Lanturile cinematice pot fi deschise sau inchise.

Lanturile cinematice inchise au toate elementele

legate intre ele cel putin prin doua cuple cinematice. Atunci cand doua elemente se gasesc libere(a si
d) lantul cinematic este de tip deschis.
Daca fiecare element intra in compunerea a doua cuple cinematice si nu mai mult, atunci
lantul este simplu. Lanturile cinematice simple sau compuse pot fi de tip inchise sau deschise. Atunci
cand toate cuplele sunt plane iar elementele lor au miscari plane paralele avem un lant cinematic
plan. Un mechanism este alcatuit dintr-un lant cinematic inchis la care s-a imobilizat un element
numit suport, baza sau batiu. Printr-o miscare determinate intelegem in general o miscare pe o
traiectorie cunoscuta, intr-un sens dat cu viteze si acceleratii cunoscute in fiecare moment.
Dintr-un lant cinematic inchis se pot obtine atatea mecanisme cate elemente are lantul, caci
fiecare element poate sa fie imobilizat de cadru si sa constituie baza unui mecanism.
Dupa caracteristicile functionale amintim mecanisme de transmiterea miscarii, de cuplare si
decuplare, de blocare, de franare, de reglare etc. Dupa caracteristicile constructive se pot clasifica in
mecanisme cu parghii, mecanisme cu came, mecanisme cu elemente dintate, mecanisme cu pana,
mecanisem cu surub, cu elemente flexibile, cu elemente hidraulice.
Mecanisme patrulatere articulate
Pentru a intelege mai bine formarea si functionarea unui mecanism, prezentam cel mai simplu lant
cinematic inchis:mecanisme patrulatere articulate.
Patrulaterul articulat avand unul din elemente ca baza, este un mecanism cu un grad de mobilitate
deci cu un singur element conducator. In figura alaturata va prezentam un astfel de mecanism.
Fixam unul dintre elementele lui, de exmplu elementul D reprentand schematic prin hasurarea unei
portiuni a lui, sau prin fixarea cuplelor C.
Daca dam elementului a o miscare de rotatie cu viteza unghiular in jurul articulatiei din D, punctul A
DESCRIE O CIRCUMFERINTA , IAR PUNCTUL se misca pe un arc de cerc cu raza BC. In timp ce
elememntul conducator a face o rotatie completa, elementul condus c se roteste in ambele senduri
cu unghiul.
Pozitiile extreme cb1 si cb2 corespund cazurilor cand elementele a si b sunt in prelungire sau
suprapuse. Elementul fix d se numeste baza, elementul care face o rotatie completa se numeste
manivela, elementul c care are o miscare oscilatorie se numeste balansier iar elementul b care nu are
nici un punct fix si care executa o miscare plan-paralela se numeste biela.
Patrulaterul articulat este un lant cinematic determinat, deoarece are o miscare desmodroma.
Mecanismele servesc la transmiterea si transformarea miscarii de la elementul conducator la
elementul condus. Mecanismele pot fi plane daca toate elementele se deplaseaza intr-un plan sau in
plane paralele si daca elementeleefectueaza miscari spatiale.majoritatea mecanismelor folosite in
constructia masinilor agricole sunt mecanisme plane.

Paralalelogramul articulat

Paralelogramul articulat provine din patrulaterul general la care bratele a=c si b=d. El este un
mecanism cu doua manivele egale .
e se rotesc la aceeasi viteza unghiulara iar biela b are o miscare de translatie orice punct al ei
descriind un cerc cu raza.

Un astfel de mecanism in intalnim la cuplarea rotilor motoare ale locomotivelor, scuturatorii cu doi
arbori cotiti de la batoze, la grebla oblica, la rabatorul cu excentric etc.
Patrulaterul articulat la care este folosit la mecanismul de mirectie al tractoarelor si automobilelor.
Acest mecanism se poate prezenta in dou acazuri:

......
....
In cazul cand b<d se obtine un mecanism patrulater cu douabalansiere egale care se rotesc cu viteza
unghiulare diferite ceea ce face ca si unghiurile rotilor la virare (unghiul de braoare) sa fie diferite.
Mecanismul biela-manivela
Mecanismul biela manivela este un mecanism plan care serveste la transformarea miscarii
rectilinii alternative a pistonului intr_o miscare de rotatie continua a arborelui motor, in cazul
motoarelor cu piston, sau invers, in cazul masinilor de lucru cu piston. Acest mecanismeste cel mai
frecvent intalnit in constructia masinilor.
Principiul de functionare este aratat in figura alaturata.
Prin rotirea manivelei oa cu o viteza unghiulara in jurul axei o, biela ab imprima o miscare rectilinie
alternativa pistonului dupa directia ob intre punctele extreme b1 si b2 numite puncte moarte.
Distanta parcusrsa intre cele doua puncte se numeste cursa si corespunde rotirii manivelei cu
jumatet de arc de cerc adica punctul .A butonul manivelei se deplaseaza pe arcul de cerc de la a1 la
a2 in timp ce piciorulb se deplaseaza liniar de la 1 la b2. Drumull strabatut de articulatia b este egal in
marima cu diametrul cercului avand ca raza manivela.
Manivela parcurgand drumul de revenire din punctul a2 in punctul a1, aerticulatia b schimba sensul
si se deplaseaza din punctul b2 spre b1 astfel are loc o rotatie completa a manivelei, articulatia b sau
pistonul face un drum dus altul intors, adica doua curse. O cursa s este egala cu
La o rotatie completa a manivelei punctul b face doua curse adica 2s.

