1 Notiuni si definitii fundamentale

Def. Mecanismului- este o parte component a unei masini sau aparat

avand rolul de transmitere si transformare de miscare si forta.

Masina- este un ansamblu de mecanisme si alte corpuri material

conceputa in scopul realizarii unei actiuni utile care inlocuieste o actiune
umana.

Masinile pot avea 3 functii:

*-transformarea undei forme oarecare de energie in Lm sau diverse.In

aceasta categorie intra: masinile motoare care pot fi a)masini motoare
primare daca transforma in Lm o forma de energie existenta in natura cum
ar fi motoare hidraulice, motoare eoliene, motoare termice.

b)masini motoare secundare daca transforma in Lm o forma de energie

prelucrata; motoare electrice , motoare hidraulice sau pneumatice, masini
cu abur.

c) masinile care transforma o energie mecanica intr-o alta forma de energie

poarta denumirea de masini generatoare, generatoare electrice, pompele
pneumatice, compresoarele.

*- Efectuarea unui Lm util, masinile unelte sau masini transportoare.

*-Efectuarea unor operatii programate sau logice.

Aparatul- ansamblu de corpuri material care au ca scop culegerea selective

a unor informatii, prelucrarea si redarea lor intr-o forma intangibila pentru
observator. Aparatele sunt produse ale mecanicii fine.

Mecanismele- ca parti component ale masinilor si aparatelor se pot studia

si proiecta in mod independent cunoscandu-se rolul lor functional.
Mecanismele se vor studia in ipoteza ca partile lor component sunt
alcatuite din corpuri nedeformabile ( solide, rigide)
Elementul- este o piesa sau un grup de piese care formeaza un ansamblu
teoretic nedeformabil cu miscari bine determinate in raport cu alte repere.

Cupla cinematica- este legatura mobila a 2 elemente. Dupa numarul

cuplelor cinematice in compunerea carora intra, elementele se
categorisesc:- elemente binare cu participarea a 2 cuple cinematice

- elemente ternale

Lant cinematic- reprezinta un grup de elemente legate intre ele prin cuple
cinematice. Un lant cinematic poate fi inchis daca se realizeaza un contur
inchis din elemente si cuple cinematice sau deschis daca nu indeplinita
aceasta conditie.

Lantul cinematic se numeste simplu daca are in component sa numai

elemente binare sau complex daca contine cel putin un element mai mare
ca 2. Pornind de la notiunea de lant cinematic, mecanismul se mai poate
define ca fiind un lant cinematic inchis avand un element fix si unul sau mai
multe motoare la care toate celelalte elemente au miscari bine determinate.

Schema cinematica- este reprezentarea conventionala in desen a

mecanismelor si-a lanturilor cinematice. Elementele si cuplelele cinematice
se materializeaza sub forma de organe de masini la produsele mecanicii
mijloci si grele iar sub forma de mecanisme la produsele mecanicii fine ele
putand fi studiate in mod independent sub astepect al rezistentei si al
formei.
 2 Clasificarea mecanismelor

Clasificarea functionala care are in vedere modul in care se face

transmiterea miscarii si a energiei a elementului conducator (motor) intrare
la elemental condus sau de iesire. Din acest punct de vedere se disting
mecanisme pentru transmiterea mecanismelor de rotatie, mecanisme
pentru transformarea unei miscari de rotatie intr-o miscare de translatie sau
invers, mecanisme pentru transformarea unei miscari de rotatie sau de
translatie intr-o miscare oscilanta, mecanisme pentru regularizarea
miscarii, mecanisme pentru regularizarea miscarii, mecanisme pentru
temporizare, mecanisme pentru realizarea unei functii matematice date,
mecanisme pentru pozitionarea unui element in raport cu un sistem de
referinta dat, mecanisme pentru conducerea unui punct pe o curba data.

Clasificarea constructiva tine cont de forma constructiva a

elementelor si cuplelor cinematice sau a ansamblului. Din acest punct de
vedere se disting mecanisme cu elemente articulate ( cuple cinematice
inferioare) numite si mecanisme cu bare.

Mecanisme cu cama, mecanisme cu roti dintate, cu roti stelate, cu clichet.

