Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

FILTRE LC PROIECTATE PE BAZA PARAMETRILOR DE LUCRU

1. Obiectul lucrării

Determinarea cu ajutorul programului de simulare QUCS a caracteristicilor amplitudine-frecvență

și fază-frecvență pentru câteva tipuri de filtre pasive LC obținute prin sinteză pe baza parametrilor de
lucru.

2. Aspecte teoretice

Proiectarea filtrelor LC pe baza parametrilor de lucru necesită parcurgerea următoarelor etape:

a) Determinarea funcţiei de transfer de lucru Hc(s) astfel încât să fie îndeplinite condiţiile impuse
filtrului.
b) Determinarea unui set de parametri ce caracterizează diportul LC. Pentru determinare se
folosesc: funcţia de transfer H(s) şi rezistenţele de terminaţie. Parametrii determinaţi pot fi:
impedanţele de intrare, elementele matricei de impedanţă [z] sau elementele matricei de admitanţă [y].
c) Sinteza diportului LC pe baza parametrilor determinaţi la punctul b). Procedura utilizată este
sinteza în scară cu controlul zerourilor de transmisiune.
d) Determinarea elementelor de circuit. Procedura are la bază relaţia lui Feldtkeller, specifică
diporţilor pur reactivi, terminaţi la cele două porţi pe impedanţe rezistive:
| in1 ( j ) |2 + H c ( j ) = 1 ,
2
(1)


unde  = este frecvența normată. Coeficientul de reflexie la poarta 1 a filtrului are expresia:
0
Z in1 ( s ) − Rg
in1 ( s ) = , (2)
Z in1 ( s ) + Rg

unde Rg este rezistenţa de la poarta 1, iar Z in1 ( s ) este impedanța de intrare la poarta 1 când poarta 2
este terminată pe Rs. Folosind normarea de frecvenţă şi normarea la rezistenţa Rg rezultă:
zin1 ( sn ) − 1
 in ( s ) = ,
1
zin1 ( sn ) + 1
de unde se obţine:
Z in1 ( s ) 1 +  in1 ( sn )
zin1 ( sn ) = = . (3)
Rg s = s n 0
1 −  in1 ( sn )
În relaţia (1), Hc(s) este funcţia de transfer compusă, care are expresia:

2U 2 Rg
H c ( s) = . (4)
E RS

În cazul unui filtru trece jos de tip Butterworth pătratul modulului funcţiei de transfer compuse
este:
1 1
| H c ( j ) |2 = = ,
 
2n
1 +  2n
1+  
 t 
unde t este frecvența unghiulară de tăiere a filtrului.
De exemplu, în cazul unui filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3, se poate scrie:
1/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

1 1
H c ( j ) = H c ( sn ) H c ( − sn ) =
2
 2 =− sn2  2 =− sn2
= =
1+6 1 − sn6
(5)
1
=
(1 − sn )(1 + sn ) (1 + sn + sn2 )(1 − sn + sn2 )
Rezultă funcţia de transfer compusă pentru un filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3:
1 1
H c ( sn ) = = . (6)
( sn + 1) ( sn2 + sn + 1 ) sn3 + 2 sn2 + 2 sn + 1

Din relaţia (1) se obţine:

 1  6
( )
in  2 2 =− sn2
= 1 −  2 =
 =− sn 2 =− sn2
=
 1+  1+6
2
6

− sn6 − sn6
= =
1 − sn6 (1 + sn )(1 + sn + )(1 − sn ) 1 − sn + sn2 ( )
Coeficientul de reflexie la poarta 1 va fi:
 sn3
in1 ( sn ) = . (7)
sn3 + 2sn2 + 2sn + 1
Deci, în cazul unui filtru Butterworth de ordinul 3 de tip trece jos, găsim expresia impedanţei de
intrare normate de la poarta 1, folosind relaţia (3). Rezultă următoarele două soluţii:
2sn3 + 2sn2 + 2s + 1 1
zin( A1 ) = = sn + , (8)
2sn + 2sn + 1
2
2sn +
1
s +1
1
zin( B1 ) = . (9)
zin( A1 )

Schemele rezultate sunt prezentate în figurile 1b) şi 1c).

