Sunteți pe pagina 1din 88

Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing.

Ioana Marcu

Seminarul 2

1. Fie semnalele următoare:

transmise cu probabilităţiile p=0,62, respectiv q=0,38 într-un canal afectat de


ZAGA cu W (ω ) = 1, (∀)ω .
a) să se determine şi să se reprezinte graphic funcţia pondere a filtrului
adaptat dacă eşantionarea se face la T + kT (T=2)
b) să de determine Aopt şi PE în acest caz
min

T
c) să se reia a) şi b) dacă eşantionarea se face la + kT
2
−1
 ω 
d) să se calculeze PE dacă zgomotul are W (ω ) =  sin c 2    , cu
  2 
 π π
ω ∈− , .
 4 4

1
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

Rezolvare:

Funcţia Q(x) este tabelată. Avem:

3 5
Q(1) = 0,1587 , Q  = 0.0668 , Q  = 0,0062 şi Q(− x ) = 1 − Q( x )
2 2
a) g (t ) = s 2 (t ) − s1 (t )
hopt (t ) = s 2 (T − t ) − s1 (T − t ) = g (T − t ) = g (2 − t )

b)

 A − S1   S − A  S − S1 
PE = p ⋅ Q  + q ⋅ Q 2  = Q 2 
 σ   σ  p=q  2σ 
σ2  p  S + S 2 S1 + S 2
Aopt = ln  + 1 =
S 2 − S1  q  2 2 p =q

2
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

+∞
t , t ∈ (0,1)
s 02 (t ) = s 2 (t ) * hopt (t ) = ∫h
−∞
opt (τ ) ⋅ s 2 (t − τ )dτ = 
2 − t , t ∈ (1,2 )

+∞ 1
s 01 (t ) = s1 (t ) * hopt (t ) = ∫h
−∞
opt (τ ) ⋅ s1 (t − τ )dτ = ∫ s1 (t − τ )dτ
0

Dacă:
1.

t < 0 ⇒ s 01 (t ) = 0
2.

t
t ∈ (0,1) ⇒ s 01 (t ) = ∫ dτ = t
0

3
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

3.

t −1 1
t − 1 ∈ (0,1) ⇒ s 01 (t ) = ∫ (− 1)dτ + ∫ dτ = 1 − t + 1 − t + 1 = 3 − 2t
0 t −1

4.

1
t − 2 ∈ (0,1) ⇒ s 01 (t ) = ∫ (− 1)dτ = −1 + t − 2 = t − 3
t −2

Va rezulta la momentul de eşantionare T=2:

S 2 = s 02 (2 ) = 0

S1 = s 01 (2 ) = −1

1
+∞ +∞
2
∫ W (ω ) ⋅ H (ω ) ∫ h (t )dt = 1
2 2
σ = dω =
2π −∞ −∞

σ2  p  S + S 2 1  0,62  1
Aopt = ln  + 1 = ln − ≅ 0
S 2 − S1  q  2 1  0,38  2

1 0−0
PE min = 0,62 ⋅ Q  + 0,38 ⋅ Q  = 0,098 + 0,38 ⋅ Q(0 )
1  1 

4
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

c) TEMĂ
+∞ 1 jω
− ω 
d) H (ω ) = ∫ h(t ) ⋅ e dt = ∫ e dt = e
− jωt − jωt 2
⋅ sin c 
−∞ 0 2
π
+∞ 4
1 2 1 1 ω  1
∫ S n (ω ) ⋅ H (ω ) ∫
2
σ = dω = ⋅ sin c 2  dω =
2π −∞
2π π
− 4 sin c ω 2
( 2) 2 4

1  0,62   − 1  5
Aopt = − ln +  = −
4  0,38   2  8
 5
− 5   −1+ 
P E = 0,62 ⋅ Q 8  + 0,38 ⋅ Q 8  = 0,62 ⋅ Q − 5  + 0,38 ⋅ Q − 3  =
   
 1   1   2  2
 4   4 
 
5 3 5 3
= 0,62 − 0,62 ⋅ Q  + 0,38 − 0,38 ⋅ Q  = 1 − 0,62 ⋅ Q  − 0,38 ⋅ Q  = 0,936
2 2 2 2

2. Să se determine amplitudinea A a semnalelor BPSK, QPSK, MSK şi


ASK pentru a obţine o P = 10 −7 p ( E ) = 10−7 . Banda disponibilă este de 800
E

1
Khz, iar DSmP a zgomotului este ⋅ 10 − 6 W Hz . Se va lua în considerare
2
cazul în care:
a) banda ocupată de semnal este egală cu lărgimea lobului principal al
DSmP.
b) banda ocupată de semnal este domeniul spectral în care este inclusă
99% din DSmP a semnalului.

FORMULE:
P( E ) = Q( x) x
10 −4 3,73
( ) ( )
Q −1 10 −7 = 5,2 , Q −1 0,5 ⋅ 10 −7 = 5,32 10 −5 4, 27
10 −6 4,75
Eb ,m este energia medie pe bit.
10 −7 5, 205
10 −8 5,619

5
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

ASK: QPSK:

PE = Q 2 z( ) ( )
PE = 2 ⋅ Q 2 z
A 2 ⋅ Tb Eb ,m 2 Eb E A 2 ⋅ TS 2 A 2 ⋅ Tb
z= = z= = s = =
8N 0 2N 0 N0 N0 N0 Ts = 2Tb
N0
2 1
LP
B ASK = = 2 Rb LP
BQPSK = = Rb = 2 Rs
Tb Tb
99% 99% 8
B ASK = 16 Rb BQPSK = = 8 Rb = 4 Rs
Tb

BPSK: MSK:

 Eb 
PE = Q 2 z( ) PE = 2 ⋅ Q 
 N0 
 
A 2 ⋅T b Eb 2
A ⋅ Tb
z= = z=
2N 0 N0 4N 0
BBPSK = B ASK (LP şi 99%) LP
BMSK = 0,75 ⋅ Rb
99% 1,2
BMSK = = 1,2 ⋅ Rb
Tb

Rezolvare:

( )
PE = Q 2 z = 10 −7 ⇒ 2 z = 5,205 ⇒ z = 13,546

ASK:

 B ASK
LP
= 2 Rb = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Rb = 4 ⋅ 10 5 Hz

LP :  A 2 ⋅ Tb A2
 z = = ⇒ A = 6,582V
 8N 0 2 N 0 ⋅ Rb

99%
 B ASK = 16 ⋅ Rb = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Rb = 0,5 ⋅ 10 5 Hz
99% : 
 A = 8 ⋅ 10 −6 ⋅ 0,5 ⋅ 10 5 ⋅ 13,546 = 2,327V

6
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

BPSK:

BBPSK = B ASK
A 2 ⋅T b
z= = 13,546
2N 0
LP : A = 2 ⋅ 10 −6 ⋅ 4 ⋅ 10 5 ⋅ 13,546 = 3,291V
99% : A = 2 ⋅ 10 −6 ⋅ 0,5 ⋅ 10 5 ⋅ 13,546 = 1,16V

MSK:
LP
B MSK = 1,5 ⋅ Rb = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Rb = 5,33 ⋅ 10 5 b / s
( )
2 ⋅ Q 2 z = 10 −7 ⇒ z = 3,767

LP :  Eb A 2 ⋅ Tb
z = = ⇒ A = 2,0039V
 N0 4N 0
 B 99% = 1,2 ⋅ Rb ⇒ Rb = 6,667 ⋅ 10 5 b / s
99% :  MSK
 A = 2,241V

QPSK:

2 ⋅ Q( x ) = 10 −7 ⇒ x = 5,3267 ⇒ z = 3,767
1
LP
BQPSK = = Rb = 8 ⋅ 10 5 Hz
Tb
2 Eb 2 A 2 ⋅ Tb 2 A2
z= = = ⇒ A = 2,66V
N0 N0 N 0 ⋅ Rb
99% 8
BQPSK = = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Tb = 10 −5 s ⇒ A = 2,66V
Tb

3. Fie o transmisie binară ce foloseşte 2 forme de undă egal probabile:


 T
s1 (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) şi s 2 (t ) = σ (t ) − σ  t − 
 2
Să se determine DSmP folosind metoda Benett.

7
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

Rezolvare:

Metoda BENETT:


g (t − nT ), cu probabilitatea p
S-a transmis s(t ) = ∑ s n (t ) cu s n (t ) =  1
n  g (t − nT ), cu probabilitatea (1 − p )
 2

Pentru „1” se transmite g1 (t ) cu probabilitatea p, iar pentru „0” se transmite


g 2 (t ) cu probabilitatea 1-p.
Se introduc notaţiile:
u (t ) = ∑ a n ⋅ [g1 (t − nT ) − g 2 (t − nT )]
n

v(t ) = ∑ [ p ⋅ g1 (t − nT ) + (1 − p ) ⋅ g 2 (t − nT )]
n

cu s(t ) = u (t ) + v(t )
Simbolul transmis îndeplineşte condiţiile:

1 − p, cu probabilitatea pentru inf ormatia 1
an = 
− p, cu probabilitatea (1 − p ) pentru inf ormatia 0

Atunci pentru semnalul u (t ) se obţine DSmP:
1 2
S uu ( f ) = p ⋅ (1 − p ) ⋅ ⋅ G1 ( f ) − G2 ( f )
T
şi pentru semnalul v(t ) :
2
1 ∞
m m  m
S vv ( f ) = 2 ⋅ ∑ p ⋅ G1   + (1 − p ) ⋅ G2   ⋅ δ  f − 
T m= −∞ T  T   T

Va rezulta:

S ss ( f ) = S uu ( f ) + S vv ( f ) ⇒ S ss (ω ) = S uu (ω ) + S vv (ω )

8
Transmisiuni de date pe canale radio As.Drd.Ing. Ioana Marcu

− jω
T
 jω T − jω 
T

T
e 2
⋅  e 2 − e 2  T
G1 (ω ) = ∫ e − jωt dω =   = T ⋅ e − jω 2 ⋅ sin c ω T 
 
0
jω  2
2π T
 2π  − j ⋅m ⋅ ⋅  2π T  T , m = 0
G1  m ⋅  = T ⋅e T 2
⋅ sin c m ⋅ ⋅  = T ⋅ e − j⋅m⋅π ⋅ sin c(m ⋅ π ) = 
 T   T 2 0, rest
T T T
− jω − jω
2
−1 1− e
2 2 T
e T − jω  T
G2 (ω ) = ∫ e − jωt
dω = = = ⋅ e 4 ⋅ sin c ω 
0
− jω jω 4  4
2π T 0, m = 2k
 2π  T − j⋅m⋅ T ⋅ 4  π 
G2  m ⋅  = ⋅e ⋅ sin c m ⋅  =  T 1
 T  2  2  ⋅ , m = 2k + 1
 π 2k + 1

1 1 T2 ∞
1  (2k + 1)π  
S vv (ω ) =
T2
⋅  ⋅ T 2 ⋅ δ (ω ) +
4π 2
∑ 2k + 1 ⋅ δ ω −  
4 k = −∞ T 

T 2
− j ⋅ω ⋅ 2
1 1 1 e − j ⋅ω ⋅T
−1− e 2
+1 1 ω ⋅T
S uu (ω ) = ⋅ ⋅ ⋅ = 2 sin
2 2 T − j ⋅ω ω ⋅T 4
2
1 ω ⋅T 1 1 ∞
1  (2k + 1)π 
S ss (ω ) = 2
ω ⋅T
sin
4
+
4
⋅ δ (ω ) + 2
⋅ ∑ ⋅ δ ω −
4π k = −∞ 2k + 1  T 

9
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Seminarul 3

1. Fie semnalul aleator X (t ) = A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ), t ∈ (− ∞, ∞ ), ω 0 = ct. , iar ϕ este o


variabilă aleatoare uniform distribuită între (-π, π). Să se determine:
a) momentele de ordin 1 şi 2 calculate prin mediere statistică şi temporală. Este
procesul ergodic? Este staţionar în sens larg (SSL)? Dar staţionar în sens strict?
b) determinaţi funcţia de autocorelaţie şi densitatea spectrală medie de putere
(DSmP).
π π
c) reluaţi a) şi b) dacă φ are o distribuţie uniformă între (- , ).
4 4

Rezolvare:

a) Funcţia densitate de probabilitate pentru variabila uniform distribuită are


forma:
 1
 , ϕ ∈ (− π , π )
f φ (ϕ ) =  2π
0, rest

Statistic:
π
1
+∞
A π
E{X (t )} = ∫ X (t ) ⋅ f φ (ϕ )dϕ =
−∞
∫π A ⋅ cos(ω t + ϕ ) ⋅ 2π dϕ = 2π ⋅ sin (ω t + ϕ )

0 0 −π
=0

A2 A2
π
1 1  1

{ } ∫ X (t ) ⋅ f (ϕ )dϕ = ∫ A
E X 2 (t ) = 2
φ
2
⋅  + ⋅ cos[2(ω 0 t + ϕ )] ⋅ dϕ = ⋅ 2π =
−∞ −π 2 2  2π 4π 2

S-au folosit relaţiile:

a+b a −b
sin a − sin b = 2 cos sin
2 2
1 + cos 2a
cos 2 a =
2

Temporal:

1
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

+T
1
X (t ) = lim
T →∞ 2T ∫ A ⋅ cos(ω t + ϕ )dt = 0
−T
0

1 A2
+T
X 2 (t ) = lim ∫ A ⋅ cos (ω0 t + ϕ )dt =
2 2
T → ∞ 2T 2
−T

Observaţie:
1) Mediile statistice şi temporale sunt identice de aceea procesul este
ergodic.
2) Momentele de ordin 1 şi 2 nu depind de timp, deci procesul este cel puţin
SSL. Pentru SSS trebuie calculat şi momentul de ordin „n”

1
+T
X n (t ) = lim ∫A ⋅ cos n (ω 0 t + ϕ )dt
n
T → ∞ 2T
−T

Pentru a calcula integrala folosim metoda integrării prin părţi:

I n = ∫ cos n xdx = cos n −1 x ⋅ sin x + (n − 1) ⋅ ∫ cos n − 2 x ⋅ sin 2 xdx

cos n xdx = cos n −1 x ⋅ sin x + (n − 1) ⋅ ∫ cos n − 2 xdx − (n − 1) ⋅ ∫ cos n xdx

Astfel obţinem o relaţie de recurenţă:

1 n −1
In = cos n −1 x ⋅ sin x + ⋅ I n−2
n n

b)
π
1
∫π A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) cos[ω 0 (t + τ ) + ϕ ] ⋅
2
R x (t , t + τ ) = E{X (t ) ⋅ X (t + τ )} = dϕ =


2
A2 A2
π
A 1
= ⋅ ⋅ ∫ [cos(ω 0 ⋅ (2t + τ ) + 2ϕ ) + cos(ω 0τ )]dϕ = ⋅ cos(ω 0τ ) ⋅ 2π = ⋅ cos(ω 0τ )
2π 2 −π 4π 2

→ procesul este SSL.