Mecanisme cu roti de frictiune;

Mecanisme cu elemente de flexibilitate;

Mecanisme cu pana si surub;

Clasificarea structurala a mecanismelor are in vedere modul de

alcatuire a mecanismului din elemente si cuple cinematice de diferite clase.
Din acest punct de vedere mecanismele pot fi spatiale sau tridimensionale
sau plane.
 3 Clasificarea cuplelor cinematice, grade de libertate

Cuplele cinematice se clasifica dupa numarul gradelor de libertate

sublimate in miscarea lor a celor 2 elemente care se leaga prin cupla
cinematica. Un rigid in spatiu are 6 grade de libertate.

Gradul de libertate se poate defini pe cale geometrica sau

cinematica. Din punct de vedere geometric numarul gradelor de libertate
este egala cu numarul de parametrii geometrici independenti, necesari
pentru a define in mod univoc pozitia solidului rigid. Pozitia unui solid in
spatiu este definita prin 3 puncte necoliniare ale sale carora le corespund 9
coordonate intre care exista 3 relatii de legatura care exprima
invariabilitatea distantelor dintre cele 3 elemente L=9-3=6

In miscarea plana caracterizata prin faptul ca un plan al solidului rigid

ramane mereu continut intr-un plan dat sau fix numarul de puncte necesare
pentru pozitionarea solidului este 2 puncte carora le corespund 4
coordonate punand conditia de invariabilitate a distantei dintre cele 2
puncte rezultand 3 parametri independenti adica 3 grade de libertate

L=4-1=3

Din punct de vedere cinematic numarul gradelor de libertate este egal cu

numarul de miscari simple sau elementare ale solidului rigid. Miscarea
generala in spatiu a unui solid rigid este caracterizata la un moment dat de
catre o translatie, rotatie dupa 2 directii reprezentand torsorul.

Compunerea vectorilor rezulta viteza unghiulara respective viteza liniara pe

cele 3 directii, reprezinta cele 6 axe simple:Wx, Wy, Wz; Vx, Vy, Vz;

V=W*r

Miscarea plana- vectorul viteza plana este continut in planul miscarii are 2
componente Vx, Vy;

-vectorul viteza W este perpendicular pe planul miscarii si

are o singura componenta W≡Wz, 3 grade libertate.
In vederea studierii cuplelor se va opera cu definirea cinematica a gradelor
de liberate. Clasificarea unei cuple cinematice este data de numarul
gradelor de libertate suprimate in miscarea relative a celor 2 elemente care
intra, rezulta ca numarul gradelor de libertate ramane L=6-i

Cuplele cinematice se numesc inferioare daca contactul celor 2 zone de

contact se realizeaza cu o suprafata si inferioara daca contactul este liniar
sau punctiform.
 4 Gradul de libertate a unui lant cinematic

Gradul de libertate al unui lant cinematic este dat de numarul de parametrii

independeti necesari pentru a defini in mod univoc pozitia lui in raport cu un
sistem de referinta exterior lantului. Fie un lant cinematic alcatuit din n
elemente, Ci (cuple cinematice i=1,2,3,4,5;)

Sistemul celor n elemente libere in spatiu ar avea 6 n grade de libertate.

Cum o cupla cinematica de clasa i elimina s-au anuleaza i grade de
5
𝑖∗𝐶
libertate; L=6n-∑
𝑖=1

5 Gradul de mobilitate al unui mechanism

Gradul de mobilitate al unui mecanism reprezinta numarul de parametrii

dependent necesari pentru a defini in mod univoc pozitia tuturor
mecanismelor in raport cu un sistem de referinta propriu lantului cinematic

Cum unul din elementele lantului cinematic este fix rezulta gradul sau de
mobilitate M=L-6
 6 Familii de mecanisme

In unele situatii se pot impune de la inceput restrictii comune de

miscare a tuturor elementelor mecanismului.Exemplu daca se impune ca
fiecare element al unui mecanism sa execute miscari numai intr-un plan iar
planele elementelor sa fie paralele inseamna ca s-au suprimat 3 grade de
libertate fiecarui element.Daca in general se fac astfel f de restrictii comune
al unui element in aceste conditii vor fi 6-f. Cuplele cinematice de clasa i<=f
nu pot fi utilizate intrucat aceste limitari simple au fost realizate prin restrictii
comune date de familie rezulta pentru ca familia cu grade de mobilitate

Mf=(6-f)*(n-1)∑5𝑖=1(i − f) 𝐶𝑖

In cazul mecanismelor plane si a celor sferice frecvent intalnite in

constructia masinilor si a aparatelor fac parte din familia f=3, grade de
mobilitate;

In cazul mecanismelor plane si a celor sferice frecvent intalnite in

constructia masinilor si a aparatelor care fac parte din familia f=3, grade de
mobilitate.

