele tehnice se pot clasifica astfel: sisteme tehnologice sunt sistemele
pentru procurarea, transformarea, elaborarea, stocarea i/sau transportarea
materialelor; sisteme energetice sunt sisteme pentru procurarea,
transformarea, stocarea i/sau distribuirea de energii; sisteme informatice
sunt sisteme pentru preluarea, prelucrarea, stocarea i/sau transmiterea
informaiilor. Sistemul mecanic este sistemul de corpuri materiale rezistente (deci
care sunt capabile s transmit for) n care micrile mecanice se studiaz n
corelaie cu forele care le cauzeaz. Cuvntul machina este de origine latin, iar
cuvntul mecanism este de origine francez; acesta din urm a fost introdus
pentru a nlocui noiunea de main elementar. S-au dat numeroase definiii
mainii i mecanismului de-a lungul timpului. n general, prin main s-a neles
un sistem de corpuri mobile, n contact, destinate producerii lucrului mecanic.
Dac se urmrea n primul rnd transmiterea micrii i nu producerea lucrului
mecanic, atunci sistemul era numit mecanism. Definiiile ce urmeaz, referitoare
la mecanism i main, 10 sunt adoptate de IFToMM (Federaia Internaional a
tiinei pentru promovarea Mecanismelor i a Mainilor). Mecanismul este un
sistem mecanic creat pentru a transmite i a transforma micrile i forele unuia
sau mai multor corpuri n micri i fore constrnse ale altor corpuri; este
lanul cinematic avnd un element cinematic considerat fix. Maina este
sistemul mecanic care realizeaz o sarcin specific (cum ar fi: formarea,
prelucrarea, deplasarea materialelor) prin transmiterea i transformarea micrii
i a forei. n main se disting, n general, urmtoarele pri componente:
motorul, mecanismul i efectorul. Motorul este subsistemul n care se transform
o anumit energie n energie mecanic. Mecanismul este subsistemul n care se
transmite i prin care se transform micarea mecanic. Efectorul este
subsistemul n care se realizeaz procesul tehnologic. ntre noiunea de main i
mecanism exist urmtoarele deosebiri: n general, n main se urmrete
efectuarea unui lucru mecanic util (ex.: prelucrarea materialelor), n timp ce n
mecanism se urmrete transmiterea micrii; mecanismul poate fi parte
component a mainii, dar maina nu poate fi parte component a mecanismului.
tiina mecanismelor (M) se contureaz ca ramur de tiin independent la
sfritul secolului al XIX- lea. Ea se ocup cu analiza i sinteza mecanismelor.
Analiza mecanismelor studiaz caracteristicile: structurale, cinematice,
cinetostatice i dinamice ale unor mecanisme date (se cunoate geometria
mecanismului analizat: lungimile i unghiurile constante ale elementelor, poziiile
bazelor). n cadrul analizei structurale se determin: numrul i tipul 11
elementelor i cuplelor cinematice, numrul elementelor conductoare i se
descompun schemele structurale i cinematice ale mecanismelor n grupe
structurale, respectiv cinematice (grupe assurice). Analiza cinematic studiaz
micarea elementelor (poziii, viteze, acceleraii) fr a ine cont de forele care
acioneaz pe elemente. Analiza cinetostatic determin forele ce acioneaz pe
elemente n timpul micrii. Analiza dinamic studiaz relaiile ce exist ntre
micrile corpurilor, forele care solicit corpurile i masele corpurilor, adic

studiaz micarea elementelor innd cont de forele care o produc. Sinteza

mecanismelor se ocup cu proiectarea mecanismelor care au anumite
caracteristici structurale, cinematice sau dinamice date. n antichitate, savani
ilutri au studiat mecanismele i

