Curs 2 – Mecanica fluidelor

CAZURI DE INTEGRARE EXACTĂ A ECUAŢIILOR

NAVIER – STOKES

HIDRODINAMICA LUBRIFICAŢIEI

3 Martie 2016
Mişcarea într-o conductă circulară – problema
Hagen-Poiseuille
Se consideră mişcarea laminară şi axial simetrică a unui lichid
vâscos într-o conductă circulară
R y P2

φ 
v ( y)
τ 2R0
x O z


V

Deoarece problema propusă prezintă simetrie axială, pentru

rezolvare este mai comod să se utilizeze sistemul cilindric de
coordonate (ORjz), iar problema fiind bidimensioanlă se va
studia numai într-un semiplan meridian al conductei.
 Ecuaţiile de mişcare şi ecuaţia continuităţii în acest caz
sunt

 2 ∂vϕ 
2
∂vR ∂vR vϕ ∂vR ∂vR vϕ 1 ∂p vR
+ vR + + vz − = fx − 
+ ν ∆vR − 2 − 2 
∂t ∂R R ∂ϕ ∂z R ρ ∂x  R R ∂ϕ 

∂vϕ ∂vϕ vϕ ∂vϕ ∂vϕ vR vϕ 1 1 ∂p  vϕ 2 ∂v 

+ vR + + vz + = fϕ − + ν ∆vϕ − 2 + 2 R 

∂t ∂R R ∂ϕ ∂z R ρ R ∂ϕ  R R ∂ϕ 

∂v z ∂v z vϕ ∂v z ∂v 1 ∂p
+ vR + + vz z = f z − + ν(∆v z )
∂t ∂R R ∂ϕ ∂z ρ ∂z

1 ∂ ( RvR ) 1 ∂vϕ ∂v z
+ + =0
R ∂R R ∂ϕ ∂z

∂21 ∂ 1 ∂2 ∂2
în care laplaceanul are expresia ∆= 2 + + 2 + 2
∂R R ∂R R ∂ϕ 2
∂z
Se urmăreşte integrarea ecuaţiilor de mişcare (6.71) în
următoarele ipoteze:
A. mişcarea este permanentă ∂ / ∂t = 0 ;
B. mişcarea este axialsimetrică şi vϕ = 0, ∂ / ∂ϕ = 0 ;
C. mişcarea se desfăşoară în lungul axei Oz, deci ,
v z = v z ( R, z ) vR = 0 ;
D. mişcarea se datoreşte scăderii presiunii în lungul
axei Oz, astfel încât
∂p / ∂z = −k
Prin utilizarea acestor ipoteze ecuaţiile devin
∂ p  ∂ p  ∂ p 
 + Π  = 0;  + Π  = 0;  + Π  = ν∆v z
∂R  ρ  ∂ϕ  ρ  ∂z  ρ 
 
în care f = −∇Π, Π (r ) fiind potenţialul forţelor masice exterioare.
Rezultă expresia vitezei
k 2
vz = − R + C1ln R + C2
4η
Determinarea constantelor se face din condiţii la limite:
a. în axa conductei (R = 0) viteza este finită, deci C1 = 0;
b. la peretele conductei(R = R0), viteza este nulă vz= 0.

rezultând repartiţia vitezei

k 2
v z , max = R0
4η
Pentru a se determina viteza medie în conductă este
necesar să se calculeze debitul transportat de conductă
2π R0 R0
 R04 R04 
∫ ( )
  k πk  
∫
S
∫
S
∫ ∫
Q = v ⋅ n dA = v z R d R d ϕ = d ϕ v z R d R =2π
0 0 0
4η
R02 − R 2 R d R =
2η  2

−
4 


Adică πk 4
Q= R0
8η

iar viteza medie în conductă este

Q Q k 2 1
V= = = R0 = v z , max
A πR0 8η
2
2
Se poate determina şi coeficientul lui Coriolis pentru
mişcarea laminară într-o conductă circulară.

( )
3
1 1 k 2 
α= 3 ∫
v dA = ∫R0 − R  R dR dϕ = 2
3 2

V AS (
2
)
R0 k 8η πR0 S  4η
3 2


deci pentru mişcarea circulară într-o conductă circulară se

obţine: α = 2.