A2
S x (ω ) = ℑ{R x (τ )} = ⋅ π ⋅ [δ (ω − ω 0 ) + δ (ω + ω 0 )]
2

c)

2
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

 1 2  π π
 π π = π , ϕ ∈  − 4 , 4 
f φ (ϕ ) =  +  
 4 4
0, rest

π
4
2 2A π /4 2A   π  π 
E{X (t )} = ∫
π
A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) ⋅
π
dϕ =
π
⋅ sin (ω 0 t + ϕ ) −π / 4 = ⋅ sin  ω 0 t +  − sin  ω 0 t −   =
π   4  4 

4

4A π 2A 2
= ⋅ sin (ω 0 t ) ⋅ sin = ⋅ sin (ω 0 t )
π 4 π

π /4 π /4
2 2 1 1  1 A A2
{ 2
E X (t ) = } ∫ 2 2
A ⋅ cos (ω 0 t + ϕ ) ⋅
π
dϕ = ∫ A ⋅ +
 2 2 cos 2 ⋅ (ω 0 t + ϕ ) ⋅
 2π dϕ = +
2 π
⋅ sin (2ω 0 t )
−π / 4 −π / 4

Observaţie:
Procesul nu mai este nici ergodic, nici staţionar!
π /4
2
R x (t , t + τ ) = ∫
− /4
π
A 2 ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) cos[ω 0 (t + τ ) + ϕ ] ⋅
π
dϕ =

π /4
2 A2 A2  π
π
= ⋅ ∫ [cos(2ω 0 t + ω 0τ + 2ϕ ) + cos(ω 0τ )]dϕ = ⋅ sin (2ω 0 t + ω 0τ + 2ϕ ) 4π + cos(ω 0τ ) ⋅  =
2π −π / 4 π  −
4
2
A2 A2   π  π 
= ⋅ cos(ω 0τ ) + sin  2ω 0 t + ω 0τ +  − sin  2ω 0 t + ω 0τ −  =
2 π   2  2 
A2 2 A2 π A2 2 A2
= ⋅ cos(ω 0τ ) + ⋅ sin (2ω 0 t + ω 0τ ) ⋅ sin = ⋅ cos(ω 0τ ) + ⋅ sin ω 0 (2t + τ ) ≠ ct.
2 π 2 2 π

Observaţie:
Nu se poate calcula DSmP când avem două variabile de timp → se face
medierea:

A2
R x (ω ) = E{X (t ) ⋅ X (t + τ )} = ⋅ cos(ω 0 ⋅ t ) - funcţia medie de autocorelaţie
2
A2
S x (ω ) = ⋅ π ⋅ [δ (ω − ω 0 ) + δ (ω + ω 0 )] - DSmP
2

3
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

2. La intrarea unui circuit RC de integrare se aplică un zgomot ZAGA cu


N0
W (ω ) = , (∀)ω . Să se determine:
2
a) DSP şi funcţia de autocorelaţie la ieşirea circuitului
b) media şi dispersia zgomotului la ieşire
c) banda echivalenta de zgomot

+∞ +∞
1 1 2 1
BN = ⋅ ⋅ ∫ H (ω ) dω = 2 ∫ h 2 (t )dt
H 2 (0 ) 2π −∞ H (0) −∞

Rezolvare:

1 1
a) H (ω ) = =
1 + jωRC 1 + jωθ
2 N0 1
Conform teoremei Wiener – Hincin: W y (ω ) = W (ω ) ⋅ H (ω ) = ⋅
2 1 + ω 2 ⋅θ 2

Se cunoaşte: e −α t ↔
α +ω2
2

 1   1 
 N 2   2⋅  N 0 − 1 ⋅ τ τ
θ −1  N 0 θ N 0 − RC
R y (τ ) = ℑ {W y (ω )} = ℑ 
−1 −1 0
⋅ ⋅ =ℑ  ⋅ = ⋅e θ
= e
 2 2 θ ⋅  1 + ω 2    4θ 1 + ω 2  4θ 4 RC
 θ2 
  
2
θ

b) E{y (t )} = 0
N0
{ }
E y 2 (t ) = R y (0) =
4 RC
1 1 1 1 1 1 1 π 1
∞ +∞
c) B N = ⋅2⋅∫ ∫1+ x

2
⋅ 2 2
dω = 2
dx = ⋅ arctg ( x ) 0 = ⋅ = ⋅
1 2π 0 1 + ω ⋅θ
θ ⋅π 0
πRC πRC 2 2 RC
În relaţia de mai sus am făcut schimbarea de variabilă: ω ⋅ θ = x

4
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

3. Fie semnalul MIA digital în BB:


x(t ) = ∑ I n ⋅ g (t − nT )
n

unde g (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) este impulsul de bază. {an} este o secvenţă staţionară de


v.a.i. identic distribuite, iar:

1
a) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
3 1
b) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = ; p(an = -1) = ;
4 4
1 1
c) In = an , an ∈ {0,1}, p(an = 0) = ; p(an = 1) = ;
2 2
1
d) In = an + an-2 , an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
1
e) In = an - an-2, an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
1
f) In = an + an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 0) = p(an = -1) = ;
2
1
g) In = an - an-2, an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) = ;
2
Să se determine funcţia de autocorelaţie a secvenţei si DSmp a semnalului x(t).
Ce se întâmplă dacă cele două valori ale lui { an } nu sunt egal probabile?

Rezolvare:
2 2
G (ω ) ∞ G (ω )  2 ∞

∑ raa [k ]⋅ e ⋅ σ a + ma ∑ e − jkωT  =
2
S x (ω ) = ⋅ − jkωT
=
T k = −∞ T  k = −∞ 
2 2 2
G (ω )  2 2 2π

 2π  G (ω ) 2 2π

 2π   2π 
∑ ⋅ σ a + ma ⋅ 2 ⋅ ∑ G  k ⋅
2
= ⋅ σ a + m a ⋅ δ  ω − k ⋅  =  ⋅ δ ω − k ⋅ 
T  T k = −∞  T  T T k = −∞  T   T 

unde:
2
G (ω )
⋅σ a
2
reprezintă partea continuă a lui S x (ω ) , iar
T
2
2π ∞  2π   2π 
ma ⋅ 2 ⋅ ∑ G  k ⋅  partea discretă. S-a folosit egalitatea:
2
 ⋅ δ ω − k ⋅
T k = −∞  T   T 

rii [k ] = σ a ⋅ δ [k ] + ma .
2 2

5
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Pentru calculul varianţei există formula:

{
rxx (0 ) = E x(n )
2
}
2
σ x 2 = rxx (0 ) − m x

În expresia DSmP se foloseşte egalitatea  ω 0 =  :
 T 

2π ∞

k = −∞
e − jkωT = ⋅ ∑ δ (ω − k ⋅ ω 0 )
T k = −∞
Aceasta se poate demonstra în felul următor. Se porneşte de la expresia
funcţionalei delta periodică:

δ T (t ) = ∑ δ (t − k ⋅ T )
k = −∞

Se poate calcula spectrul său, folosind teorema simetriei a transformatelor


Fourier şi ţinând cont de faptul că ℑ(e jkω T ) = 2 ⋅ π ⋅ δ (ω − kω 0 ) : 0

∞ ∞
S δ (ω ) = ∑ ℑ(δ (t − kT )) =
k = −∞
∑e
k = −∞
− jkωT

De asemenea δ T (t ) este un semnal periodic cu coeficientul seriei Fourier


exponenţiale dat de relaţia:
1 1
ak = ⋅ ∫ δ (t ) ⋅ e − jkω0t dt =
T T T
1 ∞ jkω0t
Prin urmare δ T (t ) poate fi scris δ T (t ) = ∑ e şi deci spectrul său va fi:
T k = −∞
2π ∞
S δ (ω ) =
T
∑ δ (ω − k ⋅ ω )
k = −∞
0

Egalând cele două expresii ale spectrului se obţine egalitatea de mai sus,
cunoscută şi sub numele de formula de sumare Poisson.

1
a) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2

1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 1 + ⋅ (− 1) = 0
2 2
1 2 1
σ I 2 = σ a2 2
= ⋅ 1 + ⋅ (− 1) = 1
2 2

6
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

T T
− jω  ωT 
G (ω ) = ∫ e − jωt dt = T ⋅ e 2
⋅ sin c 
0  2 
 ωT 
2 T 2 ⋅ sin c 2  
G (ω )  2 ∞
  2  = T ⋅ sin c 2  ωT 
+ ma ∑ e − jkωT  =
2
S x (ω ) = ⋅ σ a  
T  k = −∞  T  2 

3 1
b) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
4 4
3 1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 1 + ⋅ (− 1) =
4 4 2
2
3 1  1 3
σ I 2 = σ a 2 =  ⋅ 12 + ⋅ (− 1)2  −   =
4 4  2 4
3  ωT  1 2π ∞  ωT   2π 
S x (ω ) = ⋅ T ⋅ sin c 2   + ⋅ 2 ⋅ ∑ T ⋅ sin c k ⋅  ⋅ δ ω − k ⋅ =
4  2  4 T k = −∞  2   T 
3  ωT  π
= ⋅ T ⋅ sin c 2  + 2
⋅ δ (ω )
4  2  2T

7
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Faţă de cazul anterior apare componenta discreta care conduce la un consum


crescut de putere.

3 1
c) In = an , an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) =
4 2
1 1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 0 + ⋅1 =
2 2 2
2
1 1  1 1
σ I 2 = σ a 2 =  ⋅ 0 2 + ⋅ 12  −   =
2 2  2 4
T  ωT  π
S x (ω ) = ⋅ sin c 2  + 2
⋅ δ (ω )
4  2  2T

8
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Aceeaşi observaţie ca la b) legat de componenta discretă, dar principalul


dezavantaj îl prezintă înjumătăţirea DSmP datorită reducerii lui σ a2

1
d) In = an + an-2 , an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2
2
G (ω ) ∞
Este mai uşor de folosit formula: S x (ω ) =
T
⋅ ∑ r [k ]⋅ e
k = −∞
aa
− jkωT

rII [k ] = E{I n ⋅ I n + k } = E{(a n + a n− 2 ) ⋅ (a n + k + a n + k − 2 )} = raa [k ] + raa [k − 2] + raa [k + 2] + raa [k ] =


2, k = 0

= 2raa [k ] + raa [k − 2] + raa [k + 2] = 1, k = ±2
0, rest

 ωT   ωT 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  (
⋅ 2 + e
− j 2ωT
)
+ e j 2ωT = T ⋅ sin c 2   ⋅ (2 + 2 cos(2ωT )) =
 2   2 
 ωT  2  ωT 
= 2 ⋅ T ⋅ sin c 2   ⋅ (1 + cos(2ωT )) = 4 ⋅ T ⋅ sin c 
2
 ⋅ cos (ωT )
 2   2 

Pentru reprezentarea grafică se ţine cont de faptul că:


π
cos(ωT ) = 0 ↔ ωT = (2n + 1) ⋅ π ⇒ ω = (2n + 1) ⋅
T
De asemenea, pentru calculul lui S x (ω ) se utilizează formula:

1 + cos(2 ⋅ x )
cos 2 x =
2

1
e) In = an - an-2, an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2

9
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

rII [k ] = E{I n ⋅ I n + k } = E{(a n − a n − 2 ) ⋅ (a n + k − a n + k − 2 )} = 2raa [k ] − raa [k − 2] − raa [k + 2] =


2, k = 0

= − 1, k ± 2
0, rest

 ωT   ωT 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ 2 −e(− j 2ωT
)
− e j 2ωT = 4 ⋅ T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ sin (ωT )
 2   2 
1 − cos(2 ⋅ x )
unde s-a utilizat formula sin 2 x =
2
Pentru reprezentarea grafică se ţine cont de faptul că:
π
sin (ωT ) = 0 ↔ ωT = n ⋅ π ⇒ ω = n ⋅
T

Cazul e) este mai bun decât cazul d) deoarece se observă in zero absenţa
componentei continue care ar duce la consum mai mare de putere.

1
f) In = an + an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 0) = p(an = -1) =
2
De data aceasta media nefiind nulă şi folosind formula rII [k ] = ma 2 + σ a 2 ⋅ δ [k ] se
obţine:

rII [k ] = 2raa [k ] + raa [k + 2] + raa [k − 2] =


( 2 2
) ( 2 2
) ( 2
= 2 ⋅ ma + σ a ⋅ δ [k ] + ma + σ a ⋅ δ [k + 2] + ma + σ a ⋅ δ [k − 2] =
2
)
2 2 2 2
= 4 ⋅ ma + 2 ⋅ σ a ⋅ δ [k ] + σ a ⋅ δ [k + 2] + σ a ⋅ δ [k − 2]
1 1
ma = ⋅ (− 1) + ⋅ 1 = 0
2 2

10
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

1 1 1
σ a2 = 2
⋅ (− 1) + ⋅ 12 =
2 2 4

Va rezulta
1 1 1
rII [k ] = ⋅ δ [k ] + ⋅ δ [k + 2] + ⋅ δ [k − 2]
2 4 4
 ωT   1 1 − j 2ωT 1 j 2ωT  2  ωT   1 1 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ + ⋅e + ⋅e  = T ⋅ sin c   ⋅  + ⋅ 2 ⋅ cos(2ωT ) =
 2  2 4 4   2  2 4 
 ωT 
= T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ cos (ωT )
 2 

g)
1
In = an - an-2, an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) =
2
rII [k ] = 2raa [k ] − raa [k + 2] − raa [k − 2] =
( 2 2
) ( 2 2
) ( 2 2
= 2 ⋅ ma + σ a ⋅ δ [k ] − m a + σ a ⋅ δ [k + 2] − ma + σ a ⋅ δ [k − 2] = )
2 2 2
= 2 ⋅ σ a ⋅ δ [k ] + σ a ⋅ δ [k + 2] + σ a ⋅ δ [k − 2]

1 1 1
ma = ⋅ 0 + ⋅1 =
2 2 2
1 1 1
σ a 2 = ⋅ (− 1)2 + ⋅ 12 =
2 2 4

1 1 1
rII [k ] = ⋅ δ [k ] − ⋅ δ [k + 2] − ⋅ δ [k − 2]
2 4 4

11
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

 ωT   1 1 − j 2ωT 1 j 2ωT  2  ωT   1 1 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ − ⋅e − ⋅e  = T ⋅ sin c   ⋅  − ⋅ cos(2ωT ) =
 2  2 4 4   2  2 2 
 ωT 
= T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ sin (ωT )
 2 

12
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Seminarul 3

1. Fie semnalul aleator X (t ) = A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ), t ∈ (− ∞, ∞ ), ω 0 = ct. , iar ϕ este o


variabilă aleatoare uniform distribuită între (-π, π). Să se determine:
a) momentele de ordin 1 şi 2 calculate prin mediere statistică şi temporală. Este
procesul ergodic? Este staţionar în sens larg (SSL)? Dar staţionar în sens strict?
b) determinaţi funcţia de autocorelaţie şi densitatea spectrală medie de putere
(DSmP).
π π
c) reluaţi a) şi b) dacă φ are o distribuţie uniformă între (- , ).
4 4

Rezolvare:

a) Funcţia densitate de probabilitate pentru variabila uniform distribuită are


forma:
 1
 , ϕ ∈ (− π , π )
f φ (ϕ ) =  2π
0, rest

Statistic:
π
1
+∞
A π
E{X (t )} = ∫ X (t ) ⋅ f φ (ϕ )dϕ =
−∞
∫π A ⋅ cos(ω t + ϕ ) ⋅ 2π dϕ = 2π ⋅ sin (ω t + ϕ )

0 0 −π
=0

A2 A2
π
1 1  1

{ } ∫ X (t ) ⋅ f (ϕ )dϕ = ∫ A
E X 2 (t ) = 2
φ
2
⋅  + ⋅ cos[2(ω 0 t + ϕ )] ⋅ dϕ = ⋅ 2π =
−∞ −π 2 2  2π 4π 2

S-au folosit relaţiile:

a+b a −b
sin a − sin b = 2 cos sin
2 2
1 + cos 2a
cos 2 a =
2

Temporal:

1
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

+T
1
X (t ) = lim
T →∞ 2T ∫ A ⋅ cos(ω t + ϕ )dt = 0
−T
0

1 A2
+T
X 2 (t ) = lim ∫ A ⋅ cos (ω0 t + ϕ )dt =
2 2
T → ∞ 2T 2
−T

Observaţie:
1) Mediile statistice şi temporale sunt identice de aceea procesul este
ergodic.
2) Momentele de ordin 1 şi 2 nu depind de timp, deci procesul este cel puţin
SSL. Pentru SSS trebuie calculat şi momentul de ordin „n”

1
+T
X n (t ) = lim ∫A ⋅ cos n (ω 0 t + ϕ )dt
n
T → ∞ 2T
−T

Pentru a calcula integrala folosim metoda integrării prin părţi:

I n = ∫ cos n xdx = cos n −1 x ⋅ sin x + (n − 1) ⋅ ∫ cos n − 2 x ⋅ sin 2 xdx

cos n xdx = cos n −1 x ⋅ sin x + (n − 1) ⋅ ∫ cos n − 2 xdx − (n − 1) ⋅ ∫ cos n xdx

Astfel obţinem o relaţie de recurenţă:

1 n −1
In = cos n −1 x ⋅ sin x + ⋅ I n−2
n n

b)
π
1
∫π A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) cos[ω 0 (t + τ ) + ϕ ] ⋅
2
R x (t , t + τ ) = E{X (t ) ⋅ X (t + τ )} = dϕ =


2
A2 A2
π
A 1
= ⋅ ⋅ ∫ [cos(ω 0 ⋅ (2t + τ ) + 2ϕ ) + cos(ω 0τ )]dϕ = ⋅ cos(ω 0τ ) ⋅ 2π = ⋅ cos(ω 0τ )
2π 2 −π 4π 2

→ procesul este SSL.

