Tema : “Bazele teoretice a jeturilor de aer.

Exemplu de calcul a jetului

de aer circular liber izoterm. Exemplu de calcul jet de aer de tip evantai”
 Introducere

Introducerea aerului in incaperile ventilate se realizeaza de cele mai

multe ori prin jeturi. Caracteristicile acestora sunt determinate de tipul
gurilor de refulare (forma, dimensiuni, dispozitive cu care acestea sunt
prevazute), de pozitionare a lor in incapere, de viteza si temperatura
din sectiunea initiala a jetului. In tehnica instalatiilor de ventilare,
datorita unor variate conditii de producere si dezvoltare a jeturilor,
acestea prezinta o serie de particularitati care le incadreaza in anumite
clase. Pentru abordarea corecta a problemelor, pentru precizarea
modelului de calcul corespunzator, este util sa se clasifice jeturile in
functie de factorii principali care conditioneaza evolutia lor.

Jet -curentul de aer cu secţiunea transversală finită, care este refulat

printr-un orificiu, într-un mediu liniştit, dimensiunile încăperii fiind
suficient de mari în comparaţie cu dimensiunile orificiului.
 Clasificarea jeturilor de aer
• Dupa structura miscarii, jeturile pot fi :
– Laminare
– Turbulente
• În funcţie de spaţiul în care se dezvoltă, jeturile pot fi
– Libere
– Limitate
• După diferenţa de temperaturi între jet şi mediul ambiant, jeturile de aer sunt :
– Izoterme
– Neizoterme
• Dupa forma jeturile pot fi :
– Compacte
– Conice
– Plane
– Radiale
– Inelare( de tip evantai)
 Jetul de aer este compus din 3
zone:
• Zona initiala
• Zona de tranzitie
• Zona principal

Miezul jetului este conul de aer

in care toate particolele se
deplaseza cu viteza v0

Fig 1 - Structura jetului liber circular izoterm

Bataia jetului este distanţa
măsurată de la planul gurii de
refulare până în secţiunea în
care acţiunea jetului nu se mai
resimte
Jet liber circular izoterm este jetul de aer ale carui temperaturi
sunt egale cu aerul din încăperea în care pătrunde
Capătul jetului se consideră în zona în care viteza aerului din jet
atinge limitele vitezei de confort. Pentru jeturile izoterme, capătul
jetului se consideră in zona în care viteza în axa de curgere vx =
0,2...0,3 m/s.
 Calculul jetului de aer liber
circular izoterm
1. Zona initiala
• Raza adimensionala a jetului

Rx R + x  tg п
Rx = = 0 = 1 + x  tg п
unde: R0 R0
R0 –raza gurii de refulare ;
X – distanta de la gura de refulare pina in sectiunea analizata;
Rx- raza jetului in sectiunea analizata;
п - unghiul lateral a jetului in zona initiala.
• Debit relativ de aer
Lx Lя. х + Lп. х
Lx = = = Lя. х + Lп. х
unde: L0 L0
L0 - debit volumic la ieșire;
Lя.х, Lп.х - debite volumetrice din secțiune si respectiv în miez și stratul de
viteză constantă de delimitare;

• Rata relativă a fluxului de volum în vitezele de bază constante:

Lя . x Rя2. х u0
Lя . х = = = Rя2. х
L0 R0 u0
2

unde :
Rя.х - raza miezului de viteză constantă în secțiunea curentă
• Debitul volumetric relativ în stratul limită

Lп. х =
Lп. x
=
(
  Rх2 − R я2. х  uср .п. х ) (
= Rх2 − R я2. х  uср .п. х )
L0 R0 u0
2

unde:
uср.п.х - viteza medie în stratul limită al secțiunii în cauză

• Debitul volumetric relativ în secțiunea curentă a secțiunii inițiale

2k (1 − k ) k (1 − k ) 2
L = 1+  x  tg +  x  tg 2
1− k 2 1− k 2
п п

• Viteza medie relativă în secțiunea transversală a jetului

2k (1 − k ) k (1 − k ) 2 2
1+  x  tg п +  x  tg  п
uср. х Lx R2
L 1− k 2
1− k 2
uср. х = =  0
= =
u0 Rx2 L0 Rx2 (1 + x  tg п )2
• Viteza relativă in axa jetului:

uос. х = uос. х / u0 = u0 / u0 = 1
.
.

