Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“Gh. Asachi “
Iaşi
Catedra TMR
-Iaşi 2oo6-
1
CUPRINS
2
Tema 1
Tabelul 1.1
n D θ max S
D
rot
min
[ mm] [ °] -
1) manivelă(element conducător)
2) bielă (element condus)
3) piston (element condus)culisă
4) bloc motor (element fix)
Figura 1.1
3
Analiza cinematică a unui mecanism presupune determinarea poziţiei,
precum şi a distribuţiei de viteze şi de acceleraţii pentru fiecare element,
cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului şi mişcarea relativă dintre
elementele cuplelor conducătoare.
Există numeroase metode de analiză cinematică, fundamentate pe diverse
domenii ale matematicii: geometrie analitică, calcul vectorial, calcul matricial,
algebra numerelor complexe.
Element cinematic: este un corp solid (rigid sau elastic) sau fluid (lichid sau gazos),
care transmite un lucru mecanic sau transforma o energie.
Cupla cinematica: este legatura mobile dintre doua elemente cinematice, formata
prin contactul direct intre suprafetele lor.
Lant cinematic: este un ansamblu sau o insiruire de elemente legate intre ele prin
cuple cinematice.
Mecanism : un lant cinematic inchis care contine un element fix si unul sau mai
multe elemente conducatoare care asigura miscari determinate ale celorlalte elemente.
Are un numar de elemente sau cuple conducatoare astfel incat miscarea tuturor
elementelor este unic determinata.
Gradul de restrictivitate: este numarul de miscari elementare care nu se pot
executa (restrictii sau legaturi).
Unghiul de configuratie: la care se produce blocarea se numeste unghi de blocare
notat cu α bl . Intervalul care este limitat de configuratia de blocare, este domeniul de
blocare, in care functionarea nu este posibila. In cazul mecanismelor patrulater,
manivela-piston si cu cilindru oscilant, unghiul de configuratie are denumirea
consacrata de unghi de presiune.
4
1.1.2 Stabilirea familiei „f”
S=3
F=6-3
F=3
n=4(1,2,3,4)
C5=4(A,B,C,O)
C4=0
M=3(n-1)-2C 5-C4
M=3(4-1)-2*4
M=9-8 =>M=1
Grupa structurală este un lanţ cinematic care face parte dintr-un mecanism şi se
bucură de următoarele proprietăţi:
a) are un număr de grupe conducătoare egal cu gradul său de libertate.
b) are un număr de cuple exterioare cu ajutorul cărora se leagă în mecanism.
c) nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.
Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur, iar grupele cu L>0 se numesc
grupe conducătoare. Noţiunea de grupă structurală se foloseşte, în special,
pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. De aceia, în compunerea
grupelor structurale se consideră numai astfel de cuple.
Grupele Assur se clasifică în clase şi ordine. Clasa unei grupe se stabileşte astfel
5
• dacă grupa conţine contururi închise deformabile, clasa este egală
cu numărul maxim de laturi ce caracterizează aceste contururi.
• dacă grupa nu conţine astfel de contururi, clasa este egală cu rangul
maxim al elementelor.
Ordinul este egal cu numărul cuplelor exterioare.