A2
S x (ω ) = ℑ{R x (τ )} = ⋅ π ⋅ [δ (ω − ω 0 ) + δ (ω + ω 0 )]
2

c)

2
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

 1 2  π π
 π π = π , ϕ ∈  − 4 , 4 
f φ (ϕ ) =  +  
 4 4
0, rest

π
4
2 2A π /4 2A   π  π 
E{X (t )} = ∫
π
A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) ⋅
π
dϕ =
π
⋅ sin (ω 0 t + ϕ ) −π / 4 = ⋅ sin  ω 0 t +  − sin  ω 0 t −   =
π   4  4 

4

4A π 2A 2
= ⋅ sin (ω 0 t ) ⋅ sin = ⋅ sin (ω 0 t )
π 4 π

π /4 π /4
2 2 1 1  1 A A2
{ 2
E X (t ) = } ∫ 2 2
A ⋅ cos (ω 0 t + ϕ ) ⋅
π
dϕ = ∫ A ⋅ +
 2 2 cos 2 ⋅ (ω 0 t + ϕ ) ⋅
 2π dϕ = +
2 π
⋅ sin (2ω 0 t )
−π / 4 −π / 4

Observaţie:
Procesul nu mai este nici ergodic, nici staţionar!
π /4
2
R x (t , t + τ ) = ∫
− /4
π
A 2 ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) cos[ω 0 (t + τ ) + ϕ ] ⋅
π
dϕ =

π /4
2 A2 A2  π
π
= ⋅ ∫ [cos(2ω 0 t + ω 0τ + 2ϕ ) + cos(ω 0τ )]dϕ = ⋅ sin (2ω 0 t + ω 0τ + 2ϕ ) 4π + cos(ω 0τ ) ⋅  =
2π −π / 4 π  −
4
2
A2 A2   π  π 
= ⋅ cos(ω 0τ ) + sin  2ω 0 t + ω 0τ +  − sin  2ω 0 t + ω 0τ −  =
2 π   2  2 
A2 2 A2 π A2 2 A2
= ⋅ cos(ω 0τ ) + ⋅ sin (2ω 0 t + ω 0τ ) ⋅ sin = ⋅ cos(ω 0τ ) + ⋅ sin ω 0 (2t + τ ) ≠ ct.
2 π 2 2 π

Observaţie:
Nu se poate calcula DSmP când avem două variabile de timp → se face
medierea:

A2
R x (ω ) = E{X (t ) ⋅ X (t + τ )} = ⋅ cos(ω 0 ⋅ t ) - funcţia medie de autocorelaţie
2
A2
S x (ω ) = ⋅ π ⋅ [δ (ω − ω 0 ) + δ (ω + ω 0 )] - DSmP
2

3
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

2. La intrarea unui circuit RC de integrare se aplică un zgomot ZAGA cu


N0
W (ω ) = , (∀)ω . Să se determine:
2
a) DSP şi funcţia de autocorelaţie la ieşirea circuitului
b) media şi dispersia zgomotului la ieşire
c) banda echivalenta de zgomot

+∞ +∞
1 1 2 1
BN = ⋅ ⋅ ∫ H (ω ) dω = 2 ∫ h 2 (t )dt
H 2 (0 ) 2π −∞ H (0) −∞

Rezolvare:

1 1
a) H (ω ) = =
1 + jωRC 1 + jωθ
2 N0 1
Conform teoremei Wiener – Hincin: W y (ω ) = W (ω ) ⋅ H (ω ) = ⋅
2 1 + ω 2 ⋅θ 2

Se cunoaşte: e −α t ↔
α +ω2
2

 1   1 
 N 2   2⋅  N 0 − 1 ⋅ τ τ
θ −1  N 0 θ N 0 − RC
R y (τ ) = ℑ {W y (ω )} = ℑ 
−1 −1 0
⋅ ⋅ =ℑ  ⋅ = ⋅e θ
= e
 2 2 θ ⋅  1 + ω 2    4θ 1 + ω 2  4θ 4 RC
 θ2 
  
2
θ

b) E{y (t )} = 0
N0
{ }
E y 2 (t ) = R y (0) =
4 RC
1 1 1 1 1 1 1 π 1
∞ +∞
c) B N = ⋅2⋅∫ ∫1+ x

2
⋅ 2 2
dω = 2
dx = ⋅ arctg ( x ) 0 = ⋅ = ⋅
1 2π 0 1 + ω ⋅θ
θ ⋅π 0
πRC πRC 2 2 RC
În relaţia de mai sus am făcut schimbarea de variabilă: ω ⋅ θ = x

4
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

3. Fie semnalul MIA digital în BB:


x(t ) = ∑ I n ⋅ g (t − nT )
n

unde g (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) este impulsul de bază. {an} este o secvenţă staţionară de


v.a.i. identic distribuite, iar:

1
a) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
3 1
b) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = ; p(an = -1) = ;
4 4
1 1
c) In = an , an ∈ {0,1}, p(an = 0) = ; p(an = 1) = ;
2 2
1
d) In = an + an-2 , an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
1
e) In = an - an-2, an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
1
f) In = an + an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 0) = p(an = -1) = ;
2
1
g) In = an - an-2, an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) = ;
2
Să se determine funcţia de autocorelaţie a secvenţei si DSmp a semnalului x(t).
Ce se întâmplă dacă cele două valori ale lui { an } nu sunt egal probabile?

Rezolvare:
2 2
G (ω ) ∞ G (ω )  2 ∞

∑ raa [k ]⋅ e ⋅ σ a + ma ∑ e − jkωT  =
2
S x (ω ) = ⋅ − jkωT
=
T k = −∞ T  k = −∞ 
2 2 2
G (ω )  2 2 2π

 2π  G (ω ) 2 2π

 2π   2π 
∑ ⋅ σ a + ma ⋅ 2 ⋅ ∑ G  k ⋅
2
= ⋅ σ a + m a ⋅ δ  ω − k ⋅  =  ⋅ δ ω − k ⋅ 
T  T k = −∞  T  T T k = −∞  T   T 

unde:
2
G (ω )
⋅σ a
2
reprezintă partea continuă a lui S x (ω ) , iar
T
2
2π ∞  2π   2π 
ma ⋅ 2 ⋅ ∑ G  k ⋅  partea discretă. S-a folosit egalitatea:
2
 ⋅ δ ω − k ⋅
T k = −∞  T   T 

rii [k ] = σ a ⋅ δ [k ] + ma .
2 2

5
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Pentru calculul varianţei există formula:

{
rxx (0 ) = E x(n )
2
}
2
σ x 2 = rxx (0 ) − m x

În expresia DSmP se foloseşte egalitatea  ω 0 =  :
 T 

2π ∞

k = −∞
e − jkωT = ⋅ ∑ δ (ω − k ⋅ ω 0 )
T k = −∞
Aceasta se poate demonstra în felul următor. Se porneşte de la expresia
funcţionalei delta periodică:

δ T (t ) = ∑ δ (t − k ⋅ T )
k = −∞

Se poate calcula spectrul său, folosind teorema simetriei a transformatelor


Fourier şi ţinând cont de faptul că ℑ(e jkω T ) = 2 ⋅ π ⋅ δ (ω − kω 0 ) : 0

∞ ∞
S δ (ω ) = ∑ ℑ(δ (t − kT )) =
k = −∞
∑e
k = −∞
− jkωT

De asemenea δ T (t ) este un semnal periodic cu coeficientul seriei Fourier


exponenţiale dat de relaţia:
1 1
ak = ⋅ ∫ δ (t ) ⋅ e − jkω0t dt =
T T T
1 ∞ jkω0t
Prin urmare δ T (t ) poate fi scris δ T (t ) = ∑ e şi deci spectrul său va fi:
T k = −∞
2π ∞
S δ (ω ) =
T
∑ δ (ω − k ⋅ ω )
k = −∞
0

Egalând cele două expresii ale spectrului se obţine egalitatea de mai sus,
cunoscută şi sub numele de formula de sumare Poisson.

1
a) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2

1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 1 + ⋅ (− 1) = 0
2 2
1 2 1
σ I 2 = σ a2 2
= ⋅ 1 + ⋅ (− 1) = 1
2 2

6
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

T T
− jω  ωT 
G (ω ) = ∫ e − jωt dt = T ⋅ e 2
⋅ sin c 
0  2 
 ωT 
2 T 2 ⋅ sin c 2  
G (ω )  2 ∞
  2  = T ⋅ sin c 2  ωT 
+ ma ∑ e − jkωT  =
2
S x (ω ) = ⋅ σ a  
T  k = −∞  T  2 

3 1
b) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
4 4
3 1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 1 + ⋅ (− 1) =
4 4 2
2
3 1  1 3
σ I 2 = σ a 2 =  ⋅ 12 + ⋅ (− 1)2  −   =
4 4  2 4
3  ωT  1 2π ∞  ωT   2π 
S x (ω ) = ⋅ T ⋅ sin c 2   + ⋅ 2 ⋅ ∑ T ⋅ sin c k ⋅  ⋅ δ ω − k ⋅ =
4  2  4 T k = −∞  2   T 
3  ωT  π
= ⋅ T ⋅ sin c 2  + 2
⋅ δ (ω )
4  2  2T

7
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Faţă de cazul anterior apare componenta discreta care conduce la un consum


crescut de putere.

3 1
c) In = an , an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) =
4 2
1 1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 0 + ⋅1 =
2 2 2
2
1 1  1 1
σ I 2 = σ a 2 =  ⋅ 0 2 + ⋅ 12  −   =
2 2  2 4
T  ωT  π
S x (ω ) = ⋅ sin c 2  + 2
⋅ δ (ω )
4  2  2T

8
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Aceeaşi observaţie ca la b) legat de componenta discretă, dar principalul


dezavantaj îl prezintă înjumătăţirea DSmP datorită reducerii lui σ a2

1
d) In = an + an-2 , an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2
2
G (ω ) ∞
Este mai uşor de folosit formula: S x (ω ) =
T
⋅ ∑ r [k ]⋅ e
k = −∞
aa
− jkωT

rII [k ] = E{I n ⋅ I n + k } = E{(a n + a n− 2 ) ⋅ (a n + k + a n + k − 2 )} = raa [k ] + raa [k − 2] + raa [k + 2] + raa [k ] =


2, k = 0

= 2raa [k ] + raa [k − 2] + raa [k + 2] = 1, k = ±2
0, rest

 ωT   ωT 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  (
⋅ 2 + e
− j 2ωT
)
+ e j 2ωT = T ⋅ sin c 2   ⋅ (2 + 2 cos(2ωT )) =
 2   2 
 ωT  2  ωT 
= 2 ⋅ T ⋅ sin c 2   ⋅ (1 + cos(2ωT )) = 4 ⋅ T ⋅ sin c 
2
 ⋅ cos (ωT )
 2   2 

Pentru reprezentarea grafică se ţine cont de faptul că:


π
cos(ωT ) = 0 ↔ ωT = (2n + 1) ⋅ π ⇒ ω = (2n + 1) ⋅
T
De asemenea, pentru calculul lui S x (ω ) se utilizează formula:

1 + cos(2 ⋅ x )
cos 2 x =
2

1
e) In = an - an-2, an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2

9
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

rII [k ] = E{I n ⋅ I n + k } = E{(a n − a n − 2 ) ⋅ (a n + k − a n + k − 2 )} = 2raa [k ] − raa [k − 2] − raa [k + 2] =


2, k = 0

= − 1, k ± 2
0, rest

 ωT   ωT 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ 2 −e(− j 2ωT
)
− e j 2ωT = 4 ⋅ T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ sin (ωT )
 2   2 
1 − cos(2 ⋅ x )
unde s-a utilizat formula sin 2 x =
2
Pentru reprezentarea grafică se ţine cont de faptul că:
π
sin (ωT ) = 0 ↔ ωT = n ⋅ π ⇒ ω = n ⋅
T

Cazul e) este mai bun decât cazul d) deoarece se observă in zero absenţa
componentei continue care ar duce la consum mai mare de putere.

