ELEMENTE REFERITOARE LA UTILIZAREA

PARABOLEI CUBICE ÎMBUNĂTĂŢITE

(Extras din lucrarea cu acelasi nume a autorilor dr.ing.Constantin RADU şi

drd.ing.Constantin CIOBANU de la Universitatea Tehnică de Construcţii
Bucureşti)

ELEMENTE TEORETICE

I. Parabola cubică obişnuită şi parabola cubică îmbunătăţită.

Ecuaţia explicită a clotoidei [9] este(fig.1):

x3 1 x7 293 X 11
y   3 3  5 5   
6  R  L 6  35 R  L 6  237000 R  L
Dacă, pornind de la ecuaţia explicită a clotoidei se consideră că(fig.1):
a) pentru intervalul închis [0, L] se acceptă x  s ;
b) se are în vedere numai primul termen din ecuaţia de definiţie a clotoidei,
atunci, se obţine curba progresivă având ecuaţia:

x3
y , (1)
6  x0  R
Sistemul rectangular de axe de coordonate are originea în punctul principal AR
(aliniament - racordare).

y
O'

AR- M = s R

AR- RC = L RC
O'-RC = R
y0

M
x
y

AR x
x0

Fig.1. Parabola cubică obişnuită. (semnificaţia notaţiilor: R, L, x, y, s, x0, y0, 0)

 Pentru această curbă progresivă, în punctul principal RC - ca punct aparţinând
curbei progresive - ordonata y0 , tangenta unghiului de direcţie tg0 şi curbura 1/RRC
se pot determina cu relaţiile:
x 02
y0  (2)
6R
x
tg 0  0 (3)
2R
1
1 R
 (4)
R RC

1  tg 0  
2 3

Se poate constata că: în punctul principal RC - ca punct aparţinând curbei progresive

- curbura obţinută cu relaţia (4) este diferită de curbura 1/R aferentă arcului de
cerc (situat în continuarea curbei progresive). Raportul curburilor 1/R şi 1/RRC
rezultă egal cu:
1
R 
1
1 tg  
0
2 3
(5)
RRC
sau, prin înlocuirea lui tg0 conform (3), egal cu:
1 3
  x 0 2 
R  1     (6)
1   2R  
RRC
Pentru eliminarea acestei variaţii de curbură s-a propus ecuaţia curbei
progresive îmbunătăţite de forma:
A  x3
y (7)
6  x0  R
în care A este o constantă determinată tocmai din condiţia ca la sfârşitul curbei
progresive definite prin ecuaţia (7) să nu mai existe variaţie de curbură.
Punând condiţia de egalitate a curburilor rezultă – mai întâi - ecuaţia:
3
  A  x0 2 
A  1     (8)
  2R  
Din rezolvarea ecuaţiei (8) - pentru valori x0 şi R cunoscute (sau pentru raportul
x0 / R cunoscut) se obţine valoarea constantei A.
Folosind interpretarea geometrică a derivatei, respectiv
y / ( x 0 ) = tg0 (9)
se obţine:
1
A (10)
cos 3 0
care, nu reprezintă altceva decât exprimarea necunoscutei A în funcţie de o altă
necunoscută (mărimea 0). Necunoscuta 0 reprezintă unghiul făcut de tangenta
în punctul principal RC - de la sfârşitul curbei
x3
y
6  x 0  R  cos 3 0
cu aliniamentul iniţial.
Rezultă:
x0
tg0  , (11)
2  R  cos 3 0
care este ecuaţia prin a cărei rezolvare se obţine necunoscuta 0.
Deci, ecuaţia parabolei cubice îmbunătăţite este
x3
y (12)
6  x 0  R  cos 3 0
Această formă a ecuaţiei parabolei cubice îmbunătăţite (denumită trigonometrică)
poate fi aplicată numai după determinarea unghiului 0.
O altă soluţie aproximativă a ecuaţiei (8) se obţine atunci când, în membrul al
doilea al relaţiei (9), se consideră A = 1; soluţia aproximativă este - în acest caz -
următoarea:
3
  x 2 
A  1   0  
  2R  
Introducând această valoarea a lui A în (7) se obţine o altă parabola cubică
îmbunătăţită având forma arătată în lucrarea [10].