Figura 1.1.4.1
B
B grad=0 3 grad=0
2 3 clasa=2 2 clasa=2
ord=2 ord=2
C aspect=1 C aspect=2
A A
grad=0 B
3 clasa=2 2 grad=0
ord=2 3
2 clasa=2
aspect=3 ord=2
aspect=4
A C
B
2 3
grad=0
clasa=2
A C ord=2
aspect=5
Figura 1.1.4.2
Figura 1.1.4.3
6
Tabelul 1.1.4.1
Tabelul
Clasă Ordin Aspect 1.1.4.2
2 2 2
θmax< θadmisibil
θmax se atinge în momentul în care pistonul
ajunge în punctul mort inferior
Figura 1.1.4.4
Tabelul
1.1.4.3
n D θ ϕ1
o
3000 82,5 12 52’ 120o
AM
sin θ =
l
S
r = OA =
2
S
= 1.25
D ⇒ S = 101.475
D = 82.5
S 101.475
OA = = = 50.737
2 2
7
sin 12°51' = 0.222 = sin 12.85°
3
sin 120° = 0.86 = = sin 60°
2
AM
sin ϕ1 = ⇒ AM = sin ϕ1 OA = 0.86 * 50.7375 = 43.63
OA
AM AM 43,63
sin ϑ = ⇒ AB = = ⇒ AB = 198,31
AB sin ϑ 0,22
Figura 1.2.1.1
8
CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ
V B = V A + V BA
V A = ϖ 1 r = 314 * 0.050 = 15.7[ m / s ]
V A [m / s] 15.7 m / s
kv = = = 0.5
| PV | [mm] 31.4 mm ϖ1 * r → mod ulul
a
| a s |= 0.3* | ab |= 0.3 * 20 = 6 VA = ⊥ BA → directia
Vb =| PV | K v = 37 * 0.5 = 18.5[m / s ]
b
sensul →ϖ1
V BA =| ab | K V = 20 * 0.5 = 10[m / s ]
V BA [m / s ] 19 * 10 3
ϖ2 = = = 95[ s −1 ]
l[mm] 198
Ne propunem să calculăm: a A , a AB , a AB , a B .
n t
ϖ 12 * r → marimea
a A || OA → directia
A → 0 → sensul
aB = a A + a BA
n
+ a tAB
a A [m / s 2 ] 4929.8
ka = = = 49.29 ϖ 22 * l → marimea
| Pa a ' | [ mm ] 100 n // BA → directia
a AB
aA = ϖ 12 * r = 314 2 * 0.050 = 4929.8[m / s 2 ] B → A → sensul
9
aB = a B + a BA
n
+ a BA
t
n
a AB = ϖ 22 * l = 95 2 * 0.198 = 9025 * 0.198 = 1286[m / s 2 ]
1786.9 1786.9
n
a AB = = = 36.25[mm]
ka 49.29
a tAB = 78[mm]
Din desen =>
aB = 43[mm]
Figura 1.2.1.2a
10
Figura 1.2.1.2b
11
• Forţe tehnologice, care sunt generate ca urmare a operaţiei tehnologice
executată de mecanism. Aceste forţe acţionează asupra elementelor conduse şi
sunt foarte diverse ca natură.
• Forţe elastice, care sunt generate de elementele elastice care pot interveni în
construcţia mecanismului
• Forţe de greutate
Forţele de legătură acţionează în cuplele cinematice şi sunt de două feluri:
• Reacţiuni normale, care acţionează pe direcţia normalei la suprafeţele în contact
ale fiecărei cuple cinematice.
• Forţe de frecare, care acţionează tangenţial la suprafeţele în contact ale fiecărei
cuple cinematice.
Forţele se clasifică în funcţie de semnul lucrului mecanic elementar în:
• Forţe motoare, când lucrul mecanic este pozitiv;
• Forţe rezistente, când lucrul mecanic este negativ.
m
G1 = m1 ⋅ g = 0.9kg ⋅ 9,81 2
= 8.82 N
s
m
G2 = m2 ⋅ g = 1.782kg ⋅ 9,81 = 17.48 N
s2
m
G3 = m3 ⋅ g = 0,534kg ⋅ 9,81 = 5.23N
s2
12
Fi 3 = − m3 ⋅ aB = 0.534kg ⋅ 2119.47 m2 = 1131.79 N
s
M i1 = − J1 ⋅ ε1 = 0( ε1 = 0)
M i2 = − J2 ⋅ ε 2
m ⋅ l2 0,1982 m 2
J 2 = 2 2 = 1.782kg ⋅ = 0,0058kg ⋅ m2
12 12
−2
ε = 19410 s ⇒ M i 2 = −19410 ⋅ 0.0058 = −113.008 Nm
M i 3 = − J 3 ⋅ ε 3 = 0( ε 3 = 0 )
Fie Fu forţa utilă necesară pistonului să coboare. Această forţă are expresia următoare:
Fu = Ps ⋅ S p
π ⋅ Dc2 π
Sc = = ⋅ 82.52 cm2 = 5342.9mm2
4 4
daN
Ps = 64 ⇒
cm2
daN
Fu = 64 2 ⋅ 53.42cm 2 = 34188 N
cm
Reacţiunile care apar în mecanism sunt: R43 , R12 , R23 , R21 , R34 , R32 , R41 , precum şi un
moment de echilibrare M e .
