Sunteți pe pagina 1din 13

TCAI

Seminar 3-4 – Analiză Fourier

3 noiembrie 2020

Cuprins
1 Analiză Fourier – cazul continuu 2
1.1 Serii Fourier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Transformata Fourier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

2 Analiză Fourier – cazul discret 10


2.1 Serii Fourier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.2 Transformata Fourier discretă (DTFT) . . . . . . . . . . . . . . . . 12

compilat la: 03/11/2020, 16:22


TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

1 Analiză Fourier – cazul continuu


1.1 Serii Fourier
Exercițiul 1 (Exercițiul 1 din lista de probleme propuse). Găsiți seria Fourier
trigonometrică φ(t) care descrie semnalul f (t) = t2 pe intervalul (−1, 1). Ilustrați
f (t), φ(t) pentru t ∈ R.

Soluție. Primul pas este găsirea perioadei fundamentale T0 asociate seriei Fourier.
Deoarece intervalul în care se cere echivalența între seria Fourier și semnalul f (t)
este (−1, 1) putem spune că perioada este chiar lungimea acestui interval:

T0 = 1 − (−1) = 2 → ωo = = π.
2
Având la dispoziție perioada și pulsația fundamentale scriem seria Fourier trigo-
nometrică: ∑
φ(t) = a0 + an cos nπt + bn sin nπt,
n≥1

unde coeficienții acesteia sunt:

∫1 1
1 1 t3 1
a0 = t dt = · = ,
2
2 2 3 −1 3
−1
∫1 ∫1 ( )′ 1 ∫1
2 sin nπt t2 sin nπt 2
− nπ t sin nπtdt,
2 2
an = t cos nπtdt = t dt =
2 nπ nπ
−1 −1 | {z −1} −1
0
∫1 ( ) ∫1
2 cos nπt ′ 2t cos nπt 1 −2 4(−1)n
=− t dt = + cos nπtdt = ,
nπ −nπ (nπ)2 −1 (nπ)2 (nπ)2
−1 −1
| {z }
0
∫1 ∫1 ( )′ 1 ∫1
2 cos nπt t2 cos nπt 2
bn = t2 sin nπtdt = t2 dt = + t cos nπtdt,
2 −nπ −nπ −1 nπ
−1 −1 | {z } −1
0
∫1 ( )′ ∫1
2 sin nπt 2t sin nπt 1 2
= t dt = − sin nπtdt = 0.
nπ nπ (nπ)2 −1 (nπ)2
−1 | {z } −1
0 | {z }
0

Observația 1. O parte din calcule pot fi evitate dacă observam că bn este rezultatul
integrării pe un interval simetric (de la −1 la 1) a unei funcții impare (t2 sin nπt)
și, așadar, avem bn = 0.

2 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

Observația 2. Rețineți că seria Fourier este egală cu semnalul aperiodic pe care îl


aproximează doar în intervalul corespunzător perioadei (adică, în (−1, 1)), după
cum se poate observa și în figura următoare:

f (t), φ(t)

-5 -3 -1 1 3 5 t

Exercițiul 2 (Exercițiul 4d) din lista de probleme propuse). Găsiți seria Fourier
trigonometrică în formă exponențială pentru semnalul ilustrat în figură.

1
− π4
−2π −π π 2π
π t
4
−1

Soluție. Primul pas este găsirea perioadei fundamentale T0 asociate seriei Fourier.
Deoarece nu se specifică explicit intervalul în care se cere echivalența între seria
Fourier și semnalul din figură, trebuie să deducem (pe baza figurii) care este
perioada fundamentală. Observăm că(semnalul ) se repetă la fiecare π momente
( 5π )
de timp
( 3π 7π ) (spre exemplu graficul dintre − π 3π
4 , 4 se repetă și între − 4 , − π
4 sau
4 , 4 etc.). Prin urmare:
3π ( π ) 2π
T0 = − − = π → ωo = = 2.
4 4 π
Având la dispoziție perioada și pulsația fundamentale scriem seria Fourier trigo-
nometrică în forma exponențială:


φ(t) = Dn e2jnt ,
n=−∞

unde coeficienții acesteia sunt:


3π π 3π
∫4 ∫4 ∫4
1 1 4 1
Dn = f (t)e−2jnt dt = t · e−2jnt dt + 0 · e−2jnt dt
π π π π
− π4 − π4 π

| {z }
4

=0

3 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

π π
∫4 ( −2jnt )′ ∫4
4 e 2j π
−2jnt 4 2j
= 2 t dt = te − π4
− e−2jnt dt
π −2jn nπ 2 nπ 2
− π4 − π4
π
∫ (
4 )′
j cos nπ 2j e−2jnt j cos nπ 1 π
= 2
− dt = 2
+ 2 2 e−2jnt − π4
nπ nπ 2 −2jn nπ n π 4
− π4
j cos nπ 2j sin nπ
= 2
− 2
.
nπ n2 π 2
( )
Am folosit faptul că, pe intervalul − π4 , 3π
4 , semnalul f (t) este:
{ ( )
4
t, t ∈ − π4 , π4
f (t) = π ( ) .
0, t ∈ π4 , 3π
4

Exercițiul 3 (Exercițiul 7f) și 7e) din lista de probleme propuse). Găsiți seri-
ile trigonometrice Fourier asociate semnalelor (identificând inițial armonica fun-
damentală):
( )
5t 6t t π
a) sin + 3 cos + 3 sin + ;
2 5 7 6

b) 3 cos 2t + 5 cos 2t.

Soluție. În ambele cazuri, scopul este rescrierea semnalului în forma trigonome-


trică: ∑
f (t) = φ(t) = a0 + an cos nω0 t + bn sin nω0 t.
n≥1

a) Pentru a scrie seria Fourier, trebuie găsită mai întâi perioada fundamentală T0
(care verifică f (t) = f (t + T0 ), ∀t). Echivalent, putem căuta pulsația ω0 = 2π/T0 .
Cu alte cuvinte, căutăm ω0 > 0 minim care verifică următoarele relații:
 


5t 

5

 = n1 ω0 t 
 = n1 ω0

2 
2
6t 6
= n2 ω0 t → = n2 ω0 , unde n1 , n2 , n3 ∈ N.

 5 
 5

 


t = n ω t 
1 = n ω
3 0 3 0
7 7
Deoarece partea stângă a egalităților conține numere raționale pe când partea
dreaptă conține doar numere naturale, este evident că numitorul lui ω0 trebuie să

4 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

conțină cel mai mic multiplu comun al termenilor de la numitor:





5 1 1

 = 52 · 7 · = 175 ·

2 2·5·7 70
1 6 1 1
ω0 = → =6·2·7· = 84 · .
2·5·7 
 5 2·5·7 70



1 = 2 · 5 · 1 1
= 10 ·
7 2·5·7 70
Prin urmare, putem rescrie semnalul punând în evidență armonicele:
( ) ( ) ( ) ( )
t t π t π t
f (t) = sin 175 · +3 cos 84 · +3 cos sin 10 · +3 sin cos 10 ·
70 70 6 70 6 70
ceea ce ne permite să identificăm coeficienții:

π 3 π 3 3
a10 = 3 sin = , b10 = 3 cos = ,
6 2 6 2
a84 = 3, b175 = 1.

b) Repetăm același raționament pentru al doilea semnal:


{√ {√
2t = n1 ω0 t 2 = n 1 ω0
→ , unde n1 , n2 ∈ N.
2t = n2 ω0 t 2 = n 2 ω0

Împărțind termenii celor două egalități obținem:



2 n1
= .
2 n2
Observăm că termenul din stânga este irațional și, prin urmare, nu poate fi egal cu
termenul din dreapta (raportul dintre două numere naturale este prin definiție un
număr rațional). Prin urmare, nu există ω0 care să verifice egalitățile de mai sus.
Cu alte cuvinte semnalul f (t) considerat este aperiodic și nu admite o reprezentare
ca serie Fourier pe R.

