Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

FILTRE LC PROIECTATE PE BAZA PARAMETRILOR DE LUCRU

1. Obiectul lucrării

Măsurători asupra unor filtre LC obţinute prin sinteză pe baza parametrilor de lucru şi anume
gabaritul atenuării de lucru şi rezistenţele de terminaţie.

2. Aspecte teoretice

Proiectarea filtrelor LC pe baza parametrilor de lucru necesită parcurgerea următoarelor etape:

a) Determinarea funcţiei de transfer de lucru Hc(s) astfel încât să fie îndeplinite condiţiile impuse
filtrului.
b) Determinarea unui set de parametri ce caracterizează diportul LC. Pentru determinare se
folosesc: funcţia de transfer H(s) şi rezistenţele de terminaţie. Parametrii determinaţi pot fi:
impedanţele de intrare, elementele matricei de impedanţă [z] sau elementele matricei de admitanţă [y].
c) Sinteza diportului LC pe baza parametrilor determinaţi la punctul b). Procedura utilizată este
sinteza în scară cu controlul zerourilor de transmisiune.
d) Determinarea elementelor de circuit. Procedura are la bază relaţia lui Feldtkeller, specifică
diporţilor pur reactivi, terminaţi la cele două porţi pe impedanţe rezistive:

| in1 ( j ) |2 + Hc ( j ) = 1 ,
2
(1)


unde  = este frecvența normată. Coeficientul de reflexie la poarta 1 a filtrului are expresia:
0
Zin1 ( s) − Rg
in1 (s) = , (2)
Zin1 ( s) + Rg

unde Rg este rezistenţa de la poarta 1, iar Zin1 ( s ) este impedanța de intrare la poarta 1 când poarta 2
este terminată pe Rs. Folosind normarea de frecvenţă şi normarea la rezistenţa Rg rezultă:
zin1 ( sn ) − 1
 in ( s ) = ,
1
zin1 ( sn ) + 1
de unde se obţine:
Z in1 ( s ) 1 +  in1 ( sn )
zin1 ( sn ) = = . (3)
Rg s = s n 0
1 −  in1 ( sn )
În relaţia (1), Hc(s) este funcţia de transfer compusă, care are expresia:

2U 2 Rg
H c (s) = . (4)
E RS

În cazul unui filtru trece jos de tip Butterworth pătratul modulului funcţiei de transfer compuse
este:
1 1
| H c ( j ) |2 = = ,

2n
1 +  2n
1+  
 t 
unde t este frecvența unghiulară de tăiere a filtrului.

1/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

De exemplu, în cazul unui filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3, se poate scrie:
1 1
H c ( j ) = H c ( sn ) H c ( − sn ) =
2
 2 =− sn2  2 =− sn2
= =
1+6 1 − sn6
(5)
1
=
(1 − sn )(1 + sn ) (1 + sn + sn2 )(1 − sn + sn2 )
Rezultă funcţia de transfer compusă pentru un filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3:
1 1
H c ( sn ) = = . (6)
( sn + 1) ( sn2 + sn + 1 ) sn3 + 2sn2 + 2sn + 1

Din relaţia (1) se obţine:

 1  6
( )
in  2 2 =− sn2
= 1 − 6   2 =− sn2
= 2 =− sn2
=
 1+  1+6
− sn6 − sn6
= =
1 − sn6 (1 + sn )(1 + sn + )(1 − sn ) 1 − sn + sn2 ( )
Coeficientul de reflexie la poarta 1 va fi:
 sn3
in1 ( sn ) = . (7)
sn3 + 2 sn2 + 2 sn + 1
Deci, în cazul unui filtru Butterworth de ordinul 3 de tip trece jos, găsim expresia impedanţei de
intrare normate de la poarta 1, folosind relaţia (3). Rezultă următoarele două soluţii:
2 sn3 + 2 sn2 + 2 s + 1 1
zin( A1 ) = = sn + , (8)
2sn + 2sn + 1
2
2 sn +
1
s +1
1
zin( B1 ) = . (9)
zin( A1 )

Schemele rezultate sunt prezentate în figurile 1b) şi 1c).