M3=3(n-1)-C4-2C5

Familia unui mecanism se determina identificand miscarile simple

suprimate prin constructia tuturor elementelui mecanismului fata de un
sistem de referinta convenabil ales.
 7 Conexiuni si grupe cinematice

Desmodromia mecanismelor se realizeaza ca urmare a unor

constrangeri impuse miscarilor relative ale elementelor in vederea limitari
gradelor de libertate ale acestor miscari.

Totalitatea mijloacelor prin care se realizeaza aceste constrageri

poarta denumirea de conexiuni. Conexiunile pot fi geometrice sau
cinematice daca restrictiile impuse de acestea sunt de natura geometrica
sau cinematica sau dinamice daca restrictiile apar ca urmare actiunii unei
forte.

O conexiune cinematica se poate defini ca fiind un lant cinematic

deschis care se interpune intre 2 elemente cu miscare relativa sau impusa.

Gradele de libertate a unei conexiuni pentru mecanismele plane se

calculeaza cu relatia Lk=3nk-2C5-C4

Nk-reprezinta numarul de elemente de conexiuni

Conexiuniile pot fi: -tip A daca se reduc la o singura cupla cinematica

- tip B compuse dintr-un element si 2 cuple cinematice

- tip C pot avea orice alcatuire

Grupa cinematica

Este lantul cinematic deschis cu cuple cinematice interioare, cel mai simplu
care adaugat sau scos dintr-un mecanism nu-i schimba mobilitatea.

Grupa cinematica este tot o conexiune dar cu grad de libertate nul.

3n-2C5=0

C5=3*n/2 de unde rezulta ca grupele cinematice contin un numar par de

elemente intrucat nu pot sa apara fractiunitate cuple cinematice.

Grupele cinematice se clasifica in clase si ordine

Clasa de grupe cinematice este data de conturul poligonal cel mai complex
obtinut in grupa iar ordinea este data de numarul cuplelor cinematice de
legatura a grupei de restul elementelor.
 8 Mecanisme articulate.generalitati

Mecanisme cu elemente articulate sau mecanisme cu cuple

cinematice interioare au o larga raspandire in constructia de masini si
aparate in mod special in constructia echipamentelor cu specificatie de
mecanica fina. Aceasta categorie de mecanisme prezinta avantajul ca sunt
simple robuste usor de uzinat si intretinut si au un randament ridicat.

Dezavantajul acestui mecanism este acela ca nu pot reproduce orice

lege de miscare. O lege de miscare poate fi reprodusa doar intr-un numar
finit de pozitii, acest numar depinzand de complexitatea mecanismelor.
Datorita avantajelor pe care le reprezinta mecanismele cu elemente
articulate sunt de preferat ori de cate ori precizia cinematica o cere.

Principalele probleme tehnice care pot fi solutionate cu ajutorul

mecanismelor cu elemente articulate sunt:

 asigurarea succesiunii pozitiilor unui element

 generarea unei traiectorii deschise de un punct din mecanism
 reproducerea unei dependente functionale date intre parametrii
geometrici ai elementelor de intrare/iesire.
 efecturea unei operatii logice sau matematice
 9 Relatii intre parametrii cinematici ai punctului aceluiasi
element

αB=αA+αAB-vectori

Prin derivarea acestei relatii in raport cu timpul cunoscand

Ab-constant relatia intre cele 2 puncte devine vB=vA+ωxlAb-vectori

aB=aA+εxlAB+ω -vectori

=aA-ω2*lAB+εxlAB

OB=aA’+a’’BA+aBA
 10 Analiza cinematica a mecanismelor prin metoda contururilor

Metoda consta in scrierea unei ecuatii de inchidere a contururilor

independent a mecanismului prin proiectarea acestora pe un sistem
convenabil ales se stabileste dependent functiei dintre marimea de iesire si
marimea de intrare. Prin derivarea acestei functii in raport cu timpul se
obtine viteza respective acceleratia a elementelor conduse in functie de
parametrii cinematici ai elementelui conducator.