Dacă considerăm o impedanţă serie cu toate elementele pasive de circuit, căreia îi facem normare
de rezistenţă cu R0 şi normare de frecvență cu frecvența unghiulară 0 , se obține:

Z (s) R s 0 L 1 1
= + + = z ( sn ) = r + s n l + .
R0 R0 0 R0 s
0CR0 sn c
0
Rezultă expresiile valorilor normate şi denormate:
R
r=  R = rR0 , (10)
R0

0 L lR0
l= L= , (11)
R0 0
c
c = 0 R0C  C = . (12)
0 R0

În cazul filtrelor din figurile 1b) și 1c), 0 = t și R0 = Rg .

2/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

1 2
Rg
Filtru LC U2 Rs

E
1' 2'

Z
a)

1 1 2

1 1
2 U2 1 1 1 U2 1

E E

Z in( A1 ) Z in( B1 )

b) c)
Figura 1. a) Configuraţia generală a unui filtru LC cu terminaţii rezistive. b) şi c) Cele două scheme
duale cu valori normate ale filtrului trece jos LC de tip Butterworth cu terminaţii rezistive egale.

Să considerăm şi situația unui filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3 cu terminațiile
rezistive normate rg = 1 și rs = 2 . Funcţia de transfer H(sn) va fi:

2U 2 ( sn ) k
H ( sn ) = = 3 ,
E ( sn ) sn + 2sn + 2sn + 1
2

iar funcția de transfer compusă are expresia:

2U 2 ( sn ) Rg 2 2 1
H c ( sn ) = = 2 H ( sn ) = ,
E ( sn ) Rs 3 sn3 + 2sn2 + 2sn + 1

rs 2
deoarece H (0) = k = = . Din relaţia (1) rezultă:
rs + rg 3

8 1
in1 ( sn ) in1 (− sn ) = 1 − =
( )(
9 s n + 2sn + 2sn + 1 −s n3 + 2sn2 − 2sn + 1
3 2
)
(1 − 3s )(1 + 3s )
3 3 (13)
n n
=
(
9 s n3 + 2sn2 + 2s + 1)( −s + 2 s
n
3
n
2
n − 2 sn + 1 )
Se obţin patru soluţii pentru coeficientul de reflexie de la intrare:

in1 ( A)
=
(1 + 3s ) 3
n
, (14)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )
in1 ( B)
=
(1 − 3s ) 3
n
, (15)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )

3/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

3s n3 + 2 3 9 sn2 + 2 3 3sn + 1
in1 (C ) = , (16)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )
−3s n3 + 2 3 9 sn2 − 2 3 3sn + 1
in1 ( D ) = . (17)
(
3 s n3 + 2 sn2 + 2 sn + 1 )
Pentru primele două situaţii rezultă:
1 + in( A1 ) 6sn3 + 6sn2 + 6sn + 4 1
zin1 ( A)
= = = sn + , (18)
1 − in( A1 ) 6sn + 6sn + 2
2 3
sn +
1
2 2sn + 2

6 sn2 + 6 sn + 4 1
zin1 ( B ) = = . (19)
6 sn3 + 6 sn2 + 6 sn + 2 s + 1
n
1
3sn +
sn 1
+
2 2
Schemele cu valori normate obţinute pe baza relaţiilor (18) şi (19) sunt prezentate în figura 2.

1 1 3

1 1
32 U2 2 1 12 U2 2

E E

a) b)
Figura 2. Două scheme duale de filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3,
cu valori normate şi terminații rezistive normate rg = 1, rs = 2 .