1
f) In = an + an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 0) = p(an = -1) =
2
De data aceasta media nefiind nulă şi folosind formula rII [k ] = ma 2 + σ a 2 ⋅ δ [k ] se
obţine:

rII [k ] = 2raa [k ] + raa [k + 2] + raa [k − 2] =


( 2 2
) ( 2 2
) ( 2
= 2 ⋅ ma + σ a ⋅ δ [k ] + ma + σ a ⋅ δ [k + 2] + ma + σ a ⋅ δ [k − 2] =
2
)
2 2 2 2
= 4 ⋅ ma + 2 ⋅ σ a ⋅ δ [k ] + σ a ⋅ δ [k + 2] + σ a ⋅ δ [k − 2]
1 1
ma = ⋅ (− 1) + ⋅ 1 = 0
2 2

10
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

1 1 1
σ a2 = 2
⋅ (− 1) + ⋅ 12 =
2 2 4

Va rezulta
1 1 1
rII [k ] = ⋅ δ [k ] + ⋅ δ [k + 2] + ⋅ δ [k − 2]
2 4 4
 ωT   1 1 − j 2ωT 1 j 2ωT  2  ωT   1 1 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ + ⋅e + ⋅e  = T ⋅ sin c   ⋅  + ⋅ 2 ⋅ cos(2ωT ) =
 2  2 4 4   2  2 4 
 ωT 
= T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ cos (ωT )
 2 

g)
1
In = an - an-2, an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) =
2
rII [k ] = 2raa [k ] − raa [k + 2] − raa [k − 2] =
( 2 2
) ( 2 2
) ( 2 2
= 2 ⋅ ma + σ a ⋅ δ [k ] − m a + σ a ⋅ δ [k + 2] − ma + σ a ⋅ δ [k − 2] = )
2 2 2
= 2 ⋅ σ a ⋅ δ [k ] + σ a ⋅ δ [k + 2] + σ a ⋅ δ [k − 2]

1 1 1
ma = ⋅ 0 + ⋅1 =
2 2 2
1 1 1
σ a 2 = ⋅ (− 1)2 + ⋅ 12 =
2 2 4

1 1 1
rII [k ] = ⋅ δ [k ] − ⋅ δ [k + 2] − ⋅ δ [k − 2]
2 4 4

11
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

 ωT   1 1 − j 2ωT 1 j 2ωT  2  ωT   1 1 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ − ⋅e − ⋅e  = T ⋅ sin c   ⋅  − ⋅ cos(2ωT ) =
 2  2 4 4   2  2 2 
 ωT 
= T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ sin (ωT )
 2 

12
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Deci în modul maximul IIS se obţine pt o singură secvenţă (1 1 0 1 0). De aceea


pentru probabilitatea de apariţie se va lua 1/25.
Seminarul 4 P(IIS = max .) =
1
25

1. Fie o transmisie binară care se face printr-un sistem cu caracteristica globală 2. Fie caracteristica de tip cosinus ridicat din figură, folosită pentru transmisia
de transfer q(t ) ↔ Q(ω ) . Eşantioanele funcţiei de transfer a canalului q(nT ) = q[n] binară de date {a n }∈ {± 1} printr-un canal cu rata de transmisie R = (simb / s ) . Se
1
T
sunt:
cere:
q[− 2] = −0,2 , q[− 1] = −0,4 , q[0] = 1 , q[1] = 0,6 , q[2] = −0,3 , q[3] = 0,1 ,
a) care este factorul de rotunjire (roll-off) α ?
q[k ] = 0, (∀)k ∉ {− 2,−1,0,1,2,3}
b) care este Rmax de transmisie a datelor care asigură IIS=0?
c) dacă transmisia se face cu rată dublă faţă de cea maximă, cât este IIS?(se vor
a) dacă secvenţa transmisă {a n }∈ {± 1}, să se determine secvenţa {a n } care
lua eşantioanele q[n] ≥ 5 ‰). Dar dacă rata este 3/2 din cea maximă?
cauzează IIS cea mai mare. Care este probabilitatea de apariţie a celei mai
defavorabile secvenţe?
Rezolvare:
b) Aceeaşi cerinţă pentru cazul în care {a n }∈ {0,1}

Rezolvare:

a) x[n ] = a[n] * q[n] = ∑ q[k ] ⋅ a[n − k ] = q[0] ⋅ a[n ] + ∑ q[k ] ⋅ a[n − k ]


k
1424 3 k ≠0
parteautilaasemnalului 1 442443
IIS

IIS = q[− 2] ⋅ a[n + 2] + q[− 1] ⋅ a[n + 1] + q[1] ⋅ a[n − 1] + q[2] ⋅ a[n − 2] + q[3] ⋅ a[n − 3] =
[n2+4
= −0,2 ⋅ a1 2] − 0,4 ⋅ a1
3 [n2+31] + 0,6 ⋅ a1[n2−31] − 0,3 ⋅ a1[n2−3
2] + 0,1 ⋅ a1
[n2−33] ⇒
+1 +1 −1 +1 −1
124 3 12 3 12 3 12 3 12 3
−1 −1 +1 −1 +1

1 1
⇒ P(IIS = max .) = 2 ⋅ =
25 2 4
Cele două secvenţe care conduc la IIS max sunt: (+1 +1 -1 +1 -1) şi (-1 -1 +1 -1 Caracteristica de tip cosinus ridicat este definită prin funcţia:
+1). IIS maxim poate avea două valori egale în modul: +1,6 şi -1,6. De aceea
pentru probabilitatea de apariţie s-a luat: 2*1/25. T , ω ≤ (1 − α ) ⋅ ω N

T  T 
Q (ω ) =  ⋅ 1 − sin  ⋅ ( ω − (1 − α ) ⋅ ω N ) , (1 − α ) ⋅ ω N ≤ ω ≤ (1 + α ) ⋅ ω N
b) [n2+4
IIS = −0,2 ⋅ a1 2] − 0,4 ⋅ a1
[n2+31] + 0,6 ⋅ a1[n2−31] − 0,3 ⋅ [1 2] + 0,1 ⋅ a1
−3
n2 [n2−33] 2   2α 
3 0, ω ≥ (1 + α ) ⋅ ω
0
12 4
3 0
12 3 1
12 3 0
12 3 1
12 3  N

1 1 0 1 0

În cazul secvenţei (0 0 1 0 1) se obţine IIS= +0,7


Funcţia pondere pentru această caracteristică de transfer global este:
În cazul secvenţei (1 1 0 1 0) se obţine IIS= -0,9

1 2
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

q (t ) = sin c(ω N t ) ⋅
cos(α ⋅ ω N ⋅ t )
cu ω N =
π 3. Fie transmisia binară {a n }∈ {± 1} ce foloseşte sistemul cu funcţia de transfer
2
 ω  T
1 −  2 ⋅α ⋅ N ⋅ t  globală q(t ) = e −α ⋅ t . Să se determine valoarea lui α astfel încât lărgimea de bandă
 π 
care conţine 90% din energia semnalului să fie egală cu lărgimea de bandă a
unei caracteristici de tip cosinus ridicat cu α = 0,5 . În acest caz, să se determine
a) (1 + α ) ⋅ ω N = 2 ⋅ π ⋅ 1200 ⇒ 2 ⋅ π ⋅ 800 ⋅ (1 + α ) = 2 ⋅ π ⋅ 1200 ⇒ α = 0,5
IIS care apare în cazul folosirii sistemului cu funcţia de transfer q(t ) . Se vor lua
π ωN
b) ωN = = π ⋅ Rmax ⇒ Rmax = = 1600biti / s în considerare eşantioanele > 5 ‰.
T π
1 1 T
c) R1 = 2 ⋅ Rmax ⇒ = 2 ⋅ ⇒ T1 =
T1 T 2 Rezolvare:

Indicaţie: q(t ) = e
−α ⋅ t
↔ Q(ω ) =
cos(α ⋅ ω N ⋅ n ⋅ T ) α 2 +ω2
q (nT ) = sin c(ω N ⋅ n ⋅ T ) ⋅ ⇒
2 90
 ω 
1 −  2 ⋅α ⋅ N ⋅ n ⋅T  E 90% = ⋅ E , E= energia totală a semnalului
π 100
 
 π T α ⋅ n ⋅π  Se
ωN =
π cos α ⋅ ⋅ n ⋅  cos  2
 T T π T  T 2  n ⋅π   2  ∞
1
+∞
1
+∞
 2α  4α 2
+∞
1
q (nT1 ) = q n  = sin c ⋅ n ⋅  ⋅ sin   2
∫ q (t )dt = 2π ⋅ ∫ Q(ω ) 2π −∫∞ α 2 + ω 2  ∫
= c ⋅ 2
2 2 E= dω = ⋅   dω = ⋅ dω
 2 T 2  π 1 T  2  1 − (α ⋅ n ) π   ω 2 
2
1 −  2 ⋅α ⋅ ⋅ ⋅ n ⋅  −∞ −∞ 0
4
 T π 2  α ⋅ 1 +   
  α  
vor obţine valorile:

ω 1
q[0] = 1 q[1] = 0,6002 q[2] = +∞! q[3] = −0,12004 .... ⇒ IIS = +∞! Se notează = x ⇒ dx = dω . Înlocuind în ecuaţia de mai sus, se obţine:
α α
4 4 1
+∞ +∞
α
3 2T
E=
π ⋅α 2
⋅ ∫ (1 + x ) 2 2
dx =
π ⋅α
⋅ ∫ (1 + x ) 2 2
dx
R2 = ⋅ Rmax ⇒ T2 = 0 0
2 3
1
1 π 2T   n ⋅π 
Se face schimbarea de variabilă: x = tg (u ) ⇒ dx = du . Va rezulta:
cos ⋅ ⋅ n ⋅  cos  cos 2 u
π 2T  2 T 3   2π ⋅ n   3 
q (n ⋅ T2 ) = sin c ⋅ n ⋅ ⋅ = sin c   ⋅ 4
π /2
1 1 4
π /2
cos 4 u 1
T 3  1 π
1−  ⋅ ⋅ n⋅
2T 

2
 3   2n 
1−  
2
E=
π ⋅α
⋅ ∫ (1 + tg u )
0
2 2

cos 2 u
du =
π ⋅α
⋅ ∫ (sin
0
2
u + cos 2 u )2

cos 2 u
du =
π T 3   3  π /2 π /2
4 4 1 + cos 2u 4 1 π 1
∫ cos (u )du = π ⋅ α ⋅ ∫ 2 du = 2 ⋅ π ⋅ α ⋅ α ⋅ 2 = α
2
Se vor obţine valorile: = ⋅
π ⋅α 0 0

q[0] = 1 , q[1] = 0,3721, q[2] = −0,1329 , q[3] = 0 , q[4] = 0,0085 , q[5] = 0,0041 , q[6] = 0 , ω 2 ω1 / α arctg (ω1 / α )
1 1
 2α  4 1 4 1 + cos 2u
q[7] = −0,0014 , q[8] = −0,0009 , q[9] = 0 , q[10] = 0,0005 E 90% = ⋅ ∫ 2 2 
dω = ⋅ ∫ (1 + x ) dx = ⋅ ∫ du =
π 0 α +ω  π ⋅α 2 0
2 2 π ⋅α 0
2
2  ω  1   ω   2 ω 
+∞ = ⋅ arctg  1  ⋅ + ⋅ sin  2 ⋅ arctg  1   ≅ ⋅ arctg  1 
π ⋅α  α  2  α   π ⋅ α α 
Va rezulta: IIS = ∑ q[n] = 0,52
n =1

3 4
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

90
Folosind relaţia E 90% = ⋅ E rezultă:
100
2  ω  90 1  ω  3π
⋅ arctg  1  = ⋅ ⇒ arctg  1  = ⇒ ω1 = α ⋅ 6,3137
α ⋅π  α  100 α α  2
π
ω1 = ω N ⋅ (1 + α ) = 1,5 ⋅ ω N = 1,5 ⋅
T
ω1 = α ⋅ 6,3137 
 1
π  ⇒ α = 0,74636 ⋅
ω1 = 1,5 ⋅  T
T 
Eşantioanele:
q[nT ] = e −0, 74636⋅n ⇒ q[0] = 1, q[1] = 0,4741, q[2] = 0,2248, q[3] = 0,1066, q[4] = 0,0505, q[5] = 0,0239,
6
q[6] = 0,0114, q[7 ] = 0,0054 ⇒ IIS = 2 ⋅ ∑ q (n ) = 1,7932
n =1

Se ia de două ori suma pentru că apar atât eşantioane pozitive, cât şi negative.

5
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

Deci în modul maximul IIS se obţine pt o singură secvenţă (1 1 0 1 0). De aceea


pentru probabilitatea de apariţie se va lua 1/25.
Seminarul 4 P(IIS = max .) =
1
25

1. Fie o transmisie binară care se face printr-un sistem cu caracteristica globală 2. Fie caracteristica de tip cosinus ridicat din figură, folosită pentru transmisia
de transfer q(t ) ↔ Q(ω ) . Eşantioanele funcţiei de transfer a canalului q(nT ) = q[n] binară de date {a n }∈ {± 1} printr-un canal cu rata de transmisie R = (simb / s ) . Se
1
T
sunt:
cere:
q[− 2] = −0,2 , q[− 1] = −0,4 , q[0] = 1 , q[1] = 0,6 , q[2] = −0,3 , q[3] = 0,1 ,
a) care este factorul de rotunjire (roll-off) α ?
q[k ] = 0, (∀)k ∉ {− 2,−1,0,1,2,3}
b) care este Rmax de transmisie a datelor care asigură IIS=0?
c) dacă transmisia se face cu rată dublă faţă de cea maximă, cât este IIS?(se vor
a) dacă secvenţa transmisă {a n }∈ {± 1}, să se determine secvenţa {a n } care
lua eşantioanele q[n] ≥ 5 ‰). Dar dacă rata este 3/2 din cea maximă?
cauzează IIS cea mai mare. Care este probabilitatea de apariţie a celei mai
defavorabile secvenţe?
Rezolvare:
b) Aceeaşi cerinţă pentru cazul în care {a n }∈ {0,1}

Rezolvare:

a) x[n ] = a[n] * q[n] = ∑ q[k ] ⋅ a[n − k ] = q[0] ⋅ a[n ] + ∑ q[k ] ⋅ a[n − k ]


k
1424 3 k ≠0
parteautilaasemnalului 1 442443
IIS

IIS = q[− 2] ⋅ a[n + 2] + q[− 1] ⋅ a[n + 1] + q[1] ⋅ a[n − 1] + q[2] ⋅ a[n − 2] + q[3] ⋅ a[n − 3] =
[n2+4
= −0,2 ⋅ a1 2] − 0,4 ⋅ a1
3 [n2+31] + 0,6 ⋅ a1[n2−31] − 0,3 ⋅ a1[n2−3
2] + 0,1 ⋅ a1
[n2−33] ⇒
+1 +1 −1 +1 −1
124 3 12 3 12 3 12 3 12 3
−1 −1 +1 −1 +1

1 1
⇒ P(IIS = max .) = 2 ⋅ =
25 2 4
Cele două secvenţe care conduc la IIS max sunt: (+1 +1 -1 +1 -1) şi (-1 -1 +1 -1 Caracteristica de tip cosinus ridicat este definită prin funcţia:
+1). IIS maxim poate avea două valori egale în modul: +1,6 şi -1,6. De aceea
pentru probabilitatea de apariţie s-a luat: 2*1/25. T , ω ≤ (1 − α ) ⋅ ω N

T  T 
Q (ω ) =  ⋅ 1 − sin  ⋅ ( ω − (1 − α ) ⋅ ω N ) , (1 − α ) ⋅ ω N ≤ ω ≤ (1 + α ) ⋅ ω N
b) [n2+4
IIS = −0,2 ⋅ a1 2] − 0,4 ⋅ a1
[n2+31] + 0,6 ⋅ a1[n2−31] − 0,3 ⋅ [1 2] + 0,1 ⋅ a1
−3
n2 [n2−33] 2   2α 
3 0, ω ≥ (1 + α ) ⋅ ω
0
12 4
3 0
12 3 1
12 3 0
12 3 1
12 3  N

1 1 0 1 0

În cazul secvenţei (0 0 1 0 1) se obţine IIS= +0,7


Funcţia pondere pentru această caracteristică de transfer global este:
În cazul secvenţei (1 1 0 1 0) se obţine IIS= -0,9