Elementul cinematic este un corp material component al mecanismului care

atunci cnd este mobil, are rolul de a permite transmiterea micrii i a forei. In
teoria mecanismelor noiunile de element cinematic i organ de main (ex. :
pistonul, biela, manivela, cama, roata dinat, cureaua etc.) sunt sinonime.
Elementele cinematice se clasific dup urmtoarele criterii: a) Dup natura
fizic: - elemente rigide (fig.1.1a) considerate nedeformabile, formate dintr-o
singur pies (organ de main) sau mai multe organe de main asamblate ntre
ele astfel ca ansamblul obinut s constituie un rigid (ex. biela unui motor
reprezint un singur element cinematic dei este format din mai multe piese
componente); Fig. 1.1 - elemente flexibile (cabluri, curele, lanuri), folosite pentru
10 Organe de maini i mecanisme transmiterea la distan a micrii i implicit a
puterii mecanice (fig.1.1b); - elemente lichide (apa la pompe i prese hidraulice,
uleiul la prese de puteri mari) ; - elemente gazoase (aerul comprimat utilizat la
uneltele pneumatice) fig.1.1c; - elemente electrice (cmpul electromagnetic)
fig.1.1d. b) Dup rangul lor: Prin rang (notat cu j) se nelege numrul legturilor
pe care un element cinematic le are cu elementele vecine. - elemente simple
(j2) din categoria crora fac parte elementele monare (j=1) i cele binare (j=2);
- elemente complexe (j>2) din categoria crora fac parte elementele ternare
(j=3) i polinare (j>3). c) Dup legea de micare: - elemente conductoare
elemente mobile cu legi de micare cunoscute; - elemente conduse elemente
mobile a cror legi de micare depind de legea de micare a elementului
conductor. 1.2 Cupl cinematic Cupla cinematic reprezint legtura mobil,
direct dintre dou elemente cinematice, realizat n scopul limitrii libertilor
de micare relative dintre acestea i transmiterii micrii de la un element la
altul. Legtura se poate realiza continuu sau periodic i are loc pe o suprafa,
linie sau punct. 1.2.1 Clasificarea cuplelor cinematice a) Din punct de vedere
structural cuplele cinematice se mpart n cinci clase dup numrul gradelor de
libertate interzise de cupl. Gradul de libertate reprezint numrul parametrilor
scalari independeni necesari pentru a determina, la un moment dat, poziia unui
corp n raport cu un sistem de referin. Un corp liber n spaiu are 6 grade de
libertate ce corespund Structura mecanismelor 11 componentelor pe cele trei
axe Ox, Oy, Oz ale vectorului translaie v i a vectorului de rotaie instantanee
ale micrii sale. (fig.1.2) Cele 6 liberti de micare pot fi limitate introducnd
anumite condiii de legtur care pot suprima micarea ntr-o direcie sau pot
impune o relaie ntre mrimile unor componente ale translaiei i rotaiei
instantanee. Fig. 1.2 Dac se noteaz cu L numrul gradelor de libertate pe care
cupla cinematic le permite elementelor ei ( ) i cu m numrul micrilor anulate
de cupl (1 0 L 6 m 5 ), rezult relaia: L = 6 m (1.1) Clasa cuplei

cinematice este dat de numrul micrilor anulate m. innd cont de aceste

considerente se disting urmtoarele tipuri de cuple cinematice: - cuple
cinematice de clasa I (fig.1.3a) notate cu C1 i care suprim elementelor un grad
de libertate (m=1); - cuple cinematice de clasa II-a (fig.1.3b, c) notate cu C2 i la
care m=2; - cuple cinematice de clasa III-a (fig.1.3d, e, f) notate cu C3 si la care
m=3; - cuple cinematice de clasa IV-a (fig.1.3g, h) notate cu C4 i la care m=4; cuple cinematice de clasa V-a (de rotaie fig.1.3i, de translaie fig.1.3j i cupla
urub-piuli fig.1.3k) notate cu C5 i la care m=5. b) Din punct de vedere
geometric (dup natura contactului dintre elemente) se disting: - cuple
cinematice inferioare, la care contactul se realizeaz pe o suprafa (fig.1.3d, e, f,
g, h, i, j, k); 12 Organe de maini i mecanisme - cuple cinematice superioare, la
care contactul se face pe o linie (fig.1.3b, c) sau ntr-un punct (fig.1.3a). c) Din
punct de vedere cinematic cuplele cinematice se mpart in: Fig. 1.3 - cuple
cinematice plane care permit elementelor micri ntr-un singur plan sau n plane
paralele (fig.1.3f, g, h, i, j); Structura mecanismelor 13 - cuple cinematice
spaiale, care permit micarea n spaiu a elementelor (fig.1.3a, b, c, d, e). d) Din
punct de vedere constructiv se disting: - cuple cinematice nchise, la care
contactul dintre elemente se asigur printr-o ghidare permanent (fig.1.3b, d, e,
g, h, i, j, k). - cuple cinematice deschise, la care contactul dintre elemente se
asigur prin for (fig.1.3a, c, f). Pentru stabilirea clasei unei cuple cinematice se
procedeaz n felul urmtor: - se fixeaz unul din elementele cuplei; - se ataeaz
celuilalt element un sistem triortogonal de axe Oxyz i i se studiaz posibilitile
de micare. Clasa cuplei cinematice va fi dat de numrul micrilor anulate, m
(ex. n fig.1.3a este reprezentat o sfer pe un plan. Aceasta este o cupl
cinematic spaial, deschis, superioar, de clasa I, deoarece m = 1). Cuplele
cinematice se reprezint grafic prin semne convenionale (fig.1.3) 1.3 Lan
cinematic Lanul cinematic reprezint un ansamblu de elemente mobile legate
ntre ele prin cuple cinematice de diferite clase. Toate elementele lanului fiind
mobile, folosirea lui n tehnic este posibil numai dup ce i s-a fixat unul din
elemente. 1.3.1 Clasificarea lanurilor cinematice a) Dup rangul elementelor
componente: - lanuri simple, constituite din elemente de rang j 2 (fig.1.4a, b,
d, e, f); - lanuri cinematice complexe, care au n componena lor cel puin un
element de rang j 3 (fig.1.4c). b) Dup form: - lanuri cinematice deschise
(fig.1.4a, b, c, e); - lanuri cinematice nchise (fig.1.4d, f); 14 Organe de maini i
mecanisme c) Dup felul micrii elementelor: - lanuri cinematice plane, ale
cror elemente au micri ntr-un singur plan sau n plane paralele (fig.1.4a, b, c,
d). - lanuri cinematice spaiale, la care cel puin un singur element are o micare
ntr-un plan diferit de al celorlalte elemente (fig.1.4e, f). Fig. 1.4 1.3.2 Formula
structural a lanurilor cinematice Gradul de libertate al unui lan cinematic este
dat de numrul gradelor de libertate ale elementelor componente. Se consider
c n structura unui lan cinematic intr e elemente cinematice i cuple
cinematice de clasa m (m=1, 2, 5). Gradul de libertate al unui astfel de lan
cinematic se obine scznd din numrul total al micrilor celor e elemente
considerate libere n spaiu, numrul total de restricii de micare introdu-se de
cuple cinematice, adic: Cm Cm = = 5 1 6 m m Cm L e (1.2) Pentru un lan
cinematic cu micare plan rezult: ( ) = = 5 4 3 3 m m Cm L e . (1.3) sau
3 2C5 C4 L = e Structura mecanismelor 15 1.4 Mecanism Mecanismul este
un lan cinematic nchis, cu un element fix (sau presupus fix), care are
proprietatea c pentru o micare dat unuia sau mai multor elemente n raport
cu elementul fix, toate celelalte elemente au micri univoc determinate. Se