Exercițiul 4 (Exercițiul 9c) din lista de probleme propuse). Scrieți semnalul


√ 1 ( π)
f (t) = 3 + 3 cos 2t + sin 2t + sin 3t − cos 5t +
2 3
în forma trigonometrică compactă.
Soluție. Scopul este rescrierea semnalului în forma trigonometrică:

f (t) = φ(t) = C0 + Cn cos (nω0 t + θn ) , cu Cn ≥ 0, ∀n ≥ 1.
n≥1

Deoarece f (t) este deja o combinație de sinusoide, aplicăm diverse transformări


trigonometrice pentru a le scrie în forma dorită:

5 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

( )
i) sin 3t = cos 3t − π2 ;
( ) ( ) ( )
ii) − 12 cos 5t + π3 = 12 cos 5t + π3 + π = 12 cos 5t + 4π
3 ;
√ [√ ] [ ]
iii) 3 cos 2t+sin 2t = 2· 23 cos 2t + 12 sin 2t = 2· cos π6 cos 2t + sin π6 sin 2t =
( )
2 cos 2t − π6 .
Folosind aceste transformări, rescriem semnalul în forma:
( ( )
π) ( π) 1 4π
f (t) = 3 + 2 cos 2t − + cos 3t − + cos 5t + .
6 2 2 3
Observând că ω0 = 1, putem identifica coeficienții seriei Fourier:
1
C0 = 3, C2 = 2, C3 = 1, C5 = ,
2
π π 4π
θ2 = − , θ3 = − , θ5 = .
6 2 3

Exercițiul 5 (Exercițiul 10c) din lista de probleme propuse). Scrieți semnalul


f (t) = (2 + 2j)e−3jt + 2je−jt + 3 − 2jejt + (2 − 2j)e3jt
în forma trigonometrică.
Soluție. Semnalul este deja în forma trigonometrică exponențială. Prin urmare,
putem folosi proprietățile seriei Fourier pentru a scrie coeficienții reprezentării
trigonometrice în funcție de coeficienții reprezentării exponențiale.
Ca exercițiu, deducem aceste relații pornind de la definiție:

∑ −1
∑ ∞

jnω0 t jnω0 t
φ(t) = Dn e = Dn e + D0 + Dn ejnω0 t
n=−∞ n=−∞ n=1

∑ ∞

= D0 + D−n ej(−n)ω0 t + Dn ejnω0 t
n=1 n=1
∑∞ ∞

= D0 + D−n [cos ω0 nt − j sin ω0 nt] + Dn [cos ω0 nt + j sin ω0 nt]
n=1 n=1
∑∞
= D0 + (D−n + Dn ) cos ω0 nt + j (Dn − D−n ) sin ω0 nt.
n=1
Prin urmare, avem că a0 = D0 , an = D−n + Dn și bn = j (Dn − D−n ) ceea ce,
pentru cazul particular al acestui exercițiu conduce la (cu ω0 = 1):
a0 = 3, a1 = 2j − 2j = 0, a3 = 2 + 2j + 2 − 2j = 4,
b1 = j(−2j − 2j) = 4, b3 = j(2 − 2j − 2 − 2j) = 4.
Observația 3. Calculele anterioare pot fi evitate dacă descompem exponențiale în
combinații de sinusoide (exploatând proprietatea ejα = cos α + j sin α).

6 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

1.2 Transformata Fourier


Exercițiul 6 (Exercițiul 13 din lista de probleme propuse). Dacă f (t) ⇔ F (ω)
arătați că
f (t + T ) + f (t − T ) ⇔ 2F (ω) cos T ω,
folosind definiția transformatei Fourier.
Soluție. Notăm g(t) = f (t + T ) + f (t − T ) și aplicăm definiția transformatei
Fourier:
∫∞ ∫∞ ∫∞
−jωt −jωt
G(ω) = g(t)e dt = f (t + T )e dt + f (t − T )e−jωt dt
−∞ −∞ −∞
∫∞ ∫∞
= f (t + T )e−jω(t+T −T ) dt + f (t − T )e−jω(t−T +T ) dt
−∞ −∞
∫∞ ∫∞
−jωT −jω(t+T )
=e f (t + T )e dt + e jωT
f (t − T )e−jω(t−T ) dt
−∞ −∞
−jωT jωT
=e F (ω) + e F (ω)
= F (ω) · (cos ωT + j sin ωT + cos ωT − j sin ωT ) = 2F (ω) cos ωT.
Am folosit schimbarea de variabilă t+T 7→ t în prima integrală, respectiv t−T 7→ t
în a doua integrală.