Pentru un filtru trece jos de tip Cebîşev, în banda de trecere, putem scrie:
1
H ( j ) =
2
, (20)
1 +  Cn2 ( )
2

unde C n ( ) este polinomul Cebîșev de ordinul n şi are expresia:

Cn ( ) = cos(n arccos ),  1.

Pentru calculul lui C n ( ) pot fi folosite relaţiile de recurenţă:

Cn ( ) = 2 Cn −1 ( ) − Cn − 2 ( )

Cn ( ) = 2Cn2 ( ) − 1

1
De exemplu, în cazul  = și n=3, avem:
2
1
( )
2
4 3 − 3
1
 ( j ) = 1 −
2
= 4 ,
1
( ) 1
( )
2 2
1+ 4 3 − 3 1 + 4 3 − 3
4 4

4/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

2
1
4
( )(
− sn2 4 sn2 + 3 )
in1 ( sn ) in1 (− sn ) = in1 ( j )  2
=− sn2
= .
sn2
( )
2
1− 4 sn + 3
2
4

2 2 1

1 1
1 U2 1 2 2 U2 1

E E

a) b)
Figura 3. Scheme duale de filtre trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere
cu  =1/2 și cu terminații rezistive egale.

Rezultă:
 3 
  2 sn3 + sn 
in1 ( sn )
2
=  2 
, (21)
5s
2 sn3 + 2 sn2 + n + 1
2
1 + in( A1 ) 4 sn3 + 2 sn2 + 4 s n +1 1
zin( A1 ) = = = 2 sn + , (22)
1 − in( A1 ) 2 sn + s n +1
2
sn +
1
2 sn + 1

1 1
zin( B1 ) = = . (23)
zin( A1 ) 2 sn +
1
1
sn +
2 sn + 1

Cele două scheme duale cu valori normate ale filtrelor trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere
1
cu  = sunt reprezentate în figura 3.
2
Filtrele LC de tip trece sus, trece bandă sau opreşte bandă pot fi obţinute din cele de tip trece jos
prin transformări de frecvenţă sau de reactanţă. Trecerea de la tipul trece jos la tipul trece sus se face
conform relaţiei:
1
s nj = . (24)
s ns

1
c' =
l l

1
c l' =
c

Figura 4. Transformările elementelor de circuit în cazul transformării de frecvenţă

de la tipul trece jos, la tipul trece sus.

5/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

1 1

1
12 U2 1

Figura 5. Schema de filtru trece sus obtinută prin transformarea de frecvenţă

a schemei din figura 1b).

Transformările elementelor de circuit în acest caz sunt prezentate în figura 4. În figura 5 este
arătată schema de filtru trece sus rezultată prin transformarea schemei din figura 1b).
Transformarea de frecvenţă pentru trecerea de la o schemă de tip trece jos la una de tip trece
bandă este conform relaţiei:
2
s nB +1
s nj = . (25)
s nB
B
În relația (25),  = este banda de frecvenţă de trecere normată a filtrului trece bandă, f c fiind
fc
frecvența centrală din banda de trecere a filtrului trece bandă. Folosind relaţia (25) rezultă
transformările elementelor de circuit din figura 6.
 l
l l 


c
c
c


Figura 6. Transformările elementelor de circuit în cazul transformării de frecvenţă

de la tipul trece jos, la tipul trece bandă.

Schema filtrului trece bandă, obținută prin transformarea schemei de filtru trece jos din figura 1c),
este prezentată în figura 7.

 2
2 

1 1
1    U2 1

E

Figura 7. Filtrul trece bandă obținut prin transformarea de frecvență a filtrului din figura 1c).

Transformarea de frecvenţă pentru trecerea de la o schemă de tip trece sus, la o schemă de tip
opreşte bandă este:
6/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

2
sOB +1
s ns = (26)
sOB
B
În relația (26),  = este banda de oprire normată a filtrului oprește bandă, f c fiind frecvența
fc
centrală din banda de blocare a filtrului opreşte bandă. Folosind relaţia (26) transformările elementelor
de circuit sunt cele din figura 6, aceste transformări fiind operate acum în schema filtrului trece sus.
Schema filtrului oprește banda obţinută prin transformarea filtrului trece sus din figura 5 este dată în
figura 8.
 