II.RELAŢIA DE LEGĂTURĂ ÎNTRE x0 şi L . (ÎN CAZUL PARABOLEI

CUBICE ÎMBUNĂTĂŢITE)

În general, cazul curbelor progresive de cale ferată - având în vedere razele

R şi lungimile L întâlnite - este respectată condiţia:
 y / ( x)  < 1
Drept urmare, la stabilirea relaţiei care face legătura între x0 şi L, poate fi
utilizată dezvoltarea Mac -Laurin a funcţiei:
1 y / ( x ) ,
2

funcţie care intervine în relaţia cunoscută

ds = dx  1 y / ( x) .
2

Ţinând seama de (12), rezultă:

x2
y / ( x)  ,
2  x 0  R  cos 3 0
şi apoi:
  1  x2 
2
1  x2 
4
3  x2 
6

ds  1   
   
 
   
 
  ...  dx
 2  2  x 0  R  cos 0  8  2  x 0  R  cos 0  48  2  x 0  R  cos 0 
3 3 3

iar prin integrarea acestei egalităţi,
1 x5 1 x9 1 x13
s  x       ... (13)

40 x 0  R  cos 3 0 2

1152 x 0  R  cos 3 0 
4

13312 x 0  R  cos 3 0 
6

În punctul principal RC (sfărşitul curbei progresive), x = x0 şi s = L; ca

urmare, având în vedere egalitatea (11), pentru acest punct, rezultă:
 1 1 1 
L  x 0  1  tg20   tg40   tg60  ... , (14)
 10 72 208 
care constituie relaţia de legătură dintre lungimea curbei progresive L şi proiecţia
acesteia pe aliniament x0.
În problemele practice, se pot întâlni situaţiile:
 - se cunoaşte raza R şi lungimea L;
 - se cunoaşte raza R şi lungimea x0.
Cele două situaţii - având în vedere relaţia (11) - sunt cuplate între ele prin relaţia
(14).

III. ELEMENTE NECESARE TRASĂRII PARABOLEI CUBICE

ÎMBUNĂTĂŢITE.

În continuare se tratează situaţiile care pot interveni la trecerea de la traseul

primitiv (TP) la traseul definitiv (TD) şi anume:
- cu păstrarea razei (fig. 2);
- cu păstrarea centrului (fig. 3).

RA TE

CR

ARCUL DE CERC DE RAZA

R (R+m)
O' Rp = R
R
O Rd = R
U/2 MC'

MC
RC

m TANGENTA ÎN RC

x0 V
AR TI
p R.tg(U / 2)

m.tg(U / 2)

Fig. 2.Trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv - păstrarea razei -

În ambele situaţii trebuie să fie determinate:
 poziţia punctului principal AR faţă de piciorul perpendicularei coborâte din
centrul cercului pe care este situat arcul de cerc de pe traseul definitiv (cercul
definitiv) - mărime notată cu p;
 retragerea - notată cu m - care reprezintă distanţa dintre aliniament şi cercul
definitiv, măsurată pe perpendiculara coborâtă din centrul cercului definitiv pe
aliniament;
 distanţa de la vârful de unghi V până la piciorul perpendicularei coborâte din
centrul cercului definitiv pe aliniament;
 lungimea L a curbei progresive (atunci când între datele iniţiale se află mărimea
x0), sau, lungimea x0 [atunci când între datele iniţiale se află mărimea L (fig. 1)].

RA

TE

CR Rp = R
Rd = R
( R - m)
O R
(R - m)

TANGENTA ÎN RC
R

RC
m

U
p R.tg(u / 2) V
AR
TI

Fig. 3.Trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv - păstrarea centrului -

În ambele situaţii se consideră cunoscută mărimea unghiului de abatere U

dintre aliniamente şi - de asemenea - se consideră cunoscută metodologia de stabilire
a lungimii L a curbei progresive [10]. Odată cunoscute aceste elemente, se pot
efectua calculele de trasare referitoare la poziţionarea punctelor aparţinând curbei
progresive (de exemplu: în sistemul de axe de coordonate având originea în AR, se
pot determina ordonatele y(x), pentru punctele de pe axa absciselor, obţinute prin
împărţirea lungimii x0 într-un număr de părţi egale). De asemenea, în ambele
metode, este necesară determinarea unghiului 0.

III.1. Păstrarea razei arcului de cerc (la trecerea de la traseul primitiv la

traseul definitiv)

III.1.1. Determinarea unghiului 0.

În fig. 2, raza cercului definitiv (Rd ) este egală cu raza cercului primitiv,
notată cu RP; deci: Rp = Rd = R.
Pentru R şi L cunoscute, determinarea unghiului 0 se face astfel:
- se aduce, mai întâi, relaţia (11) sub forma:

x0
sin(20 )  cos 0  (11.a)
R
- pentru găsirea unei prime valori aproximative a unghiului 01 (în cadrul
primei încercări), în relaţia de mai sus, cos0 se ia egal cu unitatea (deoarece unghiul
0 este mic) iar x0 se consideră egal cu L [deoarece diferenţa (L - x0) este redusă],
obţinâdu-se:
L
sin(201) 
R
şi mai departe:
1 L
01  arcsin (15)
2 R
- cu relaţia (11) se calculează valoarea aproximativă x01, egală cu
x 01  2R  sin 01  cos 2 01
iar cu relaţia (14) se calculează valoarea aproximativă L1 egală cu:
 1 1 1 
L1  x 01   1   tg 2  01   tg 4  01   tg 6  01 
 10 72 208 
Observaţie: din egalitatea (14) s-au luat în considerare numai primii patru termeni
din membrul al doilea.
 se calculează diferenţa (L - L1);
 întrucât valoarea găsită pentru L1 este diferită de valoarea lui L se determină o
nouă valoare, îmbunătăţită, a unghiului - notată cu 02 - cu relaţia:
L
02  01  ;
L1
 cu această nouă valoare a unghiului, se începe încercarea a doua, calculându-
se (ca mai sus), succesiv, mărimile x02, L2 şi diferenţa (L-L2);
 sunt efectuate astfel de iteraţii până când diferenţa (L - Li) este acceptabilă [de
exemplu: diferenţa (L-Li) să fie mai mică decât eroarea de măsurare a lungimii L pe
teren, adică aceasta este egală cu 0,003  L1 ].
 III.2.1. Determinarea unghiului 0 (în cazul păstrarii centrului arcului de cerc la
trecerea de la traseul primitiv la traseul definitiv)
Din combinarea egalităţilor (22) şi (23) se obţine:
x0  4 
sin 20    1   sin2 0  (25)
R  6 
Determinarea unghiului 0 presupune rezolvarea ecuaţiei (25).
Ca şi în cazul anterior (cazul păstrării razei), obţinerea soluţiei ecuaţiei (25)
presupune efectuarea de iteraţii. Se precizează din nou că datele iniţiale sunt:
lungimea L a curbei progresive şi raza R a arcului de cerc de pe traseul primitiv. Se
procedează astfel:
- se alege o primă valoare pentru unghiul 0 - notată cu 01 - care rezultă dacă, în
4
ecuaţia (25), în loc de x0 se introduce L, iar paranteza ( 1   sin2 0 ), se consideră
6
egală cu unitatea [acestea sunt posibile deoarece: diferenţa (L - x0) este redusă şi - de
asemenea - unghiul 0 este mic], obţinându-se:
1 L
 01   arcsin ;
2 R
- se determină proiecţia x01 corespunzătoare unghiului 01, utilizând relaţia (25):
2  tg 01  cos 2  01
x 01  R  ;
4
1   sin  01
2

6
- se determină lungimea L01, care corespunde unghiului 01, utilizând relaţia (14):
 1 1 1 
L 01  x 01   1   tg201   tg401   tg601  ;
 10 72 208 
Observaţie: din egalitatea (14) s-au luat în considerare numai primii patru termeni.
- se calculează diferenţa (L- L01);
- întrucât L01 diferă de L, se determină o nouă valoare îmbunătăţită pentru unghiul
0 - notată cu 02 - cu relaţia:
L
 02   01  ;
L1
- cu această valoare, se începe o nouă iteraţie, parcurgându-se etapele arătate
anterior.
Se efectuează astfel de iteraţii până când diferenţa (L - Li) este acceptabilă
[spre exemplu: diferenţa (L - Li) este mai mică decât marginea erorii de măsurare a
lungimii L, adică aceasta este egală cu 0,003  L1 ].

V.CONCLUZII.

1. ecuaţia de definiţie a parabolei cubice îmbunătăţite (forma trigonometrică) este:

 x3
y
6  x 0  R  cos 3 0
2. În lucrare sunt date relaţiile de calcul (inclusiv aplicarea lor), care intervin la
stabilirea elementelor necesare trasării parabolei cubice îmbunătăţite, pentru
situaţiile:
a) raza arcului de cerc de pe traseul definitiv este aceeaşi cu raza arcului de
cerc de pe traseul primitiv (păstrarea razei);
b) centrul arcului de cerc de pe traseul definitiv este acelaşi cu centrul arcului
de cerc de pe traseul primitiv (păstrarea centrului).
3. În comparaţie cu parabola cubică obişnuită trasată aproximativ[5,6], parabola
cubică îmbunătăţită elimină discontinuităţile din punctul principal RC (respectiv, la
parabola cubică îmbunătăţită - în RC - nu există diferenţă de ordonată, cot unghiular
şi variaţie de curbură).
4. În comparaţie cu parabola cubică obişnuită trasată exact [5,6], la parabola cubică
îmbunătăţită nu există variaţie de curbură în punctul principal RC; parabola cubică
îmbunătăţită - la fel ca şi clotoida - satisface integral primele trei condiţii [8,5,6]
cerute curbelor progresive.
5. relaţiile de calcul folosite în cazul parabolei cubice îmbunătăţite sunt arătate în
ANEXA 2 .