1 2
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

q (t ) = sin c(ω N t ) ⋅
cos(α ⋅ ω N ⋅ t )
cu ω N =
π 3. Fie transmisia binară {a n }∈ {± 1} ce foloseşte sistemul cu funcţia de transfer
2
 ω  T
1 −  2 ⋅α ⋅ N ⋅ t  globală q(t ) = e −α ⋅ t . Să se determine valoarea lui α astfel încât lărgimea de bandă
 π 
care conţine 90% din energia semnalului să fie egală cu lărgimea de bandă a
unei caracteristici de tip cosinus ridicat cu α = 0,5 . În acest caz, să se determine
a) (1 + α ) ⋅ ω N = 2 ⋅ π ⋅ 1200 ⇒ 2 ⋅ π ⋅ 800 ⋅ (1 + α ) = 2 ⋅ π ⋅ 1200 ⇒ α = 0,5
IIS care apare în cazul folosirii sistemului cu funcţia de transfer q(t ) . Se vor lua
π ωN
b) ωN = = π ⋅ Rmax ⇒ Rmax = = 1600biti / s în considerare eşantioanele > 5 ‰.
T π
1 1 T
c) R1 = 2 ⋅ Rmax ⇒ = 2 ⋅ ⇒ T1 =
T1 T 2 Rezolvare:

Indicaţie: q(t ) = e
−α ⋅ t
↔ Q(ω ) =
cos(α ⋅ ω N ⋅ n ⋅ T ) α 2 +ω2
q (nT ) = sin c(ω N ⋅ n ⋅ T ) ⋅ ⇒
2 90
 ω 
1 −  2 ⋅α ⋅ N ⋅ n ⋅T  E 90% = ⋅ E , E= energia totală a semnalului
π 100
 
 π T α ⋅ n ⋅π  Se
ωN =
π cos α ⋅ ⋅ n ⋅  cos  2
 T T π T  T 2  n ⋅π   2  ∞
1
+∞
1
+∞
 2α  4α 2
+∞
1
q (nT1 ) = q n  = sin c ⋅ n ⋅  ⋅ sin   2
∫ q (t )dt = 2π ⋅ ∫ Q(ω ) 2π −∫∞ α 2 + ω 2  ∫
= c ⋅ 2
2 2 E= dω = ⋅   dω = ⋅ dω
 2 T 2  π 1 T  2  1 − (α ⋅ n ) π   ω 2 
2
1 −  2 ⋅α ⋅ ⋅ ⋅ n ⋅  −∞ −∞ 0
4
 T π 2  α ⋅ 1 +   
  α  
vor obţine valorile:

ω 1
q[0] = 1 q[1] = 0,6002 q[2] = +∞! q[3] = −0,12004 .... ⇒ IIS = +∞! Se notează = x ⇒ dx = dω . Înlocuind în ecuaţia de mai sus, se obţine:
α α
4 4 1
+∞ +∞
α
3 2T
E=
π ⋅α 2
⋅ ∫ (1 + x ) 2 2
dx =
π ⋅α
⋅ ∫ (1 + x ) 2 2
dx
R2 = ⋅ Rmax ⇒ T2 = 0 0
2 3
1
1 π 2T   n ⋅π 
Se face schimbarea de variabilă: x = tg (u ) ⇒ dx = du . Va rezulta:
cos ⋅ ⋅ n ⋅  cos  cos 2 u
π 2T  2 T 3   2π ⋅ n   3 
q (n ⋅ T2 ) = sin c ⋅ n ⋅ ⋅ = sin c   ⋅ 4
π /2
1 1 4
π /2
cos 4 u 1
T 3  1 π
1−  ⋅ ⋅ n⋅
2T 

2
 3   2n 
1−  
2
E=
π ⋅α
⋅ ∫ (1 + tg u )
0
2 2

cos 2 u
du =
π ⋅α
⋅ ∫ (sin
0
2
u + cos 2 u )2

cos 2 u
du =
π T 3   3  π /2 π /2
4 4 1 + cos 2u 4 1 π 1
∫ cos (u )du = π ⋅ α ⋅ ∫ 2 du = 2 ⋅ π ⋅ α ⋅ α ⋅ 2 = α
2
Se vor obţine valorile: = ⋅
π ⋅α 0 0

q[0] = 1 , q[1] = 0,3721, q[2] = −0,1329 , q[3] = 0 , q[4] = 0,0085 , q[5] = 0,0041 , q[6] = 0 , ω 2 ω1 / α arctg (ω1 / α )
1 1
 2α  4 1 4 1 + cos 2u
q[7] = −0,0014 , q[8] = −0,0009 , q[9] = 0 , q[10] = 0,0005 E 90% = ⋅ ∫ 2 2 
dω = ⋅ ∫ (1 + x ) dx = ⋅ ∫ du =
π 0 α +ω  π ⋅α 2 0
2 2 π ⋅α 0
2
2  ω  1   ω   2 ω 
+∞ = ⋅ arctg  1  ⋅ + ⋅ sin  2 ⋅ arctg  1   ≅ ⋅ arctg  1 
π ⋅α  α  2  α   π ⋅ α α 
Va rezulta: IIS = ∑ q[n] = 0,52
n =1

3 4
Comunicaţii de date, 2009-2010, UMC

90
Folosind relaţia E 90% = ⋅ E rezultă:
100
2  ω  90 1  ω  3π
⋅ arctg  1  = ⋅ ⇒ arctg  1  = ⇒ ω1 = α ⋅ 6,3137
α ⋅π  α  100 α α  2
π
ω1 = ω N ⋅ (1 + α ) = 1,5 ⋅ ω N = 1,5 ⋅
T
ω1 = α ⋅ 6,3137 
 1
π  ⇒ α = 0,74636 ⋅
ω1 = 1,5 ⋅  T
T 
Eşantioanele:
q[nT ] = e −0, 74636⋅n ⇒ q[0] = 1, q[1] = 0,4741, q[2] = 0,2248, q[3] = 0,1066, q[4] = 0,0505, q[5] = 0,0239,
6
q[6] = 0,0114, q[7 ] = 0,0054 ⇒ IIS = 2 ⋅ ∑ q (n ) = 1,7932
n =1

Se ia de două ori suma pentru că apar atât eşantioane pozitive, cât şi negative.

5
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

Seminarul 5

1. Fie sistemul de transmisiuni în banda de bază din figură pentru care se


dau funcţia de transfer a filtrului de formare S (ω ) şi cea a canalului C (ω ) . Dacă nu se poate obţine un astfel de filtru, atunci trebuie folosit un filtru care să
respecte principiul “plierii imaginii” din care să se poată reveni la caracteristica
de bandă minimă.
Pentru a găsi un răspuns (o funcţie pondere) s(t ) ~ sin c(ω x t ) trebuie ca
răspunsul în frecvenţă S (ω ) să provină de la un semnal poartă p x (ω ) . Se separă
S (ω ) în două funcţii şi pe baza proprietăţii de liniaritate a transformatei Fourier:

S (ω ) = S1 (ω ) + S 2 (ω ) ↔ s(t ) = s1 (t ) + s 2 (t )

Să se determine funcţiile pondere ale filtrului de formare de la emisie, a


canalului şi respectiv a sistemului global.

Rezolvare:

a) Se doreşte obţinerea unui răspuns de forma s(t ) = f (sin c(ω N t )) . Acest tip de
ωN
dependenţă asigură IIS=0 la Rmax = .
π
Indicaţie:
Soluţia de bandă minimă spune că filtrul trebuie să fie de forma:

Se foloseşte faptul că:


p a (ω ) * pb (ω ) = f (ω ), a > b

1 2
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

Analizăm pe rând S1 (ω ) şi S 2 (ω ) :
T 1
S 2 (ω ) = ⋅ ⋅ p 3ω2 −ω1 (ω ) * p ω2 −ω1 (ω )
2 ω 2 − ω1
2⋅ 2 2
2

Pentru a trece în domeniul timp se ţine seama că:

1
X 1 (t ) ⋅ X 2 (t ) ↔ ⋅ X 1 (ω ) * X 2 (ω ) ⇒ X 1 (ω ) * X 2 (ω ) ↔ 2π ⋅ x1 (t ) ⋅ x 2 (t )

p a (ω ) * pb (ω ) ↔ 2π ⋅ p a (t ) ⋅ p b (t )
Prin identificare cu figura de sus obţinem:

2ω − ω ∆ 3ω1 − ω 2
Rezultă:

a= 1 =
a − b = ω1 − ω ∆  2 2  3ω − ω 2 
sin  1
 ω − ω1 
t  sin  2 t
 ⇒
a + b = ω1 b = ω ∆ = ω 2 − ω1 T  2 ⋅  2 
s1 (t ) = ⋅ 2π ⋅
 2 2 2 ⋅ (ω 2 − ω1 ) π ⋅t π ⋅t
 3ω − ω1   ω − ω1 
sin  2 t  sin  2 t
Va rezulta:  2  2
⋅  
T
s 2 (t ) = ⋅ 2π ⋅
2 ⋅ (ω 2 − ω1 ) π ⋅t π ⋅t
T 1
S1 (ω ) = ⋅ ⋅ p 3ω1 −ω2 (ω ) * p ω2 −ω1 (ω )
2 ω 2 − ω1
2⋅ 2 2
2  ω − ω1 
sin  2 t
s(t ) = s1 (t ) + s 2 (t ) =
T ⋅ 2 ⋅π  2  ⋅ sin  3ω1 − ω 2   3ω − ω1  
t  + sin  2
2 ⋅ (ω 2 − ω1 )
⋅ 2 2   2 2
t  =
π ⋅t     
 ω − ω1   3ω1 − ω 2 + 3ω 2 − ω1   3ω1 − ω 2 − 3ω 2 + ω1 
sin  2 t    
T ⋅ 2 ⋅π  2  ⋅ 2 ⋅ sin  2 2
= ⋅ t  ⋅ cos t
4 ⋅π 2 ⋅ t 2 ω 2 − ω1  2   2 
⋅t    
2    

T ⋅ 2 ⋅π  ω − ω1   ω + ω2 
s(t ) = ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ 2 ⋅ sin  1 ⋅ t  ⋅ cos((ω1 − ω 2 ) ⋅ t ) =
4 ⋅π 2 ⋅ t  2   2 
T ⋅ 2 ⋅π  ω 2 − ω1   ω 2 + ω1 
= ⋅ (ω1 + ω 2 ) ⋅ sin c ⋅ t  ⋅ sin c ⋅ t  ⋅ cos((ω1 − ω 2 ) ⋅ t ) =
Prin identificare cu figura de sus: 4 ⋅π 2  2   2 
T  ω − ω1   ω + ω1 
= ⋅ (ω1 + ω 2 ) ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ cos((ω1 − ω 2 ) ⋅ t )
 3ω − ω1 2 ⋅π  2   2 
a= 2
a − b = ω 2  2
 ⇒ 
a + b = ω 2 + ω ∆ b = ω 2 − ω1 a+b a−b
 2 S-a folosit formula: sin a + sin b = 2 ⋅ sin ⋅ cos
2 2

3 4
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

Pentru a se asigura IIS=0 există două posibilităţi:  ω + ω2   ω − ω2 


sin  1 ⋅ t  sin  1 ⋅t
1 1  2 ⋅  2 
C (ω ) = ⋅ p ω1 +ω2 (ω ) * p ω1 −ω2 (ω ) ↔ c(t ) = ⋅ 2π ⋅
ω 2 − ω1 ω 2 − ω1 π ⋅t π ⋅t
ω1 + ω 2 2π 2⋅ 2 2
• ωN ' = ⇒T' = 2
2 ω1 + ω 2
'' ω 2 − ω1 2π
• ωN = ⇒ T '' =
2 ω 2 − ω1
CARACTERISTICA GLOBALĂ:

F (ω ) = S (ω ) ⋅ C (ω )

ω '' nu poate fi identificat pe grafic. Se observă că se asigură condiţia de bandă


N
minimă pentru ω N ' .

Similar se determină funcţia pondere a canalului:

Prin identificare:
a − b = ω1 − ω ∆ a = ω1
 ⇒
a + b = ω1 + ω ∆ b = ω ∆ = ω 2 − ω1

T 1
F (ω ) = ⋅ ⋅ pω1 (ω ) * pω2 −ω1 (ω ) ⇒
 ω + ω2 2 ω 2 − ω1
a= 1
a − b = ω1  2 π ⋅ T sin (ω1 ⋅ t ) sin ((ω 2 − ω1 ) ⋅ t ) ω1 ⋅ T
 ⇒  ⇒ f (t ) = ⋅ ⋅ = ⋅ sin c[(ω 2 − ω1 ) ⋅ t ] ⋅ sin c(ω1 ⋅ t )
a + b = ω 2 b = ω 2 − ω1 ω 2 − ω1 π ⋅t π ⋅t π
 2

5 6
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

2. Fie sistemele cu codare corelativă care au eşantioanele funcţiei pondere a N −1


bk = ∑ q n ⋅ a k − n = q 0 ⋅ a k + q1 ⋅ a k −1 + q 2 ⋅ a k − 2 = a k + 2a k −1 + a k − 2
sistemului de transmisiune: n =0

2
I. q0 = 1 q1 = 1 q k = 0, (∀)k ≠ 0,1 ( ) (
Q2 (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 + 2 ⋅ e − jωT + e −2 jωT = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 + e − jωT ) =

II. q0 = 1 q1 = 2 q 2 = 1 q k = 0, (∀)k ≠ 0,1,2 2  ωT 


= T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 4 ⋅ e − jωT
⋅ cos  
 2 
III. q0 = 1 q 2 = −1 q k = 0, (∀)k ≠ 0,2
Se cere: N −1

a) să se determine Q(ω ) în fiecare caz pentru caracteristica de bandă minimă III. H Z ( z ) = ∑ q n ⋅ z − n = q 0 ⋅ z 0 + q1 ⋅ z −1 + q 2 ⋅ z − 2 = 1 − z − 2


n=0

b) să se determine toate nivelurile posibile ale semnalului codat şi N −1


bk = ∑ q n ⋅ a k − n = q 0 ⋅ a k + q1 ⋅ a k −1 + q 2 ⋅ a k − 2 = a k − a k − 2
probabilităţile de apariţie a acestora. Semnalul a(t ) ∈ {± d }. n =0

c) să se determine şi să se reprezinte grafic DSmP în fiecare caz pentru


a n ∈ {± 1} egal probabile transmise prin impulsuri dreptunghiulare de durată T. ( )
Q3 (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 − e − j 2ωT = 2 jT ⋅ sin (ωT ) ⋅ pω N (ω )

Rezolvare: b) I. bk = a k + a k −1 , a k ∈ {± d }

a) Pentru caracteristica de bandă minimă: ak a k −1 bk


d d 2d
( )
Q (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ H Z e jωt , H Z ( z ) = H (D ) D = z −1 d -d 0

-d d 0

-d -d -2d

bk ∈ {− 2d ,0,2d }
1 1 1
p (bk = −2d ) = p (a k = −d ∧ a k −1 = −d ) = ⋅ =
N −1 2 2 4
I. H Z ( z) = ∑ qn ⋅ z −n 0
= q 0 ⋅ z + q1 ⋅ z −1
= 1+ z −1
1 1 1
n=0
p (bk = 2d ) = p (a k = d ∧ a k −1 = d ) = ⋅ =
N −1 2 2 4
bk = ∑ q n ⋅ a k − n = q 0 ⋅ a k + q1 ⋅ a k −1 = a k + a k −1 1 1 1
n =0 p (bk = 0) = + =
T
4 4 2
− jω  ωT 
( ) (
Q1 (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ H Z e jωt = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 + e − jωT = 2 ⋅ e) 2
⋅ cos  ⋅ pω N (ω )
 2 
II. bk = a k + 2a k −1 + a k − 2