1 1
 

1
1 2
U2 1

E 2

Figura 8. Filtrul opreşte bandă obţinut prin transformarea de frecvenţă a filtrului din figura 5.

3. Desfăşurarea lucrării

Pentru lucrarea de față se va folosi simulatorul QUCS (pentru instrucțiuni de lucru a se vedea
lucrările anterioare). Frecvențele de taiere pentru filtrele FTJ si FTS, precum si frecvențele centrale
pentru filtrele FTB și FOB sunt alocate pentru fiecare student în fișierul “LC_valori frecvente.xlsx”
după nr. crt. din catalog.
Fișierul se găsește încărcat pe platforma Moodle sub denumirea „LC_valori frecvențe”.

A) Se ridică caracteristica amplitudine-frecvență și caracteristica fază-frecvență a filtrului LC din

figura 1c), rezistențele terminale fiind Rg = Rs = R0 = 600 Ω.
Se folosește ca semnal de intrare un semnal sinusoidal cu tensiunea efectivă E = 2V.
U2 reprezintă tensiunea ce rezultă la borna de ieșire a filtrului.
Pentru frecvența de tăiere se folosește fișierul „LC_valori frecvențe”, coloana Pct. A).
Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 1c) folosind relațiile (10) ÷ (12),
considerând 0 = t = 2 ft , cu ft fiind notată frecvența de tăiere a filtrului.
Cu valorile denormate rezultate din calcul se realizează schema filtrului din figura 1c).
Se implementează în simulatorul QUCS schema obținută, se simulează și se completează tabel 1
cu valorile de tensiune U2 obținute la ieșirea filtrului.

Tabel 1
f [kHz] 0,5 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

𝑼𝟐 [V]

|𝐇𝐜 (𝐟)|

|𝐇𝐜𝐭 (𝐟)|

𝝋 [𝐠𝐫𝐚𝐝𝐞]

𝝋𝒕 [𝐠𝐫𝐚𝐝𝐞]

7/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

Valorile pentru modulul funcției de transfer se calculează cu relațiile (27), respectiv (28).
2U 2 Rg
Hc ( f ) = (27)
E Rs

H ct ( j ) reprezintă caracteristica amplitudine-frecvenţă a funcţiei de transfer compuse și se

calculează cu relaţia:
1 f
H ct ( j ) = , unde  =
(1 − 2 ) + j ( 2 −  )
2 3
(28)
ft

Se reprezintă pe același grafic H c ( jf ) și H ct ( jf ) funcție de frecvență f în kHz.

 t este faza teoretică care se calculează cu relaţia:

2 𝜂 − 𝜂3
𝜑𝑡 (𝑓) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 . (29)
1 − 2 𝜂2

Se trasează pe aceleaşi axe de coordonate graficele φ (f) și φt (f) în grade.

B) Se determina prin simulare caracteristica amplitudine–frecvenţă și caracteristica fază-

frecvenţă a filtrului Butterworth de ordinul 3 din figura 2b), având Rg = 600  și Rs = 1200  .
Se setează tensiunea la generator E = 2V.
Pentru frecvența de tăiere se folosește fișierul „LC_valori frecvențe”, coloana Pct. B).
Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 2b), folosind relaţiile (10) ÷ (12),
considerând R0 = Rg și 0 = t = 2 ft .
Cu valorile denormate rezultate din calcul se realizează schema filtrului din figura 2b).
Se implementeazș în simulatorul QUCS schema obținută, se simulează și se completează tabelul
2 cu valorile de tensiune U2 obținute la ieșirea filtrului.
Valorile pentru modulul funcției de transfer se calculează cu relațiile (27), respectiv (28).
H ct ( j ) reprezintă caracteristica amplitudine-frecvenţă a funcţiei de transfer compuse și se
calculează cu relaţia (28).
Se reprezintă pe același grafic H c ( jf ) și H ct ( jf ) funcție de frecvență f în kHz.

 t este faza teoretică care se calculează cu relaţia (29).