Pentru a cunoaste mai bine functionarea si constructia acestui mecanism folosit la

motoarele cu ardere interna, la mecanismul de actionare a aparatelor de taiere de la masinile de
cosit , secerat, combine de cereale si alte masini agricole se prezinta pe scurt legile de miscare a
mecanismului biela-manivela.
Se ia ca origine punctual B1 cand punctual mobil A se gaseste iar unghiul 0 im aceasta
pozitie biela si manivela sunt coliniare.
OD r cos
BD
A1

r-OD=r(l-cos

CD=l-BD=l(l-cos )
XB= r(l-cos
Se observa ca AD este cateta comuna adica:
AD=r sin
AD=l sin
r sin
Mecanismul cu excentric functioneaza asemanator cu mecanismul biela-manivela descries mai
inainte. Deosebirea la mecanismul cu excentric este raportul dintre manivela si biela care este mult
mai mic.
Distanta de la centru la punctul de articulare a bilei se numeste excentricitate cursa pe care o face
biela este mica .
Mecanismul cu came
Mecanismul cu came transforma obisnuit miscarea de rotatie intr-o miscare de translatie . Se
numeste cama un element profilat conducator al unui element condus numit tachet. Legea de
miscare este determinate de profilul camei, in general contactul dintre cama si tachet este mentinut
de un arc.
Mecanismul cu cremaliera
Mecanismul cu cremaliera este format dintr-o roata dintata si o bara dreapta dintata numita
cremaliera. Daca roata cu care este angrenata cremaliera se rroteste, cremaliera face o miscare
liniara, iar daca cremaliera este fixata atunci arborele rotii face o miscare de translatie.
Organe de reglare a masinii
Volantul
Volantul este o roata asezata pe arborele masinilor cu piston.. Masa lui este mare pentru a putea
inmagazina energies i a ceda atunci cand pistonul trece prin punctele moarte, avand drept scop

regularizare miscarii in decursul unui ciclu al masinii. Volantul este un accumulator de energie
cinetica.
Regulatoare
Regulatoarele indeplinesc un rol asemanator volantului, adica regleaza turatia. Ele au rolul de a varia
puterea motoarelor. Ca principiu de baza la constructia regulatoarelor se foloseste forta centrifuga
care actioneaza asupra maselor in miscarea de rotatie. Regulatoarele pot fi centrifugale sau
pneumatice, constructia lor fiind variata ele se intalnesc la motoarele cu ardere interna , reglarea
avansului la aprindere si la reglarea motoarelor de tractor .
Organe pentru pastrarea si conducerea fluidelor
In functionarea unei masinii intervine o serie de fluide care trebuie sa fie pastrate sau transprtate
de anumite organe speciale construite pentru acest scop .
-organe pentru pastrarea fluidelor
-organe pentru conducerea si comanda circulatie fluidelor
Cilindri, rezervoare
Cilindri sunt organe de masini in care pistoanele executa o miscare de translatie alternative in
prezenta unui fluid, ei sunt caracterizati prin forma lor cilindrica, construita din fonta sau din alt
metal in functie de cerintele de exploatare.
Rezervoarele sunt construite din table, ele depoziteaza fluidul pe un timp mai indelungat.
Rezervoarele sunt vase inchise sau deschise, utilizate in special pentru fluide la presiune amosferica
sau la presiuni joase.
Tevi, conducte
Circulatia fluidelor de la locul de depozitare in vederea utilizarii lor in diferite scopuri se face cu
ajutorul tevilor . Mai multe tevi impreuna formeaza o conducta. Impreunarea tevilor se face la
sectiune mici prin organe special numite fitinguri care se insurubeaza pe teava .
Fitinguri si piese fasonate
FItingurele si piesele fasonate sunt organe intermediare de legatura intre tevi si tuburi, care prin
intermediul lor fac posibila ramificarea, reducerea sectiunii sau schimbarea directiei de scurgere a
fluidelor. Fitingurile sunt facute din otel turnat sau laminat, ori din fonta supusa maleabilizarii. Atunci
cand se face legatura intre doua tevi coxiale fitingul respective mufa. Cand face legatura intre
conducte cu sectiuni diferite se numeste reductie.
Organe pentru comanda circulatiei fluidelor
Organele pentru comanda circulatiei fluidelor au drept scop intreruperea partiala sau totala in
anumite conditii de exploatare. Trecerea fluidelor prin conducte sau sa-I varieze debitul de curgere.

Un criteriu de clasificare a organelor pentru comanda circuitului fluidelor este felul miscarii lor in
legatura cu sensul de curgere a fluidului, in acest punct de vedere se deosebesc urmatoarele
elemente de inchidere :
-ventilul ( supapa)
-sertarul (vana)