21

Filtre active

21.1. INTRODUCERE

21.1.1. DEFINIREA Șl CARACTERISTICILE

FILTRELOR ACTIVE

Un filtru activ este Cuadripolul care stabilind o relație liniară între

mărimea de intrare (tensiune) și mărimea de ieșire trece semnalele cu
frecvențe care constituie banda de trecere și atenuează semnalele din
banda de oprire.
Performanțele unui filtru pot fi măsurate prin caracteristica de
amplitudine, care reprezintă variația modulului ∣H(jω)∣ al funcției de
transfer și caracteristica de fază Φ(ω) funcție de frecvența ω (rad/s) sau
∫ (Hz) unde ω=2πf.
H0ω)='∣H(jω)∣ej*<">
într-un filtru activ, elementul activ este amplificatorul operațional,
care permite realizarea polilor complex conjugați din semiplanul stîng a]
planului complex s=σ+jω folosind numai rezistențe și capacități.
Filtrele active spre deosebire de cele pasive nu utilizează induc-
tanțe și aceasta duce la cîteva remarci importante:
— Absența inductanțelor implică o omogenitate dimensională între
componentele filtrului, reducînd considerabil dimensiunile circuitului și
făcînd miniaturizarea posibilă. Dificultatea și costul realizării inductan­
țelor cu toleranțe strînse fac ca în cele mai multe cazuri un filtru pasiv
să aibă nevoie de reglaj. Filtrul activ depășește acest inconvenient,
deoarece rezistențele și capacitățile pot fi specificate cu o toleranță
strînsă, fără o creștere sensibilă a costului.
— Cele mai multe filtre active sînt caracterizate printr-o impe-
danță de intrare mare și o impedanță de ieșire scăzută ceea ce permite
ca etajele unei rețele de filtrare să fie proiectate și acordate indepen­
dent, cu interacțiune minimă între ele.
— Filtrele active permit toate tipurile de răspunsuri: Butterworth,
Cebîșev, Bessel; gama factorilor de calitate Q se extinde pînă la cîteva
sute iar posibilitatea unui cîștig în tensiune în banda transmisă este o
altă caracteristică importantă.
Particularitățile limitative ale circuitelor RC active, de care trebuie
să se țină cont în proiectare sînt limitarea dinamicii semnalului la ieșire,
stabilitatea și Senzitivitatea la variația elementelor rețelei.
 INTRODUCERE 255

Senzitivitatea poate fi considerată ca o măsură a schimbării unor

performanțe caracteristice ale rețelei electrice la modificarea valorilor
unor elemente ale rețelei. Funcțiile de Senzitivitate sînt deosebit de utile
în evaluarea modificărilor caracteristicilor filtrelor active datorită tole­
ranțelor valorilor elementelor sau schimbării valorilor elementelor cu
temperatura sau în timp.
Senzitivitatea funcției de transfer H(s) a unei rețele electrice în
raport cu parametrul x este, după [3]:
ςH(s)___ dJcZ(s, x)∣H(s, x) d[ln II(s)]
dx/x d[ln x]

Se demonstrează că partea reală a senzitivității indică măsura mo­

dificării modului H(jω), iar partea imaginară măsura modificării fazei
aceleiași funcții.
Senzitivitatea unui nul (pol) si al funcției de transfer H(s, x) în ra­
port cu parametrul x este:
Ss<= ⅛-
x dx
x

între Senzitivitatea definită în sens clasic și Senzitivitatea rădăci­

nilor se stabilește o relație de legătură, care permite folosirea uneia sau
altei funcții de Senzitivitate pentru a compara diferite variante ale sche­
melor filtrelor active din punct de vedere al menținerii performanțelor
la variația elementelor de circuit.
∖ P(s,χ) C(s)+xD(s)
U ∕
fir-ie H (s, x)=. — -—- ==— —---- —.
Q(s, x) A(s)+xB(s)

Se arată [3]:
_ XD(S) xB(s) y-s s’j
~ P(s, x) Q(s, x) _ ; 7∑7i^ Yz 7=77

Din punct de vedere al senzitivității se demonstrează că este de

preferat realizarea unei funcții de transfer de ordin superior prin conec­
tarea în cascadă a unor celule de filtre active care realizează fiecare o
funcție de transfer de ordinul doi.

21.1.2. FUNCȚIILE DE TRANSFER DE ORDINUL 2

ALE REȚELELOR ACTIVE

Funcția de transfer a unui filtru H(s) este definită ca raportul în

funcție de frecvență al tensiunii de ieșire Vo(.s) la tensiunea de in­
trare Vz(s).
unde s=jω în regim permanent sinusoidal

Ordinul filtrului corespunde valorii celei mai ridicate a exponen­

tului care afectează operatorul s la numitorul funcției de transfer.
256 FILTRE ACTIVE

Funcțiile rețelelor de filtrare activă, care prezintă cel mai mare

interes practic sînt modulul, faza și timpul de întîrziere de grup. Para­
metrii cei mai importanți sînt frecvența naturală ω0, factorul de calitate
Q și cîștigul în banda de trecere.
în secțiunea care urmează aceste funcții și parametrii vor fi exa­
minate pentru rețelele de ordinul 1 și 2 tip trece-jos, trece-sus, trece-
bandă [5].