spune astfel c mecanismul este desmodrom. 1.4.1 Clasificarea mecanismelor a)

Dup posibilitile de micare ale elementelor: - mecanisme plane (fig.1.5); mecanisme spaiale. b) Dup varianta constructiv: - cu prghii (fig.1.5a, b, c); mecanisme mecanice - cu came (fig.1.5d, e); - cu roi (fig.1.5f, g); - cu elemente
flexibile. - mecanisme hidraulice; Fig. 1.5 - mecanisme pneumatice; - mecanisme
electrice; 16 Organe de maini i mecanisme - mecanisme electronice. c) Dup
destinaie: - mecanisme de strngere; - mecanisme de blocare; - mecanisme de
cuplare; - mecanisme de reglare; - mecanisme de frnare; - mecanisme de
prindere; - mecanisme de inversare; - mecanisme de acionare; - mecanisme de
oprire-pornire etc. 1.4.2 Grad de mobilitate Deoarece mecanismul este un caz
particular al lanului cinematic, cnd un element al acestuia este fix, se va
introduce noiunea de grad de mobilitate n loc de grad de libertate. Prin grad de
mobilitate al unui mecanism se nelege numrul posibilitilor sale de micare
sau al gradelor de libertate ale elementelor mobile n raport cu elementul fix.
Unul din elementele lanului cinematic al mecanismului fiind fix, rezult c din
numrul total de elemente e se scade unul. Relaia (1.2) devine: ( ) = = 5
1 6 1 m m Cm M e (1.4) Dac se noteaz e 1 = n (n - numrul de elemente
mobile), rezult: = = 5 1 6 m m Cm M n (1.5) Pentru mecanismele plane
relaia (1.5) devine: 5 4 3 1 M 3n (m 3) C 3n 2C C m = m = = (1.6)
Determinarea gradului de mobilitate al unui mecanism este o operaie obligatorie
deoarece valoarea sa arat dac mecanismul Structura mecanismelor 17
funcioneaz (M > 0) sau nu (M 0) i indic numrul elementelor conductoare
necesare ndeplinirii condiiei de desmodromie. 1.4.3 Excepii n determinarea
gradului de mobilitate In structura mecanismelor, pe lng elementele i cuplele
cinematice care stabilesc caracterul micrii, pot interveni uneori elemente i
cuple care nu au influen asupra micrii celorlalte elemente. a) Elementele
cinematice pasive ndeplinesc un triplu rol si anume: consolideaz mecanismul,
uureaz trecerea prin poziiile extreme i evit rigidizarea sa temporar sau
inversarea micrii. La stabilirea gradului de mobilitate al unui mecanism,
elementele cinematice pasive mpreun cu cuplele aferente se exclud din calcul.
Exemplu: Mecanismul patrulater consolidat (fig.1.6). M = 3n 2C5 C4 Fig. 1.6
Greit: n = 4; C5 = 6 (Ao; A; B; Bo; C; D); C4 = 0 M = 3 4 2 6 0 = 0 Corect:
n = 3; C5 = 4 (Ao; A; B; Bo); C4 = 0 M = 3 3 2 4 0 = 1 b) Elemente cu
micare de prisos In general acest rol este ndeplinit de role, care sunt introduse
n construcia mecanismelor cu scopul de a micora frecarea, prin nlocuirea
frecrii de alunecare cu frecarea de rostogolire. La stabilirea gradului de
mobilitate al unui astfel de mecanism elementele cinematice cu micare de
prisos, mpreun cu cupla de rotaie proprie, se exclud din calcul. Fig. 1.7 Astfel,
la mecanismul cu cam i tachet cu rol (fig.1.7), rola 2 se poate roti n jurul axei
sale fr a influena caracterul micrii mecanismului. 18 Organe de maini i
mecanisme Din punct de vedere cinematic rola poate fi ndeprt sau rigidizat,
fr a se perturba caracterul micrii. M = 3n 2C5 C4 Greit: n = 3; C5 = 3
(0-1; 2-3; 3-4); C4 = 1(1-2) M = 3 3 2 3 1 = 2 Corect: n = 2 (se elimin rola
2); C5 = 2(0-1; 3-4); C4 = 1(1-3) M = 3 2 2 2 1 = 1 c) Cuple cinematice
pasive au rol de a consolida construcia mecanismelor i nu introduc condiii
suplimentare de legtur fa de cuplele existente. Prezena lor este impus de
necesitatea consolidrii construciei. La stabilirea gradului de mobilitate acestea
se exclud din calcul. Exemplu: Fig. 1.8 Mecanismul cardanic (fig.1.8) M = 3n
2C5 C4 Greit: n = 3; C5 = 6(O; O1; A; A; B; B); C4 = 0 M = 3 3 2 6 = 3
Corect: n = 3; C5 = 4 (O; O1; A; B); C4 = 0 ; M = 3 3 2 4 = 1 d) Articulaii