Între reacţiuni există legăturile următoare:
R23 = − R32
R12 = − R21
R12 are o componentă normală şi una tangenţială .
R43 ⊥ OB
R12 = R12t + R12n
R12t ⊥ AB şi R12n II AB
R32 + R23 = 0
R43 ⊥ OB
13
R12t ⋅ l 2 + G2 ⋅ b2 B − Fi 2 ⋅ bi 2 − M i 2 = 0
bi 2 = 74mm
b = 30mm
2B
F ⋅ b + M i 2 − G2 ⋅ b2 B
R12 = i 2 i 2
t
l2
8483.4 ⋅ 0.074 − 114.1 − 16.16 ⋅ 0.030
R12t = = 511.2 N
0,183
∑ M 3 B = 0 ⇒ R43 ⋅ h43 = 0 ⇔ h43 = 0
N
R43 = 28 ⋅ 100mm = 2800 N
mm
N
R12n = 29 ⋅ 100mm = 2900 N
mm
N
R12 = 53.5 ⋅ 100mm = 5350 N
mm
N
∑ F = 0 ⇒ R + F + G + F + R = 0 ⇒ R = 84.5 mm
3 43 u 3 ⋅ 100mm = 9450 N
i3 23 23
N
∑ F = 0 ⇒ R + G + R = 0 ⇒ R = 68.5 mm
1 21 2 ⋅ 100mm = 6850 N
41 41
∑M = 0 ⇒ R ⋅b − M = 0 ⇒ M = R ⋅b
10 21 21 e e 21 21
OB=85
− ω1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ 1 − ω 2 ⋅ l 2 ⋅ sin ϕ 2 = 0 ω ⋅ l ⋅ sin ϕ
ω ⋅ l ⋅ cos ϕ + ω ⋅ l ⋅ cos ϕ = v ⇒ ω 2 = − 1l ⋅1sin ϕ 1
1 1 1 2 2 2 B 2 2
0 m
vB = ω1 ⋅ l1 ⋅ cos ϕ1 ⇒ vB = 39,73 ⋅ 0,44 ⋅ cos120 = 18.5
s
− ε1 ⋅ l1 ⋅ sin − ⋅ ⋅ cos ϕ1 − ε 2 ⋅ l2 ⋅ sin − ⋅ ⋅ cosϕ2 = 0
ϕ1 ω12 l1 ϕ 2 ω22 l2
ϕ1 ω12 l1 ϕ 2 ω22 l2
ε1 ⋅ l1 ⋅ cos − ⋅ ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cos − ⋅ ⋅ sin ϕ 2 = aB
2 2
⇒ ε 2 = − ε1 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ω1 ⋅ l1 ⋅ cosϕ1 + ω2 ⋅ l2 ⋅ cosϕ 2 ⇒
l2 ⋅ sin ϕ 2
−2
ε 2 = 19.41s
m
aB = −ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 + ε 2 ⋅ l2 ⋅ cosϕ2 ⇒ aB = 2120.6
s2