Dacă considerăm o impedanţă serie cu toate elementele pasive de circuit, căreia îi facem normare
de rezistenţă cu R0 şi normare de frecvență cu frecvența unghiulară 0 , se obține:

Z ( s) R s 0 L 1 1
= + + = z ( sn ) = r + snl + .
R0 R0 0 R0 s
0CR0 sn c
0
Rezultă expresiile valorilor normate şi denormate:
R
r=  R = rR0 , (10)
R0

0 L lR0
l= L= , (11)
R0 0
c
c = 0 R0C  C = . (12)
0 R0
În cazul filtrelor din figurile 1b) și 1c), 0 = t și R0 = Rg .

2/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

1 2
Rg
Filtru LC U2 Rs

E
1' 2'

Z
a)

1 1 2

1 1
2 U2 1 1 1 U2 1

E E

Z in( A1 ) Z in( B1 )

b) c)
Figura 1. a) Configuraţia generală a unui filtru LC cu terminaţii rezistive. b) şi c) Cele două scheme
duale cu valori normate ale filtrului trece jos LC de tip Butterworth cu terminaţii rezistive egale.

Să considerăm şi situația unui filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3 cu terminațiile
rezistive normate rg = 1 și rs = 2 . Funcţia de transfer H(sn) va fi:

2U 2 ( sn ) k
H ( sn ) = = 3 ,
E ( sn ) sn + 2sn + 2sn + 1
2

iar funcția de transfer compusă are expresia:

2U 2 ( sn ) Rg 2 2 1
H c ( sn ) = = 2 H ( sn ) = ,
E ( sn ) Rs 3 sn + 2sn + 2sn + 1
3 2

rs 2
deoarece H (0) = k = = . Din relaţia (1) rezultă:
rs + rg 3

8 1
in1 ( sn ) in1 (− sn ) = 1 − =
( )(
9 s n3 + 2sn2 + 2sn + 1 −s n3 + 2sn2 − 2sn + 1 )
(1 − 3s )(1 + 3s )
3 3
(13)
n n
=
(
9 s n3 + 2sn2 + 2s + 1)( −s + 2s
n
3
n
2
n − 2sn + 1 )
Se obţin patru soluţii pentru coeficientul de reflexie de la intrare:

in1 ( A)
=
(1 + 3s )3
n
, (14)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )
in1 (B)
=
(1 − 3s )3
n
, (15)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )

3/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

3s n3 + 2 3 9 sn2 + 2 3 3sn + 1
in1 (C ) = , (16)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )
−3s n3 + 2 3 9 sn2 − 2 3 3sn + 1
in1 ( D ) = . (17)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )
Pentru primele două situaţii rezultă:
1 + in( A1 ) 6sn3 + 6sn2 + 6sn + 4 1
zin1 ( A)
= = = sn + , (18)
1 − in( A1 ) 6sn + 6sn + 2
2 3
sn +
1
2 2sn + 2

6sn2 + 6 sn + 4 1
zin1 ( B ) = = . (19)
6sn3 + 6sn2 + 6sn + 2 s + 1
n
1
3sn +
sn 1
+
2 2
Schemele cu valori normate obţinute pe baza relaţiilor (18) şi (19) sunt prezentate în figura 2.

1 1 3

1 1
32 U2 2 1 12 U2 2

E E

a) b)
Figura 2. Două scheme duale de filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3,
cu valori normate şi terminații rezistive normate rg = 1, rs = 2 .

Pentru un filtru trece jos de tip Cebîşev, în banda de trecere, putem scrie:
1
H ( j ) =
2
, (20)
1 +  Cn2 ( )
2

unde C n ( ) este polinomul Cebîșev de ordinul n şi are expresia:

Cn ( ) = cos(n arccos ),   1.

Pentru calculul lui C n ( ) pot fi folosite relaţiile de recurenţă:

Cn ( ) = 2Cn−1 ( ) − Cn−2 ( )

Cn ( ) = 2Cn2 ( ) − 1

1
De exemplu, în cazul  = și n=3, avem:
2
1
( )
2
4 3 − 3
1
 ( j ) = 1 −
2
= 4 ,
1
( ) 1
( )
2 2
1+ 4 3 − 3 1 + 4 3 − 3
4 4

4/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

2
1
4
( )(
− sn2 4sn2 + 3 )
in1 ( sn ) in1 (− sn ) = in1 ( j )  2 =− sn2
= .
sn2
( )
2
1− 4sn + 3
2
4

2 2 1

1 1
1 U2 1 2 2 U2 1

E E

a) b)
Figura 3. Scheme duale de filtre trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere
cu  =1/2 și cu terminații rezistive egale.