21.1.2.1. FUNCȚII DE TRANSFER TIP TRECE-JOS

Ordinul 1. Funcția de transfer trece-jos cu un singur pol funcție de

variabila complexă de frecvență s, este:
∏(s)=-⅛-
S + COo

Modulul funcției de transfer pentru o excitație sinusoidală perma­

nentă s=jω

∣H(jω)[=G(ω)= ∕ΞL≤Λ 1/2

∖ω2 + ω≡∕

Faza:

φ(ω)=—arctan —
ω0

Timpul de întîrziere de grup:

, v dΦ(ω) cos2 Φ
τ(ω)=-------- -------=----------- -
αω coo

Ordinul 2. Funcția de transfer a perechii de poli complex conjugați:

¼ω2
H(s) =
s2+2ω0s+ω2

Modulul și faza funcției de transfer pentru o excitație sinusoidală

în regim permanent:
I 1/2
ω0
∣H(jω)∣=G(ω) =
ω4 + ω2ωθ (α2—2) + ωθ

Φ(ω) =—arctan
[÷(2^+v^)]~arctan
arctan
[(÷( 2—ω0 — V4-α2/JYI
Q= ~ este factorul de calitate al perechii de poli complex con­
jugați.
Timpul de întîrziere de grup:
2 sin 2 Φ sin 2Φ
τ(ω)=-------
αω0 2ω
 Inthoducehe 257

1.2. FUNCȚII DE TRANSFER TiP Ti? ECE-SUS

OrdiziizZ I. Funcția cie transfer trece-sus pentru un singur pol:

i∕t.s
∏(s)≈
S÷Cl)B

.Modulul și faza funcției de transfer:

zω2 \Vî

'o

Φ(ω)- -—arctan. —-
2 ωβ

si n3 Φ
ω1)

Ozdiruzl 2. Funcției de transfer a perechii de poli complex con­

jugați:
γγ∕<λ _ 77°χ2
¼sF~ —---------- s
S' -ț~ CCG)q⅝ — Ctj

Modului și faza funcției de transfer pentru s—Jg

1/2
∣H(jω)∣=G(ω)≈

arctan

αα>o 2(o

21J.S.3. FUNCȚIA DE TRANSFER TR EC E-BANDA

ZZpOfWn.*?
2 ! .2

unde

Q W2-W1 ft—fi

unde f3 și ∫j sînt frecvențele la care amplitudinea răspunsului este

— 3 cl B sub H0.
Funcția de transfer în regim sinusoidal staționar:

J +Q (ω∕ωβ∏-(o9∕ω)
17 — Manualul inginerului electronist, .ol. H
258 FILTRE ACTIVE

Modulul și faza funcției de transfer:

1'2
Hp_____________ 77t^lα2ωoω2
]H(jω)∣=G(ω) =
l*t*Q^ (ω∕ωo÷O)o∕<o)' ω4 + ω2ωo (α2 — 2) 4-

φ(ω) = — —arctan (,2Q ~ + ∖∕4Q2—1)—arctan ^20 —

2 ∖ ω0 / ∖ ω0

Funcția timp de Intirziere de grup:

. . 2Q cos2 Φ , sin 2Φ
τ(ω)----------------- + —------
ωβ 2ω

21.2. STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE

21.2.1. FILTRE ACTIVE TRECE-JOS

21.2.1.1. CARACTERISTICI GENERALE

Filtrul trece-jos este un dispozitiv care trece semnalele de frec­

vența joasă și atenuează pe cele de frecvență înaltă.
In fig. 21.1. se prezintă răspunsul în amplitudine trece-jos ideal
împreună cu aproximația realizabilă.
ωc~este frecvența de tăiere, în mod uzual punctul în care ∣∏(jω)∣
este 1∕√ 2 din valoarea maximă A.
Răspunsul în amplitudine trece-jos ideal nu este fizic realizabil,
dar aproximații ale filtrului ideal pot fi obținute prin funcția de transfer:
V0 ____________________ Gb0__________________
∖x .s"4^^n-is" ------ FGδ'4-^o
unde G, b0, b1, . .. bn-1 sînt constante.
Ecuația reprezintă o aproximare de ordinul n prin poli (fără ze­
rouri finite) a funcției de transfer ideale.
Cîștigul filtrului trece-jos este valoarea funcției de transfer la
a—O și în cazul ecuației de mai sus este evident G.
Celc mai răspîndite tipuri de filtre trece-jos sînt Butterworth si
Cebi jev, ale căror funcții de trans­
fer smt de tipul ecuației de mai sus
diferind numai prin alegereti con­
stantelor
Alegerea configurației de cir­
cuit activ pentru sinteza funcțiilor
elementare de ordinul unu sau doi,
este guvernată de considerații de
Senzitivitate, stabilitate, cost, greu­
tate, împrăștiere a valorilor clemen­
telor, etc.
Fig. 21.1. Răspunsul în amplitudine al Vor fi prezentate relațiile de
unui filtru trece-jos. proiectare a trei structuri de filtre ac-
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE 259

tive, care s-au impus în decursul deceniului 70 prin performanțele lor,

simplitatea sau posibilitatea integrării totale și care prezintă o valoare
practică definită pentru inginerul proiectant:
— Structura cu sursă controlată de tensiune (Sallen și Key);
— Structura cu reacție multiplă (Rauch);
— Structura în tehnica variabilelor de stare (Biquad).
în literatură [3], [5], [8] sînt analizate numeroase alte tipuri de
Stnicturi (circuitul cu reacție simplă, convertorul de impedanță negativă,
giratorul) dar utilizarea lor este limitată fie la o singură funcție de trans­
fer, fie datorită unor caracteristici de Senzitivitate defavorabile.