Tensiunea tangenţială apare şi în acest caz şi expresia ei

este
∂v z k
τ R,z = η =− R
∂R 2

Aceste tensiuni tangenţiale sunt sursa disipaţiilor energetice

(pierderilor de sarcină hidraulică din conductă).
Pentru exprimarea disipaţiilor energetice (pierderilor de
sarcină) într-o conductă lungă, orizontală, cu lungimea l şi
cu secţiunea constantă se scrie relaţia lui Bernoulli între
cele două secţiuni 1 şi 2 pentru cazul mişcării laminare
α1V12 p1 α 2V22 p2
+ + g z1 = + + g z 2 + L1, 2
2 ρ 2 ρ
în care α1 = α 2 , V1 = V2 , z1 = z 2

1 2R0 2

l
Pentru exprimarea lucrului mecanic al forţelor de
vâscozitate, considerând numai disipaţiile distribuite, se
utilizează relaţia lui Darcy-Weissbach
l V2
L d ,1− 2 =λ
D 2

în care λ este coeficientul lui Darcy, D = 2R0 este diametrul

conductei, V este viteza medie în conductă şi rezultă

l V 2 p1 − p2
λ =
D 2 ρ
 l V 2 p1 − p2
λ =
D 2 ρ

Dacă se ţine seama că

∂p / ∂z = − ( p1 − p2 ) / l = −k
si că Q Q k 2
V= = = R0
A π R0 8η
2

se obține 16D η 16D ν ρ 64 ν

λ= = =
ρV R02 ρV (D / 2)2 VD

de unde 64 64
λ= =
VD/ν R
Se observă că pierderea de presiune în mişcarea laminară
într-o conductă circulară este proporţională cu vâscozitatea
fluidului şi de multe ori, pentru determinarea vâscozităţii se
măsoară diferenţa de presiune ∆p între două secţiuni ale
conductei şi debitul Q transportat de conductă.
Pentru obţinerea relaţiei de calcul se utilizează formula
debitului
πk 4 π p1 − p2 4
Q= R0 = R0 ,
8η 8η l
de unde rezultă

π( p1 − p2 ) 4
η= R0
8Ql
PROBLEME REZOLVATE PRIN APROXIMAREA
FENOMENULUI (CAZUL MIŞCĂRILOR LENTE)
Mişcarea paralelă în jurul sferei.
Stokes a studiat această mişcare şi a admis că se pot neglija
forţele de inerţie faţă de forţele de vâscozitate Re < 1.

 R0
V∞ A B x

a)
p − p∞
η V∞ R 0
+1,5
+1,0
R0 2R0 3R0 x
-3R0 -2R0 -R0
-1,0
b) -1,5
Ecuaţia mişcării şi ecuaţia continuităţii devin în acest caz
 
∇p = η ∆v; ∇ ⋅ v = 0
Prin integrarea acestora se obţin componentele vitezei şi
expresia presiunii.

Pe suprafaţa sferei ( r = R0) presiunea are expresia

3 ηV∞ x
p − p∞ = −
2 R02  R0
V∞ A B x

şi se observă că valoarea maximă

se obţine în punctul A, în amonte,
a)
p − p∞
η V∞ R 0

iar cea minimă în punctul B din aval.

+1,5
+1,0
R0 2R0 3R0 x
-3R0 -2R0 -R0
-1,0
b) -1,5
Forţa totală dată de această repartiţie a presiunii relative
este
R x = 6πη R0 V∞

relaţie stabilită de Stokes.

S-a constatat experimental că relaţia este valabilă numai
pentru numere Reynolds Re = V∞ D /ν < 1

Relaţia se poate pune şi sub forma generală a forţelor de

rezistenţă la înaintare ρ ρ
R x = C x A V∞ = C x π R02 V∞2
2

12ν 24 2 2
unde C x = =
R0V∞ Re
este coeficientului de rezistenţă la înaintare
HIDRODINAMICA LUBRIFICAŢIEI
• Ecuaţiile generale ale lubrificaţiei – ecuaţia lui
Reynolds

y
S1

P1 l
δ(x,z) O
P2 x

V0 S2
z
Se presupune, de asemenea, că δ(x, z) variază foarte lent
cu x şi z astfel încît se poate admite că în domeniul curgerii
liniile de curent au forme apropiate de drepte paralele cu
axa Ox.
Se poate admite că în mişcarea lubrifiantului componenta
convectivă a forţelor de inerţie este neglijabilă, ecuaţia de
mişcare Navier-Stokes fiind în acest caz
y
 1  S1
f − ∇p + ν∆v = 0
ρ P1 l
δ(x,z) O
P2 x

