Transmisiile prin curele.

Generalitati
Transmisii prin curele-realizeaza transferal energetic intre doi sau mai
multi arbori pe incontactul cu frecare dintre un element flexibil si
extensibil,fara sfarsit,denumit curea,montat pretensionat si rotile de
curea fixate pe arbori.
Avantaje:
-raport mare de transmitere;
-transmit sarcinile la distante mari intre arbori;
-functioneaza silentios;
-atenueaza socurile si vibratiile,costuri reduse,intretinute usor;
-simplitate constructive;
Dezavantaje:
-capacitate de transmitere redusa;
-durabilitate limitata;
-sarcini mari in lagare;
Clasificare:
-forma sectiunii transversal a curelei
(circular,dreptunghiular,trapezoidal)
-materialul curelei (piele,textile,textile-cauciuc)
-dispunerea axelor: Paralele cu ramuri deschise sau incrucisate;
Incrucisate cu ramuri,semiincrucisate cu role:
-dupa modul de intindere a curelei-farasau cu dispozitiv de
intindere;
Cureaua:
 Constituie elementul de baza al transmisiei care conditioneaza
capacitatea de transmitere,frecventa si natura interferentelor,gabaritul;
Conditii materiale:
-rezistenta mare la oboseala si uzura;
-coeficient de frecare ridicat;
-densitate mica;
-rezistenta marita la temperaturi ridicate;
-ieftine si nedificitare;
Deoarece nici un material nu satisfice conditiile,curelele modern
se realizeaza intr-o structura neomogena,astfel sa se intruneasca toate
proprietatile.
Performante:-puterea P<=3000Kw;
-vitezaperiferica V<=50m/s;
-raport de transmitere i;
-randamentul (eta mic)=0.92…0.98;
-frecventa flexiunilor;
Tipuri de profile de curea
A.Profil rotund sau circular:
Transmisie de mica putere,confectionata din piele tabacita,fibre
natural sau sintetice.Utilizare:mecanica fina,industria textile etc…
B.Profil Dreptunghiular:
Se utilizeaza pentru transmisiile de putere,indiferent de
pozitiarelativa a arborilor,nr. consumatorilorsiconturultransmisiei.
 Confectionate din:-piele de bovine tabacite,tesuturi sau
impletituri de fibre naturale, dispuse stratificat intr-o masa de cauciuc.
Curele de constructive moderna se executa in structure
neomogene,prin lipirea a 2-3 folii subtiri din material diferite.
-caracteristici bune la aderenta,tractiune.
C.Profil trapezoidal:
Cureaua trapezoidala este alcatuita dintr-un element de
rezistenta,incorporate intr-o masa de cauciuc vulcanizat,iar ansamblul
este protejat printr-un invelis-tesatura cauciucata de mare elasticitate
si rezistenta la uzura.
Curele trapezoidale:

 7 profile clasice:Y,Z,A,B,C,D,E:
-sunt destinate a lucra in medii explosive sau in locuri unde
exista pericol de incendiu;
 5 profile inguste:STZ,SPA,SPB,16X15,SPC:
-profilul ingust realizeaza o capacitate de tractiune sporita.

 Duble:DA,DB,DC:
-prevazute in cazul transmisiilor care incorporeaza
consumatori dispusi pe ambele parti ale ramurii curelei.

 Multiple(MY,MZ,MA)
-inlocuiesc cu performante superioare curbele care lucreaza
in set.
 Special
-utilizate pt echiparea unor transportoare
 Late(W16,W100,W80)
-utilizate pentru variatoare de turatie.
 Geometria transmisiei princurele:
Calculul are drept scop determinarea diametrelor D1,2,lungimea
curelei in vederea adoptarii unei lungimi standardizate si stabilirea
unei lungimi definitive dintre axe,
Daca distanta dintre axe nu exista atunci:
C𝑚𝑖𝑛(D1+D2)<=C𝑚𝑎𝑥(D1+D2)
C𝑚𝑖𝑛 si C𝑚𝑎𝑥depind de profilul curbei si se adopta astfel in cat
sa se evite atingerea rotilor,respective vibratiile trasversale nepermise
ale ramurilor.