21.2.1.3. STRUCTURA DE FILTRU ACTIV TRECE-JOS

CU SURSA CONTROLATĂ DE TENSIUNE (SALLEN Șl KEY)

Structura se remarcă prin numărul redus de componente pasive,

simplitatea relativă a montajului care explică o utilizare larg răs-
pîndită.
Circuitul din fig. 21.2 realizează o funcție de transfer de ordinul doi
trece-jos de forma:

S" ~Γ CCCOqS -J~ COO

Elementul activ are amplificarea în tensiune K și se realizează practic

conform schemei din fig. 21.3.
Funcția de transfer:
_______________ a∕√r1r3c2c√_______________
S2 + * [ 1 7IiiC2 + 1 Ri2C2 + (I-A) Jf3C4] Ț1 /R1 Jf3C2C4

unde H0=K
ω0- 1∕√R1-R3-C2∙C√ α= V⅛C4∕R1C⅛V⅞C√⅛C7>+(1-K) √R1C2∕R3C4
Relațiile de proiectare, după [2] permit determinarea valorilor practice
pentru C2, C4, respectiv R1, R3 dacă se impun H0, a și ω0:
Se alege C2= —7-
2πf0
Se calculează g

4»—

Fig. 21.2. Filtru activ trece-jos cu sursă Fig. 21.3. Realizarea practică a unui
controlată de ' ~siune. amplificator cu cîștig scăzut în ten­
siune.
260 FILTRE ACTIVE

CCz
Se calculează m=----- I-If0—1
4

Rezultă C4=mC2 R1=- R3'-= —~~

g^ '⅛m
K=H0.
Senzitivitatea parametrilor de transfer în funcție de valorile componen­
telor pasive (după [5]):
1 t
aω0RlC1

S Ca 1
-K
Δ~λ1-
2αω0Λ2C3

Avantajele structurii de filtru cu sursă controlată (Sallen și Key): număr

minim de elemente ale rețelei, ușurința ajustării caracteristicilor, im pe-
danța de ieșire redusă, posibilitatea de modificare rapidă a cîștigului
irului cu ajutorul unui potențiometru.

21.2.1.3. STRUCTURA DE FILTRU ACTIV TRECE-JOS CU C1ȘT1G INFINIT

Șl REACȚIE MULTIPLA (RAUCH)

Structura de filtru are numai 5 componente pasive (fig. 21.4) pre­

zintă avantajul unei impedanțe de ieșire reduse, caracteristică care în­
lesnește conectarea în cascadă, este ușor de acordat și are caracter! tica
de stabilitate bună.

Fig. 21.4. Filtru activ trece-jos

cu cîștig infinit și reacție mul­
tiplă.

Funcția de transfer și mărimile caracteristice:

//(s)______ ___________________ - HK1K1K2Cti__________________
' √i+(s∕C2)(l∕¾+l∕¾+l∕Λ4)+l∕B8∏4CaCδ

Ao≈ ∖H0∖=Ri∣ Rf, (AQ==iy/ R3R.fi2^5'1

(V¾∕7ζ^+ Vκ√⅞^+ V⅛r√r1)
Relații de proiectare:
Se dau: A0, ∕0, a
Se alege C5= ™- (valoare convenabilă)
Z'√o
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE
261

Se calculează g
C2≈(4∣^(A0+l)(g∕2πf0)
R1 = a∣2A0g
R3=α∕2(A0-f- l)p
R4=a./2g
Senzitivitatea parametrilor de transfer în funcție de valorile com­
ponentelor pasive:

1 1
2αωo-Rlca 2αωo7JsCa

1
20C(OqZ?.j^*2

21.2X4. STRUCTURA CU VARIABILE DE STARE (BIQUAD)

Un circuit care necesită mai multe elemente decît alte structuri dar
are avantaje semnificative din punct de vedere al posibilității de acord,
unei excelente stabilități și senzitivități a Q-ului și posibilităților de in­
tegrare este prezentat în fig. 21.5.
Circuitul se bazează pe simularea funcțiilor de transfer prin me­
toda variabilelor de stare (biquad) și s-a impus ca modul universal în
circuitele integrate hibride fiind capabil a simula funcții de transfer de
ordinul doi de tip trece-jos, trece-bandă, și trece sus funcție de borna de
ieșire aleasă.

Fiβ. 21.5. Filtru activ „biquad“ pentru realizarea funcțiilor de transfer

de ordinul doi..
262 FILTRE ACTTVE

Funcția de transfer trece-jos și mărimile caracteristice:

i____ ι÷j⅞s∕⅜
Mș) R1R2C1C2 1+B3IRt
Htj(s)= ___ 1_____
V,∙(s) 1 +Rs∣ Ri + Bt
1 + Bl∣ R3 t R5
JhP2C1C2

1 +R5IRs
H0=
I-IrRiIRt

1 +Rs∣ R5
1÷ RiI Rs

Relații de proiectare:
Se dau f0> α
Se alege
b
C=C1=C2“ = —2π∕'
--1
Se calculează g
Se alege R=R3=R5=R6
R1=R2=A

*=(÷-1
Rezultă H0-2—a
Senzitivitatea parametrilor funcției de transfer în funcție de valorile pa­
rametrilor:
c'<oo c,ao c®o c∙ωo cωo__ _ Qω*
O Rg= O R1 = O R2 — O C1 — *J C2 — “ O Hv

cα cα 1 ca a
OR2=OC2 = — =-----OR1 = OC1

ea 1 1 Rd Ri _ c“ . C “_________ 1 _____ c *
o∕>≈ — — H------------------------------- — ^ii-, j ιt<>— x
2 2aP1C1ω0(l÷ RsI Rg) I + P3/P.1