V0 S2
z
 1 
f − ∇p + ν∆v = 0
ρ
Ecuaţia se mai poate simplifica, pe baza observaţiilor
experimentale. Astfel forţa masică este mult mai mică decît
forţa de presiune şi poate fi neglijată faţă de aceasta.
Cu aceasta ecuaţiile de mişcare sunt
1 ∂ p ∂ 2v x ∂ 2v x ∂ 2v x
= + +
η ∂x ∂x 2
∂y 2
∂z2

1 ∂ p ∂ vy ∂ vy ∂ vy
2 2 2
= + + y
η ∂y ∂x2 ∂ y2 ∂z2 S1

1 ∂ p ∂ 2vz ∂ 2vz ∂ 2vz

= + + P1 l
η ∂z ∂x 2
∂y 2
∂z2
δ(x,z) O
∂v x ∂v y ∂v z P2 x
+ + =0 
∂x ∂y ∂z V0 S2
z
 Ţinând seama că mişcarea lubrifiantului se efectuează de-a
lungul suprafeţelor S1 si S2 se poate admite că atît vy cît şi
derivatele sale au valori neglijabile, adică
ν∆v y << (1 / ρ)∂p / ∂y

∂v x V0 ∂ 2v x V0 ∂v z V0 ∂ 2v z V0
∝ ; ∝ ; ∝ ; ∝
∂y δ ∂ y2 δ 2
∂y δ ∂ y2 δ2
y
∂v x V0 ∂ 2vx V0 ∂v z V0 ∂ 2vz V0
∝ ; ∝ ; ∝ ; ∝ S1
∂x l ∂x2 l2 ∂x l ∂x2 l2

∂v x V0 ∂ 2vx V0 ∂v z V0 ∂ 2vz V0
∝ ; ∝ ; ∝ ; ∝ P1 l
∂z l ∂z 2
l 2
∂z l ∂z 2
l 2
δ(x,z) O
P2 x

V0 / δ 2 >> V0 / l 2 V0 S2
z
 y
S1

1 ∂ p ∂ 2vx ∂p 1 ∂ p ∂ 2v z P1 l
= ; = 0; =
η ∂x ∂ y 2
∂y η ∂z ∂ y2 δ(x,z) O
P2 x
∂v x ∂v y ∂v z 
+ + =0 V0 S2
∂x ∂y ∂z
z

Din ecuaţia a doua rezultă că presiunea nu este o funcţie de

variabila y, deci p = p(x, z) şi prima şi a treia relaţie se pot
integra în raport cu y obţinând
1 ∂p 2 1 ∂p 2
vx = y + C1 y + C2 ; v z = y + C3 y + C4
2η ∂ x 2η ∂ z
iar din ultima relaţie (ec. cont.) rezultă
y
 ∂v ∂v 
∫
v y = −  x + z  dy + C5
0
∂x ∂z 
 y
 ∂v ∂v 
∫
v y = −  x + z  dy + C5
0
∂x ∂z 

Pentru determinarea constantelor de integrare se utilizează

condiţiile la limite
a. pentru y = 0, rezultă vx = V0 şi v y = vz = 0
b. pentru y = d, rezultă v x = v y = v z = 0
din care rezultă
δ ∂ p V0 δ ∂p
C1 = − − ; C2 = V0 ; C3 = − ; C4 = 0; C5 = 0
2η ∂ x δ 2η ∂ z
şi deci componentele vx şi vz au expresiile
vx =
1 ∂p 2
2η ∂ x
(
y − δy −
δ
)
δ− y
V0 ; v z =
1 ∂p 2
2η ∂ z
y − δy ( )
Înlocuind in expresia lui vy se obţine
δ δ
∂  1 ∂p 2
∫ 
∂ x  2η ∂ x
(y − δ y +)δ− y 
δ
V0 d y +
∂  1 ∂p 2
∂ ∫
η ∂
(y − δ y)
 dy = 0
0  z
0
2 z 
∂  3 ∂p  ∂  3 ∂p  ∂δ
δ  + δ  = 6ηV0
∂x  ∂x  ∂z  ∂z  ∂x