N −1
II. H Z ( z ) = ∑ q n ⋅ z − n = q 0 ⋅ z 0 + q1 ⋅ z −1 + q 2 ⋅ z − 2 = 1 + 2 z −1 + z − 2
n=0

7 8
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

2
ak a k −1 ak −2 bk G (ω )
c) S (ω ) = ⋅ ∑ rbb [k ] ⋅ e − jωkT
d d d 4d
T k

T
d d -d 2d − jω  ωT 
g (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) ⇒ G (ω ) = T ⋅ e 2
⋅ sin c 
d -d d 0  2 

-d d d 2d

-d -d d -2d

-d d -d 0 I. bk = a k + a k −1
d -d -d -2d rbb [k ] = E{bn ⋅ bn + k } = E{(a n + a n −1 )(a n + k + a n + k −1 )} = 2raa [k ] + raa [k − 1] + raa [k + 1] =
-d -d -d -4d 2, k = 0

= 1, k = ±1
0, rest
bk ∈ {0,±2d ,±4d } 
T2  ωT   ωT 
p (bk = ±2d ) =
1 S (ω ) = ⋅ sin c 2  ⋅ 2+ e (
− jωT
)
+ e jωT = T ⋅ sin c 2   ⋅ 2 ⋅ (1 + cos(ωT )) =
4
T  2   2 
 ωT  2  ωT 
p (bk = 0 ) = p(a k = d ∧ a k −1 = −d ∧ a k − 2 = d ) + p (a k = −d ∧ a k −1 = d ∧ a k − 2 = −d ) = = 4T ⋅ sin c 2   ⋅ cos  
 2   2 
1 1 1
= + =
8 8 4
1 II. bk = a k + 2a k −1 + a k − 2
p (bk = ±4d ) =
8 rbb [k ] = E{bn ⋅ bn + k } = E{(a n + 2a n −1 + a n − 2 )(a n + k + 2a n + k −1 + a n + k − 2 )} =
= 6raa [k ] + 4raa [k − 1] + 4raa [k + 1] + raa [k − 2] + raa [k + 2] =
III. bk = a k − a k − 2 6, k = 0
4, k = ±1

=
ak a k −2 bk 1, k = ±2
0, rest
d d 0
 ωT 
d -d 2d S (ω ) = T ⋅ sin c 2  (
⋅ 6 + 4⋅e
− jωT
+ 4 ⋅ e jωT + e − j 2ωT + e j 2ωT = )
-d d -2d  2 
-d -d 0  ωT 
= 2T ⋅ sin c 2   ⋅ (3 + 4 cos(ωT ) + cos(2ωT ))
 2 
bk ∈ {0,±2d }
1 III. bk = a k − a k − 2
p (bk = ±2d ) =
4 rbb [k ] = E{bn ⋅ bn + k } = E{(a n − a n − 2 )(a n + k − a n + k − 2 )} = 2raa [k ] − raa [k − 2] − raa [k + 2] =
1 1 1 2, k = 0
p (bk = 0) = + =
4 4 2 
= − 1, k = ±2
0, rest

9 10
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

 ωT   ωT 
S (ω ) = T ⋅ sin c 2  (
⋅ 2−e
− j ωT
)
− e jωT = 4T ⋅ sin c 2  2
 ⋅ sin (ωT )
 2   2 

2. Fie sistemul cu codare corelativă cu polinomul de codare:

Se ştie că:
H (D ) = 1 + 2 D + D 2 P(z ) 1
G(z ) = = ⇒
C ( z ) (1 + 2 z −1 + z − 2 )
Sursa generează simbolurile c k ∈ {0,1,2,3} v.a.i.i.d. egal probabile mod 4

1 [
⇒ P( z ) + 2 z −1 ⋅ P( z ) + z − 2 ⋅ P( z ) ] = C ( z ) − 2 z −1 ⋅ P(z ) − P( z ) ⇒
p (c k = i ) = ,0 ≤ i ≤ 3 . mod 4

4 ⇒ p k = (c k − 2 p k −1 − p k − 2 ) mod 4
a) să se implementeze filtrele digitale care realizează precodarea, respectiv
codarea corelativă TRANSLAŢIA DE NIVEL:
b) să se indice o modalitate de refacere a informaţiei transmise pe baza Trebuie trecut de la valori diverse la praguri fixe (ex: d - marginea de
eşantioanelor estimate bˆk , cˆk zgomot):
c) să se determine valoarea eşantioanelor p k , a k , bk , c k dacă secvenţa generată pk → ak
de sursă este ck = {1;3;2;2;1;0;3;2;1} 3 → 3d
a k = (2 p k − 3) ⋅ d 
2→d  ⇒ a k ∈ {± 3d ,± d }
p k ∈ {0,1,2,3} 
1 → −d
Rezolvare: 0 → −3d

a) PRECODAREA:
CODAREA:

 1 
G (D ) =   , M= 4 (4 valori poate lua ck ) H (D ) = 1 + 2 D + D 2 ⇒ H (z ) = 1 + 2 z −1 + z − 2 =
B(z )

 H (D )  mod M A( z )
 1   ⇒ B(z ) = A( z ) + 2 ⋅ z −1 ⋅ A( z ) + z − 2 ⋅ A( z ) ⇒ bk = a k + 2a k −1 + a k − 2
G ( z ) =     1 
 H (z )  mod 4  ⇒ G ( z ) =  −1 −2 
= H −1 (z )
  1 + 2 z + z  mod 4
H (z ) = H (D ) D = z −1 

11 12
Comunicaţii de Date, 2009-2010, UMC

b) DEMODULAREA:

bk = a k + 2a k −1 + a k − 2 
 ⇒ bk = d ⋅ (2 p k − 3) + 2d ⋅ (2 p k −1 − 3) + d ⋅ (2 p k − 2 − 3) ⇒
a k = (2 p k − 3)d 
⇒ bk = d ⋅ [2 p k − 3 + 4 p k −1 − 6 + 2 p k − 2 − 3] = 2d ⋅ ( p k +2 p k −1 + p k − 2 − 6 )

p k = (c k − 2 p k −1 − p k − 2 ) mod 4 ⇒ c k = (c k + 2 p k −1 + p k − 2 ) mod 4

Înlocuind expresia lui p k în cea a lui bk , vom obţine:


 bˆ   bˆ 
bk = 2d ⋅ (c k mod 4 − 6 ) ⇒ cˆk =  k + 6  =  k + 2
 2d   
  mod 4  2d  mod 4

0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ck 1 3 2 2 1 0 3 2 1

pk = (ck − 2 pk −1 − pk − 2 ) mod 0 0 1 1 3 3 0 1 1 3 2

ak = (2 pk − 3)d -3d -3d -d -d 3d 3d -3d -d -d 3d d

bk = ak + 2ak −1 + ak − 2 -10d -6d 0 8d 6d -4d -6d 0 6d

 bˆ  1 3 2 2 1 0 3 2 1
cˆk =  k + 2 
 2d 
  mod 4

13
TDCR Probleme propuse, Set1

PROBLEME PROPUSE- SET1-2009:


Principiile recepţiei optimale

Problema 1
Fie semnalele binare definite pe intervalul [0,2] şi reprezentate în figura 1
s1(t) s2(t)

1
2

-1

Fig.1.

a) Să se determine şi sa se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului adaptat,


dacă eşantionarea la ieşirea acestuia se face la momentul t 0 = 2 . Să se
determine funcţia pondere şi cea de de transfer asociată filtrului optimal,
precum şi raportul semnal zgomot maxim la ieşirea sa, având în vedere că
transmisiunea se face prin canal afectat de ZAGA cu densitatea spectrală
N
medie de putere W (ω ) = 0 , (∀ )ω , (N0=10-3)
2
b) Să se repete punctul precedent dacă eşantionarea se face la t 0 = 3 . Ce
observaţi?

Problema 2. [Zi1/518/7.13]
Fie semnalele din figura 2, egal probabile, transmise printr-un canal binar
simetric afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere
N
W (ω ) = 0 , (∀ )ω
2
s1(t) s2(t)

A
B

τ t 7τ t

Fig.2.
a) Să se determine şi să se deseneze funcţia pondere a filtrului adaptat asociat
fiecărui semnal, considerat ca impuls de bază;
b) Să de determine răspunsul filtrului adaptat la semnalele s1(t), respectiv s2(t);
c) Să se determine relaţia între amplitudinile A şi B astfel încât raportul semnal
zgomot maxim la ieşirea filtrelor adaptate să fie aceeaşi;

1
TDCR Probleme propuse, Set1

d) Comentaţi acurateţea cu care cele două filtre adaptate pot oferi măsurători de
înaltă fidelitate de precizie;
e) Dacă se ia ca măsură a performanţelor valoarea maximă a puterii semnalului
la ieşirea filtrului adaptat, care din cele două semnale este de preferat?

Problema 3 [Zi1/519/7.11]
Fie semnalele reprezentate în figura 4, transmise cu probabilitate egală printr-un
canal afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere
N
W (ω ) = 0 , (∀ )ω
2
s1(t) s2(t)

A A

T
T/2 t0 t0+T/2 t
t
-A

Fig. 3
a) Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat asociat transmisiunii celor
două semnale;
g 2 (T )
b) Să se determine raportul semnal zgomot maxim ξ = 0 2 şi să se reprezinte
σ
grafic în funcţie de parametrul t0
c) Care este valoarea optimă a parametrului t0 astfel încât probabilitatea de
eroare să fie minimă?
d) Să se deseneze structura cu corelator echivalentă recepţiei optimale

Problema 4
Reluaţi problema 3 în cazul în care se foloseşte receptorul cu corelator

Problema 5 [Zi1/519/7.12]
Determinaţi raportul semnal zgomot maxim la ieşirea filtrului adaptat
asociat semnalelor binare de mai jos, presupunând că transmisia se face cu
semnale egal probabile, de amplitudine ±A, folosind semnalele suport p(t) de
mai jos, printr-un canal afectat de de ZAGA cu densitatea spectrală medie de
N
putere W (ω ) = 0 , (∀ )ω . Eşantionarea se face la momentele T + kT .
2
Determinaţi apoi pragul optim de eşantionare şi probabilitatea de eroare minimă
  T 
a) p(t ) = Aσ (t ) − σ  t − 
  2 

2
TDCR Probleme propuse, Set1

  T 
 2π  t −  
2
b) p(t ) = 1 + cos 
A
 ⋅ [σ (t ) − σ (t − T )]
2 T 
 

Problema 6 [Zi1/519/7.12]
Reluaţi problema 4 pentru semnalele
  T 
 2π  t − 2  
a) p(t ) = A cos    [σ (t ) − σ (t − T )]
 T 
 
 T   T  
b) p(t ) = At [σ (t ) − σ (t − T )] − A t −  σ  t −  − σ (t − T )
 2   2 

Problema 7 [Zi1/520/7.13]
Fie semnalele
  T 
s1 (t ) = Aσ (t ) − σ  t − 
  2 
  T 
 2π  t − 2   
s2 (t ) = A cos     σ (t ) − σ  t − T 
  
 T   2 
 
  T 
2 π t − 
A 2   T 
s3 (t ) = 1 + cos   ⋅ σ (t ) − σ  t − 
2 T    2 
 
transmise cu probabilităţi egale printr-un canal afectat de de ZAGA cu
N
densitatea spectrală medie de putere W (ω ) = 0 , (∀ )ω . Eşantionarea se face la
2
momentele T / 2 + kT . Se consideră combinaţiile
1) s1 (t ); s 2 (t ); 2) s1 (t ); s3 (t ) ;
a) Să se determine analitic şi să se reprezinte grafic funcţia pondere a
filtrului adaptat pentru fiecare combinaţie
b) Să se determine pragul optim de decizie şi probabilitate de eroare minimă
în fiecare caz;

Problema 8
Se reia problema 7 pentru combinatiile

3
TDCR Probleme propuse, Set1

1) s1 (t ); − s 2 (t ) ; 2) s1 (t ); − s3 (t )

Problema 9
Se reia problema 7 pentru combinatiile
1) s 2 (t ); s3 (t ) 2) s2 (t ); − s3 (t )

Problema 10
Fie transmisia binară ce foloseşte semnalele binare
s1 (t ); s2 (t ),
definite în problema precedentă, (A=1, T=2) transmise cu probabilităţile p=0,3,
respectiv q=1-p=0,7 printr-un canal binar simetric afectat de ZAGA cu
N
densitatea spectrală medie de putere W (ω ) = 0 = 1 , (∀ )ω . Să se determine
2
expresia analitică a pragului optim de decizie şi a probabilităţii minime de
eroare. Eşantionarea se face la momentele T / 2 + kT .

Problema 11
Reluaţi problema 10 pentru semnalele
s1 (t ); s3 (t ) ;

Problema 12
Reluaţi problema 10 pentru semnalele
s 2 (t ); s3 (t )
Problema 13
Fie transmisia binară ce foloseşte semnalele s1 (t ) = g (t ); s 2 (t ) = − g (t ) unde
g(t) este a ce are expresia
A
g (t ) = ⋅ t ⋅ cos(ω c t )[σ (t ) − σ (t − T )]
T
a) Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat la semnal, dacă
eşantionarea se face la momentele T + kT ;
b) Să se determine valoarea eşantionului la ieşirea filtrului la momentul t=T;
c) presupunând că cele două semnale sunt aplicate la intrarea unui receptor
cu corelator, să se determine valoarea semnalului la ieşirea corelatorului
la momentul t=T şi să se compare cu rezultatul precedent.

Problema 14
Fie sistemul de semnalizare “on / off “ ce foloseşte semnalele
s1 (t ) = 0 ; 0 ≤ t ≤ T
s2 (t ) = A ; 0≤t ≤T

4
TDCR Probleme propuse, Set1

Recepţia se face cu filtru adaptat iar semnalul este eşantionat la momentele


T + kT ;
a) Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat, pragul optim de
decizie în cazul în care semnalele sunt egal probabile iar transmisiunea se
face printr-un canal afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de
N
putere W (ω ) = 0 , (∀ )ω ;
2
b) Să se determine semnalele la ieşire filtrului adaptat; Să se determine
probabilitatea de eroare minimă.
c) Să se determine semnalele la ieşirea receptorului cu corelator. Comparaţi
rezultatul cu cel obţinut în cazul filtrului adaptat.

Problema 15
Un sistem de comunicaţie foloseşte pentru transmiterea informaţiei
semnalele s(t ); 0; − s (t ) cu perioada de semnalizare T. Semnalul recepţionat
este r (t ) = s (t ) + n(t ); r (t ) = n(t ); r (t ) = − s (t ) + n(t ) , unde n(t) este zgomot alb,
gaussian, cu medie nulă şi dispersie σ 2 = N 0 / 2 . Pentru a lua decizia sunt
necesare două praguri, +A, respectiv –A. Să se determine
a) Regula de decizie;
b) Cele trei probabilităţi de eroare condiţionate;
c) Probabilitatea de eroare medie în funcţie de valoarea pragului A,
presupunând cele trei niveluri egal probabile;
d) Valoarea pragului A care maximizează probabilitatea de eroare.