—1 c.ι c∕t R5IRs I

", - *3 7?.. — O Kt,---- •
1 + ic Rs 6 1 + 7î3/«4 A

21 2.2. FILTRE ACTIVE TRECE-SUS

Răspunsul în amplitudine al unui filtru trece-sus ideal împreună

cu aproximația realizabilă se prezintă în fig. 21.6.
Banda de oprire este intervalul O<ω<ωc iar banda de trecere in­
tervalul ω>ωc unde punctul de tăiere ωe=2πfc este valoarea la care
amplitudinea atinge 1∕}∕2 din valoarea maximă.
Funcțiile de transfer ale filtrelor trece sus, se pot obține din func­
țiile de transfer trece-jos prin schimbarea s -* l∣p.
Pentru un filtru trece-sus de ordinul n funcția de transfer va fi:
V0______________________ Gsn_________________
Vt sm4^<⅞-is" 1 + ...-f-Gr*»’+«o
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE

care poate reprezenta un filtru Butterworth sau Ccbisev (cu o ondulație

în banda dată).
Structurile de filtre descrise sînt cele mai larg folosite circuite de
filtrare activă trece-sus de ordinul doi.

21.2.2.1. STRUCTURA DE FILTRU ACTIV TRECE-SUS

CU SURSĂ CONTROLATA DE TENSIUNE
(SALLEN Șl KEY)

/∕0⅜∙2
Funcția de transfer este de forma cunoscută: II(s)--------------2-
S2-Eaw0S-I o)o

7/(s)=--------------------- ∕√s2
⅛a+41 WP + 1 IM, + (1 - K)IH2C1 ] -E 1∣H2 RiClC3
Parametrii funcției de transfer a rețelei:
1 VpA4CiC3

Relații de proiectare:
Fiind date α, f0, H{
Se alege C1-C3
Se calculează g
Se calculează m=α-}-
-)-∙ Vα^ -f-8(77θ— 1)
¾=A; P4=Aj K=/;
49 mg

Senzitivitățile parametrilor func­

ției de transfer în funcție de va­
lorile elementelor rețelei:

∙^2^,lαωθ
 FILTUS ACTIVE

1 ■ r: 1-
Sl,- : S⅛≈
2 αωβC1 ’ I ¾ IiJ 2 <xc)θc31i4

K
ς“ _ . sg— 1
. , . j

o∙(ΛqC3R 1

Observație: se va evita alegerea unei valori mar? a lui K care duce la senri-
tivități mari și împrăștiere largă a valorilor elementelor

2!.2.2.2. STRUCTURA DE FILTRU ACTiV TRECE-SUS

CU CÎȘTIG INFINIT Și REACȚIE MULTIPLĂ
(RAUCH)

Realizarea este ilustrată în fig. 21.8.

Funcția de transfer în tensiune:
___________________________ -szC1∣Ci................................................
H(s) ≈
SĂ-↑-(s∣Rβ)(C1∣C3Ci-}-l∣C3-]-l∣C4)-τ-l∣R2RsC3Ci

A0= ∣H0∣=C1∕C1; ω<,= l∕ V ⅛⅞C8C4

α = V1R2I Ri(C,/ V C3C4 ÷ VC3∕C4 + V C4ZC3)
Relații d e ■ proiecta re:
Fiind date A0, f0, a
Se alege C,=C3≈^
-iτcΓ*
Se calculează g
C4~ g/cJTtj0Ar,
R2==xA0∕g(2A0+l)
R0-(2A0-∖-l)∕yg

21.2.2 3. STRUCTURA DE FILTRU ACTIV TRECE-SUS

TiP VARIABILE DE STARE
(BiQUAD)

Funcția de transfer trece-sus (vezi fig. 21.5)

s3 1÷¾∕∙fi5
___________ S 1 +R3IR4________________________ ⅞
Hts(s)—
s 1 ~t RcJRs 1 R4 1 S2-J-aOfj5 ^f^ωc
R1C1 1 + Ri∣Rs Rs R1R2C1C2
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE
2⅛5

’ 7?^ i «0= Vs1>∕H1¾⅞C1C, ')

i ;•

Relații de proiectare:
I
Fiind date j0,
. Se alege C=C1=C2=
-‘■/O

Se calculează g
Se alege R=R3=R3=R6
λ,=¾=-
r

R<=/-^---- 1 ) # a <2.

Senzitivitățile parametrilor funcției de transfer:

>ωυ t ∙ C’®>rj ‘ . o ft Ck 1
- . SRe = -- , SH1= Scι≈= — -
9

J‰∕*5 o
,C' .α Γ, '4* ___.
2 2αR1C1ωa(l + R√R3)* ",i' 1- + ¾∕jR4 ∖
~1
— . lc#»
-. H. cA
r,H.. 1 Bs∣Bs
S¾ ⅛4 — , Sr5 = — Dr8 — ------------ ■.------ .
1 + R4∕R8 1∕u i±b.∣b<