Se trasează pe aceleași axe de coordonate graficele  (t ) și  t (t ) , pentru filtrul din figura 2b).

C) Se repetă punctul A) pentru filtrul trece jos de tip Cebîşev din figura 3b).
Pentru frecvența de tăiere se folosește fișierul „LC_valori frecvențe”, coloana Pct. C).
H ct ( j ) se calculează cu relaţia:
2 f
H ct ( j ) = , unde  =
( 2 − 4 ) + j (5 − 4 )
2 3
(30)
ft

 t este faza teoretică care se calculează cu relaţia:

5 𝜂 − 4 𝜂3
𝜑𝑡 (𝑓) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 . (31)
2 − 4 𝜂2

D) Se repetă punctul A) pentru filtrul trece sus de tip Butterworth din figura 5, considerând
Rg = R0 = 600  și 0 = t = 2 ft .
Pentru frecvența de tăiere se folosește fișierul „LC_valori frecvențe”, coloana Pct. D).
H ct ( j ) se calculează cu relaţia:

8/9
 Filtre LC proiectate pe baza parametrilor de lucru

− j 3 f
H ct ( j ) = , unde  =
(1 − 2 ) + j ( 2 −  )
2 3
(32)
ft

 t este faza teoretică care se calculează cu relaţia:

𝜋 2 𝜂 − 𝜂3
𝜑𝑡 (𝑓) = − − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (33)
2 1 − 2 𝜂2

E) Se repetă punctul A) pentru filtrele din figurile 7 şi 8, considerând Rg = R0 = 600  și

B
 0 = c = 2 f c și  = .
fc
Se calculează elementele denormate ale schemelor din fig.7 și fig.8, folosind relațiile (10) ÷ (12).
Pentru frecvența centrală se folosește fișierul „LC_valori frecvențe”, coloana pct. E).
Banda B este de 10 kHz.
Nu este necesar să se calculează H ct ( j ) și  t .

4. Întrebări

a) De ce sunt mai uşor de realizat experimental schemele din figurile 1c), 2b) şi 3b), faţă de cele
din figurile 1b), 2a) şi respectiv 3a) ?
b) De ce s-a preferat la filtrul trece sus din figura 5 o schemă în T şi nu una în  ?
c) Cum se poate obţine schema duală a unei scheme date ?
d) În ce situaţii se preferă să se lucreze cu parametrii de lucru pentru un diport şi nu cu parametrii
imagine ?
e) Care sunt avantajele şi dezavantajele filtrelor LC în comparaţie cu filtrele active RC ?
f) Ce se poate constata dacă se compară două filtre trece jos de tip Butterworth şi respectiv, de tip
Cebîşev de acelaşi ordin şi aceeași frecvenţă de tăiere ?

5. Aplicaţii

a) Să se gasească schemele cu valori normate de filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 2, cu
terminații rezistive normate rg = rs = 1 .
b) Pentru filtrele de la a) să se găsească corespondentele lor de tip trece sus, obţinute prin
transformări de frecvenţă.
c) Pentru filtrele de la a) şi b) să se reprezinte grafic caracteristicile de fază funcţie de frecvenţă
normată.
d) Folosind filtrele de la punctul a) să se gasească filtrele de tip trece bandă şi opreşte bandă, cu
banda normată de trecere, respectiv de blocare  .
1
e) Să se reprezinte grafic pentru frecvențe pozitive, Cn ( ) și H ( j = , pentru
1 +  2Cn2 ( )
1
= și n=2,3.
2

9/9