Pt exemplificare

r*cosφ+l*cosψ=x

r*sinφ-l*sinψ=0

sinψ=r/l*sinφ=α*sinφ

α=1/3….1/5

cosψ=√1 − sin2ψ=√1 − α2 ∗ sin2φ

cosψ=1-1/2*α2*sin2φ-1/8*α4*sin4φ

x=r*cosφ+l(1-1/2*α2*sin2φ)

v=ẋ=-ω(sinφ+α/2*sin2φ)

a=ẍ=-ω2*r(cosφ+cos2φ)

Parametrii cinematici au fost stabiliti pentru mecanisme biela manivela axat

centru translatie.Majoritatea mecanismelor biela-manivela sunt din aceasta
categorie pentru mecanisme dezaxate calculul efectuandu-se in mod
similar.
 11 Mecanisme cu cama.generalitati.clasificare

Mecaismele cu cama servesc la transmiterea si transformarea

miscarii prin contact direct prin intermediul unei cuple cinematice
superioare. Aceste mecanisme fac parte din categoria mecanismelor
generatoare de functiuni realizand o dependenta intre miscarea
elementelor conducator sau de intrare si a elementului condus sau de
iesire.

Clasificare

-din punct de vedere structural mecanisme cu came plane de la A la

G

-mecanisme cu came spatiale

-dupa miscarea camei

-cu came rotative A, B, D, E, G, H

-cama oxilanta fig. C

-cama de miscare translatie fig. F

-dupa miscarea tachetului si pozitia fata de cama ca tachet cu

miscare de translatie centri A, C, E

-excentric B, G

-tachet cu miscare oscilanta

-din punct de vedere al asigurarii contactului dintre cama si tachet

prin forta A, B, C, D, F.

-prin forma cand G si H

Clasificare dupa profilul tachetului

 -tachet cu varf fig. A

-tachet cu rola fig. C,D,F,H

Tachet plan fig. B si E

Mecanismele cu cama au avantajul ca pot reproduce cu precizie

orice lege de miscare, ca dezavantaj se prelucreaza mai greu au uzura
pronuntata in timp fapt ce conduce la abateri de la legea de miscare.

Notiuni de sinteza a mecanismelor cu cama

Sinteza mecanismelor cu cama are drept scop determinarea

dimenisunilor geometrice caracteristic camei la un tachet pe un profil dat
astfel ca miscarea sa se realizeze dupa o lege data.

Sinteza mecanismelor cu cama comporta urmatoarele faze, stabilirea

legii de miscare pentru tachet, determinarea gabaritului camei si trasarea
profilului camei, la fiind dupa determinarea dimensiunilor geometrice
caracteristici ale mecanismului se face calcului cineto-static si de rezistenta
ale acestuia in vederea stabilirii dimensiunilor transversal si a consumului
energetic pentru functionarea corecta a mecanismului.
 12 Legea de miscare cu viteza constanta

v=ct
𝑡
S=∫0 𝑣1 ∗ 𝑑𝑡 =v1*t

v1=h/t1

a=dv/dt

a=0 in toate fazele miscarii cu exceptia impulsului si sfarsitului de

cursa
 13 Transformarea cinematica

Masurarea transformarii cinematice este data de raportul de

transmitere definit drept fractie al vitezelor unghiulare ω a elementului
motor si a elementului condus in sensul fluxului cinematic.

i1,2=+-ω1/ω2

i2,1=+-ω2/ω1

i1,2=dv2/dv1

i1,n=+-ω1/ω2*ω2/ω3

i1,n=+-∏ ij=+-ω1/ω2* ω2/ω3*…* ωn-1/ωn=+- ω1/ωn

i<1

i=valoarea subunitara cand transmisia are character

i<1multiplicator

i=1 element de siguranta

i>1 reductor

i=ct

i≠ct- in trepte i€[i1,2; i2,3….]cazul cutieti de viteze si-a reductoarelor

-continuu i€[imin;imax..]-variatoarelor mecanismelor de turatie

Raport de transmitere mediu

Definirea asa numita simetrie a cutiei de viteza unghiulara la

elementul condus in raport cu viteza unghiulara a elementului conducator.
ω
im=𝑥 =
√ω2max∗ω2min
 Din punct de vedere a raportului de transmisie mediu, variatoarele
pot fi cu domeniul de reglare simetric
1
lnω1= (lnω2max+lnω2min)
2