21.2.3. FILTRE ACTiVE TRECE-BAfWA

Răspunsul în amplitudine al unui fitru trece-bandă ideal împreună

cu aproximația realizabilă se prezintă în fig. 21.9.
Banda de trecere B este aproximativ centrată pe <s0.
fo ’ ∙i
Raportul Q= este factorul de calitate și reprezintă o măsură
a selectivității filtrului.
Cistigul filtrului este definit
ea amplitudinea funcției de trans­
fer la frecvența centrală.
Cele două frecvențe de tă­
iere ω1 și ω2 reprezintă punctele
în care ∣H(jω)[ atinge 1∕√2 din
valoarea sa maximă.
Funcția de transfer trece
bandă se poate obține prin trans­
formarea s→p+ — dintr-o funcție
p
prototip trece-jos de tip Butter- Fig. 21.9. Răspunsul în amplitudine al
worth sau Cebîșev. unui filtru trece-bandă.
266 FILTRE ACTIVE

Caracteristicile răspunsului Butterworth pentru filtrele trece bandă:

răspuns monoton în amplitudine cu o bandă de trecere maxim plată.
în cazul filtrelor trece bandă răspunsul Cebîșcv are ondulații în
banda de trecere iar panta atenuării la punctele de tăiere este mai mare
decît în cazul răspunsului Butterworth.
O caracteristică importantă a filtrelor active trece bandă ce se cu­
vine a fi subliniată se referă la conectarea în cascadă a secțiunilor de
filtru de ordinul doi.
Funcția de transfer a unui trece-bandă de ordinul 4 are forma unui
p,rodus de două funcții de transifer trece-bandă de ordinul doi, dar ea
poate fi de asemenea factorizată într-un produs al unei funcții de trans­
fer trece-jos cu o funcție de transfer — trece-sus.
Conectind în cascadă un filtru trece-jos cu frecvența de tăiere f∙
cu un filtru trece-sus cu punctul de tăiere f1<f2 rezultă un filtru cu
frecvența centrală aproximativ' f0~ ∖/ fif2 și B—f2—fi (cele mai bune
aproximații se obține dacă fl și f2 sînt la cel puțin o octavă de frecvențe
depărtare). Tabel 21.1
Conectarea în cascadă
Valorile ()-ului pentru n filtre trece-bandă
a mai multor filtre trece- identice conectate în cascadă
bandă identice duce la obți­
nerea unor factori de calitate
mai ridicați pe ansamblu con- 11 Banda Q
form relației Q=QnΓ∖∣ V2—1.
Qi
în tabela 21.1 se pre­ 1 Bi
0,644 B1 1,55 Q1
2
zintă valorile Q-ului global 3 0,510 B1 1,96 Q1
pentru n=l, 2, 3, 4, 5, filtre 4 0,435 B1 2,30 Q1
trecebandă identice conec­ 5 0,386 B1 2,60 Q1
tate în cascadă.

21.2.3.1. STRUCTURA DE FILTRU ACTIV TRECE BANDA

CU SURSA CONTROLATA ÎN TENSIUNE

Circuitul este ilustrat în fig. 21.10

Fig. 21.10. Filtru activ trece-bandă

cu sursă controlată de tensiune.

Funcția de transfer:
__________________________________________ KsIR1Ci___________________________________________________
H(S) =
s'+s (1∕K1C.+ 1∕¾C4+1∕¾C,+ 1∕¾C, + ≥Δ)+ ±(± + ⅛)⅛-
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE
267

unde:
K
H0= ______
1 + H1∣K4 4(1÷ B1K2) C4∣C3 4- (1 - K) Ii1j Ii2 ’

[ V⅛(⅛ ÷
-L= 1
Q V ι+n1+Wi2 fl4 l fll
+— )
A2/]
Relații de proiectare:
Fiind date Q și f0
Se alege C.=C4=g∕,2πf0
Se calculează g
R1 = R2=R.=y∕,2∣ (/
K≈5-y∣2∣Q
Rezultă II0= -~ Q—1
γ2
Pentru a evita împrăștierea largă a valorilor clementelor, Q-ul cir-
cuitului se limitează la 10.
Senzitivitățile parametrilor funcției de transfer:
C ω0 c,ω∪ cωo
^c3- OC4- O/?4 — — —;
c,ii'>a
δh>ι = __________ _________ 1
2ω0 AjC1Zt3C2 ’ ‘ "2 2
- (Ooft3Cilt2C2
vQ KQ . eQ 1
oK — ^ , OIl1-------------------------------- f " (1∕C1 + 1∕C2); S?,. 1 (—≤-;
ωofl2C2 2(1 + K1IH2) ωβli1 2 ωβfl4C2

s''>= - τj77⅛j+∑⅛ [VC1+(1-K)∕C2]; Sgs 1+(1∕R,+ ,∕ft)

•>

Sg.
⅛ = 1 + Q∕ O0R2C2.

21.2.3.2. STRUCTURA DE FILTRU ACTIV TRECE BANDĂ CU ClSTIG INFINIT

Șl REACȚIE MULTIPLĂ (RAUCH)

Funcția de transfer în tensiune:

_____________________________ -SlK1C4______________________________
H(S) =
S2 ÷ «(1 ∕fl5) (1 ∕c3 + 1 ∕C4) + (1 ∕lt5C3C4) (1 ∕ Ii14-1 /P2)

H0=(R5∕R1)∕(] ÷C4∕C3); ω0=V 1∕R1 + 1∕∏2∕V R5QC4

α= ~ VQ∕C4 + y∕CjCz )∕√R5(1∕R1 +∙1∕R,)
ReZatiz de proiectare:
Fiind date H0, f0, x = l∕Q
Se alege C3=C4=p∕2π∕0
Sc calculează g
Rι = Q∕(Hθ)p
R2=Q∕(2Q2-H0)p
Fig. 21.11. Filtru activ trece-bandă cu
R1=2Q∕g cîștig infinit și reacție multiplă.
 FILTRE ACTIVE

Acest filtru este foarte ușor de acordat în cazul R1 > R2 prin-va-

rierea lui R2, efectul asupra Q-ului fiind neglijabil. Senzitivitatile para­
metrilor rețelei funcție de elementele componente. .
1
2(șo RiR^CV-s

1______ . R1 1 oQ Rt 1
O Rn-------------------------- -

2 coθ 7? 2 jR > 3^ 4 2 (R1+R2) ' 2 (R1 +R1)

cQ Q__________L.
c, OeRsCs 2

Eig. 21.12. Filtru trece-banda cu reacție multiplă și Senzitivitate redusă.

