CAPITOLUL IX

CIRCUITE ELECTRICE ÎN REGIM PERIODIC

NESINUSOIDAL
(REGIMUL DEFORMANT)

9.1 Descompunerea spectrală a funcţiilor periodice

O funcţie periodică de timp care satisface condiţiile lui Dirichlet (este netedă pe
porţiuni iar intervalul se poate descompune într-un număr finit de subintervale), se poate
descompune într-o serie trigonometrică de forma:

∞
f (t ) = A0 + ∑ 2 ⋅ An ⋅ sin( nt +  n )
n =1

în care:
- termenii sumei se numesc armonici;
- A0 - componenta continuă a mărimii;
- An - valoarea efectivă a armonicii de ordin n;
- ω - pulsaţia fundamentalei (n=1);
- γn - faza iniţială a armonicii de ordin n.
Funcţia mai poate fi scrisă:

∞
f (t ) = A0 + ∑ 2 ⋅ An (cos  n ⋅ sin nt + sin  n ⋅ cos nt )
n =1
Notăm cu:
Bn = An ⋅ cos  n
⇒
C n = An ⋅ sin  n
∞ ∞
f (t ) = A0 + ∑ 2 ⋅ Bn ⋅ sin nt + ∑ 2 ⋅ Cn ⋅ cos nt
n =1 n =1
Dacă notăm ωt cu α şi T=2π, putem scrie:

92
 ∞ ∞
f ( ) = A0 + ∑ 2 ⋅ Bn ⋅ sin n + ∑ 2 ⋅ Cn ⋅ cos n
n =1 n =1

1 2
A0 =
2 ∫
0
f ( ) ⋅ d

1 2

∫
2 ⋅ Bn = f ( ) ⋅ sin n ⋅ d
0

1 2

∫
2 ⋅ Cn = f ( ) ⋅ cos n ⋅ d
0

9.2 Funcţii periodice particulare

a) Funcţia para are proprietatea f(t) = f(-t) ⇒ f(t)- f(-t) = 0

∞ ∞ ∞ ∞
A0 + ∑ 2 ⋅ Bn ⋅ sin nt + ∑ 2 ⋅ Cn ⋅ cos nt − A0 + ∑ 2 ⋅ Bn ⋅ sin nt − ∑ 2 ⋅ Cn ⋅ cos nt = 0 ⇒
n =1 n =1 n =1 n =1
∞
⇒ ∑ 2 ⋅ Bn ⋅ sin nt = 0
n =1
∞
f (t ) = A0 + ∑ 2 ⋅ Cn ⋅ cos nt
n =1

Observaţie:
Funcţia pară conţine numai armonici în cosinus.

b) Funcţia impară are proprietatea f(t) = -f(-t) ⇒ f(t)+ f(-t) = 0 ⇒

∞
⇒ A0 + ∑ 2 ⋅ Cn ⋅ cos nt = 0
n =1
∞
f (t ) = ∑ 2 ⋅ Bn ⋅ sin nt
n =1

Observaţie:
Funcţia pară conţine numai armonici în sinus.

f(t)

f(t)
f1(t)
f3(t)

t(2)

t
f5(t)

93
 9.3 Valori caracteristice mărimilor periodice nesinusoidale

a) Valoarea medie a produsului a doua armonici:

Considerăm următoarele armonici:

f n = 2 ⋅ Fn ⋅ sin( nt +  n )
g m = 2 ⋅ G m ⋅ sin( mt +  m )

1
∫
T
fn ⋅ gm = 2 Fn Gm sin( nt +  n ) ⋅ sin( mt +  m ) ⋅ dt =
T 0

1 
cos[(n − m)t +  n −  m ] ⋅ dt − cos[(n + m)t +  n +  m ] ⋅ dt 
1
∫ ∫
T T
= Fn ⋅ Gm 
T 0 T 0


Distingem cazurile:
1) m ≠ n ⇒ f n ⋅ g m = 0
2) m = n ⇒ f n ⋅ g m = Fn ⋅ G m ⋅ cos( n −  m )

Observaţie:
Valoarea medie a produsului a doua armonici este nenulă numai dacă cele două
armonici au acelaşi ordin.

b) Valoarea efectivă
1
∫
T
F= f 2 (t ) ⋅ dt
T 0

F= A02 + A12 + A22 + ...

Valoarea efectiva a unei mărimi nesinusoidale este rădăcina pătrată a sumei pătratelor
valorilor efective ale armonicelor şi a componentei continue A0 .

9.4 Caracterizarea formei mărimilor periodice nesinusoidale

Se definesc:
a) Coeficinetul de distorsiune Kd.
Este raportul dintre valoarea efectivă a armonicilor de ordin superior (reziduul
deformant) şi valoarea efectivă a mărimii.