Rezultă:
 3 
  2 sn3 + sn 
in1 ( sn )
2
=  2 
, (21)
5 sn
2 sn + 2 sn +
3 2
+1
2
1 + in( A1 ) 4sn3 + 2sn2 + 4s n +1 1
zin( A1 ) = = = 2sn + , (22)
1 − in( A1 ) 2sn + s n +1
2
sn +
1
2sn + 1

1 1
zin( B1 ) = = . (23)
zin( A1 ) 2 sn +
1
1
sn +
2 sn + 1

Cele două scheme duale cu valori normate ale filtrelor trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere
1
cu  = sunt reprezentate în figura 3.
2
Filtrele LC de tip trece sus, trece bandă sau opreşte bandă pot fi obţinute din cele de tip trece jos
prin transformări de frecvenţă sau de reactanţă. Trecerea de la tipul trece jos la tipul trece sus se face
conform relaţiei:
1
s nj = . (24)
s ns

1
c' =
l l

1
c l' =
c

Figura 4. Transformările elementelor de circuit în cazul transformării de frecvenţă

de la tipul trece jos, la tipul trece sus.
5/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

1 1

1
12 U2 1

Figura 5. Schema de filtru trece sus obtinută prin transformarea de frecvenţă

a schemei din figura 1b).

Transformările elementelor de circuit în acest caz sunt prezentate în figura 4. În figura 5 este
arătată schema de filtru trece sus rezultată prin transformarea schemei din figura 1b).
Transformarea de frecvenţă pentru trecerea de la o schemă de tip trece jos la una de tip trece
bandă este conform relaţiei:
2
s nB +1
s nj = . (25)
s nB
B
În relația (25),  = este banda de frecvenţă de trecere normată a filtrului trece bandă, f c fiind
fc
frecvența centrală din banda de trecere a filtrului trece bandă. Folosind relaţia (25) rezultă
transformările elementelor de circuit din figura 6.
 l
l l 


c
c
c


Figura 6. Transformările elementelor de circuit în cazul transformării de frecvenţă

de la tipul trece jos, la tipul trece bandă.

Schema filtrului trece bandă, obținută prin transformarea schemei de filtru trece jos din figura 1c),
este prezentată în figura 7.

 2
2 

1 1
1    U2 1

E

Figura 7. Filtrul trece bandă obținut prin transformarea de frecvență a filtrului din figura 1c).

Transformarea de frecvenţă pentru trecerea de la o schemă de tip trece sus, la o schemă de tip
opreşte bandă este:
6/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

2
sOB +1
s ns = (26)
sOB
B
În relația (26),  = este banda de oprire normată a filtrului oprește bandă, f c fiind frecvența
fc
centrală din banda de blocare a filtrului opreşte bandă. Folosind relaţia (26) transformările elementelor
de circuit sunt cele din figura 6, aceste transformări fiind operate acum în schema filtrului trece sus.
Schema filtrului oprește banda obţinută prin transformarea filtrului trece sus din figura 5 este dată în
figura 8.

 

1 1
 

1
1 2
U2 1

E 2

Figura 8. Filtrul opreşte bandă obţinut prin transformarea de frecvenţă a filtrului din figura 5.

3. Desfăşurarea lucrării

Schema pentru măsurarea caracteristicilor amplitudine–frecvenţă a filtrelor din lucrare este

dată în figura 9.

Generator de Multimetru
Filtru LC
funcții numeric

Osciloscop

Figura 9. Schema de măsură folosită în lucrare

Se vor identifica cele două machete: una conținând 4 filtre (3 de tip trece-jos și unul de tip
trece-sus), iar cealaltă conținând alte 2 filtre (un filtru trece-bandă și un filtru oprește-bandă). Prima
machetă conține un comutator rotativ K0 și altul cu două poziții notat K1. A doua placă conține numai
un comutator cu două poziții care permite selectarea unui filtru din cele două amintite mai sus.

