Structura mecanismelor

1. Analiza structurală a mecanismelor plane monocontur

1.1. Cuprins
1. Analiza structurală a mecanismelor plane monocontur ..............Error! Bookmark not defined.

1.1. Cuprins..............................................................................................................................1

1.2. Introducere ........................................................................................................................1

1.3. Schema structurală şi schema bloc cu precizarea legăturilor exterioare şi a parametrilor

exteriori ........................................................................................................................................2

1.4. Identificarea şi analiza structurală a cuplelor .....................................................................3

1.5. Calculul gradului de mobilitate al mecanismului ................................................................4

1.6. Interpretarea rezultatelor şi identificarea calitativă a funcţiilor de transmitere realizate de

mecanism ....................................................................................................................................5

1.2. Introducere

În această lucrare sunt evidenţiate principalele aspecte cu privire la analiza

structurală a mecanismelor monocontur, iar prin intermediul unui exemplu
Introducere intuitiv se utilizează algoritmul de modelare structurală evidenţiindu-se
fiecare etapă în parte.

Obiectivul central al acestei lucrări este acela de a evidenţia funcţiile de

transmitere ale mecanismului din punct de vedere calitativ.

Primul pas al acestei modelări se referă la identificarea legăturilor exterioare

şi la determinarea gradului de mobilitate al mecanismului; pe baza acestor
Obiective mărimi de stare structurală pot fi precizaţi parametrii exteriori independenţi
şi –dependenţi ai mecanismului; în această fază de modelare, parametrii
exteriori dependenţi exprimă calitativ funcţiile de transmitere pe care
mecanismul considerat le poate realiza.

Pentru îndeplinirea obiectivului central, în lucrare, sunt propuse următoarele

obiective specifice:
- îniţierea în noţiunile teoretice privind starea structurală a cuplelor
cinematice;
- crearea de abilităţi necesarea în recunoaşterea cuplelor cinematice
în diverse forme constructive de materializare;

1
Analiza structurală a mecanismelor plane monocontur

- reprezentarea corectă a schemelor structurale a mecanismelor;

- însuşirea corectă în crearea de abilităţi necesare privind aplicarea
noţiunii de grad de mobilitate şi semnificaţia sa d.p.d.v. cinematic şi
static.

1.3. Schema structurală şi schema bloc cu precizarea legăturilor

exterioare şi a parametrilor exteriori
Pentru evidenţierea parametrilor exteriori şi a legăturilor exterioare în contrinuare sunt propuse trei
exemple de machete funcţionale a trei mecanisme monocontur.

Mecanism manibelă-balansier de tip R-C/P-R

Exemple

Mecanism roată-cremalieră (R-C) Mecanism roată-roată (R-R)

Din exemplele prezentate, în continuare va fi analizat d.p.d.v. structural primul mecanism, cu

precizarea că celelalte două se pot trata similar.

Pentru înţelegerea şi însuşirea etapelor de lucru în cele ce urmează sunt definite principalele
noţiuni folosite în analiza structurală a mecanismelor.

Schemă structurală a unui mecanism: Reprezentare grafică simplificată ce permite identificarea

elementelor, a cuplelor, a legăturilor exterioare şi a parametrilor de stare ai mecanismului.

2
 Structura mecanismelor

Schemă bloc: Reprezentare simplificată a schemei structurale în care mecanismul este

reprezentat printr-un cerc, intrările şi ieşirile prin segmente orientate pe care sunt evidenţiaţi
parametrii exteriori ai puterilor mecanice.

Ca urmare pentru mecanismul considerat pe baza machetei, în continuare se prezintă schema

structurală, schema bloc şi ecuaţia de echilibru energetic fără frecare şi fără forţe de inerţie.

Mecanism manibelă-balansier Schemă structurală

de tip R-C/P-R y
1
A 2 (cuplă R) A
Aplicaţii 1
0
1 T1 B (cuplă C/P)
B
x
0
2
C 2
T2
C (cuplă R)
Schemă bloc
IND DEP
 1  1 A C 
 2  2  ?
L=2
T1=? M=? T2
DEP IND
Ecuaţia de echilibru energetic fără frecare şi fără forţe de inerţie
1T1  2 T2  0
1.4. Identificarea şi analiza structurală a cuplelor
După identificarea cuplelor (vezi schema structurală), acestea urmează a fi analizate scoase din
mecanisme, se identifică posibilităţile de mişcare ale acestora (în stare liberă) după care se
introduc în mecanism şi se constată care dintre aceste mişcări sunt active (care se fac în
funcţionalitatea mecanismului).

Cupla A  (0,1) – cuplă de rotaţie

 gtrad de mobilitate al cuplei

fA = 1, (fA) = (z)A;
 grad de legătură (constrângere) al cuplei
cA = 6 – fA = 5, (cA) = (Px, Py, Pz, Mx, My)A;
 tip contact: congruent;
 tip închidere: formă.

3
Analiza structurală a mecanismelor plane monocontur

Cupla B  (1,2) – cuplă cilindru pe plan

 gtrad de mobilitate al cuplei

fB = 4, (fB) = (vy, vz, x, z)B;
 grad de legătură (constrângere) al cuplei
cA = 6 – fA = 2, (cA) = (Px, My)B;
 tip contact: congruent;
 tip închidere: formă.