aA = −ω12 ⋅ OA = ( − ω12 ⋅ l1 ⋅ cosϕ1 ) ⋅ i + ( − ω12 ⋅ l1 ⋅ sin ϕ1 ) ⋅ j sin ϕ1 = 0
aA = −ω12 ⋅ l1 ⋅ cosϕ1 = 4929.8 m2
s
OY: − Fu + Fi 3 − G3 + Fi 2 − G2 + R12 = 0
y y
R12 y = Fu − Fi 3 + G3 − Fi 2 + G2 y
15
m
F12Y = −m2 ⋅ a S 2 y = −1,6kg ⋅ 72,11 2
= 115,376 N
s
⇒ R12 y = 6803 N − 369.74 N + 9.535 N − 434.96 N + 31.81N ⇒ R12Y = 6039.64 N
m
F12 x = −m2 ⋅ a S 2 x = 1,6kg ⋅ 1230 = 1968 N
s2
R12 x = − R43 − F12 x
∑ M 2 ( B ) = 0 ⇒ M Fi2 ( B ) + M G 2 ( B ) + M R12 ( B ) + M i 2 = 0
M Fi 2 ( B ) = BS 2 × Fi 2 = ( 0,65 ⋅ l 2 ⋅ sin ϕ 2 ⋅ Fi 2 x − 0,65 ⋅ l 2 ⋅ cos ϕ 2 ⋅ Fi 2 y ) ⋅ k
⇒ M Fi 2 ( B ) = 0,65 ⋅ 0,183 ⋅ 0,99 ⋅ 3992.58 − 0,65 ⋅ 0,183 ⋅ 0,08 ⋅ 434.966 = 466.02 N
Tabelul 1.3.2
16
Tema 2
Analiza structurală
Se cunosc:
- turatia electromotorului: nem= 450[rot / min]
n z = n1 de la manivela mecanismului cu bare
7
17
Considerente Teoretice
18
Cremaliera de referinţă – un element dintat fictive care are forma si
dimensiunile danturii determinate care se utilizeza pentru definirea danturii unor
angrenaje sau a unor sistema de angrenaje.
f =3
n=6
M 3 = 3 ⋅ (n − 1) − 2 ⋅ C 5 − C 4
C 5 = 5 ⋅ ( A, C , F , G , I )
C 4 = 4 ⋅ ( B, D, E , H )
M 3 = 3 ⋅ 5 − 2 ⋅ 5 − 4 = 15 − 10 − 4 = 1
M3 =1
a 45 = a 3' 4
m m
( z5 − z4 ) = ( z 3' + z 4 ) ⇒ z 5 = z 3' + 2 z 4 =>condiţia de coaxialitate
2 2
⇒ z 5 = 18 + 2 ⋅ 26 = 18 + 52 = 70
=>condiţia de montaj şi vecinătate
a =k⋅ p
k∈N
p = m ⋅ π = 3 ⋅ 3.14 = 9.42
Se cere: i17 , n7 ,ϖ 7 , n4 ,ϖ 4 =?