A) Se ridică caracteristicile amplitudine-frecvență și fază-frecvență ale filtrului LC din figura 1c),

rezistențele terminale fiind Rg = Rs = R0 = 600  . Se folosește macheta cu 4 filtre. Se trece
comutatorul K0 în poziția 1 și comutatorul K1 în poziția FTJ. Se folosește ca semnal de intrare un
semnal sinusoidal cu tensiunea efectivă E=2V. Această tensiune se masoară cu generatorul în gol. Se
completează tabelul 1. Acest tip de măsurătoare a fost deja studiat în lucrarea „Filtre RC active”. U2
reprezintă tensiunea ce se va măsura la ieșirea filtrului.

7/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

Tabelul 1
f [kHz]
𝑼𝟐 [V]
|𝐇𝐜 (𝐟)|
|𝐇𝐜𝐭 (𝐟)|
𝒕𝟎
𝝋(𝒇) [𝐠𝐫𝐚𝐝𝐞]
𝝋𝒕 (𝒇) [𝐠𝐫𝐚𝐝𝐞]

Valorile pentru modulul funcției de transfer se calculează cu relațiile (27), respectiv (28).

2U 2 Rg
Hc ( f ) = (27)
E Rs

H ct ( j ) reprezintă caracteristica amplitudine-frecvență a funcției de transfer compuse și se

calculează cu relația:
1 f
H ct ( j ) = , unde  =
(1 − 2 ) + j ( 2 − )
2 3
(28)
ft

Se reprezintă pe același grafic H c ( jf ) și H ct ( jf ) funcție de frecvență f în kHz. Se citește din

grafic frecvența de tăiere a filtrului f t [kHz] la -3 dB, adică frecvența la care amplitudinea scade la
H c ( jf min ) 2U 2 Rg
, unde f min este cea mai joasă frecvență la care s-a măsurat și H c ( f ) = .
2 E Rs
Se măsoară timpul de întârziere t 0 , între semnalul aplicat la intrarea filtrului și semnalul de la
ieșirea filtrului, la diverse frecvențe. Faza se calculează cu relația:
t
 ( f ) = −360 0 = −360t0 f 0 , (29)
T
unde T este perioada semnalului sinusoidal aplicat la intrarea filtrului.
Se vizualizează pe osciloscop simultan atât semnalul de intrare cât și cel de ieșire. Pe ecran ar
trebui să apară o imagine similară cu cea de mai jos în care 𝑥(𝑡) este semnalul de intrare, iar 𝑦(𝑡) este
semnalul de ieșire. Se poate observa t 0 , mărimea de măsurat. Se completează tabelul 1.

Figura 10. Măsurarea defazajului prin metoda sincronizării pentru un osciloscop cu două canale.

 t este faza teoretică care se calculează cu relația:

2 𝜂 − 𝜂3 f
𝜑𝑡 (𝑓) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 , unde  = (30)
1 − 2 𝜂2 ft

Se trasează pe aceleași axe de coordonate graficele  ( f ) și t ( f ) în grade.

8/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 1c) folosind relațiile (10)-(12),
considerând 0 = t = 2 ft , cu f t fiind notată frecvența de tăiere a filtrului.

B) Se măsoară caracteristica amplitudine–frecvență și caracteristica fază-frecvență ale filtrului

Butterworth de ordinul 3 din figura 2b), având Rg = 600  și Rs = 1200  . Se folosește macheta cu 4
filtre. Se trece comutatorul K0 în poziția 2 și comutatorul K1 în poziția FTJ. Se fixează tensiunea
măsurată în gol la generator E=2V. Se completează un tabel similar cu tabelul 1.
Valorile pentru modulul funcției de transfer, H c ( jf ) , se calculează cu relația (27).
H ct ( j ) reprezintă caracteristica amplitudine-frecvență a funcției de transfer compuse și se
calculează cu relația (28).
Se reprezintă pe același grafic H c ( jf ) și H ct ( jf ) funcție de frecvență f în kHz. Se citește
din grafic frecvența de tăiere f t [kHz], măsurată la -3 dB, adică frecvența la care amplitudinea este
H c ( jf min )
.
2
 ( f ) se calculează ca la punctul anterior, folosind relația (29).
t ( f ) este faza teoretică care se calculează cu relația (30).
Se trasează pe aceleași axe de coordonate graficele  ( f ) și t ( f ) , pentru filtrul din figura 2b).
Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 2b), folosind relațiile (10)-(12),
considerând R0 = Rg și 0 = t = 2 f t .