multiple Cupla de rotaie ce leag mai mult de dou elemente cinematice se

numete cupl de rotaie multipl. O cupl multipl este echivalent cu p
cuple simple. Structura mecanismelor 19 p = i 1 (1.7) unde i reprezint numrul
elementelor cinematice incidente n cupl. La stabilirea gradului de mobilitate al
unui mecanism cuplele multiple vor fi transformate mai nti n cuple simple i
apoi considerate n calculul mobilitii mecanismului. In fig.1.9 se arat
reprezentarea articulaiilor simple (a), duble (b) i triple (c). Fig. 1.9 Exemplu:
Mecanismul concasorului cu flci (fig.1.10). M = 3n 2C5 C4 Greit: n = 5; C5
= 6; C4 = 0; M = 3 5 2 6 = 3 Corect: n = 5; C5 = 7 (n B sunt 2 cuple C5) ; C4
= 0 M = 3 5 2 7 = 1 e) Sunt situaii n care numrul cuplelor nu este evident
(fig.1.11a). In aceste cazuri se pot face transformri structurale care nu
influeneaz mobilitatea mecanismului (fig.1.11b). In fig.1.11c cupla cinematic
din B Fig. 1.10 Fig.1.11 20 Organe de maini i mecanisme dei este de clasa a
treia (articulaie sferic) se va lua n calculul gradului de mobilitate ca o cupl de
clasa cinci. Aceasta deoarece cupla B are restric

2. Clasificarea lanturilor cinematice

Pentru intelegere exemplificam capul unei masini unelte de rectificat a carei schema cinematica se da
mai jos:

Fig. 1 Schema cinematica simplificata a unei masini-unelte

(masina pentru rectificat filete)

- Lantul cinematic de realizare a vitezei de aschiere

(

) numit lant cinematic principal

- Lantul cinematic de de realizare a avansului elicoidal:

- lant cinematic de avans
- Lantul cinematic pentru retragere rapida a mesei :

(
aschiere asigura productivitate.

) - lant cinematic ajutator (auxiliar) desi nu ia parte la procesul de

[Link] lanturilor cinematice

Schema cinematica a unei masini complexe este foarte laborioasa si incomoda cu simbolurile clasice.
Pentru simplificare se folosesc simboluri conventionale pentru mecanismele principale- reprezentate prin
rolul functional obtinand SCHEMA STRUCTURALA.

Fig.2 Schema structurala a masinii de rectificat filete

- rapoarte constante
- raport variabil

- cutie de viteza (raport variabil)

Pentru reprezentarea schemelor structurale se folosesc urmatoarele simboluri:

Fig.3. Simboluri folosite pentru reprezentarea schemelor structurale

Explicam intocmind schema structurala a unui lant cinematic principal la strunjire:

CV
OP

[Link] structurala a unui lant cinematic principal la strunjire

4. Raportul si functia (ecuatia) de transfer a unui mecanism din lantul cinematic

Mecanismul este caracterizat prin functia si capacitatea sa de a transmite si a transforma o

marime fizica data in alta marime fizica impusa stabilind un anumit raport intre ele.

Fiecare mecanism poseda un element de intrare prin care primeste marimea "
element de iesire care emite marimea de iesire "

".

Operatia de transmitere si transformare a marimii de intrare "

se numeste operatie de transfer

Raportul de transfer este:

" intr-o marime de iesire "

- Pentru angrenaje raportul de transfer este inversul raportului de transmitere:

Functia de transfer este:

Raportul de reglare a marimilor de intrare si de iesire:

Capacitatea de reglare este:

" si un

"

Cinematica masinilor unelte.