ϖ1 ϖ1 47.1
i12 = ⇒ϖ 2 = = ⇒ ϖ 2 = 28.89
ϖ2 1.63 1.63
π ⋅ n1
ϖ1 = = 47.1
30
z2 18
i12 =± = = 1.63
z1 11
19
Descompunem:
1-3-I
3-p-II
6-7-III
=>Willis exprimă raportul de transmitere atunci când port satelitul este considerat
punct de referinţă
20
Date finale:
Tabelul 2.2.1
ωp ω1 ω2 ω3 ω4 ω5 ω6 ω7
[rad/s]
-1.57 47.1 28.89 -7.70 2.68 0 24.60 19.22
Tabelul 2.2.2
n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7
[rot/min]
450 276,01 -73,56 25,60 0 235,03 183,63
21
Exemple numerice
Elementul Geometric Formula de calcul sau /şi indicaţia de adaptare
Angrenaj cu dinţi drepţi
aw ≠ a
1 2 3
Date iniţiale privind definirea geometrică a danturilor angrenajului
' - 20;75
Numerele de dinţi z z3
2
,
Unghiul de înclinare al dintelui β Tab.2
Modulul (standardizat) STAS 822 – 82 (tab. 3) 3
Modulul normal mn STAS 822 – 82 (tab. 3) 3
Modulul frontal mt mt = mn / cos β 3
Profilul de referinţă standardizat 20o;1;0.25
* * STAS 822 – 82 (tab. 1)
α 0 , h 0 , c0
n a
22
Coeficientul normal al deplasării d a0 z0 * 1.3
2 cos β han 0
profilului la cuţitul roată xn0 xn0 = − −
2mn
Parametrii de bază ai roţilor dinţate ai angrenajului
* * * * 20;1;0.25
α = α 0 ; h = h 0 ; c = c0
n n an a n
=
82 (tab. 3)
Unghiul de presiune de referinţă αt
arctg (tgαn
/ cos β) 20o
frontal
a 15.6o=13o36’
Unghiul de angrenare frontal αtw
=arccos cos α t
a w
'
( + )
Coeficientul normal al deplasărilor x nd = z 2 z 3 (inv αtw − inv αt ) 0.684
2tg α n
de profil însumate x nd
inv αtw = tg tw − αtw ; inv αt = tg αt − αt
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor Mărimea xnd se repartizează pe cele două roţi după criteriul Xn3=0.884
'
de profil al roţilor dinţate x2 n , xn3
' '
admis,astefl încăt să se respecte relaţia x2 n + xn3 = xnd Xn2’=0.200
Stabilirea coeficienţilor deplasărilor
'
de profil,ale roţilor dinţate x2 , x3 Tab. 6
x2
'
−
x3 tg 0.006934
Involuta unghiului de angrenare invαtw = 2 '
αn + invαt
z3 −
z2
Unghiul de angrenare α
tw
=arg( invα
tw
) 15o36’
Distanţa dintre axe a w aw = a cos αt / cos αtw 80
Diametrele de divizare ’ ’ 60;225
d2 (3)=mt z 2 (3)
23
d f 2' = d 2'−2(h*an + c*n − x n 2 ' )m n
53.7
Diametrele cercurilor de picior d f3 = d 3 + 2(h*an + c*n + x n3 ) m n
217.136
d a2' = d 2' +
*
2mn (han + x n 2' ) 67.2
Diametrele cercurilor de cap *
d a3 = d3 − 2mn (han − x n 2 ' ) 229,8
Diametrele cercurilor de răstogolire cos αt 58.76
d w 2 '( 3) = d 2 '( 3) 218.25
cos αwt
Diametrele cercurilor de bază db 2 ' (3) = d 2 ' ( 3) cos αt 57.06
213.75
Unghiul de presiune frontal la d cos αt 35.53
capătul dintelui αta 2 '( 3 )
=arccos 2 '( 3 ) 23.93
d a 2 '( 3 )