C) Se repetă punctul A) pentru filtrul trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere din figura 3b).
Se folosește macheta cu 4 filtre. Se trece comutatorul K0 în poziția 3 și comutatorul K1 în poziția FTJ.
H ct ( j ) se calculează cu relația:

2 f
H ct ( j ) = , unde  =
( 2 − 4 ) + j (5 − 4 )
2 3
(31)
ft

 t este faza teoretică care se calculează cu relația:

5 𝜂 − 4 𝜂3 f
𝜑𝑡 (𝑓) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 , unde  = (32)
2 − 4 𝜂2 ft

Se citește din graficul H c ( jf ) frecvența ft  kHz , care este frecvența limită de sus a benzii
în sens Cebîșev a filtrului.

D) Se repetă punctul A) pentru filtrul trece sus de tip Butterworth din figura 5, considerând
Rg = R0 = 600  și 0 = t = 2 ft . Se folosește macheta cu 4 filtre. Se trece comutatorul K0 în
poziția 4 și comutatorul K1 în poziția FTS.
H ct ( j ) se calculează cu relația:

− j 3 f
H ct ( j ) = , unde  =
(1 − 2 ) + j ( 2 −  )
2 3
(33)
ft

 t este faza teoretică care se calculează cu relația:

𝜋 2 𝜂 − 𝜂3 f
𝜑𝑡 (𝑓) = − − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 , unde  = (34)
2 1 − 2 𝜂2 ft

9/10
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

Se citește din grafic frecvenţa de tăiere a filtrului ft  kHz la -3 dB, adică frecvenţa la care
H c ( jf  )
amplitudinea scade la , unde f  = 100 kHz .
2
E) Se repetă punctul A) pentru filtrele din figurile 7 şi 8. Se folosește macheta cu 2 filtre. Se
citește din grafice frecvența centrală f c a benzii de trecere şi banda de trecere la -3 dB pentru filtrul
trece bandă din figura 7 şi respectiv frecvenţa centrală a benzii de oprire şi banda de oprire la 3 dB,
pentru filtrul din figura 8.
Se calculează elementele denormate ale schemelor din figurile 7 și 8, folosind relațiile (10) -
B
(12), considerând  0 = c = 2 fc și  = .
fc
Nu este necesar să se calculeze H ct ( j ) ,  și  t .

4. Întrebări

A) De ce la punctul J) f  = 100 kHz și nu f  =  ?

B) De ce sunt mai uşor de realizat experimental schemele din figurile 1c), 2b) şi 3b), faţă de cele
din figurile 1b), 2a) şi respectiv 3a).
C) De ce s-a preferat la filtrul trece sus din figura 5 o schemă în T şi nu una în  ?
D) Cum se poate obţine schema duală a unei scheme date?
E) În ce situaţii se preferă să se lucreze cu parametrii de lucru pentru un diport şi nu cu parametrii
imagine?
F) Care sunt avantajele şi dezavantajele filtrelor LC în comparaţie cu filtrele active RC?
G) Ce se poate constata dacă se compară două filtre trece jos de tip Butterworth şi respectiv, de
tip Cebîşev de acelaşi ordin şi aceeași frecvenţă de tăiere?

5. Aplicaţii

A) Să se gasească schemele cu valori normate de filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 2,
cu terminații rezistive normate rg = rs = 1 .
B) Pentru filtrele de la a) să se găsească corespondentele lor de tip trece sus, obţinute prin
transformări de frecvenţă.
C) Pentru filtrele de la a) şi b) să se reprezinte grafic caracteristicile de fază funcţie de frecvenţă
normată.
D) Folosind filtrele de la punctul a) să se gasească filtrele de tip trece bandă şi opreşte bandă, cu
banda normată de trecere, respectiv de blocare  .
1
E) Să se reprezinte grafic pentru frecvențe pozitive, Cn ( ) și H ( j = , pentru
1 +  2Cn2 ( )
1
 = și n=2,3.
2

10/10