1. Notiuni generale.
Masinile unelte sunt masinile care asigura realizarea miscarilor necesare
generarii suprafetelor in procesul de aschiere in conditii tehnicoeconomice avantajoase, productivitate mare, precizie dimensionala
ridicata si calitate buna a suprafetelor.
Exista o mare varietate de masini unelte. Prezentam in continuare
cateva criterii de clasificare a acestora:
1. dupa modul de prelucrare: prin strunjire, prin frezare, prin gaurire
si alezare, prin rabotare si mortezare, prin rectificare, etc.
2. dupa produsul de prelucrat: pentru suruburi, pentru roti dintate,
pentru inele, etc.
3. dupa calitatea suprafetei: pentru operatii de degrosare sau
pentru operatii de finisare.
4. dupa gradul de automatizare:
semiautomate, masini universale.

masini

automate,

masini

5. dupa tipul productiei: productie individuala de unicat si serie

mica in care se folosesc masini universale, productie de serie
mare si de masa in care se folosesc masini speciale si
specializate.
6. dupa gabarit: masini grele, masini mari, masini mijlocii si mici.
Generarea suprafetelor se realizeaza prin deplasarea unei curbe
generatoare care este materializata de taisul sculei, pe o anumita
traiectorie numita directoare si care este realizata de masina unealta. Cele
mai intalnite curbe directoare sunt traiectoriile circulare si lineare. Pentru
realizarea miscarilor necesare generarii suprafetelor, masinile unelte
dispun de o cinematica specifica constand dintr-un numar oarecare de

lanturi cinematice distincte ca de exemplu: lantul miscarii principale, lantul

miscarii de avans, lanturi pentru miscarile auxiliare etc.
Un lant cinematic reprezinta un ansamblu de mecanisme care
realizeaza primirea si transferul miscarii de la un organ de masina la altul.
Reprezentarea simbolica a organelor de masini si a mecanismelor asa cum
sunt ele conectate in lantul cinematic, constituie schema cinematica a
masinii unelte. In STAS1590-1981 sunt prezentate simbolurile
conventionale pentru organe de masini si mecanisme utilizate in lanturile
cinematice o parte dintre acestea fiind cuprinse in tabelul 9.3.
Simboluri conventionale

Tabelul 9.3.

Fiecare mecanism este caracterizat printr-o ecuatie de transfer

in care: se semnalul de iesire, sI semnalul de intrare, i functia de

transfer, respectiv raportul de transmisie.
In cazul unui lant cinematic, mecanismele sunt legate intre ele in serie iar
functia de transfer a lantului, raportul de transmisie total i T este egal cu
produsul rapoartelor de transmisie a mecanismelor

In majoritatea cazurilor reale, lanturile cinematice trebuie sa asigure

o gama de semnale de iesire (exemplu o gama de turatii) intre o valoare
minima si una maxima. Aceasta inseamna ca functia de transfer, raportul
de transmisie iT a lantului ia valori intre i Tmax. si iTmin, raportul lor
reprezentand caracteristica de reglaj a lantului.

2. Mecanisme pentru reglarea in trepte a turatiei.

1. Mecanismul cu o pereche de roti dintate (fig.9.14.) este format din
arborele I si II pe care se gasesc rotile fixe cu respectiv Z 1 si Z2 numar de
dinti.
Ecuatia de transfer a mecanismului este data de relatia urmatoare in
care i este functia de transfer, raportul de transmisie.

Modificarea turatiei n2 se poate face prin inlocuirea perechii de roti

Z1 Z2 adica prin modificarea functiei de transfer.
[Link] cinematica a unui mecanism cu o pereche de roti dintate.
[Link] cu con Norton cu roata basculanta (fig.9.15.) este format din
arborele I pe care se gasesc rotile fixe cu respectiv Z 11Z1k numar de dinti,
arborele II cu roata culisanta Z2 si arborele intermediar pe care se gaseste
roata basculanta Zi Ecuatia de transfer a mecanismului este:

Mecanismul permite reglarea pe arborele II a k turatii diferite de la n21 la

n2k prin pozitionarea corespunzatoare a rotii intermediare basculante.

Fig. [Link] cinematica a unui mecanism cu con Norton.

3. Mecanismul cu roti cuplabile (fig.9.16.) este format din arborele I cu
rotile fixe Z1 si Z3 si arborele II cu rotile libere pe ax Z 2 si Z4 care pot fi
cuplate prin pozitionarea cuplajului C1 la dreapta sau stanga. Ecuatiile de
transfer ale mecanismului sunt:

Mecanismul permite reglarea a doua trepte de turatie distincte pe arborele

II in functie de turatia n1 a arborelui I si modul de pozitionare a cuplajului
C1 .
Fig. [Link] cinematica a mecanismului cu roti cuplabile.
4. Mecanismul cu pana mobila (fig.9.17.) este format din arborele I cu
rotile Z11..Z1k fixe, arborele II cu rotile Z 21..Z2k libere si pana mobila P care
permite cuplarea cu arborele II a fiecareia dintre rotile Z 2k Ecuatia de
transfer a mecanismului este:

Mecanismul permite reglarea pe arborele II a k turatii distincte, prin

pozitionarea penei mobile P .
[Link] cu roti baladoare sau culisante (fig.9.18.) este format din
arborele I cu roti fixe Z 1, Z3, Z5, si arborele II cu rotile baladoare Z 2, Z4, Z6,
Ecuatiile de transfer ale mecanismului sunt:

Mecanismul permite reglarea pe arborele II a trei turatii distincte prin

pozitionarea corespunzatoare a rotilor baladoare. In practica se utilizeaza

in mod frecvent mecanisme cu baladoare din doua sau trei roti dintate.
[Link] unui mecanism cu pana mobila.