Pentru valori ale Q-ului circuitului mai mari decît 10 rezultă o

disp >rsie apreciabilă a valorilor elementelor și o mare Senzitivitate a
parametrilor rețelei la schimbările valorilor elementelor. Schema din
fig. 21.12 înlătură acest neajuns prin adăugarea unui amplificator ope­
rațional în buclă de reacție pozitivă.
Circuitul este deosebit de util pentru filtre trece-bandă cărora li
se impune un Q intre 10 și 50, prezentînd totodată senzitivități rezonabile
ia schimbarea valorilor elementelor.
Relații de proiectare:
Fiind date Q1 f0
a) Se alege K între 1 și 10
Rezultă H0~K∖fQ
b) Se alege C=C8=C4=-J--
Se calculează g
C) K1 = ¾=≈V⅞⅛
9
I-JL
Rx ~ R1

e) R6=R1
2 VQ-i
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVK
2f>9

21.2.3.X STRUCTURA DE FiLTRU ACTiV TRECE-BÂNDA

TIP VARIABILE DE STARE (BiQUAD)

rlitrul activ universal (vezi fig. 21.5) este în mod deosebit reco-
•-i/.cat pentru realizarea funcțiilor de transfer trece-bandă în aplicațiile
necesită un Q ridicat și senzitivități scăzute.
Funcția de transfer trece-bandă:
Rαm0s
s"+W÷ω(j
•i ' parametrii

Relații de proiectare:
Fiind date f∩. Q
Se alege C=-C3^-C. =g∕2πf0
■Se calculează g
Se alege R=H3=¾=r R5
Ri=R2= -L
Q

R4=(2Q-∙1)R
Hezulla H<i=2Q—1
Acordul acestui tip de filtru se face variind R1 și R2 sau C. ri C
dmuîtan; Q-ul poate fi ajustat independent cu R1.
Senzitivitățile parametrilor rețelei la variația valorilor elemente­
lor sînt:

21,2.4. FtLTRE ACHVE OPREȘTE-BANDĂ (REJECTOARE)

Filtrele active rejectoare sînt folosite în mod uzual pentru elimi­

narea unor frecvențe de interferență. Funcția de transfer standard de
ordinul doi este de forma:
K(gs÷ωo)
∙si4^sco⅛∕Q+ «*i
unde
 FILTRE ACTIVE
270

K este constanta de cîștig în banda de trecere.

0 _ fo determină selectivitatea
- f2-∣∖ rejecției simetrice.
și f2 fiind frecvențele de tăiere la —3dB
Filtrele rejectoare sînt adesea conectate în cascadă cu alte Iiltre
pentru a forma caracteristici ale transferului de formă specială.

Fig. 21.14. Realizarea unui filtru rejector ele bandă cu un filtru

activ universal (biquad).

Un filtru rejector poate fi construit pe baza identității matematice:

O
Zi(s3+ωo) 7√sojo∕Q __
9 ' . 2
s24-sα>o∕Q4^ωo s2 + sωo∕Q4^ωo

așa cum este ilustrat în fig. 21.13, membrul al doilea din termenul drept
al identității reprezentînd funcția de transfer a unui filtru trece bandă.
Dintre structurile posibile de realizare a unui filtru activ rejector,
vom ilustra în fig. 21.14 utilizarea filtrului activ universal (biquad) pen­
tru realizarea caracteristicii de rejecție în frecvență.
Se observă adăugarea unui amplificator operațional alături de cele
trei realizate uzual sub forma unui circuit integrat hibrid, care va în­
suma ieșirile trece-jos și trece-sus, formînd astfel o pereche de zerouri
pe axa jω.
Relațiile de proiectare sînt cele de la paragraful 21.2.1.4. și 21.2.2.3.
pentru structura trece-jos și trece-sus cu singura condiție:
K=HOTJ= Kors
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE 271

21.2.5. FILTRE ACTIVE CONTROLATE DIGITAL

în general, filtrele active acordabile sînt ajustate manual folosind

potențiometre.
Tehnici recente de realizare a circuitelor integrate permit acordul
electronic digital al filtrelor active prin folosirea unui convertor digital—

analog multiplicativ (CDAM). Acesta este un convertor digital-analog

care acceptă ca tensiune de referință semnale analogice de ambele pola­
rități reprezentînd în esență un atenuator cu 2n trepte, controlat digital.
Filtrul trece-jos acordat digital din fig. 21.15 este un integrator cu
o a doua buclă de reacție printr-un convertor DAM. Mărimea semnalu­
lui din a doua buclă de reacție este controlată de convertor, astfel îneît
constanta de timp efectivă a răspunsului filtrului poate fi modificată
digital.
Semnalul la ieșirea CDAM funcție de intrare de referință este:

V0=MVb

unde M>0 este constanta cîștigului CDAM iar bi reprezintă coeficienții

cuvîntului digital de intrare.
Raportind Vr la semnalul de intrare Vi, răspunsul intrare-ieșire al
filtrului este definit de:
 FILTKE' ACTIVE
272

Se poate observa că frecvența polului funcției de transfe- e

rect legată de cuvîntul digital de comanda.