BIBLIOGRAFIE
1. Bercu, M. şi Radu, C.: “Racordarea curbelor pentru circulaţia cu viteze mari“. Centrul de
documentare şi publicaţii tehnice din Ministerul Căilor Ferate, 1968.
2. Coquand Roger: “DRUMURI circulaţie - traseu -construcţie”. Vol.I: “Circulaţie - traseu“
(traducere din limba franceză). Editura Tehnică, 1968.
3. Craus, I. şi Guţu, V.: “Studiul şi proiectarea drumurilor”. Editura didactică pedagogică, 1965.
4. Lefterescu, D: “Trasee de linii ferate” Editura Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, 1960.
5. Radu, C. şi Ungureanu, C.: “Domeniul de aplicabilitate al curbelor de racordare de cale ferată“.
Lucrările sesiunii ştiinţifice a Institutului de studii şi cercetări transporturi 23-24 aprilie 1971.
Centrul de documentare şi publicaţii tehnice -1973.
6. Radu, C.: “ Suprastructura căii- partea I - a.Probleme “. I.C.B.-1972.
7. Radu, C.: “ Suprastructuri CF pentru viteze mari - aplicaţii- “. ICB,1987.
8. Radu, C.: “ Parabola cubică îmbunătãţită “ . UTCB, 2001
9. Şahunianţ, G. M.: “ Calea ferată. “. Editura “Transport”-Moscova 1969 (în limba rusă).
10. Vasiliu, I: “ Curbe de cale ferată “. Editura Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, 1960.
11. x x x: “ Instrucţia de norme şi toleranţe pentru construcţia şi întreţinerea căii “ - (nr.314) -
Ediţia 1989.
12. x x x: ENV 13803-1:2002Railway applications - Track alignment design parameters – Track
gauges 1435 mm and wider - Part 1: Plain line.
 ANEXĂ 2

FORMULE UTILE:

1. Ecuaţia parabolei cubice îmbunătăţite (forma trigonometrică):

x3
y (12)
6  x 0  R  cos 3 0

(R este raza arcului de cerc de pe traseul definitiv, iar x0 este proiecţia parabolei
cubice îmbunătăţite pe aliniamentul iniţial).

PĂSTRAREA RAZEI
2. Relaţia de legătură între lungimea parabolei cubice îmbunătăţite (L) şi proiecţia
ei pe aliniamentul iniţial (x0):
 1 1 1 
L  x 0  1  tg20   tg40   tg60  ... (14)
 10 72 208 
(Această relaţie de legătură este aceeaşi şi în cazul păstrării centrului).
3. Ecuaţia din care (prin rezolvarea ei) rezultă unghiul 0, în funcţie de lungimea
parabolei cubice îmbunătăţite (L) şi de raza arcului de cerc de pe traseul definitiv
(R):
L  1 1 1 
 2  tg0  cos 3 0   1  tg20   tg40   tg60  (16)
R  10 72 208 
4. Ecuaţia din care (prin rezolvare) rezultă unghiul 0, în funcţie de proiecţia
parabolei cubice îmbunătăţite pe aliniamentul iniţial (x0) şi raza arcului de cerc de pe
traseul definitiv (R):
x0
sin(20 )  cos 0  (11.a)
R
5. Ecuaţia din care (prin rezolvarea ei) rezultă valoarea aproximativă a unghiului 0,
în funcţie de lungimea parabolei cubice îmbunătăţite (L) şi de raza arcului de cerc de
pe traseul definitiv (R):
10 5 L
sin3 0   sin 0    0 (18)
9 9 R
PĂSTRAREA CENTRULUI.
6. Relaţia de legătură dintre raza arcului de cerc de pe traseul definitiv (R - m), raza
arcului de cerc de pe traseul primitiv (R) şi proiecţia parabolei cubice
îmbunătăţite pe aliniamentul iniţial (x0):
   
 x 0   
2
   
R   4  R  
(R  m)   1
2  cos 0   1  6  cos 3    (22)
 0 

  
  
7. Ecuaţia din care (prin rezolvarea ei) rezultă unghiul 0, în funcţie de raza arcului
de cerc de pe traseul primitiv (R) şi proiecţia parabolei cubice îmbunătăţite pe
aliniamentul iniţial (x0):
x 0 2  tg0  cos 2 0
 (24)
R 4
1   sin2 0
6
8. Relaţia de legătură între lungimea parabolei cubice îmbunătăţite L şi
proiecţia ei pe aliniamentul iniţial x0:
 1 1 1 
L  x 0  1  tg20   tg40   tg60  ... (14)
 10 72 208 
(aceeaşi ca în cazul păstrării razei).
9.Ecuaţia din care (prin rezolvarea ei) rezultă unghiul 0, în funcţie de
raza arcului de cerc de pe traseul primitiv (R) şi lungimea parabolei cubice
îmbunătăţite (L):
L 2  tg9  cos 2 0  1 1 1 
  1  tg20   tg40   tg60 
R 4  10 72 208 
1+  sin20
6