Exercițiul 7 (Exercițiul 15 din lista de probleme propuse). Găsiți transformata


Fourier pentru f (t) = te−at 1(t) folosind definiția și, apoi, proprietățile uzuale.
Soluție. Aplicând definiția transformatei Fourier obținem:
∫∞ ∫∞ ∫∞
−jωt −at −jωt
F (ω) = f (t)e dt = te 1(t)e dt = te−at e−jωt dt
−∞ −∞ 0
∫∞ ∫∞ ( )′
e(−a−jω)t
= te(−a−jω)t dt = t dt
−a − jω
0 0
∞ ∫∞ ∞
e(−a−jω)t 1 1 e (−a−jω)t

=t + e(−a−jω)t dt = ·
−a − jω a + jω a + jω −a − jω
| {z 0
} 0 0
0
1
= .
(a + jω)2
t→∞ t→∞
Am folosit faptul că te(−a−jω)t −−−→ 0 și e(−a−jω)t −−−→ 0 atunci când a > 0.
Pentru a evita aplicarea definiției putem folosi proprietăți și transformări uzuale.
În acest caz particular, considerăm următoarele:

7 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

• proprietatea de derivare în frecvență:

d
t · g(t) ⇒ j G(ω);

• transformata Fourier a funcției uzuale e−at cos ω0 t1(t):

a + jω
e−at cos ω0 t1(t) ⇒ .
(a + jω)2 + ω02

Rescriem funcția f (t) în forma f (t) = tg(t) cu g(t) = e−at 1(t) ceea ce ne permite
să scriem următoarele relații în frecvență:

d
F (ω) = j G(ω)

ω =0 a + jω 1
G(ω) 0= 2
= .
(a + jω) a + jω

Aceasta conduce la:


( ) ( )
d 1 1 1
F (ω) = j = j · −j = .
dω a + jω (a + jω)2 (a + jω)2

Exercițiul 8 (Exercițiul 18b) din lista de probleme propuse). Calculați transfor-


mata Fourier, F (ω), a lui f (t). Găsiți transformata Fourier, G(ω), a lui g(t) fără
să folosiți formula directă:

g(t)
2
f (t)

−1 0 3
t 4 t
−1

Soluție. Ca prim pas observăm că semnalul g(t) se poate descompune în 3 semnale


g1 (t), g2 (t) și g3 (t), ceea ce ne permite să exprimăm fiecare dintre aceste semnale
în funcție de f (t):
( )
t
g(t) = g1 (t) + g2 (t) + g3 (t) = −2f − + f (t − 3) + f (−t + 3).
2

8 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

g(t)
−2

2 3 4
t
−1

g1 (t)
2

2 t

g2 (t)
2 3
t

g3 (t)
3 4
t

În continuare, folosim următoarele proprietăți:


• proprietatea de deplasare în timp:
f (t − t0 ) ⇒ F (ω)e−jωt0 ;

• proprietatea de scalare în timp:


1 (ω )
f (at) ⇒ F .
|a| a

Aplicând aceste proprietăți obținem:


( )
• pentru g1 (t) = −2f − 2t :
( )
1 ω
G1 (ω) = −2 · 1 F = −4F (−2ω);
− − 12
2

9 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

• pentru g2 (t) = f (t − 3):

G2 (ω) = F (ω)e−3jω ;

• pentru g3 (t) = f (−t + 3) (folosim h(t) = f (t + 3) și g3 (t) = h(−t)):


{
H(ω) = F (ω)e3jω
( )
1 ω → G3 (ω) = F (−ω)e−3jω .
G3 (ω) = |−1| H −1 = H(−ω)

Prin urmare,

G(ω) = −4F (−2ω) + F (ω)e−3jω + F (−ω)e−3jω .

2 Analiză Fourier – cazul discret


2.1 Serii Fourier
Exercițiul 9 (Exercițiul 19a) din lista de probleme propuse). Scrieți seria Fourier
discretă pentru semnalul:

f [k] = 4 cos[2.4πk] + 2 sin[3.2πk].