Jp“
_____ 2IriT —
~ A--Cs

ff#-- —f------- X C Re R
! cdam Wo-hth
⅛⅛-L-/I J
I
I
π ⅛∖
1 Referinfo

— ■
I
Vf O--------------------- ®--------- c
■O

Γh'
∩
_ I ∕ ≠ ∕√5 /?g 2 _
vâ
i 4=7
L
Tig. 21.16. Filtru trece-sus controlat digital.

Un HItim activ trece-sus controlat digital

cuit invers celui de mai sus.
In fig. 21,16 ∞.I^≈⅛∣a±aXap^^Lui constînd din ti,
ui de intrare
cuit de diferențiere și un CDAaI pe caiea ser
Semnalul la ieșirea Mtrulm.
(1 *r -S ∕, , Oi
V0=

Zeroul funcției de transfer trece-sus: ≡

n” 1
2πMRC '>J —

Controlul digital al unui filtru trece-banda.

 STIiUCTURT ΓE FILTRE ACTIVE 73

Structiira filtrului activ trece-banclă cu control digital din fig, 21.17

prezintă un CDAM introdus în bucla de reacție a unui filtru cu variabile
de stare.
Pentru ieșirea tip trepe-bandă frecvența centrală și selectivitatea
sini controlate de semnalul digital conform relațiilor:

A0=—ni Cistigul la mijlocul benzii

B≈=l∕n1RC Banda filtrului
Folosind aceste tehnici de acord se pot sintetiza filtre active con­
trolabile digital de complexitate mărită.

21.2.6. CONSIDERAȚII PRIVIND PROIECTAREA FILTRELOR ACTlVS

DE ORDIN SUPERIOR

Răspunsurile de ordin superior Iui doi rezultă, așa cum s-a precizat
anterior, din conectarea în serie a mai multor secțiuni de ordinul doi.
Această caracteristică esențială a filtrelor active este posibilă da­
torită impedanței de ieșire reduse a celulei de ordinul doi în raport cu
impedanța de intrare a celulei următoare. Tehnica de descompunere în
funcții elementare nu are echivalent în tehnicile de sinteză a circuitelor
pasive unde de la început trebuie tratat ansamblul filtrului datorită in­
teracțiunilor inevitabile dintre celulele succesive.
Sinteza filtrelor active RC de ordin superior este o problemă com­
plexă, care include mai multe etape [3]:
a) Aproximarea caracteristicilor de atenuare și fază prescrise pen­
tru filtru cu o funcție de circuit realizabilă fizic; eroarea de aproximare
nu trebuie să depășească toleranțele admise.
b) Descompunerea funcției de circuit in funcții elementare de ordi­
nul unu și doi.
C) Alegerea structurii de filtru pentru sinteza funcțiilor elementare
de circuit Alegerea poate avea în vedere considerații de Senzitivitate,
stabilitate, cost, greutate, etc.
cl') Sinteza propriu-zisă, oare conduce la determinarea valorilor ele­
ni ente I or schemei.
e) Interconectarea schemelor corespunzătoare funcțiilor elementare,
avindu-se în vedere evitarea interacțiunilor între celule.

21.2.6.1, CARACTERISTICILE BUTTERWORTH,

CEBIȘEV Șl 3ESSEL

Tehnicile de aproximare cele mai utilizate, care vor fi prezentate

sintetic în acest capitol sînt Butterworth, Cebîșev și Bessel. Deși analiza
va fi concentrată asupra Iiltrelor treee-jos, caracteristicile de bază ale
Jg — Manualul inginerului electronist, voi. II
274 FILTRE ACTIVE

aproximărilor se aplică tot atît de bine filtrelor trece-sus, trece-bandă și

rejectoare.
Caracteristicile Butterworth trece-jos. Filtrele Butterworth (numite
și maxim plat) au o precizie deosebită a cîștigului în banda de trecere și
caracteristici de fază rezonabile dar nu deosebit de liniare. Panta ate­
nuării este determinată de numărul de poli (pentru N poli 6 N dB pe

Curbele de răspuns în amplitudine și fază ale filtrelor Butterworth

sînt date în fig. 21.18. ___
Frecvența de tăiere fc este punctul la care cîștigul este 1/V 2 din
valoarea maximă în banda de trecere.
Tabel 21.2
Parametrii filtrelor trece-jos Butterworth

N ω1 Qi ω2 Q2 Qy ω4 Q4

2 1,00000 0,707107

3 1,00000 1,00000 1,00000 Pol real

4 1,00000 1,30656 1,00009 0,541196

5 1,00000 1,61803 1,00009 0,618034 1,00000 Pol real

6 1,00000 1,93185 1,00000 0,707107 1,00000 0,517638

7 1,00000 2,24698 1,00000 0,801938 1,00000 0,554958 1,00000 Pol real

8 1,00000 2,56291 1,00000 0,899977 1,00000 0,601345 1,00000 0,509796

 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE 275

Parametrii secțiunilor individuale ale filtrelor Butterworth pînă la

ordinul N=S sînt prezentați în Tabelul 21.2, normalizați la frecvența de
tăiere a filtrului.
Caracteristicile Cebisev trece-jos. Filtrele din această clasă oferă o
pantă a atenuării maximă după frecvența de tăiere, ceea ce se realizează
cu prețul unor ondulații în banda de trecere. Aceste ondulații sînt cu
atît mai mari cu cît panta atenuării este mai mare. Răspunsul tranzitoriu
al filtrelor Cebîșev prezintă supracreșteri importante care sînt direct le­
gate de ordinul filtrului.
Frecvența de tăiere fc este frecvența la care curba cîștigului depă­
șește prima dată ondulația maximă în bandă.
în fig. 21.19 se prezintă curbele de răspuns ale filtrelor Cebîșev
pentru ondulații 0,5 dB și 2 dB.