Problema 16 [Zi1/516/7.6]
a) Fie un sistem în banda de bază care transmite semnalele binare +A,
respectiv –A, pe durata unui interval de semnalizare t∈[0,T). Recepţia se
face cu corelator, dar, din cauza imprefrecţiunilor sincronizării la recepţie,
apare o eroare de sincronizare ∆T (∆T>0, |∆T|<T). Să se determine
expresia probabilităţii de eroare în acest caz,
b) Pentru o valoare a probabilităţii de eroare PE=10-6 determinaţi şi trasaţi
grafic (de ex. în Matlab) degradarea care apare în raportul semnal zgomot
(Eb/N0) în funcţie de eroarea de sincronizare normată |∆T|/T. Cu ce valoare
trebuie crescută energia semnalului pentru a menţine PE=10-6 dacă eroarea
de sincronizare este de 15%.

Problema 17
Fie o transmisie binară ce foloseşte semnalele
s1 (t ) = A cos(ω c t ), t ∈ [0, T ]
s2 (t ) = A cos(ω c t + π ), t ∈ [0, T ]

5
TDCR Probleme propuse, Set1

a) Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat din receptorul optimal


dacă zgomotul asociat canalului are densitatea spectrală medie de putere
N
S nn (ω ) = 02 . Să se determina pragul optim de decizie şi probabilitatea de

eroare minimă.

Problema 18 [Zi1/517/7.7]
Fie o transmisiune binară în banda de bază în care se transmit semnalele
+A, respectiv –A, pe durata t∈[kT, (k+1)T]. La recepţie se foloseşte o structură
cu integrator, ilustrată în figura 16

R Detector
C de prag
±A

Fig.16
S 02 (T )
a) Să se determine raportul semnal zgomot ξ 2 = , unde S0(T) este
σ2
valoarea semnalului la ieşirea integratorului la momentul de eşantionare
t=T+kT datorată unui semnal de valoare +A aplicat la momentul t=0 iar
σ2este varianţa zgomotului.
b) Determinaţi relaţia între Tşi τ=RC astfel încât raportul semnal zgomot
determinat la punctul precedent să fie maxim.

Problema 19 [Zi2/241/3.4]
Un semnal PSK cu purtătoare se poate scrie sub forma
[ ]
s(t ) = U 0 ⋅ sin ω c t + d (t )cos −1 a
unde d (t ) = ± A, t ∈ [0, T ] iar cos −1 a este indicele de modulaţie MP.
a) Să se determine raportul dintre puterea semnalului util şi puterea
purtătoarei.
b) Dacă puterea totală a semnalului s(t) este de 10W să se determine puterea
purtătoarei şi a semnalului util, ştiind că a=0,5.

Problema 20 [Zi2/241/3.6]
Să se determine amplitudinea A a semnalelor BPSK, QPSK şi respectiv
BFSK astfel încât să se obţină o valoare a probabilităţii de eroare de 10-7. Banda

6
TDCR Probleme propuse, Set1

disponibilă acestei transmisiuni este de 100 kHz iar densitatea spectrală de


putere a zgomotului este 10-8W/Hz. Se vor considera următoarele cazuri:
a) Banda ocupată de semnal este egală cu lărgimea lobului principal a
densităţii spectrale medii de putere a acesteia
b) Banda ocupată de semnal este egală cu domeniul spectral în care se găseşte
90% din puterea semnalului.
c) Banda ocupată de semnal este egală cu domeniul spectral în care se găseşte
99% din puterea semnalului.

Problema 21 [Zi2/242/3.9]
Fie un sistem de comunicaţi care transmite date binare printr-un canal
afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere
W (ω ) = 10 −12 W/Hz, (∀ )ω . Lărgimea benzii disponibile este de 20KHz iar rata
minimă acceptabilă este de 8 kbps. Impunând o probabilitate de eroare minimă
la recepţie PE,min=10-6 să se determine puterea medie în cazul folosirii modulaţiei
de tip BPSK, ASK şi BFSK. Comentaţi avantajele şi dezavantajele fiecărei
scheme.

Problema 22 [Zi2/242/3.11]
Pentru transmiterea a 2 şiruri de date cu ratele R1=100 kbps, respectiv
R2=1000 kbps se foloseşte modulaţia în cuadratură neechilibrată. Lărgimea de
bandă disponibilă este de 5MHz, iar probabilitatea de eroare impusă este de
210-7.Determinaţi amplitudinile celor două şiruri de date astfel încât, demodulate
separat, probabilitatea de eroare pe canalul în fază şi cel în cuadratură să fie
aceleaşi? Desenaţi diagrama fazorială asociată acestei transmisuni şi determinaţi
toate salturile de fază posibile. Determinaţi şi desenaţi (de ex. Matlab) densitatea
spectrală medie de putere a semnalului transmis. Care este banda totală ocupată
de semnal?

Problema 23 [Zi2/242/3.16]
Pentru o transmisiune de date care se face printr-un canal afectat de
ZAGA cu varianţa σ2=10-8 W/Hz. Determinaţi valoarea amplitudinii semnalului
dacă se foloseşte
a) modulaţie BPSK cu rata 1 Mbps;
b) modulaţie BFSK cu rata 100 kbps;
c) modulaţie ASK cu rata 3 kbps;
1 
Eb 
d) modulaţie DPSK cu rata de 5Mbps; Pe = exp − 
2 N0 
1  E 
e) modulaţie FSK necoerent cu rata 1 Mbps; Pe = exp − b 
2  2N 0 
f) ce se întâmplă în fiecare din cazurile de mai sus dacă rata datelor creşte cu
un factor egal cu 3?

7
TDCR Probleme propuse, Set1

g) ce se întâmplă în fiecare din cazurile de mai sus dacă densitatea spectrală


medie de putere a zgomotului scade de 10 ori?

Problema 24

Fie semnalele din figura 22, transmise printr-un canal afectat de ZAGA cu
N
media nulă şi densitate spectrală medie de putere S nn (ω ) = 0 , (∀)ω . Aceste
2
semnale sunt folosite într-un sistem de comunicaţie binară la care recepţia
semnalelor se face cu filtru adaptat iar eşantionarea se face la momentele t0+kT.
a) Să se determine şi să se reprezinte funcţia pondere a filtrului adaptat
b) Să se determine şi să se reprezinte răspunsul filtrului adaptat la cele două
semnale de intrare
g 02 (t 0 )
c) Să se determine raportul semnal zgomot ξ = 2
şi să se reprezinte
σ
grafic în funcţie de t0
d) Să se calculeze probabilitatea de eroare în funcţie de A,T,N0, Aopt.
e) Să se determine valoarea optimă a momentului de eşantionare t0 care
minimizează probabilitate de eroare?
s1(t) s2(t)
2A

T t0 t0+T
-1

Fig. 22

Problema 25

a) Referitor la semnalele din problema precedentă şi presupunând că


eşantionarea se face la momentele T+kT, să se determine pragul optim de
decizie şi probabilitate de eroare aferentă acestui prag. Cu cât se modifică
probabilitatea de eroare dacă pragul optim scade cu 10% ?
b) Dacă semnalele sunt transmise cu probabilităţile p1=1/3, respectiv p2=2/3 să
se determine pragul optim de decizie şi probabilitatea de eroare minimă.
c) Să se determine pragul optim de decizie şi probabilitatea de eroare minimă
T
dacă eşantionarea se face la momentul + kT
2

8
TDCR Probleme propuse, Set1

Problema 26
În cazul unei transmisiuni binare la care recepţia se face cu filtru adaptat
se folosesc semnalele egal probabile reprezentate în figura 24. Eşantionarea se
face la sfârşitul fiecărei perioade de simbol iar canalul de transmisiune este
N 0ω 2 π
afectat de zgomot aditiv, cu densitatea spectrală de putere S nn (ω ) = ,ω ≤
2 3
s1(t) s2(t)

2/T 2/T

T
T/2 T t
t
-2/T

Fig. 24.

a) Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului


adaptat hopt(t);
b) Să se determine pragul optim de decizie şi probabilitatea de eroare în
acest caz.

Problema 27
Fie transmisiunea binară de tip PSK, unde semnalele transmise sunt
s1 (t ) = A ⋅ cos(ω c t )
s2 (t ) = A ⋅ cos(ω c t + φ ), t ∈ [0, Tb ]
A=1mV, Tb=1µs. Canalul este afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de
N
putere S nn (ω ) = 0 , (∀ )ω .
2
a) Să se determine funcţia pondere hopt(t) a receptorului optimal şi funcţia de
transfer asociată Hopt(ω)
b) Să se determine pragul optim de decizie
c) Să se determine probabilitatea de eroare şi să se traseze grafic (Matlab!) în
funcţie de deplasarea de fază φ. Care este valoarea minimă a probabilităţii
de eroare?

Problema 28
Fie transmisiunea binară de tip FSK, unde semnalele transmise sunt
s1 (t ) = A ⋅ cos(ω c t )
s2 (t ) = A ⋅ cos(ω c + ∆ω )t , t ∈ [0, Tb ]

9
TDCR Probleme propuse, Set1

Canalul este afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere


N
S nn (ω ) = 0 , (∀ )ω .
2
a) Să se determine funcţia pondere hopt(t) a receptorului optimal şi funcţia de
transfer asociată Hopt(ω)
b) Să se determine pragul optim de decizie
c) Să se determine probabilitatea de eroare şi să se traseze grafic (Matlab) în
funcţie de deplasarea de frecvenţă ∆ω Care este valoarea minimă a
probabilităţii de eroare? Cât este ∆ω în acest caz?
d) Care este valoarea lui ∆ω pentru care cele două semnale sunt ortogonale ?

Problema 29

Fie semnalele binare


s1 (t ) = A[σ (t ) − σ (t − T )]; s 2 (t ) = − s1 (t )
transmise cu probabilităţi egale printr-un canal afectat de ZAGA cu densitatea
N
spectrală medie de putere S nn (ω ) = 0 , (∀ )ω . Filtrul de la recepţie are funcţia
2
pondere
t

h(t ) = e (σ (t ) − σ (t − T ))
T

a) Determinaţi şi reprezentaţi semnalul la ieşirea filtrului.


b) La ce moment trebuie eşantionat semnalul la ieşirea filtrului pentru a
obţine valoarea maximă a eşantionului?
c) Determinaţi media şi dispersia zgomotului eşantionat de la ieşirea
filtrului.
d) Determinaţi raportul semnal zgomot dacă eşantionarea se face în
conformitate cu cele determinate la punctul b
e) Determinaţi raportul semnal zgomot în cazul în care s-ar fi folosit un filtru
adaptat la semnal. Comparaţi rezultatul cu cel obţinut la punctul
precedent.

Problema 30
Fie semnalele PSK
s1 (t ) = A cos(ω c t ); s 2 (t ) = − A cos(ω c t ) = A cos(ω c t + π )
la care recepţia se face cu corelator, ca în figura 28 Se ştie că purtătoarea
refăcută local are o eroare de fază φ şi, din cauza sincronizării imperfecte de bit,
apare o eroare de sincronizare ∆τ

10
TDCR Probleme propuse, Set1

s1,2(t)+n(t)
T + ∆τ
∫∆τ ( )dt
Acos(ω ct+ φ)

Fig. 28
Canalul este afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere
N
S nn (ω ) = 0 , (∀ )ω . Să se determine probabilitatea de eroare în funcţie de
2
eroarea de sincronizare şi cea de timing. Să se reprezinte grafic (Matlab!) funcţie
de fiecare dintre aceste erori, păstrând toţi ceilalţi parametrii constanţi. Cât
trebuie să fie eroarea de sincronizare în cazul în care nu există eroare de timing
astfel încât probabilitatea de eroare să scadă cu 10%. Dar dacă se ia în
considerare doar efectul erorii de timing (eroarea de sincronizare este nulă)?
Comentaţi rezultatele obţinute.

Problema 31
a) Determinaţi diferenţa dintre raportul semnal zgomot Eb/N0 necesar
obţinerii unei probabilităţi de eroare de 10-5 dacă se foloseşte transmisiune
 1  Eb 
binară BPSK, respectiv DPSK  Pe | DPSK = exp −  

 2  N0 
b) Repetaţi punctul a dacă se compară FSK coerent cu cel necoerent;
 1  E 
 Pe = exp − b  
 2 
 2N 0
NFSK
 
c) Repetaţi punctul a dacă se compară semnalizarea on-off în banda de bază
cu cea antipodală

Problema 32
Determinaţi raportul semnal zgomot Eb/N0 necesar obţinerii unei
probabilităţi de eroare de 10-7 dacă se foloseşte
a) transmisiunea de tip ASK binară
b) transmisiunea de tip BPSK
c) transmisiunea de tip BFSK coerentă
d) transmisiunea de tip PSK binară
1
[
sk (t ) = A ⋅ sin ω c t − (− 1) cos −1 m , 0 ≤ t ≤ T cu m =
k

2
]
 1  Eb
e) transmisiunea de tip DPSK Pe = exp − 
 2  N0
1  E 
f) transmisiunea de tip FSK necoerentă. Pe = exp − b 
2  2N 0 

11
TDCR Probleme propuse, Set1

Problema 33
a) Fie semnalul în cuadratură
s(t ) = Re {z (t )cos ω c t}unde z (t ) = x(t ) + jy (t ) iar
x(t ) = ∑ ak p(t − kTs + ∆t )
k

y (t ) = ∑ bk p(t − kTs + ∆t )
k
unde {ak}, respectiv {bk} sunt variabile aleatoare, independente, identic
{ }
distribuite, de medie nulă şi valori medii pătratice E ak2 = A; E bk2 = B iar ∆t{ }
este uniform distribuit în intervalul [0, Ts]. Să se arate că densitatea spectrală
medie de putere a anvelopei complexe a semnalului este
2 2
A 2 P(ω ) + B 2 Q(ω )
G z (ω ) =
Ts
b) Să se generalizeze formula pentru cazul în care componenta în fază şi în
cuadratură au perioade de simbol diferite. Să se deseneze densitatea spectrală de
putere în cazul în care A=1, B=2, Ts1=5, Ts2=20 iar
p(t ) = σ (t ) − σ (t − Ts1 ); q(t ) = σ (t ) − σ (t − Ts 2 )

Problema 34
Fie secvenţa 110 111 001 101 010 100 011. Să se codeze diferenţial
secvenţa dată
a) Presupunând că biţii 2,3, 5,7,11, 12, 17 şi 20 sunt eronaţi (numărătoarea
începe cu MSB) să se decodeze secvenţa dată şi să se compare cu cea
iniţială. Ce concluzii se pot deduce?
b) Presupunând că toţi biţii secvenţei codate sunt eronaţi (negaţi) să se
decodeze secvenţa şi să se compare cu cea iniţială. Ce concluzii se pot
deduce?

Problema 35
Determinaţi probabilitatea de eroare pentru semnalul ASK necoerent,
pentru care
s1 (t ) = 0 ; 0≤t ≤T
s2 (t ) = A cos(ω c t + θ ) ; 0 ≤ t ≤ T
unde θ este o variabilă aleatoare uniform distribuită între 0 şi 2π. Canalul este
N
afectat de ZAGA cu σ 2 = 0 . La recepţie se utilizează un filtru trece bandă
2
urmat de un detector de anvelopă, un circuit de eşantionare şi un detector de
prag.