Soluție. Pentru a găsi seria Fourier asociată semnalului, primul pas este găsirea
perioadei fundamentale N0 (prin definiție, aceasta este cel mai mic număr natural
ce verifică f [k] = f [k + N0 ], ∀k):

f [k] = 4 cos[2.4πk] + 2 sin[3.2πk] = 4 cos[2.4π(k + N0 )] + 2 sin[3.2π(k + N0 )].

Echivalent, scriem
{ {
2.4πN0 = 2π · m1 6
5 N0 = m1

3.2πN0 = 2π · m2 8
5 N0 = m2

ceea ce conduce la N0 = 5 (căruia îi corespund m1 = 6 și m2 = 8). Prin urmare,


Ω0 = 2π
5 și:


4

f [k] = Dr ejk 5
r

r=0

1∑
4
f [k]e−jr 5 k .

Dr =
5
k=0

10 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

Este așadar suficient să calculăm coeficienții Dr . Ca prim pas rescriem f [k] folo-
sind proprietatea ejα = cos α + j sin α:

+ e−j − e−j
12π 12π 16π 16π
ej 5
k 5
k
ej 5
k 5
k
f [k] = 4 · +2· ,
2 2j

ceea ce conduce la1 :

1 ∑ ( j 12π k )
4
2e 5 + 2e−j 5 k − jej 5 k + je−j 5 k · e−jr 5 k
12π 16π 16π 2π
Dr =
5
k=0

1 ∑4
+ 2e−j(6+r) + je−(8+r)j
2π 2π 2π 2π
= 2ej(6−r) 5
k 5
k
− jej(8−r) 5
k 5
k
5
k=0
( )
1 1 − ej(6−r)2πk 1 − ej(−6−r)2πk 1 − ej(8−r)2πk 1 − ej(−8−r)2πk
= 2 2π +2 2π −j 2π +j 2π .
5 1 − ej(6−r) 5
k
1 − ej(−6−r) 5
k
1 − ej(8−r) 5
k
1 − ej(−8−r) 5
k

Ultima iterație a egalității nu este corectă decât dacă termenii care apar în fracție
nu sunt în cazul exceptat “0/0”. Acest lucru se întâmplă spre exemplu pentru

r = 1 în prima fracție: ej(6−r)2πk = ej10πk = 1 și ej(6−r) 5 k = ej2πk = 1. Într-o
∑4
astfel de situație, suma este de fapt 1 = 5.
k=0
Aplicând aceste raționamente obținem:


 2, r=1




 2, r=4
Dr = −j, r=3



 j, r=2



0, ∀r ∈ {0, . . . , 4} \ {1, 4, 3, 2} = {0}

Putem evita toate aceste calcule printr-o simplă rescriere a semnalului f [k], unde
folosim faptul că e±2πn = 1:

+ 2e−j + je−j
12π 12π 16π 16π
f [k] = 2ej 5
k 5
k
− jej 5
k 5
k

· e−j2πk + 2e−j · e−j2πk + je−j


12π 12π 16π 16π
= 2ej 5
k 5
k
· ej4πk − jej 5
k 5
k
· ej4πk
2π 8π 6π 4π
= 2ej 5
k
+ 2ej 5
k
− jej 5
k
+ jej 5
k

2π 2π 2π 2π
2 ej1·
= |{z} 5
k
2 ej4·
+ |{z} 5
k
+ −j ej3· 5
k
+ j e2·j 5
k
.
|{z} |{z}
D1 D4 D3 D2

N∑
−1
1 1−xN
Folosim relația xk = 1−x
, valabilă pentru ∀x ̸= 1.
r=0

11 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

2.2 Transformata Fourier discretă (DTFT)


Exercițiul 10 (Exercițiul 21a) din lista de probleme propuse). Exprimați Y (Ω),
transformata Fourier a semnalului y[k], în funcție de X(Ω), transformata Fourier
a semnalului x[k], știind că

y[k] = x[1 − k] + x[−1 − k].