Fig. 21.19. Răspunsul Cebisev trece-jos.

Tabel 21.3
Parametrii filtrelor trece-jos Cebîșev pentru 0,5 dB ondulații în baneîă

N ω1 Qi ft>2 Φ2 ω3 Q3 ω4 Q4

2 1,23134 0,863721

3 1,06885 1,70619 0,626456 Pol real

4 1,03127 2,94'055 0,597002 0,705110

5 1,01774 4,54496 0,690483 1,17781 0,362320 Pol real

6 1,01145 6,51283 0,768121 1,81038 0.396229 0,683639

7 1,00802 8,84181 0,822729 2,57555 0,503863 1,09155 0,256170 Pol real

8 1,00595 11,5308 0,861007 3,46586 0,598874 1,61068 0,296736 0,676575

18*
276 FILTHE ACTIVE

De notat că panta în afara frecvenței de tăiere poate depăși 20 N dB

pe decadă de frecvențe.
în tabelele 21.3 și 21.4 sînt dați parametrii filtrelor Cebîșev pînă la
ordinul 8, pentru ondulați! 0,5 dB și 2 dB în bandă. Normalizarea este
făcută la frecvența de tăiere a filtrului fc.
Tabel 21.4

Parametrii filtrelor (rece-jos Cebîșev pentru 2 dB OnduIaiii în bandă.

;v ωi Qi ω∙> Q2 6>3 Q8 ω. Λ

2 0,907227 1,12865

3 0,941326 2,55164 0,368911 Pol real

4 0,963578 4,59388 0,470711 0,929449

..........
■
0,975790 7,23228 0,627017 1,77509 0.213308 Fol rea’; •

6 0,982828 10,4616 0,730027 2,34425 0,316111 0,901595

T 0,987226 14,2802 0,797114 4,11507 0,460853 1,64642 0,15534 Pcl reni

3 0,990141 18,6873 0,842486 5,58354 0,571925 2,532267 0237699 0,892354

Caracteristicile Bcssel trece-jos. Filtrul Bessel asigură o liniaritate a

fazei excelentă, dar panta atenuării nu este atît de abruptă ca la filtrele
Buttcrworth sau Cebîșev. Filtrele Bessel, numite și „cu fază liniară" trec
impulsurile rectangulare cu distorsiuni minime și cu o întârziere care
este liniar proporțională cu caracteristica de fază. Intirzierea prin filtru
este aproximativ constantă cu frecvența și este egală cu panta caracte­
risticii de fază.
Frecvența de tăiere fc la un filtru Bessel este definită ca frecvența
Ia care faza atinge 1/2 din defazajul maxim.
Pentru un filtru Bessel cu N poli și fază θ(f):
θ(∕___ Aτ<⅛∕3 y π
2 ~ 2 4
rad.

Fig. 21.20 prezintă curbele reprezentative ale răspunsului în am­

plitudine și fază pentru filtrele Bessel.
De notat că curbele sînt trasate la scară liniară.
Parametrii filtrelor Bessel pînă la N=8 sînt dați în tabelul 21.5.
 STRUCTURI DE FILTRE ACTIVE 277

Fig. 21.20. Răspunsul Bessel (fază liniară).

Tabel 21.5

Parametrii filtrelor trcce-jos Bessel

N «1 Qi ω2 Q2 ω3 Qa Qi

2 .1,00000 0,57735

r> 1,07869 0,691047 0,98556 Fol real

4 1,07890 0,805538 0,962319 0,521935

5 1,08504 0,916478 0,962003 0,563536 0,92864 Pol real

6 1,09270 .1,02331 0,969010 0,611195 0,920141 0.510318

7 1,10034 1,12626 0,9784.43 0,660821 0,921478 0,532356 0,904336 Pol rea’

8 1,10046 1,22567 0,982040 0,710853 0,92115 0,559609 0,894187 0,505991

BiSUOGRAFIE

[1] Gh. Cartianu, I. Constantin „Sinteza în domeniul frecvență" Ed. Academiei, 1974.
[2] C. Bulucea, M. Vais ș.a. „Circuite integrate liniare Ed. Tehnică 1976.
[3] Ad. Mateescu „Analiza și sinteza circuitelor electrice" Ed. Didactică și Pedago­
gică 1975.
278 FILTRE ACTIVE

[4] Gh. Cartianu, M. Savescu ș.a. „Semnale, circuite și sisteme" Ed. Didactică si Pe­
dagogică .1980.
[5] J. Graeme, G. Tobey, L. Huelsman. „Operațional amplifiers. Design and appli-
cationsu Mc Graw-Hill M. Y. 1972.
[6] D. Johnson, I. Hilburn „Rapid practicai designs of active filters" J Willcy &
SNY. 1975.
[7] Y. I. Wong, W. E. Ott ,,Function Circuits. Design and applications" Mc. Graw-
Hill N.Y. 1976.
[8] J. Gazin ,,Filtres actifs ă amplifIcateurs Operationnels" Thomson CSF 1974.