Unghiul de înclinare pe cilindrul de β b = arcsin sin β cos α n 0
bază
Unghiul de înclinare pe cilindrul de d 0
cap βa = arctg a tgβ
d
Diametrul de divizare al cuţitului z 0 mn 51
roată d b0 = = z 0 , mt
cos β
Diametrul de bază al danturii z 0 mt
cuţitului roată d b0 = cos α t = z 0 mt cos α t 48.51
cos β
Unghiul de presiune frontal de cap d
al cuţitului roată = arccos 0 cos α t
α ta 0 38.87o
d
a0
Involuta unghiului de angrenare x n3 − x n 0
frontal αtw0 angrenajului tehnologic invα tw0 = invα t + tgα t 0.123
z3 − z 0
Unghiul de angrenare frontal al α tw0 = arg(invα tw0 ) 38o28’
angrenajului tehnologic
24
Distanţa dintre axe de referinţă a cos α t
angrenajului tehnologic aw 0 = a0 23.79
cos α tw0
25
danturii 21.17
Verificarea la subtăiere tip CAP.D- Cu valoarea N=1 se ]ncepe un calcul prin ciclare pentru
R2/(CAP.D-CR)/AVANS RADIAL verificarea evitării subtăierii pentru unghiurileŞ
σ 0 = Nς 0 ≤ 90°
Daca atunci ciclarea este terminată.iar
σ 0 ≥ 90°
subtăierea nu are loc 2
Pentru σ 0 < 90° se continuă calculul
λ N = d a 3 sin(σ 2 + ψ ta 2 ) − d a 0 sin(σ 0 + ψ ta 0 )
Dacă λ N ≥ 0, subtăierea nu are loc pentru valoarea N.Se
continuă verificarea pentru N=N+1 (până la σ 0 ≥ 90° )
2Verificarea la interferentă tip ρ 2 ≤ ρ 20
CAP.D-R1/PIC.D-R2 f l
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi
Parametru auxiliar de calcul z3
x 2 '3 = invα ta1 − invα ta 2 + (1 − z 2' / z 3 )invα tw 0.04
z 2'
Unghiu auxiliar d 2 − d 2 − a 0,75
µ = arccos a3 a 2' w
4a w d a1
26
Verificarea la interferenţă tip CAP. z 2' d a 2' 0,04>0
D-B1/CAP.D-R2 ν = µ − arcsin( sin µ ) + x 2 '3
d a3 z3
Verificarea condiţiei de evitare a interferenţei muchiilor de cap ale celor două roţi la montarea în angrenaj prin deplasare radiala a
roţilor
Parametru unghiular auxiliar (d a 3 / d a 2 ' ) 2 − 1
µ' = 0.9
( z 3 / z 2' ) 2 − 1
Verificarea la interferenţă tip CAI. '
Dacă µ > µ , atunci interferenţa nu are loc si verificări în
D+R1-CAP . D+R2 continuare nu se mai fac. 0.9>0.75
MONTAJ RADIAL '
Dacă µ < µ , atunci se continuă verificarea
Parametru de criteriu al interferenţei z 2' d a 2'
ν' = µ' − arcsin( sin µ ' ) + x 2 '3 0.02
z3 d a3
Verificarea la interferenţă tip Dacă ν ≥ 0 ,atunci interferenţa de această speţă nu are loc.
'
CAP.D-R1/CAP.D-R2/Montaj -
Dacă ν ≤ 0 ,atunci se continuă verificarea
'
RADIAL
Semiunghiul arcului frontal de cap π 2 x n 2 ' tg α n -
al dintelui pinionului ψ ta 2' = + + invα t − inv α tas '
2 z 2' z 2'
Mărimi auxiliare z 2'
n' = ( µ ' −ψ ta 2' )
π ,în care nx reprezintă valoarea întreagă a
-
µ x = ψ ta 2 ' + πnx / z 2 '
valorii n’-2+x,unde x=1,2,3,4.