I 22 + I 32 + I 42 + ...... Rd
Kd = =
I12 + I 22 + I 32 + ...... I 2 − I 02
unde: Rd - Reziduul deformant al mărimii.
Observaţie:
Componenta continuă nu intervine deoarece nu afectează forma mărimi.

94
 I max
b) Factorul de varf : Kv =
I
I max
c) Factorul de formă: Kf = ;
I med
unde Imed este media pe o semiperioadă a mărimi sinusoidale.

2 2
T ∫0
I med = f (t ) ⋅ dt

9.5 Circuite simple în regim periodic nesinusoidal

Se consideră un dipol electric pasiv alimentat la borne cu tensiunea nesinusoidală u(t)

şi are care absoarbe curentul i(t).
∞
u (t ) = U 0 + ∑ 2 ⋅ U n ⋅ sin( nt +  n )
n =1
∞
i (t ) = I 0 + ∑ 2 ⋅ I n ⋅ sin( nt +  n )
n =1
Considerăm următoarele cazuri:

a) Dipolul este un rezistor ideal:

i(t)

u(t) R
u (t ) U 0 ∞ U
i (t ) = = + ∑ 2 ⋅ n ⋅ sin( nt +  n )
R R n =1 R

Concluzie:
U0
- Componenta continuă I 0 = ;
R
Un
- Valoarea efectivă a armonicii de ordin n: I n = ;
R
-  n =  n (armonicile de curent sunt în fază cu armonicile de tensiune).

b) Dipolul este o bobină ideală

i(t)

u(t) L

95
 di 1 1 ∞ ∞
U
u (t ) = L ⋅ ⇒ i = ∫ u (t ) ⋅ dt = ∫ ∑ 2 ⋅ U n ⋅ sin(nt +  n) = ∑ 2 ⋅ n ⋅ sin(nt +  n − 2 )
dt L L n =1 n =1 n L
Observaţie:
Deoarece bobina este ideală (R=0) tensiunea la bornele ei nu are componentă
continuă.
Concluzie:
U
I n = n , unde: nωL = XL(n) reactanţa inductivă a bobinei pentru armonica de ordin n
n L
 
n = n − ⇒ armonicile de curent sunt defazate cu în urma armonicilor de
2 2
tensiune.

c) Dipolul este un condensator ideal:

i(t)

C
u(t)

dq du 
i (t ) =
=C = 2U n ⋅ nC ⋅ sin( nt +  n + )
dt dt 2
Un
Concluzie: I n = 2 ⋅ U n ⋅ nC = 2 ⋅
1
nC
1
= X C este reactanţă capacitivă a condensatorului pentru armonica de ordin n.
(n)

n C

 
 n = n + ⇒ armonicile de curent sunt defazate cu înaintea armonicilor de
2 2
tensiune.

9.6 Puteri în regim periodic nesinusoidal

Se consideră un dipol electric alimentat la borne cu tensiune nesinusoidală u(t) şi care

absoarbe curentul i(t). Se cunoaşte:

∞ ∞
u (t ) = U 0 + ∑ 2 ⋅ U n ⋅ sin( nt +  n ) = U 0 + ∑ u n (t )
n =1 n =1
∞ ∞
i (t ) = I 0 + ∑ 2 ⋅ I m ⋅ sin( mt +  m ) = I 0 + ∑ im (t )
m =1 m =1

i(t)
G u(t) R

96
 Puterea instantanee la bornele dipolului este:

∞ ∞
p = (U 0 + ∑ u n (t )) ⋅ ( I 0 + ∑ im (t ))
n =1 m =1

În regim deformant se definesc următoarele puterii :

a) Puterea activă
Este media pe o perioadă a puterii instantanee:

∞ ∞ ∞ ∞ ∞
1
∫ p (t ) ⋅ dt = U 0 I 0 +U 0 ∑ im + I 0 ∑ u n + ∑∑ u n ⋅ im = U 0 I 0 + ∑ U n I n cos(  n −  n )
T
P=
T 0
m =1 n =1 n =1 m =1 n =1

Puterea activă în regim deformat este suma dintre puterea în curent continuu şi suma
puterilor active corespunzătoare fiecărei armonici.

b) Puterea reactivă
Se defineşte ca suma puterilor reactive produse de fiecare armonică:
∞
Q = ∑ U n I n sin  n [VAR ]
n =1

c) Puterea aparentă
Se defineşte ca produsul valorilor efective dintre tensiune şi curent:

S =U ⋅I [VA]
d) Puterea deformantă
În regim deformant:
S ≠ P2 + Q2
S = P2 + Q2 + D2

unde D se numeşte putere deformantă. Unitatea de măsură [VAD] – C. Budeanu

În regim deformant se defineşte factorul de putere al unui circuit:

P P
Kp = = , daca Q = 0 ⇒ Kp < 1
S P + Q2 + D2
2

97