ω21= ω2max* ω2min

ω1/ω2max*ω1/ω2min=1

imin*imax=1
 14 Transferul energetic

Eficenta transferului energetic se pun in evidenta prin randamentul

mecanismului de transmisie.
𝐿𝑢 𝑃𝑢
ɳ= =
𝐿𝑐 𝑃𝑐

ɳ*i*Mt1

In functie de randament se pot stabili alte marimi pentru dimensionarea

transmisiilor
𝑃1 𝑊
Mt1= [N*m]
𝜔1 𝑠−1

Mt1=103*P1/ω1 [kW]/[s-1] [N*m]

Mt1=106*P1/ω1 [kW]/[ s-1] [N*m]

Mt2=106*P2/ω2=106*ɳ*P1/ω2=106*ɳ*Mt*ω1/106*ω2= ɳ*i*Mt1

Pentru a pune in evidenta faptul ca fortele de inertie nu pot fi eliminate la

dimensionarea transmiisiilor se folosesc valori majorate ale parametriilor
energetici, majorare care se pune in evidenta prin asa numitul coefficient
de regim. Kr>=1
 15 Transmisii prin rotii cu frictiune.Generalitati

Transmisii prin roti cu frictiune realizeaza transferal energetic ca urmare a

contactului fortat cu alunecare intre 2 sau mai multe roti sub forma unor
corpuri de revolutie

Avantaje

-simplitate constructive si functionala

-silentiozitate

-lipsa socurilor la demarare

-constitue element de siguranta a lantului cinematic

Dezavantaje

-necesita forte de apasare inseminate pentru realizrea transferului

energetic

Dispozitive prin care se realizeaza aceste forte de apasare au gabarit

relative mare sporind volumul transmisiei. Arborii si lagarele transmisiei
sunt puternic incarcate. Raportul de transmitere este inconstant datorita
fenomenului de alunecare elastic

-randament scazut

-durabilitatea este scazuta datorita uzurilor si oboselii superficiale ale

materialelor din care sunt confectionale rotile.

Dupa pozitia relative a arborilor

-arbori paraleli fig.a si b, e

-arbori neparaleli care pot fi arbori concurenti f , c sau arbori incrucisati fig.
d

Dupa forma initiala a contactului

-contact liniar corpurile de revolutie au generatoarele confundate si
punctiform cand nu este indeplinita aceasta conditie

Sensul de rotatie:

-sens contrat fig. a

-acelasi sens fig. b

Dupa forma suprafetei rotilor

-pot fi roti neted a, b, c, si d

-roti canelate fig. e

 16 Constructia rotilor de frictiune

Rotile de frictiune se confectioneaza din material metalice, fonta de inalta

rezistenta, otel-carbon de inalta calitate, oteluri aliate sau din material
nemetalice cum ar fi ferodou, textolit, mase plastic.

Masa plastic se placheaza pe coroana metalica a rotii ca in fig.a sau se

incorporeaza din injectare pe butuc metallic ca si incazul fig. b
 17 Transferul energetic la roti de frictiune

Se cunoaste tipul transmisiei, parametric energo-functionali( P, M,

ω0,turatie) elemente de geometries si conditiile de exploatare.Pentru a
transmite forta tangentiala ft1 roata motoare trebuie sa fie apasata pe rota
condusa pe roata fm.

Mf>=Mt
𝑑𝑤1 𝑑𝑤1
Ff >=Ft1
2 2

μFm=Kr*Ft1

kr>=1
𝑘𝑟
Fm= *Ft1
𝜇

(∑)t1=0
𝑑𝑤1
Mt1-Ft1 =0
2

2𝑀𝑡1 2∗106 𝑃1
Ft1= =
𝑑𝑊1 𝜔∗𝑑𝑤1

𝑑𝑤2 𝑑𝑤1 𝑑𝑤1

a= ± = (𝑖 ± 1)
2 2 2

106 𝑃1
Ft1= (𝑖 ± 1)
𝑤1∗𝑎

𝜇 𝐹𝑡1
ϴ= =
𝑘𝑟 𝐹𝑟

μ≪ 1

kr>1

R=Fn+Ft1 vectori

𝑘𝑟
R=√𝐹𝑚2 + 𝐹𝑡12 = 𝐹𝑡1√( )^2 + 1 > 𝐹𝑡1
𝜇
Forta de apasare se poate micsora pentru aceeasi valoare a fortei
transmise daca se utilizeaza roti cu o bara canelata.
 18 Tipuri de alunecari cu roti cu frictiune

Procesul de transmitere a energiei prin frecare este intotdeauna insoti de

alunecare.Alunecarea poate fi: patinare, alunecare elastic si geometrica.