Cupla C  (2,0) – cuplă de rotaţie

Cupla de rotaţie fiind identică cuplei A (cuple cu axelele de rotaţie paralele între ele) analiza este
identică cu aceasta, ca urmare nu mai este necesară această analiză fiind suficientă afirmaţia
cupla C idem cupla A.

1.5. Calculul gradului de mobilitate al mecanismului

Prin gradul de mobilitate se înţelege numărul parametrilor cinematici independenţi (numărul de
intrari în mecanism) necesari pentru a determina poziţiile şi, implicit, mişcările tuturor elementelor
cinematice ale mecanismului, sau altfel spus numărul de mişcări exterioare independente (vezi
schema bloc a exemplului considerat).

În afară de formula gradului de mobilitate prezentată în curs, se pot utiliza şi alte formule cum ar fi:


M  nk  k f a , 
În care: n = nr. de elemente cinematice, iar k = spaţiul mişcărilor active al mecanismului. Întrucât
mecanismul este plan k = 3 ( v x , v y , z ), realizându-se mişcarea plan-paralele (două translaţii cu

axele perpendiculare între ele şi o rotaţie cu axa perpendiculară pe cele două translaţii). Ca urmare

M  2  3  3  1  3  2  3  1  6  5  1 => o mişcare independentă.

Exemple

.
Mecanisme monomobile cu bare articulate folosite la orientarea panourilor PV

4
 Structura mecanismelor

Mecanisme monomobile cu bare articulate folosite la macarale portuare

1.6. Interpretarea rezultatelor şi identificarea calitativă a funcţiilor de

transmitere realizate de mecanism
Un mecanism poate funcţioana dacă îndeplineşte condiţia L > M > 0. Din calculele realizate
anterior rezultă L = 2 > M = 1 > 0, ca urmare lanţul cinematic poate funcţiona ca mecanism.

Pentru rezultatele obţinute, în continuare se propune o metodă de

interpretare a rezultatelor pentru mecanismele monocontur, urmărindu-se
următorii paşi:

Exemple
- se face schema bloc şi se scrie pe ea parametrii exteriori;
- se împarte schema bloc cu o linie orizontală separându-se
mecanismul în parametrii interpretabili d.p.d.v. cinematic şi static
- se alege mişcarea exterioară independentă (M=1) şi se împarte
mecanismul în două coloane. Pe coloana în care s-a ales mişcarea
exterioară independentă se interpretează M d.p.d.v cinematic şi static,
iar pe cealaltă coloană se interpretează L-M.

IND DEP
Cinematic  1  1 
 2  2  ?

T1=? T2
Static DEP IND

M L-M

5
Analiza structurală a mecanismelor plane monocontur

M=1  o mişcare exterioară IND: (1, 1 = d1/dt, 1 = d1/dt);

 o forţă exterioară DEP: T1; o funcţie de transmitere a forţelor: T1 = T1(1, T2).

L–M =2-1= 1  o mişcare exterioară DEP: 2; o funcţie de transmitere a mişcării: 2 = 2(1 )

- o funcţie de transmitere a deplasărilor unghiulare 2 = 2(1),

- o funcţie de transmitere vitezelor unghiulare 2 = d2/dt = 2(1, 1 ),

- o funţie de transmitere acceleraţiilor unghiulare 2 = d2/dt = 2(1, 1, 1);

 o forţă exterioară IND: T2.

[1]. Diaconescu,D.V. ş.a. Îndrumar de lucrări aplicative la mecanisme.

Partea I. Editura Universităţii Transilvania Braşov, 1997.
[2]. Dudiţă, Fl., Diaconescu, D.V. Curs de mecanisme. Fascicula 1.
Structura. Univ. din Braşov, 1984.
Bibliografie
[3]. Dudiţă,Fl., Diaconescu,D. Optimizarea structurală a mecanismelor. Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1987.
[4]. Dudiţă, Fl., Diaconescu, D.V., Gogu, Gr. Mecanisme articulate. Inventica
Cinematică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.
[5]. Jaliu, C., ş.a. Aplications of mechanisms analysis and synthesis. Ed.
Univeristăţii Transilvania din Braşov, 2003.
[6]. Jaliu, C., ş.a. Gear mechanisms. Structure. Kinematics. Dynamics.
Editura Universităţii Transilvania, 2006.
[7]. Neagoe,M., Diaconescu,D., Mecanisme, Ed. Universitatii Transilvania
din Brasov, 2004.
În lucrare sunt prezentate etapele necesare analizei structurale a unui
mecanism plan monocontur. Aceste etape cuprind identificarea legăturilor
exterioare (cu parametrii exteriori) şi determinarea gradului de mobilitate al
Rezumat
mecanismului, după care sunt exprimate calitativ funcţiile de transmitere pe
care mecanismul considerat le poate realiza.

La sfărşitul laboratorului, studentul este capabil să:

- descrie noţiunile teoretice privind starea structurală a cuplelor
cinematice;
- identifice cuplelor cinematice în diverse forme constructive de
materializare;
- reprezeinte corect o schemă structurală a unui mecanism dat;
- explice corect noţiunea de grad de mobilitate şi semnificaţia sa
d.p.d.v. cinematic şi static.

6
 Structura mecanismelor

Pentru mecanismele din figură se cere să se facă analiza structurală pe

etape, conform modelului anterior.

Mecanism plan roată-cremalieră

Teste de A
evaluare 0 1 T1
1
y

v2 B
C x
P2
2
Mecanism plan roată-roată
A
1
0 T1

y
1
B
x

2 T2
2
C