CAPITOLUL I

 
 
1.PROIECTAREA UNUI MECANISM CU BARE

1.1ANALIZA STRUCTURALĂ A MECANISMULUI

1.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI

1.2.1.ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-

ANALITICĂ

1.3.ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI

1.3.1.ANALIZA CINETOSTATICĂ PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ

1.3.2.ANALIZA CINETOSTATICĂ PRIN METODA ANALITICĂ

              Sa se analizeze  din punct de vedere

structural,cinematic,cineto-

static si sa se echilibreze mecanismul manivela-piston ,cunoscând:

     Dc=85mm

     S=85mm

     n1=3220rot/min

     =12

     m1=2m2

     m2=9 2

     m3=0,3m2
          1=333

             unde:

1. manivela
2. biela
3. culisa(piston)
4. element fix(batiu)

1.1         ANALIZA STRUCTURALĂ A MECANISMULUI

         Cupla cinematica este legatura directa si mobila dintre doua

elemente cinematice.

            Cuplele cinematice se clasifica dupa urmatoarele criterii:

 dupa numarul de grade de libertate reduse -conform acestui criteriu,

cuplele se împart în 5 clase(1-5) ,clasa fiind egala cu numarul de grade de

libertate reduse

 dupa natura contactului dintre elemente -dupa acest criteriu ,cuplele

sunt :superioare (când contactul dintre elemente are loc într-un punct sau dupa o
linie) si inferioare (când contactul are loc dupa o suprafata).

 dupa caracterul miscarii relative dintre elemente ;conform acestui

criteriu ,cuplele sunt :închise(când constructia lor nu permite deplasarii
între elemente) si deschise(când aceste deplasari sunt po-

sibile)
            Lantul cinematic este un ansamblu sau o însiruire de elemente legate prin
cuple cinematice.

Prin mecanism se întelege un lant cinematic care satisface urmatoarele

conditii:    

a)     este închis

b)     are un element de referinta, considerat fix, în raport cu care se studiaza
miscarea
c)     are un numar de cuple conducatoare, stabilit astfel ca miscarea tuturor
elementelor sa fie diferita.

Cuplele conducatoare se caracterizeaza prin faptul ca deplasarea relativa dintre

elementele lor se obtine prin antrenarea în miscare a unui element în raport cu
celalalt, de catre un motor. Practic, cuplele conducatoare sunt de clasa a 5-a de
rotatie sau de translatie.

Gradul de libertate al unui lant cinematic reprezinta numarul de parametri

independenti care determina complet pozitia sa.

Gradul de mobilitate este gradul de libertate intern al lantului, conceput în ipoteza

ca sistemul de referinta este solidar cu unul dintre elementele sale. În cazul
mecanismelor se foloseste notiunea de grad de mobilitate, deoarece elementul de
referinta face parte din lantul cinematic din care provine mecanismul.

Determinarea gradului de libertate sau de mobilitate se face în functie de

structura lantului cinematic si este legata de clasificarea mecanismelor în familii.
Conform acestei clasificari familia unui lant cinematic este egala cu numarul de
legaturi comune la care sunt supuse elementele sale.

unde:

1-     manivela
2-     biela
 3-     culisa (piston)
4-     element fix(batiu)
 tx ty tz Mx My Mz
1 - - - - - +  
2 + + - - - +
3 - + - - - - Gradul de libertate al lantului cinematic se
calculeaza ca diferenta dintre suma gradelor
de libertate reduse de cuplele cinematice:

                                      L = (6-f)n-(5-f)C5-(4-f)C4-(3-f)C3-…;

unde: f – familia, n – numarul de elemente, C5 – numarul de cuple de clasa a 5-a ,

C4 – numarul cuplelor de clasa a 4-a, etc.

f = 3                 L = 3n-2C5-C4                                       n = 4          C5 =4(O,A,B,C)

                          L =9-8=1

Gradul de mobilitate se calculeaza cu formula:

       

 M = (6-f)(n-1)-(5-f)C5-(4-f)C4-(3-f)C

                                             M = 3(n-1)-2C5-C4

                                            M =

                                            M=1  

Grupa structurala este un lant cinematic care face parte dintr-un mecanism
si se bucura de urmatoarele proprietati:

a)     are un numar de grupe conducatoare egal cu gradul sau de libertate.

b)     are un numar de cuple exterioare cu ajutorul carora se leaga în

mecanism.

c)     nu se poate descompune în grupe structurale mai simple.

Grupele structurale cu L=0 se numesc grupe Assur, iar grupele cu L>0 se numesc
grupe conducatoare. Notiunea de grupa structurala se foloseste, în special,
pentru studiul mecanismelor cu cuple inferioare. De aceia, în compunerea
grupelor structurale se considera numai astfel de cuple.
 Grupele Assur se clasifica în clase si ordine. Clasa unei grupe se stabileste
astfel

        daca grupa contine contururi închise deformabile, clasa este

egala cu numarul maxim de laturi ce caracterizeaza aceste
contururi.

        daca grupa nu contine astfel de contururi, clasa este egala cu

rangul maxim  al elementelor.

Ordinul este egal cu numarul cuplelor exterioare.