[Link] cinematica a unui mecanism cu roti baladoare.

Structura unei cutii de viteze cu sase trepte de turatie.
Calculul turatiilor se face pornindu-se de la idea etajarii geometrice a
turatiilor care asigura o structura compacta. Turatiile formeaza un sir de
valori in progresie geometrica cu ratia . Valorile ratiei sunt
standardizate respectiv:
;

Din considerente economice valoarea maxima a ratiei recomandate

este
Relatia de calcul a turatiilor este:

Pentru reprezentarea grafica a turatiilor se utilizeaza scari logaritmice si in

acest sens relatia devine:
Orice cutie este caracterizata printr-o relatie structurala de forma q=a.b in
care:
q- este numarul treptelor de turatie la iesire,
a- numarul de angrenaje ale mecanismului A,
b- numarul de angrenaje ale mecanismului B.

Pentru cutia cu sase trepte de turatie , relatia structurala are forma

q=2.3=6. Pe baza acestei relatii se pot trasa doua tipuri de retele
respectiv 61=21.32 sau 61=23.31 in care indicii reprezinta distanta
exprimata in ratii dintre doua turatii succesive de iesire ale aceluiasi
mecanism (fig.9.19.).

[Link] de retele structurale.

Elementele I,II,III, reprezinta liniile de arbori pe care sunt inscrise turatiile
corespunzatoare. Inclinatiile liniilor de legatura dintre arbori corespund
rapoartelor de transmisie ale mecanismelor. La alegerea tipului de retea
structurala se au in vedere doua criterii:
-criteriul functional care limiteaza rapoartele de transmisie la
max.2/1 si min. 1/4 .
-criteriul rezistentei care impune ca turatia minima pe fiecare
arbore sa fie cat mai mare incat solicitarile la torsiune sa fie mici si
diametrele arborilor sa fie mici.
In cazul analizat, mai avantajoasa este reteaua 6 1=2132 , pentru
care schema cinematica este prezentata in figura 9.20. iar schema fluxului
cinematic in figura 9.21.

[Link] cinematica a cutiei de viteze 6132

Fig.9.21. .Schema fluxului cinematic a cutiei de viteze 61=2132

[Link] de reglare continua a turatiei.

1. Mecanismul cu con este format din arborele I cu roata culisanta si arborele II cu con.
Miscarea de rotatie intre elementele de pe cei doi arbori se transmite prin frecare fara
alunecare. (fig.9.22.).

Ecuatia de transfer a mecanismului este

Mecanismul poate permite reglarea turatiei n2x intre o valoare minima si una maxima in
functie de pozitia contactului intre elemente respectiv la o raza [Link]. si [Link] .

Fig,[Link] cinematica a unui mecanism cu con de reglare continua a turatiei

2. Mecanismul cu roata plana este format din arborele I cu roata culisanta si arborele II cu
roata plana.(fig.9.23.). Miscarea de rotatie dintre elemente se transmite tot prin frecare fara
alunecare. Ecuatiile de transfer ale mecanismului si modul de reglare a turatiilor intre valorile
maxima si minima sunt la fel ca la mecanismul cu con.

[Link] cinematica a unui mecanism cu roata plana.

3. Mecanismul cu patru conuri (fig.9.24.) este format din arborii I si II pe fiecare fiind plasate
cate doua conuri fata in fata, culisante pe ax care se constituie in doua roti de curea reglabile.
Cu ajutorul surubului de reglaj S prevazut cu filet dreapta stanga si a piulitelor P, la rotirea
manivelei m , parghiile Asi B se rotesc in jurul reazemelor r1 si r2provocand modificarea
distantelor relative intre conurile de pe cei doi arbori. Astfel daca intre conurile de pe arborele
I distanta creste, intre conurile de pe arborele II aceasta scade si invers. Ca urmare a acestor
deplasari contactul curelei de transmisie trapezoidale C pe conuri se modifica intr-un interval
de valori. Astfel daca pe arborele I contactul se modifica de la R [Link] la [Link] , pe arborele II
contactul se modifica de la R2x min la R2x max , permitand reglarea turatiei pe arborele II intr-un
interval n2x min .n2x max .

Ecuatia de transfer a mecanismului este

Fig,[Link] cinematica a unui mecanism cu conuri.
[Link] pentru reglarea miscarii rectilinii.

[Link] cu roata dintata si cremaliera (fig.9.25) este format din

arborele I pe care se gaseste o roata dintata fixa si care angreneaza cu o
roata plana numita cremaliera II. La rotirea rotii dintate cu turatia n 1,
cremalierei I se va imprima o miscare relativa de translatie in raport cu
axul rotii, cu viteza v . Ecuatia de transfer a mecanismului
este:
[Link] cinematica a unui mecanism roata dintata cremaliera.
2. Mecanismul cu surub si piulita este format din arborele filetat I care angreneaza cu
piulita II (fig.9.26). La rotirea arborelui I, deci a surubului cu turatia n1, piulitei II i se imprima
o miscare relativa de translatie cu viteza v.
Ecuatia de transfer a mecanismului este,
surubului.