Verificarea la interferenţă tip Dacă toate valorile ν x ( x = 1,2,3,4) sunt negative ,atunci -
CAP.D+R1-CAP.D-R2 montajul radial nu este posibil
MONAJ RADIAL
Verificarea continuităţii angrenării
Gradul de acoperire frontal d a22 ' − d b22' − d a23 − d b23 + 2a w sin α tw 2.63
εα =
2πmt cos α t
27
Gradul de acoperire axial ε β εβ = b sin β /(πmn ) 21
, ψ a = (0.2 + 0.6)a w se recomandă ε β >1
b = ψ a aw ,
Gradul de acoperire total ε γ εγ = εα + ε β 1.23
ε γ >1.2
Calculul dimensiunilor de măsurare ale danturilor
Unghiul de presiune frontal pe z cosαt 30.45o
cilindrul de diametru α twN = arccos 28.74o
d+2xnmn z + 2 x n cos β
Numărul teoretic de dinţi respectiv tgα twN 2 x n tgα n
z 2.12
de goluri,pentru măsurarea lungimii N'= − − invα t 5.68
peste dinţi respectiv a lungimii π cos 2 β b z
peste goluri
Numărul real de dinţi pentru N 1( 2 ) reprezintă valoarea întreagă a mărimii N’+0.5 5;8
măsurarea lungimii peste
dinţi/goluri
Lungimea normală peste WnN = π ( N − 0.5) + x n tgα n + z * invα t m n cos α n 12.36
dinţi/goluri 35.25
Verificarea încadrării punctelor de ρ f1 < 0.5WnN / cos β < ρ a1 2.37<8.61<10.51
contact ale lungimii WnN pe ,în care 41.35<24.74<11.21
flancurile evolventice ale danturii ρ f 2 < 0.5WnN / cos β < ρ a 2
Raza de curbură a profilului frontal ρ f 1 = 0.5d b 3 tgα ta3 − a w sin α tw 2.78
în punctul de intrare,ieşire din 20.75
angrenare ρ f 2 = 0.5d b 2' tgα ta 2 ' + a w sin α tw
Raza de curbură a profilului la ρ a 2 '(3) = 0.5d b 2 '( 3) tgα ta 2 '( 3) 11.25
capul dintelui
Verificarea măsurabilităţii b ≥ WnN 2 '(3) cos β b + (2...5)mm -
dimensiunii WnN2’(3)
28
Coardă constantă normală a dintelui
= cos 2 α n + x n 2' sin 2α n mn
π
S cn1 2.65
2
2.84
π 2
S cn 2 = cos α n − x n3 sin 2α n m n
2
Verficarea condiţiilor de măsurare ρ tS1 > ρ f 1 8.344>1.98
ale coardei constante ,în care 14.63>20.42
ρ tS 2 < ρ f 2
Razele de curbură ale profilului cos β 2'
frontal în puncte la care definesc ρ tS 1 = 0.5 d b 2 'tgα t + S cn1 6.35
cos α n
coarda constantă 12.36
cos β 3
ρ tS 2 = 0.5 d b3 tgα t − S cn2
cos α n
Înălţimea la coardă constantă a h cn1 = 0.5(d a 2 ' − d 2 ' − S cn 2 ' tgα n ) 1.65
dintelui 1.10
h cn 2 = 0.5(d a 3 − d a3 − S cn3tgα n )
29
2.4 Determinearea parametrilor geometrici ai roţilor z 6+z7
Unghiul conului de divizare sin Σ
δ 2 ' = DEL1 = arctg
ief + cos Σ 42.2
57.7
iet sin Σ
δ3 = DEL2 = arctg
1 + ief cos Σ
Diametrul de divizare pe conul d 2' = D 2 ' = me z 2 '
exterior 63
d3 = D3 = me z 3 71
d 2' d3
Lungimea exterioară a generatoarei Re = R = R1 = R2 = = 50
2 sin δ 2' 2 sin δ 3
de divizare
z 2' d3 17.07
Numărul de dinţi ai roţii plane z0 = =
2 sin δ 1 2 sin δ 3
b = B ≤ψ RR b=β<27.5
Lăţimea roţii dintre aceste două mărimi se adoptă valoarea cea
b ≤ 8mt
mai mică,rotunjită la un număr intreg
b 38
Rm = RM = R −
2