2. Zona principala
• Raza relativă a jetului
Rx x  tg
Rx = = = x  tg
unde: R0 R0
 - unghi extensie laterala a jetului in zona principala
• Viteza medie relativă a jetului în secțiunea transversală poate fi găsită din
condiția constantei impulsului. Pentru secțiunea curentă (la o distanță x de
la priza) și secțiunea transversală a orificiului de evacuare, se poate scrie:
Rх2  uср
2
. х  = R0 u0
2 2

• Împărțind ambele părți ale acestei ecuații pe R02u02 , primim:

Rх2uср
2
.х = 1

• De aici viteza medie relativă:

uср. х 1 1
uср. х = = =
u0 Rх  x  tg  
.

• Viteza relativă a axei jetului:

uос 1 1
uос = = uср =
u0 k k    x  tg
• Debitul de volum relativ:
Lx Rх2uср. х 1
Lх = = = R 2
 u = x  tg
L0 R02u0 х ср . х


3. Zona de tranzitie
• Distanța relativă a secțiunii de tranziție se găsește din formula pentru viteza
relativă pe axa principală porțiilor, presupunând că, uос = 1 , atunci avem :
1
xпер =
k    tg
• Substituind valoarea expresiei ( ...) obtinem:

Rпер =
1 uср.пер = k uос.пер = 1 Lпер =
1
k  k
 • Constantele jetului de aer liber circular izoterm

– Coeficientul câmpului vitezei: k = 0,258;

– Coeficientul de Boussinesq:  = 2,02;
– Coeficientul Carolis:  = 4,06;
– Tangenta unghiului de expansiune a jetului in zona inițiala: tgп = 0,14.
– Tangenta unghiului de expansiune a jetului in zona principala:
tg = tg1225 = 0,22.
Difuzor de aer panoul 1VPT, 1VPTR concepute pentru
sistemele de aer condiționat și de ventilare cu fluxuri de
aer de tip evantai în zona superioară, precum și direct în
zona deservită de facilități publice și în scopuri industriale.
Avantaje:
✓ Este asigurata o amestecare intensivă a aerului
proaspăt cu exteriorul, care are loc pe o porțiune
relativ scurtă și este însoțită de o scădere bruscă a
vitezei și de egalizare a temperaturii în curentul de aer.
✓ Particularizarea unghiul de rotație al fiecărei celule
oferă posibilitatea în selectarea opțiunilor și a tipurilor
de distribuție a aerului, jeturi de aer sunt formate fără
Fig. 2 difuzor de aer panou 1VPT
schimbarea nivelului de zgomot, volumul de
alimentare cu aer și fără a schimba pierderea de
presiune
✓ Particularizarea unghiul de rotație al fiecărei celule
oferă posibilitatea de a fi fi direcționat către unul, doi,
trei sau patru laturi dupa cum este prezentat mai jos:
 Jeturi de aer de tip
evantai
Tipul difuzorului determină
forma jetului format. In functie
de difuzor avem urmatoarele
tipuri de jet de aer formate:
✓ de tip evantai
✓ De tip combinat conic și cu
jet de tip evantai.
Calculul jeturilor de aer de
tip evantai
 Exemplu de calcul pentru
difuzorul 4АПР

Calculul Vx, Δtx dupa nomograma I:

Verificam starea de conservare a schemelor de circulație
calculate Nomograma II sau cu formula:
Calculul Vx, Δtx efectuam dupa formulele 1 si 2 cu
urmatorii coeficienti Кс=0,7, Кв=Кн=1,0:
 Bibliografie
• Проектирование промышленной вентиляции справочник (торговников)
• АЭРОДИНАМИКА ВЕНТИЛЯЦИИ. Часть 2» (для специальности ТГВ)
Составитель: доцент кафедры ТТГВ Маркин А.Н. 2007
• http://arktoscomfort.ru/wp-content/Kat/air/ukaz/primD1.htm
• http://arktoscomfort.ru
• https://www.abok.ru