, in care p este pasul

[Link] cinematica a unui mecanism cu surub si piulita.

[Link] cu culisa oscilanta (fig.9.27.) este format din manivela de raza R,
antrenata in miscare de rotatie cu turatia n, de arborele I. Manivela poate fi si un volant cu
excentric. Manivela R antreneaza piatra de culisa 1 care va oscila in ghidajul culisei 2,
articulata in O. Culisa capata o miscare oscilanta care se transforma in miscare rectilinie
alternativa a saniei 3, organul de lucru, prin intermediul elementului de compensare 4.

[Link] cinematica a unui mecanism cu culisa oscilanta.

Ecuatia de transfer a mecanismului este Ncd=n , in care Ncd este numarul de curse duble pe
minut a saniei iar neste turatia manivelei. Intr-un mod mai riguros , ecuatiile de transfer pot
permite calculul vitezelor medii la cursa activa va si la cursa de mers in gol vmg in functie de
lungimea cursei Lc, turatia n si unghiurile si ale manivelei.

Unghiurile si sunt diferite si deci si cele doua viteze sunt diferite.(Relatiile dau valori
medii ale vitezelor deoarece vitezele efective depind de unghiul manivelei iar la capatul cursei
vitezele se anuleaza.)
[Link] biela manivela (fig.9.28) este format din arborele I care antreneaza in
miscare de rotatie n o manivela (un excentric) de raza R si prin intermediul unei biele 1,
actioneaza sania 2 organul de lucru, in miscare rectilinie alternativa. Ecuatia de transfer si
caracteristicile miscarii sunt asemanatoare ca la mecanismul cu culisa oscilanta.

[Link] cinematica a unui mecanism biela manivela.

[Link] cu clichet este format dintr-o roata de clichet Z si un clichet 1 cu tija
oscilanta 2 care angreneaza in unul din sensurile de oscilatie cu roata si un sistem de antrenare
a clichetului in miscare de oscilatie. In figura 9.29. este prezentat un sistem de antrenare cu
excentric pe arborele I si parghiile 2 si 3. La o rotatie completa a excentricului, parghia 2 a
clichetului realizeaza o oscilatie cu un unghi care depinde de marimea excentricitatii.

[Link] cinematica a unui mecanism cu clichet.

Daca clichetul angreneaza cu roata numai la cursa activa, el o va antrena in miscare de
rotatie cu un unghi corespunzator unghiului de oscilatie. La cursa de revenire, clichetul sare
peste dintii rotii de clichet, fiind prevazut cu un element elastic 4. In cele mai multe situatii,
roata de clichet este fixa pe un arbore II cu surub S caruia ii imprima o miscare de rotatie
intermitenta. Surubul angreneaza cu piulita P care pune in miscare rectilinie intermitenta o
sanie, organul de lucru. Ecuatia de transfer a mecanismului in ansamblu este:

, in care :
s- deplasarea saniei,
Zk- numarul de dinti corespunzatori oscilatiei clichetului,
Z numarul de dinti ai rotii de clichet,
P pasul surubului S.
[Link] hidraulice de actionare si reglare a miscarilor.

Sistemele hidraulice de actionare au o serie de avantaje fata de sistemele mecanice

prezentate anterior: viteza de deplasare este constanta, inversarea sensului de rotatie este
usoara exista posibilitatea automatizarii si reglarii usoare a vitezei, nu necesita dispozitive de
ungere separate, sunt mult mai simple, etc.
Aplicarea lor este limitata de randamentul scazut la puteri mici, gabarite mari in cazul
puterilor mari transmise, variatia conditiilor de lucru datorita modificarii vascozitatii agentului
hidraulic, etc.
[Link] hidraulic pentru antrenarea in miscare de rotatie (fig.9.30), cuprinde
urmatoarele elemente: motor electric ME, pompa cu debit constant P DC, drosel sau variator de
debit D, inversor de sens I, motor hidraulic rotativ MHR. In functie de debitul reglat prin
drosel, se poate obtine o gama de turatii intr-un interval cuprins intre n x min si nx max. Sunt
situatii cand se utilizeaza pompe cu debit variabil.

Fig.9.30. Sistemul hidraulic pentru antrenarea in miscare de rotatie.

2. Sistemul hidraulic pentru antrenarea in miscare rectilinie alternativa

(fig.9.31.) cuprinde urmatoarele elemente: rezervor de ulei R, pompa cu
debit constant PDC antrenata de un motor electric ME, supapa de deversare
S, drosel D, inversor de sens I, motor hidraulic linear MHL.
[Link] hidraulic pentru antrenarea in miscare rectilinie.
Semnalul de intrare al sistemului poate fi debitul reglat la drosel iar semnalul de iesire, viteza
de deplasare a saniei reglabila intre vmin si vmax.

Bibliografie selectiv: 1. Didu M., Utilaje de fabricaie notie de curs. 2.