1)Patinarea

Apare cand Ff<Ft urmeaza a fi transmisa. La proiectarea transmisiilor prin

frecare pe roti de frictiune acest fenomen s-a luat in considerare prin
coeficientul kr numit coefficient de siguranta impotrica patinarii.

2)Alunecarea elastic

Se datoreaza modului de elasticitate al materialului rotilor de frictiune si are

loc la functionarea in sarcina a transmisiei neexistand la functionarea in
gol.Sub actiunea Fm contactul initial liniar sau punctiform se transforma
intr-un contact de suprafata.La functionarea in sarcina a transmisiei se
produce in stratul superficial alunecarii tangentiale de material care
produce distorsionarea campului de presiune de contact. Acest fenomen
este insotit de perturbatii cinematice care au ca effect imediat, ramanerea
in urma a rotii conduse.

v1=v2

v1>v2ef
𝑣𝑑 𝑣1−𝑣2𝑒𝑓
ξ= =
𝑣1 𝑣1

𝜔∗𝑑𝜔1 𝛼2
−𝜔2𝑒𝑓
2 2
ξ= 𝜔1∗𝑑𝜔1
2

𝜔2𝑒𝑓 𝑑𝜔2
ξef= 1 − ∗
𝜔1 𝑑𝜔1

𝑑𝜔2
i=
𝑑𝜔1(1−𝜉)

3)Alunecarea geometrica
Dependenta de neuformitatea vitezelor in zona de contact dintre elemental
motor si elemental condus. Analizandu-se vitezele punctelor de contact
apartinand rotii motoare respective rotii conduse se constata ca punctele
de contact de pe roata motoare roata condusa au viteze variabile.
𝐷1𝑥
v1x=𝜔1 ≠ 𝑐𝑡
2

𝐷2𝑥
ω2x= 𝜔2 ≠ 𝑐𝑡
2
 19 Abaterile transmisiilor rotilor cu frictiune

La fiecare rotatie punctele ce apartin suprafetelor active de rotatie aflate in

miscare relative de alunecare si rostogolire sunt solicitate la contact
hertzian dupa un ciclu pulsant. Capacitate importanta a rotilor va fi deci
limitata superior de durabilitate la uzare a zonelor maxim solicitate de pe
suprafetele active. In aceste conditii predomina urmatoarele forme de
uzura: oboseala superficiala(pitting) uzura de aderenta, uzura abraziva,
uzura coroziva.

1)Oboseala superficiala

Actiunea tipica de contact de durata a tensiunilor determina dizlocatii in

reteaua cristalina a naturii rotii. La o adancime corespunzatoare maximului
tensiunilor tangentiale apar microfisuri care se dezvolta la suprafata active.
Deplasarea tangentiala datorita fortelor de frecare distribuite in zona de
contact contribuie la marirea fisurilor pana la desprinderea unor particule
de material si aparitia ciupiturilor caracteristice. La transmiterea prin ungere
miscarea relative pentru rostogolirea si alunecare pompeaza lubrifiant in
fisurile de pe suprafata condusa care sunt apoi inchise. Presiunea
lubrifiantului cuprins in spatial fisurii creste foarte mult si distrugerea
datorita efectului de pana.

Masuri de prevenire

Folosirea unor lubrifianti cu o onctuozitate mare, reducerea rugozitatii

active, executarea unui rodaj ingrijit al transmisiei.

2)Griparea adeziva

Contactul fortat cu alunecarea este echivalent din punct de vedere

energetic cu deplasarea rapid ape suprafetele active a unei curse termice
de mare intensificare. Deoarece pe latimea efectiva de contact schimbul de
caldura cu mediul ambient este practice nul, socul termic determina cresteri
instantanee de temperature locale. Sunt create astfel conditii fizice pentru
intreruperea peliculei de lubrifiant si de produse a unor microsuduri urmate
de smulgerea lor. Griparea se amorseaza si se dezvolta intr-un interval de
timp foarte scur si este specifica transmisiilor de mare viteza.

Masuri de prevenire

Utilizarea unor lubrifianti vascosi, rugozitate corespunzatoare a suprafetelor

active, tratare termica corespunzatoare, astfel ca duritatea rotii motoare
mai mare decat roata condusa.