Scheme cinematice a dispozitivelor de tensionare cu actiune

automata

Dispozitivele de tensionare din aceasta grupa se caracterizeaza

prin faptul ca realizeaza variabile in functie de momentul de torsiune
vehiculat prin transmisie fara interventia unui operator uman. Ca
avantaj, durabilitate sporita a elementului intermediar, eliminarea
pericolului de rupere a arborelui, eliminarea periodica a tensiunii
initiale. Dezavantaj, complicate constructive, costuri mai mari.
Acestea se impart in 2 categorii:
1) Comandate direct de momentul rezistent motor articulat
excentric sau mecansim planetar la roata motoare
2) Comandate indirect de momentul rezistent, role de intindere sau
role cu actiune
In schema articulat excentric, momentul de torsiune ce ia nastere in
rotorul motorului va avea ca reactiune un moment de torsiune statoric
ca urmare a tendintei de rotire in jurul articulatiei in ramurile
transmisiei apar fortele T1 si T2.
In repaus eforturile din ramurile curelei sunt practice inexistente.
Pentru diminuare socurilor la intrarea in functiune dispozitivele sunt
astfel realizate incat greutatea motoruluii contribuie la aparitia unpor
efortui relative scazute.
In schema role cu actiune, arborele rotii motoare 1 este fixat articulat
in cadrul 3 al carei extremitati sunt montate rolele. Cureaua trece pe
sub dispozitivul care in stationare ψ1=ψ2
Cand momentul de torisiune creste ramura motoare a transmisiei are
tendinta de-a devein tangent la rotile din curva, adica ψ1>ψ2.
Modificarea pozitiei dispozitivului este insotita de cresterea lungimii
conturului infasurat de catre curea, in consecinta cureaua se
tensioneaza cu momentul de torsiune vehiculat in transmisie.

Transmisii prin angrenare

Angrenajul este un mechanism elementar alcatuit din 2 roti

dintate mobile in jurul a 2 axe cu pozitie invariabila, una antrenand-o
pe cealalta prin actiunea dintilor aflati concomitant in contact.
 Roata dintata- organ de masina sub forma unui corp revolutie la
periferia caruia sunt dispuse echidistant proeminente simetrice
denumite dinti. La angrenajele cu raport diferit de 1, roata cu numar
mic de dinti este egala cu nr. de pinioni.
Avantaje
-incarcarea minima a arborilor si lagarelor
-precizie cinematica maxima
-durabilitate superioara
-randament foarte bun 98-99%
-capacitate portanta ridicata

Dezavantaje
-pretul de cost ridicat datorita tehnologiei si executiei
-vibratii si nivel ridicat de zgomot
-nu se pot realiza distante mari intre axe
-imposibilitatea de protective la suprasarcini
-sir limitat de rapoarte de transmitere acestea fiind standardizate

Domeniul de utilizare
-industria constructoare de autovehicule
-masini de ridicat, transportat
-masini unelte
Performante
-puterea transmisa pana 105kw
-viteza unghiulara 300 rad/s
-viteza liniara 120 m/s
-raport de transmitere 10 pe treapta exceptie facand angrenajele
mercate 90-100 raport de transmitere
-randament 97-99%
Clasificarea angrenajelor
Dupa pozitia relatica a axelor pot fi axe paralele sau cilindrice, axe
neparale concurente sau incrucisate (mercate, hipsoide, elicoidale)
Dupa forma dintilor:- dinti drepti
-dinti curbi
-dinti inclinati
Simpli sau compusi
Clasificarea rotilor dintate
Dupa forma profilului danturii:
-evolventice
-cicloidale
-arc de cerc
Dupa directia danturii pot fi:
-dantura dreapta
-inclinata
-curba
Dupa forma corpurilor de rostogolire:
-cilindrice
-conice
-hiperboloidale
Dupa forma constructive:
-cu sau fara butuc
-fixe pe arbore sau mobile
-simple sau multiple
-tot unitary sau ansamblate
Materiale utilizate in constructia rotilor
-acestea trebuie sa asigure caracteristici mecanice sigure
-rezistenta mare de contact
-incovoiere si uzura
-calitati tehnologice-precizie si usurinta prelucrarii danturii
-aliaje feroase(otelul si fonta, aliaje neferoase, bronzurile, material
sintetizate si mase plastic)
-alegerea materialelor este conditionata de urmatoarele considerente
-tipul angrenajului
-domeniul de utilizare
-parametrii functionali
-solicitari
-eficienta energetica, gabarit
Se folosesc otel-carbon obisnuit cum ar fi OL50, OL60, OL70, otel
carbon de calitate de imbunatatire OLC45, OLC 60 si cementare
OLC15, OLC20;
Se mai folosesc oteluri aliate, fonte, antifrictiune, fonte cu grafit
nodular.Ca materiale neferoase se folosesc alijele de Al, bronz, P. In
functie de continutul de C, otelurile se impart in oteluri de
imbunatatire C ≥ 0.25% HRC ≤ 350, oteluri de cementare<0.25%,
HRC>350. Daca HRC<350 strat termic se aplica inaintea danturarii,
HRC>350 se dantureaza , se aplica tratament termic dupa care se
impune slefuirea dintilor deoarece acestea se pot….Tratarea dintilor se
poate face prin niturire, carboniturare, calire;
Procese functionare caracteristici
Alegerea judicioasa a materialelor pentru executia rotilor dintate
functie de diferite tipuri de angrenaje si procedee de executie,
presupune cunoasterea cat mai precisa a tipurilor si valorilor
solicitarilor la care acestea sunt supuse in exploatare.
 Cinetostatica angrenajului