Grupele conducatoare  L=1:               L=3n-2C5=1

n 1 3 5 …
C5 1 4 7 …

Formarea mecanismului se realizeaza pe baza urmatorului principiu: orice

mecanism se poate forma prin legarea succesiva în grupe structurale, pornind
de la elementul fix.

Grupele structurale sunt sisteme determinate din punct de vedere

cinematic si cinetostatic. Ca urmare ele pot fi studiate independent de
restul mecanismului, iar pentru fiecare grupa se poate stabili un
procedeu de analiza propriu. În aceste conditii analiza unui mecanism
se desfasoara în doua etape:

a)    descompunerea în grupe structurale

b)   aplicarea, pentru fiecare grupa componenta, a procedeului de

calcul specific, prestabilit.

Acest mod de abordare a problemei prezinta avantaje importante,

deoarece numarul de grupe uzuale, deci de procedee de calcul care
trebuie cunoscute, este redus, iar numarul si varietatea de mecanisme
ce se pot forma cu ajutorul lor este foarte mare. De asemenea metoda
se preteaza foarte bine la aplicarea procedeelor automate de calcul în
analiza mecanismelor.

    

l+r=r-l+s
1.2 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI

Analiza cinematica a unui mecanism presupune determinarea pozitiei,

precum si a distributiei de viteze si de acceleratii pentru fiecare
element, cunoscând parametrii constructivi ai mecanismului si
miscarea relativa dintre elementele cuplelor conducatoare.

Exista numeroase metode de analiza cinematica, fundamentate pe

diverse domenii ale matematicii: geometrie analitica, calcul vectorial,
calcul matricial, algebra numerelor complexe.

Studiul cinematic al unui mecanism se poate face fie printr-o abordare

globala, fie prin analiza succesiva a grupelor componente

unde:

1-    manivela
2-    biela
3-    culisa (piston)

4-    element fix(batiu)

1.2.1.ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI

PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ
  

    Pentru aceasta pozitie a mecanismului, cunoastem:

           l1=42,5mm

           l2=202,89mm

           AS2=41,57mm

    Vrem sa aflam viteza unghiulara a elementului 1:

                    rad/s

CALCULUL VITEZELOR PRIN METODA GRAFO-ANALITICĂ

Unghiul este unghiul facut de OA cu orizontala ;în pozitia
mecanismului ,

cea reprezentata mai sus, acest unghi este egal cu 1800;unghiul

este unghiul facut de AB cu orizontala si se poate afla astfel:
triunghiul AOB, fiind dreptunghic ,are:

                    

  Cunoastem l1,l2, ;ne propunem sa aflam: vA , vB si vBA.

Punctul A executa o miscare de rotatie, deci putem scrie:

      

     lui  

  

Punctul B executa o miscare de roto -translatie, deci:

    

  Dar ,si .În pozitia mecanismului,

Iar
CALCULUL ACCELERAŢIILOR PRIN METODA
GRAFO-ANALITICĂ
  Ne propunem sa calculam: .

2
    

Deci ,unde

        Dar

     Din desen ,iar

  

      Din desen

1.3ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI

Fortele care actioneaza asupra elementelor mecanismelor se
clasifica în trei categorii: forte aplicate, forte de legatura si forte de
inertie.

Din categoria fortelor aplicate fac parte:

        Fortele care se exercita, în fiecare cupla conducatoare, din partea

unui element asupra celuilalt. Aceste forte sunt dezvoltate de
motoarele care antreneaza în miscare relativa elementele cuplelor
conducatoare.
        Forte tehnologice, care sunt generate ca urmare a operatiei
tehnologice executata de mecanism. Aceste forte actioneaza
asupra elementelor conduse si sunt foarte diverse ca natura.
        Forte elastice, care sunt generate de elementele elastice care pot
interveni în constructia mecanismului
        Forte de greutate

Fortele de legatura actioneaza în cuplele cinematice si sunt de doua feluri:

        Reactiuni normale, care actioneaza pe directia normalei la

suprafetele în contact ale fiecarei cuple cinematice.
        Forte de frecare, care actioneaza tangential la suprafetele în contact
ale fiecarei cuple cinematice.

Fortele se clasifica în functie de semnul lucrului mecanic elementar în:

         Forte motoare, când lucrul mecanic este pozitiv;
        Forte rezistente, când lucrul mecanic este negativ.

1.3.1.ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA GRAFO-

ANALITICĂ

Fie forta de inertie, unde i=1,2,3 ; - greutatea elementului i, cu

i=1,2,3;Ji –momentul de inertie al elementului i ,cu i=1,2,3.
Fie Fu forta utila necesara pistonului sa coboare. Aceasta forta are
expresia urmatoare:

 Reactiunile care apar în mecanism sunt: ,

precum si un moment de echilibrare M e .

Între reactiuni exista legaturile urmatoare:

                   are o componenta normala si una tangentiala

.

   si  
     
 1.3.2.ANALIZA CINETOSTATICĂ A MECANISMULUI PRIN METODA ANALITICĂ

OA+AB=OB         

OB=218.56

        
OX:    

OY:     
   

1 2
OB
VB aB aS2 R43 R23 R12 R41 Me
33 79.2 14.32 218.5 845 1750 2800 9450 5350 6850 558
3 4 6
33 1.49 16,72 222,4 832,8 1697, 5726.1 8019.9 6823.5 6844. 582.97
3 9 1 9 7 8 2 8 8