3)Uzarea abraziva

Transmisii de mica viteza si greu incarcate la care pelicula de lubrifiant este

discontinua sau nu se poate forma. Fenomenul este agravat de rezistenta
accidental de lubrifiant a unor particule desprinse in urma unor ciupiri, oxizi
metalici rezultati din coroziunea rotii care patrund odata cu lubrifiantul intre
suprafetele active de existena alunecarilor geometrici si ale patinarii.

Masuri de prevenire

Filtrarea uleiului, curatirea lubrifiantului in timpul functionarii cu ajutorul cu

capcane magnetice.

4)Uzarea coroziva

Apare cand rotile de frictiune raman in contact indelungat sub sarcina fara
a functiona. Se manifesta prin aparitia unor oxizi pe suprafetele de contact
oxizi care se desprind de pe suprafete in momentul intrarii in functiune a
transmisiilor.
 20 Elemente ale calcului de dimensionare si verificare la roti cu
frictiune

Toate formele de avarii prezentate sunt conditioane de tensiunile maxime

de contact ce se manifesta local pe suprafetele active.Independent de
forma predominanta de avarie dimensionarea se bazeaza pe limitarea
maxima de contact. Sub actiunea efortului de apasarelocalizat in zona de
contact corpurile se deformeaza si apare un camp de tensiune de contact.

𝜎ℎ ≤ 𝜎ℎ𝑝 ≡ 𝜎𝑎

Se considera contact initial liniar pt. roti de frictiune cilindrice respective

conice si toroidake sau punctiform pentru roti de frictiune sferice.
1 𝜔
𝜎ℎ = ( ∗ )1/2
𝜋 ɳ

𝐹𝑛
𝜎ℎ = 𝑧( ∑)1/2≤ 𝜎 tensiune de proiectare
𝐵𝑤

3 𝑧2 𝑘𝑟 4∗𝑀𝑡1 𝑖±1
dw1=√ ∗ ∗ ∗
𝜎2 𝜇 𝜓𝑑𝑤1 𝑖

3 𝑧2 𝑘𝑟 106 𝑃1 (𝑖±1)3
a=√ 2
∗ ∗ ∗
𝜎 𝜇 𝜔∗𝜓 𝑖

In cazul rotilor de frictiune conice relatia de dimensionare si verificare sunt

identice ca si in cazul rotilor de frictiune cilindrice, relatiilor corectandu-se
cu elemente caracteristice rotilor de frictiune conice.
 21 Elemente cinematice si constructive ale elementelor de apasare

Transmiterea prin roti de frictiune nu pot functiona fara ca asupra rotilor sa

se exercite o forta de apasare fm prin intermediul careia se realizeaza
contactul fortat intre cele 2 roti. Mecanismul prin care se realizeaza acest
contact se numseste system de apasare.

Sistemul de apasare de 2 feluri:

-sistem de apasare cu actiune permanenta

-sistem de apsare cu actiune automata

Scheme cinematice ale sistemului de apasare cu actiune permanenta.

Forta pe care o dezvolta aceste sisteme este constanta ca intensitate si
depinde de forta maxima ce urmeaza a fi vehiculata prin transmisie.

∀𝑀𝑡 ≠ 𝑐𝑡. 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎 𝐹𝑡 ≠ 𝑐𝑡. ∃𝐹𝑚𝑎𝑥 = 𝐹𝑛(𝐹𝑡) = 𝑐𝑡

𝜋𝑑 2
Fn=p**
4

Scheme cinematice ale sistemului de apasare automata

Acest sismte introduce o forta de apasare variabila ca intensitate functie de

momentul de torsiune ce urmeaza a fi transmis.

∀𝑀𝑡 ≠ 𝑐𝑡. 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎 𝐹𝑡 ≠ 𝑐𝑡. ∃𝐹𝑛 = 𝐹𝑛(𝐹𝑡) = 𝑐𝑡

𝐷𝑚 𝐷𝑚 2𝑀𝑡
Mt= 𝐹𝑡 ∗ = 𝐹𝑛 ∗ 𝑡𝑔𝜎 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎 𝐹𝑛 =
2 2 𝐷𝑚∗𝑡𝑔𝛾

Rotile cu frictiune cu material nemetalice se uzeaza rapid datorita

alunecarilor care sunt relative mari. Daca ambele roti sunt confectionare
din fonta sunt alunecarile sunt frecvente ducand la ovalizarea rotilor. Pentru
a evita acest inconvenient se recomanda ca periferia rotii motoare sa fie
captusita cu material nemetalice. Rotile sa fie centrare pe arbori iar arborii
sa fie paraleli.