In timpul transferului energetic intre roata motoare si cea

condusa flancurile dintilor conjugati sunt incarcate de presiunea de
contact. Efectul acestei presiuni se sintetizeaza printr-o forta de
legatura Fna-forta normala in angrenaj care este orientata dupa directia
liniei de angrenare si aplicata in polul angrenarii.
Legea fundamentala a angrenarii
Pentru ca 2 roti dintate sa transmita miscarea de rotatie sub un raport
de transmitere constant este necesar ca profilurile danturilor sa fie
construite in asa fel incat sa treaca printr-un punct fix P de pe linia
centrelor care se numeste polul angrenarii. Se numeste linie de
angrenare traiectoria punctele succesive de contact dintre profilurile
dintilor.

Arbori drepti si axe:

Sunt elemente constructive functionale si tehnologice si au rolul si
centra si sustine piese in miscare de rotatie de tipul rotorilor cum ar fi
volantele, de asigura continuitatea fluxului energetic intre motor si
consumator precum si de a prelua si a transmite sarcini in carcase prin
intermediul lagarelor. Denumirea de arbore sau ax se face in functie
de rolul functional si solicitarile la care sunt depuse. Arborele sustine
piese in rotatie si se roteste o data cu acestea avand rolul de a
transmite rolul de torsiune. In timpul miscarii el este solicitat in
principal la torsiune si in secundar la incovoiere .
Axele sustin piesele in miscare de rotatie, se rotesc o data cu acestea,
nu transmit moment de torsiune si sunt solicitate la incovoiere de
piesele pe care le sustin.
Solicitarea de torsiune se neglijeaza fiind mica in raport cu
incovoierea. Denumirea de ax se foloseste la masini si aparate, iar de
osie la automobile.
Clasificarea arborilor:
- drepti: tubular, de sectiune constanta sau variabila, masivi;
- cotiti.
- dupa modul de rezemare: static determinate si static
nedeterminati.
- dupa pozitia in fluxul energetic: arbori motori, intermediari,
condusi sau de iesire;
- dupa modul de comportare: rigizi sau elastici;

Elemente de calcul pentru arbori pe axe

Calculul arborilor si osiilor vizeaza dimensionarea constructiva,
determinarea sarcinilor exterioare, preliminarea dimensiunilor si
verificarea lor la oboseala si vibratii.
Incarcarea efectiva arborilor este corelata cu particularitatile
constructive si functionale ale pieselor sustinute si antrenate de
acestia. In calcule fortele se considera concentrate in planul median,
transversal al rotilor. In mod obisnuit se neglijeaza greutatea proprie si
a pieselor montate pe acesta.
Succesiunea desfasurii calculului este urmatoarea: - dimensionarea
preliminara
- stabilirea preliminara
- verificarea la oboseala, vibratii si rigiditate.
- definitivarea formei constructive

Lagare de frecare de alunecare:

Sunt ansambluri de organe de masini care materializeaza cuplele
cinematice de rotatie.Functionarea in regim stabilizat a lagarelor cu
frecare de alunecare este posibila pt. una din formele de
frecare(uscata, semiuscata, limita,fluida).