Frumuanu G., Utilaje i echipamente pentru prelucrri mecanice (I),
Universitatea Dunrea de Jos, Galai, 2008. 3. Gheorghe I., Vociu M. .a., Maini
i utilaje industriale manual pentru licee industriale, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1982. 4. Vasilescu M.D., Utilaje, instalaii, echipamente
noiuni teoretice, Editura Politehnica, Timioara, 2009. 5. Vasilescu M.D., Tulcan
L., Gubencu D., Utilaje, instalaii, echipamente aplicaii practice i probleme,
Editura Politehnica, Timioara, 2009. 6. Botez E., Vaida A., Velicu S., Proiectarea
mainilor unelte, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980. 7. Antonescu
N.N., Grleanu L.T., Maini-unelte i prelucrri prin achiere, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1982. 8. Dumitru N., Margine A., Bazele modelrii n
ingineria mecanic, Editura Universitaria, Craiova, 2002. 9. Filip V., Gruionu L.
.a., Proiectarea, modelarea, simularea sistemelor mecanice utiliznd SolidWorks,
CosmosMotion i CosmosWorks, Valahia University Press, Trgovite, 2008. 10.
Marin C. .a., Modelarea cu elemente finite a structurilor mecanice, Editura
Academiei, Bucureti, 2002. 11. Geru N., Teoria structural a proprietilor
metalelor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980. 12. Demian G., Teoria
structurii i proprietile materialelor note de curs, Drobeta Turnu Severin, 2010.
13. Demian G., Teoria structurii i proprietile materialelor ndrumtor de
laborator, Drobeta Turnu Severin, 2010. 14. Bdrau Ghe., Minea A., tefan M.,
Proprietile materialelor metalice, Editura Gh. Asachi, Iai, 2002. 15. Bally D.,
Metode fizice n studiul corpului solid, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1986. 16. erban V.A., Rdu A., tiina i ingineria materialelor, Editura
Politehnica, Timioara, 2012. Descrierea postului scos la concurs: Postul: ef de
lucrri, poz. 29. Disciplinele: Tehnologii i utilaje de deformare; Plasticitate i
reologie; Mecanica i vibraii mecanice. Domeniul: Ingineria materialelor Tematica
probelor de concurs, inclusiv a prelegerilor, cursurilor sau altor asemenea sau
tematicile din care comisia de concurs poate alege tematica probelor susinute
efectiv: 1. Procedee de prelucrare prin deformare plastic la rece; 2. Bazele fizice
ale proceselor de deformare plastic la rece; 3. Analiza croirii materialului.
Clasificarea stantelor si matritelor; 4. Analiza procesului de tiere; 5. Influena
factorilor tehnologici asupra procesului de tiere; 6. Prelucrarea prin presare
volumic; 7. Procedee de asamblare prin presare la rece; 8. Elemente de teoria
plasticitatii; 9. Statica punctului material; 10. Cinematica solidului rigid; 11.
Vibratiile sistemelor liniare cu un singur grad de libertate. Bibliografie selectiv:
1. Teodorescu, M, .a. Elemente de proiectare a tanelor i matrielor,
Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1983; 2. Rosinger, St. Procese de
presare la rece. Culegerea de date pentru proiectare. Editura Facla, Timioara,
1987; 3. Ciocrdia, C., .a. Prelucrri prin deformare plastic la rece, vol I i II,
Ed. Tehnic, Bucureti, 1987,1988; 4. Ciocrdia, C., .a. Tehnologia presrii la
rece, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1991; 5. Ciupitu, I. Deformri
plastice. Tehnologii i echipamente, curs, Craiova, Reprografia Universitii, 2000;
6. Ciupitu, I. Deformarea plastic la rece. Craiova, Editura Universitaria, 2004; 7.
Ciupitu, I. tane i matrie. Elemente de proiectare. Craiova, Editura
Universitaria, 2004; 8. C. Teisanu, Ciupitu I., Tehnologii de deformare plastica la
rece. Indrumar de laborator, Editura Universitaria, Craiova, 2009, 150 pag., ISBN
978-606-510-496-9; 9. Bolcu D., Bagnaru D., Rizescu S. - Elemente de plasticitate
si vascoelasticitate, Editura AGER Tg-Jiu, 1998; 10. Dumitru N., Margine, A.,
Catrina, Gh., .a., Organe de maini. Arbori i lagre. Proiectare asistat de
calculator, Editura Tehnica, Bucureti, 2008, ISBN 978-973-31-2332-3; 11. Voinea

R., Voiculescu D., Ceausu V. - Elasticitate si plasticitate - Institutul Politehnic

Bucuresti, 1976; 12. Bolcu D., Marin, M., Elemente de plasticitate si reologie,
Editura Universitaria Craiova, 2002, ISBN 973-8043-62-2; 13. Sima G., Mecanic
si vibratii mecanice, Editura Universitaria Craiova, 2009, ISBN 978- 978-606-510581-2; 14. Roca, I., Mecanic pentru ingineri. Matrix Rom., Bucureti 1998; 15.
Buculei, M., Marin, M., Elemente de mecanic tehnic Teorie i aplicaii, Editura
Universitar, Craiova, 1994; 16. Constantinescu, Al., Mecanica pentru Colegii
Universitare, Matrix Rom., Bu