Lungimea mediană a generatoarei
de divizare
Ri = RI = R − b 11.8
Lungimea interioară a generatoarei
de divizare
30
Rmc cos β e 2.28
Modulul frontal median mm = VMM = me
R cos β m
b 0
Unghiul de înclinare exterior βe = arcsin(1 − 0.5 ) sin β m
R
b 0
Excentricitatea ρ = RO = ( R − ) sin β m
2
tgα n 20
αt = AF = arctg
cos β e
Unghiul de angrenare frontal
*
= HA2' = (ha cos β e + x r 2' )me
ha 2 ' 3.6
* 2.4
ha 3 = HA3 = ( ha cos β e + x r 3 )me
Înălţimea capului de divizare
exterior al dintelui
h f 2' = HF 2' = [(ha* + c * ) cos β e − x r 2 ' )]me 3
4.2
Înălţimea piciorului de divizare hf 3 = HF 3 = [(ha* + c * ) cos β e − x r 3 )]me
exterior al dintelui
Înălţimea exterioară a dintelui h=H = (2ha* + c* ) cos β e me 6.6
Diametrul de cap exterior d a 2'= DA2' = d 2' + 2ha 2' cos δ 2' 68.67
73.95
d a 3 = DA3 = d 3 + 2ha 3 cos δ 3
31
h
Unghiul piciorului dintelui θ f 2' = TF 2' = arctg f 2'
R 3.81
hf 3 65.82
θ f 3 = TF 3 = arctg
R
h
Unghiul capului dintelui θ a 2' = TA2' = arctg a 2 '
R 3.81
ha3 10.84
θ a 3 = TA3 = arctg
R
δ f 2 ' = RDELF 2' = δ 2' − θ f 2 ' 38.39
46.86
Unghiul conului de picior δ f 3 = RDELF 3 = δ 3 − θ f 3
δ a 2 ' = RDELA2' = δ 2' + θ a 2 ' 46.01
Unghiul conului de cap 68.54
δ a3 = RDELA3 = δ 3 + θ a 3
δ t 2'= RDELT 2' = 90 − θ 2' 47.8
32.3
δ t 3 = RDELT 3 = 90 − θ 3
Unghiul conului frontal
= RLE 2' = 90 − θ a 2'
λ e 2' 85.43
Unghiul dintre generatoarea conuli 86.96
λ e3 = RLE3 = 90 − θ a 3
de cap şi generatoarea conului
frontal exterior
32
Această mărime se adoptă constructiv sau se determină cu
Distanţa de aşezare aproximaţie astfel: 64.10
L2 ' = L2 ' = R / cos δ 2 ' 81.96
L3 = L3 = R / cos δ 3
33
= DAV 2' = (dv 2 ' = 2ha 2' )
d av 2 ' 73.5
Diametrul de cap echivalent 111.5
d av3 = DAV 3 = ( d v 3 = 2ha 3 )
Diametrul de bază echivalent d bv 2 ' = DBV 2' = d v 2 ' cos α t 76.75
110.485
d bv3 = DBV 3 = d v 3 cos α t
av = AV = 0.5(dv 2' + d v3 ) 138.85
Verificarea angrenării
Verificarea ascuţirii = SAV 2' = d av 2 ' s2' + invα t − invα av 2' ≥ 0.3
sav 2 ' 1.190>0.3
me d v 2 ' 1.176>0.3
d s
sav3 = SAV 3 = av3 3 + invα t − invα av3 ≥ 0.3
me d v 3
17 − zv 2' -0.58
Verificarea subtăierii x2 'min = X 2' ≥ -1.6
17
17 − zv 3
x3 min = X3≥
17
Verificarea continuităţii angrenării ε = ERS = εα + ε s ≥ 2
3.45
d av2 2 ' − dbr2 2 ' + 2
d av 3 − dbr2 3 + 2av sin α
εα = EALFA = t
2πme cos α t
34
Elemente pentru controlul execuţiei
35
Bibliografie
1.C.D.Duca,Fl.Buium,G.Pârâorau,Mecanisme şi teoria maşinii,ed.UTI Iaşi 2oo3
2.Duca,Cezar,Mecanisme,institutul Politehnic Iaşi,1983
3.V.Merticaru,C.Duca,A.Popovici,D.Leochi,V.Atanasiu,Mecanisme ,Îndrumar pentru
proiectare
4.V.Atanasiu,I.Doroftei,C.Oprişan,Florentin Buium,Eugen Merticaru ,Mecanisme
Îndrumar de laborator
5.C.Dale,Th.Niţulescu,P.Precupeţ, Desen Tehnic Industrial pentru construcţii de
maşini
36