Fusuri si cuzinete:
Cuzinete: din punct de vedere functional cuzinetul apartine
lagarului, iar forma este conditionata de directia sarcinii de natura a
materialelor component si de modul de ungere.Cuzinetul este fixat in
capacul de lagar separat de fus printr-o pelicula de lubrefiant.
Materialele din care sunt facuti cuzinetii trebuie sa aiba anumite
calitati fizico-mecanice:
- coef. de frecare foarte mic
- aderenta buna cu lubrefiantul
-rezistenta ridicata la compresiune
- duritatea sa fie adecvata pt. a nu se produce laminarea acestora
- conductivitatea termica ridicata si coef. de dilatare mic.
Ca si materiale antifrictiune sunt metalice, nemetalice si combinate.
Ca forma constructive cuzinetele pot fi de tip bucsa monobloc, sau pot
fi sectionat in doi cuzineti. Cele de tip bucsa sunt ieftine, dar pot fi
montati numai la capatul arborului.
Fus: prin constructia sa fusul apartine arborului insa din punct de
vedere functional aparine lagarului.
Clasificare: fusuri de capat sau intermediare, sferice sau conice,
inelare.
Lagare cu frecare cu rostogolire/rulmenti (generalitati):
Rulmentii sunt organe de masini complexe standardizate care servesc
la sustinerea osiilor inlocuind frecare de alunecare intre fus si cuzinet
cu frecare de rostogolire dintre corpurile de rulare si caile de rulare .
In general este alcatuit din inel exterior , inel interior, corpuri de
rostogolire, colivia/ separatorul cu rol de a mentine corpurile de
rostogolire in functionare. Suprafetele prelucrate pe cele doua inele pe
care are loc rostogolirea corpurilor de rulare poarta denumirea de cai
de rulare.
Alegerea si verificare rulmentilor:
Se face in functie de diametrul pe care se fixeaza rulmentul si in
functie de sarcina la e supus lagarul. Din catalogul de rulmenti se
allege:
- capacitatea de incarcare statica si cea dinamica
- coef. de forte radiale si coef . fortelor axiale
 Particularitati functionale de transmisie prin curele

Forta din curea variaza pe lungimea arcului de infasurare, forta T1 din

punctul in care cureaua ataca roata descreste la T2 in punctul de
desprindere al curele de pe roata. Pe arc se produce o variatie a
deformatiei curelei pe lungimea arcului de infasurare cea ce are ca
efect o alunecare relativ intre cureaua si roata numita alunecare
elastica. Unghiul corespunzator este unghiul de alunecare , o latura a
acesteia delimitand iesirea din contact. Β de aderenta unghiul aderenta
care corespunde zonei de aderenta a curelei cu roata in care starea de
effort este practic invariabila. Cresterea fortei utile Ft este insotita de
cresterea unghiului de alunecare la limita, unghiul de alunecare
devenind egal cu β1 dupa care functionarea transmisiei este insotita de
patinarea curelei pe roata. Cureaua va ramane in urma rotii pe arcul de
alunecare de pe roata motoare respectiv va fi in avans de roata pe
arcul de alunecare pe roata condusa v1>v2ef.
Pentru a stabili valoarea alunecarii elastice se pleaca de la principiul
continuitati adica masa de curea ce trece in unitatea de timp print-o
sectiune este constanta.
A=A0(1-με)2
A0-aria sectiunii curelei neincaracate
μ-coeficient de frecare dintre curea si roata
𝜎 𝐹𝑡
ε-definitia specifica a curelei ε= =
𝐸 𝐸∗𝐴𝑐
𝜌
𝜌=
(1 − 𝜀)(1 − 𝜇 ∗ 𝜀)2
 Tensiuni in curele

Datorita neomogenitatilor materialelor din care sunt confectionate curelele si-a

comportamentului acestora a sarcinilor exterioare, calculul riguros al starii de
tensiune este foarte dificil. Se accepta ipoteza sectiunii curelei si repartizarea
uniforma pe intreaga arie transversala a starii de tensiune.
𝑇𝑖
𝜎𝑖 =
𝐴𝑐

𝑇1
Tensiuni nominale 𝜎1 =
𝐴𝑐

𝑇01
Tensiuni initiale 𝜎0 =
𝐴𝑐

𝑇1∗
Tensiuni active 𝜎1 ∗=
𝐴𝑐

𝐹𝑡 𝑇1−𝑇2
Tensiuni utile 𝑇𝑢 = = = 𝜎1 − 𝜎2
𝐴𝑐 𝐴𝑐

Pentru determinarea tensiuniulor de incovoiere se pleaca de la relatia fibrei

deformate
1 𝑀𝑖 𝑊𝑧 ∗ 𝜎𝑖
= =
𝑅 𝐸 ∗ 𝐼𝑧 𝐸𝑖 ∗ 𝑊𝑧 ∗ 𝑦𝑚𝑎𝑥

Recomandari:

Se recomanda dispunerea ramurii conduse sus pentru marirea unghiului de

infasurare.Limitarea superioara a primitivei curelei a valorii 5(Dp1+Dp2) pentru
limitarea vibratiilor transversale si longitudinale.Limitarea la o valoare
inferioara din conditia atingerii numarului maxim de flexiune. Suprafetele de
contact a rotilor de curea se vor prelucra ingrijit pentru imbunatatirea conditiilor
de frecare.

Pentru a se evita lunecarea elastica, tensiunea initiala sau de montaj se va realiza

in limitele profilurilor recomandate de curea pentru a nu supratensiona cureaua,
lagarele si arborii respectiv pentru a asigura o aderenta roata respectiv pentru a
asigura o transmiterea puterii respectiva.