Soluție. Aplicăm definiția transformatei Fourier pentru un semnal discret:



∑ ∞

Y (Ω) = y[k]e−jΩk = (x[1 − k] + x[−1 − k]) e−jΩk
k=−∞ k=−∞
∑∞ ∞

−jΩk
= x[1 − k]e + x[−1 − k]e−jΩk
k=−∞ k=−∞
| {z } | {z }
m7→1−k k7→−1−k

∑ ∞

−jΩ(1−m)
= x[m]e + x[m]e−jΩ(−1−m)
m=−∞ m=−∞

∑ ∞

−jΩ −j(−Ω)m
=e · x[m]e jΩ
+e · x[m]e−j(−Ω)m
m=−∞ m=−∞
| {z } | {z }
X(−Ω) X(−Ω)
( )
= X(−Ω) · e−jΩ + ejΩ = X(−Ω) · 2 cos Ω.

Pentru a deduce relațiile ilustrate mai sus am făcut schimbările de variabilă m 7→


1 − k, m 7→ −1 − k și am utilizat definiția transformatei Fourier a semnalului x[k]
∑∞
(adică, X(Ω) = x[k]e−jΩk ).
k=−∞
O modalitate alternativă de calcul este să folosim proprietățile transformatei Fo-
urier. Considerăm în continuare:
• proprietatea de deplasare în timp:

x[k − k0 ] ⇒ X(Ω)e−jΩk0 ;

• inversare în timp:
x[−k] ⇒ X(−Ω).

Ca prim pas, considerăm semnalele auxiliare y1 [k] = x[k + 1] și y2 [k] = x[k − 1]


observând în același timp că y[k] = y1 [−k] + y2 [−k]. Aplicând:
• proprietatea de întârziere în timp obținem:

Y1 (Ω) = X(Ω)e−jΩ·(−1) = X(Ω)ejΩ


Y2 (Ω) = X(Ω)e−jΩ·1 = X(Ω)e−jΩ

12 din 13
TCAI Seminar 3-4 – Analiză Fourier

• proprietatea de întârziere în timp obținem:

Y (Ω) = Y1 (−Ω) + Y2 (−Ω)

Combinând relațiile obținute anterior ajungem la rezultatul dorit:

Y (Ω) = X(−Ω)e−jΩ + X(−Ω)ejΩ = X(−Ω) · 2 cos Ω.

Exercițiul 11 (Exercițiul 22 din lista de probleme propuse). Găsiți semnalul x[k]


a cărui transformată Fourier, X(Ω), este dată de relația următoare:
( 1 )ℓ

3
2
X(Ω) = .
1 − 14 e−j (Ω− 2 ℓ)
π
ℓ=0

Soluție. Prin definiție, transformata Fourier este dată de formula




X(Ω) = x[k]e−jΩk .
k=−∞

Rescriem X(Ω) ca o sumă de armonice e−jΩk ponderate folosind seria geometrică




( 1
a = 1−a dacă |a| < 1):
k=0
( 1 )ℓ ( )ℓ ∑ [ ∞ ( ) ]

3 ∑3
1 1 −j (Ω− π ℓ) k
X(Ω) = 2
= · e 2
1 −j (ω− π2 ℓ) 2 4
ℓ=0 1 − 4 e ℓ=0 k=0
∑3 ∑∞ ( )ℓ ( )k
1 1 −j (Ω− π2 ℓ)k
= · ·e
2 4
ℓ=0 k=0
∑∞ ∑ 3 ( ) ( )k
1 ℓ 1
· e−j (Ω− 2 ℓ)k
π
= ·
2 4
k=0 ℓ=0
[
∞ ( )k ∑ 3 ( )ℓ
]
∑ 1 1
ej 2 ℓk · e−jΩk
π
=
4 2
k=0 ℓ=0

Observăm că X(Ω) a fost rescrisă într-o formă care poate fi ușor echivalată cu
definiția (ponderile care multiplică armonicele e−jΩk sunt chiar valorile semnalului
f = x[k]). Prin urmare, semnalul x[k] este dat de formula:
 ( ) ( )
( 1 )k ∑

3 ( )
1 ℓ j π2 ℓk  1 k
πk
ej 2 ejπk
3πk
ej 2
4 2 e , k≥0 4 · 1+ 2 + 4 + 8 , k≥0
x[k] = ℓ=0 =

 
0, k<0 0, k<0

13 din 13