12
TDCR Probleme propuse – set 3

PROBLEME PROPUSE- SET2-2009


Densitatea spectrală medie de putere

Problema 1

Fie semnalul MIA digital în banda de bază


x(t ) = ∑ a n g (t − nT )
n
unde {an} este un set de variabile aleatoare, independente, identic distribuite,
an∈{-1, 1}, egal probabile. Impulsul de bază g(t) are forma din figura 15

g(t) g(t) g(t)


1 1 1
T 2T/3 t t
T/2 t T/3 T T/2 T
-1 -1
(a) (b) (c)

Fig. 1
a) Pentru impulsul de baza (a) să se determine şi să se reprezinte grafic (Matlab
sau alt program echivalent) densitatea spectrală medie de putere a semnalului
modulat.
b) Să se repete punctul precedent dacă simbolurile an∈{0, 1}, egal
probabile. Comparaţi densitatea spectrală de putere obţinută în acest caz
cu cea corespunzătoare obţinută la punctul precedent. Comentaţi
diferenţele
c) Pentru care din cazurile studiate mai sus semnalul are continuitate de
fază? Justificaţi răspunsul.

Problema 2 Repetati problema 1 pentru impulsul de baza (b)

Problema 3 Repetati problema 1 pentru impulsul de baza (c)

Problema 4 Să se reia problema 1 pentru an∈{-1, 1}, p(1)=2/3; p(-1)=1/3,


respectiv an∈{0, 1}, p(1)=2/3; p(0)=1/3.

Problema 5: Reluati problema 4 pentru impulsul de baza (b) din pb 1

Problema 6 : Reluati problema 4 pentru impulsul de baza (c) din pb 1

1
TDCR Probleme propuse – set 3

Problema 7: Să se reia problema 1 pentru impulsul de bază


 πt 
g (t ) = sin  [σ (t ) − σ (t − T )] şi an∈{-1, 1}/{0,1} vaiid, egal probabile
T 

Problema 8 Să se reia problema 1 pentru impulsul de bază


 πt 
g (t ) = cos [σ (t ) − σ (t − T )] şi an∈{-1, 1}/{0,1} vaiid, egal probabile
T 

Problema 9 Să se reia problema 1 pentru impulsul de bază


2t 2t
  T  −   T 
g (t ) = e σ  t +  − σ (t ) + e T σ (t ) − σ  t − 
T
şi an∈{-1, 1} / {0,1} , vaiid, egal
  2    2 
probabile

Problema 10
Fie semnalul MIA digital în banda de bază
x(t ) = ∑ I n g (t − nT )
n

unde {an} este un set de variabile aleatoare, independente, identic distribuite,


an∈{-1, 1}, egal probabile, iar
1) I n = a n + a n −1
2) I n = a n − a n −1
Impulsul de bază g(t) are forma din figura 5
g(t)
1
T
T/2 t
-1

Fig. 5
Să se determine şi să se reprezinte grafic (Matlab) densitatea spectrală
medie de putere. Care este deosebirea care apare din punct de vedere
spectral între precodarea folosită în cazul 1, respectiv cea din cazul 2. Care
din cele două metode de precodare este mai eficientă?

Problema 11
Să se repete problema 10 pentru impulsul de bază din fig.6

2
TDCR Probleme propuse – set 3

g(t)

1
2T/3 t
T/3 T
-1
Fig. 6
Problema 12
Să se repete problema 10 pentru impulsul de bază din fig.7
g(t)
1
t
T/2 T

Fig. 7
Problema 13
Să se reia problema 10 dacă {an} este un set de variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an∈{0, 1}, vaiid, egal probabile,

Problema 14
Să se reia problema 11 dacă {an} este un set de variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an∈{0, 1}, vaiid, egal probabile,

Problema 15
Să se reia problema 12 dacă {an} este un set de variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an∈{0, 1}, vaiid, egal probabile,

Problema 16
Să se reia problema 10 dacă
1) I n = a n + 2a n −1 + a n −2
2) I n = a n − 2a n−1 + a n− 2

Problema 17
Să se reia problema 11 dacă
1) I n = a n + 2a n −1 + a n −2
2) I n = a n − 2a n−1 + a n− 2

Problema 18
Să se reia problema 12 dacă

3
TDCR Probleme propuse – set 3

1) I n = a n + 2a n −1 + a n −2
2) I n = a n − 2a n−1 + a n− 2

Problema 19
Să se reia problema 13 dacă
1) I n = a n + 2a n −1 + a n −2
2) I n = a n − 2a n−1 + a n− 2

Problema 20
Să se reia problema 14 dacă
1) I n = a n + 2a n −1 + a n −2
2) I n = a n − 2a n−1 + a n− 2

Problema 21
Să se reia problema 15 dacă
1) I n = a n + 2a n −1 + a n −2
2) I n = a n − 2a n−1 + a n− 2

Problema 22
Fie semnalul modulat în cuadratură
{
x(t ) = Re z (t )e jω ct } z (t ) = x (t ) + jx (t )
I Q

x I (t ) = ∑ a n g (t − nT )
n

xQ (t ) = ∑ bn g (t − nT − T )
n

unde impulsul de gază g(t) are expresiile


1) g (t ) = sin
πt 
[σ (t ) − σ (t − 2T )]
 2T 
 πt 
2) g (t ) = sin  [σ (t + T ) − σ (t − T )]
 2T 
iar {an}, {bn} sunt variabile aleatoare, independente, identic distribuite,
an∈{-1, 1}, egal probabile.
a) Să se determine şi să se reprezinte grafic (Matlab) densitatea spectrală
medie de putere a componentei în fază şi în cuadratură cele 2 cazuri.
Comentaţi rezultatele obţinute din punct de vedere al lărgimii de bandă
ocupate.
b) Să se determine expresia densităţii spectrale de putere a semnalului
modulat şi să se reprezinte grafic (Matlab)
c) Care din cele 4 cazuri analizate asigură continuitatea de fază? Justificaţi
răspunsul.

4
TDCR Probleme propuse – set 3

Problema 23
Să se reia problema 22 pentru impulsurile de bază
1) g (t ) = cos
πt 
[σ (t ) − σ (t − 2T )]
 2T 
 πt 
2) g (t ) = cos [σ (t + T ) − σ (t − T )]
 2T 

Problema 24
Să se reia problema 22 dacă
x I (t ) = ∑ I n g (t − nT )
n

xQ (t ) = ∑ Yn g (t − nT − T )
n

unde I n = a n + a n−2 ; Yn = bn + bn −2 iar {an}, {bn} sunt variabile aleatoare,


independente, identic distribuite, an∈{-1, 1} respectiv an∈{0, 1}, egal
probabile.

Problema 25
Să se reia problema 22 dacă
x I (t ) = ∑ I n g (t − nT )
n

xQ (t ) = ∑ Yn g (t − nT − T )
n

unde I n = a n − an −2 ; Yn = bn − bn −2 iar {an}, {bn} sunt variabile aleatoare,


independente, identic distribuite, an∈{-1, 1} respectiv an∈{0, 1} egal
probabile.

Problema 26
Să se reia problema 22 dacă
x I (t ) = ∑ I n g (t − nT )
n

xQ (t ) = ∑ Yn g (t − nT − T )
n

unde I n = a n + a n−2 ; Yn = bn − bn −2 iar {an}, {bn} sunt variabile aleatoare,


independente, identic distribuite, an∈{-1, 1} respectiv an∈{0, 1} egal
probabile.

Problema 27
Să se reia problema 25 dacă I n = a n + 2a n− 2 + a n− 4 ; I n = bn + 2bn − 2 + bn − 4

5
TDCR Probleme propuse – set 3

Problema 28
Să se reia problema 25 dacă I n = an − 2a n−2 + a n−4 ; I n = bn − 2bn −2 + bn−4

Problema 29
Să se reia problema 25 dacă I n = an + 2a n−2 + a n−4 ; I n = bn − 2bn −2 + bn−4

Problema 30
Să se reia problema 26 dacă {an}, {bn} sunt variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an∈{0, 1}, egal probabile

Problema 31
Să se reia problema 27 dacă {an}, {bn} sunt variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an∈{0, 1}, egal probabile

Problema 32
Să se reia problema 28 dacă {an}, {bn} sunt variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an∈{0, 1}, egal probabile
***
Problema 33
Fie transmisia binară în banda de bază ce foloseşte formele de undă
egal probabile reprezentate în figura 23
p1(t) p2(t)
1 1
t t
3T/2 3T/2 T
Fig. 23
Să se determine densitatea spectrală de putere a semnalului obţinut în
folosind metoda Bennet şi să se reprezinte grafic (Matlab!). Cum se
modifică rezultatul dacă semnalele nu mai sunt egal probabile (p1=2/3;
p2=1/3)? Comentaţi rezultatele obţinute.

Problema 34
Să se reia problema precedentă dacă se folosesc impulsurile din
figura 24

6
TDCR Probleme propuse – set 3

p1(t) p2(t)
1 1
T
T/2 t T/2 T t
-1 -1
Fig. 24

Problema 35
Să se reia problema 23 dacă semnalele transmise sunt
 πt 
p1 (t ) = cos [σ (t ) − σ (t − T )];
T 
,
 πt 
p 2 (t ) = sin  [σ (t ) − σ (t − T )]
T 

Problema 36
Să se reia problema 23 dacă semnalele transmise sunt
 πt 
p1 (t ) = cos [σ (t ) − σ (t − T )];
T 
,
 πt 
p 2 (t ) = sin  [σ (t ) − σ (t − T )]
T 

Problema 37
Să se reia problema 23 dacă semnalele transmise sunt
p1 (t ) = t [σ (t ) − σ (t − T )];
p 2 (t ) = [T − t ][σ (t ) − σ (t − T )]

Problema 38
Să se reia problema 23 dacă semnalele transmise sunt
p1 (t ) = t [σ (t ) − σ (t − T )];
p 2 (t ) = [T − t ][σ (t ) − σ (t − T )]

Problema 39
Fie semnalul MIA digital în banda de bază
x(t ) = ∑ a n g (t − nT )
n

unde {an} este un set de variabile aleatoare, independente, identic distribuite,


an∈{-1, 1}, egal probabile, iar
2
t 
−π  
g (t ) = e T 

7
TDCR Probleme propuse – set 3

a) Să se determine şi să se reprezinte grafic densitatea spectrală medie de putere


a semnalului modulat în banda de bază;
b) Să se determine şi să se reprezinte grafic densitatea spectrală medie de putere
10
a semnalului modulat y (t ) = x(t ) cos(ω c t ); ω c = 2πf c ; f c = ;
T
c) Să se determine lărgimea de bandă B99 care conţine 99% din puterea
semnalului trece bandă.
∆ω
d) Să se determine ecartul de frecvenţă ∆f =
între purtătoarea semnalului

util de mai sus şi un canal adiacent y p (t ) = x p (t ) cos(ω c + ∆ω )t unde
x p (t ) = ∑ bn g (t − nT ) {bn} este un set de variabile aleatoare, independente,
n

identic distribuite, bn∈{0, 1}, egal probabile, astfel încât raportul semnal
perturbaţie introdus de canalul adiacent în banda B99 să fie de 20dB.
ω2

1 4πa 2
Indicaţie: Se va verifica faptul că G (ω ) =
a

Problema 40
cos(πt ) t
Să se repete problema 39 dacă g (t ) = 2
sinc 
1 − (2t ) T 
Problema 41
Să se repete problema 39 dacă semnalul util este modulat în
cuadratură
x(t ) = x I (t ) cos(ω c t ) − xQ (t ) sin (ω c t )
x I (t ) = ∑ a 2 n g (t − nT ); x I (t ) = ∑ a 2 n+1 g (t − nT )
n n

Semnalul perturbator este acelaşi ca în problema 39.

8
TDCR Probleme propuse – set3

PROBLEME PROPUSE- SET3


Controlul interferenţei intersimbol. Criteriile lui Nyquist
Transmisiuni codare corelativă.

Problema 1
Fie modelul adoptat pentru transmisia în banda de bază cu repartizarea
filtrării între emiţător şi receptor din figura 1

SURSA EMIŢĂTOR CANAL RECEPTOR UTILIZATOR

S (ω ) C (ω ) U (ω )

n(t )
Fig.1.
unde n(t) este zgomot alb, aditiv, gaussian, cu densitatea spectrală de putere
constantă W (ω ) = 10 −8 W/Hz. Datele transmise sunt binare, antipodale, egal
probabile. Perioada de bit este de 10ms.
Să se determine expresiile modulelor funcţiilor de transfer ale
emiţătorului şi receptorului dacă se impune caracteristica globală a sistemului de
tip cosinus ridicat cu α=1 şi puterea semnalului la intrarea în canal Ps=10µW.
Canalul are funcţia de transfer
 ωT  1
C (ω ) = cos 4  , 0 ≤ ω ≤
 4  T

Problema 2 [Zi2/210]
Fie un sistem de comunicaţie binar care transmite date cu rata de 4800
biţi/s. Canalul are funcţia de transfer
1
C (ω ) =

1+
9600π
şi este afectat de zgomot alb, aditiv, gaussian cu densitatea spectrală medie de
putere W (ω ) = 10 −12 W/Hz. Semnalul recepţionat trebuie să fie de tip cosinus
ridicat, cu factorul de roll-off α=1. Să se determine modulul funcţiilor de
transfer ale emiţătorului şi receptorului pentru a obţine interferenţa intersimbol
nulă şi detecţie optimă la recepţie. Să se determine de asemenea valoarea
raportului A/σ, energia semnalului transmis şi puterea medie a acestuia dacă se
( )
impune o probabilitate de eroare la recepţie de 10-6 ( Q −1 10 −6 = 4,75 ). Se
presupune o repartizare simetrică a caracteristicii între emiţător şi receptor,
constantele fiind alese astfel încât caracteristicile celor două filtre să fie egale cu
unitatea în origine.

1
TDCR Probleme propuse – set3

Problema 3 [Zi1/7.29/253]
Fie o transmisiune binară în banda de bază a cărei caracteristică globală
este de tip cosinus ridicat cu α=1. Canalul este caracterizat de zgomot aditiv cu
densitatea spectrală medie de putere
4 2 1
S n (ω ) = 2
ω3 ω 
1 +  
 ω3 
iar canalul are pătratul modulului funcţiei de transfer
2 1
C (ω ) = 2
ω 
1 +  
 ωc 
Să se determine şi să se reprezinte grafic (Matlab) modulele funcţiilor de
transfer ale filtrelor de la emisie şi recepţie pentru următoarele cazuri:
1 1 1
a) f 3 = f c = b) 2 f 3 = f c = c) f 3 = 2 f c =
2T T T
Constantele se aleg astfel încât funcţia de transfer a receptorului să aibă
modulul egal cu unitatea în origine.

Problema 4 să se reia problema 2 pentru


1 1 1
d) f 3 = f c = e) f 3 = 2 f c = f) 2 f3 = fc =
T 2T 2T

Problema 5 [Pro/9.2/577]
Fie o caracteristică de tip cosinus ridicat
a) demonstraţi că funcţia pondere asociată este dată
 απt 
cos 
 πt   T 
q(t ) = sinc 
T  4α 2t 2
1−
T2
)
b) pentru α=1 determinaţi transformata Hilbert q (t ) a lui q(t);
)
c) funcţia q (t ) are proprietăţile necesare pentru a putea fi folosită în
transmisiunile de date? Justificaţi
d) determinaţi anvelopa semnalului BLU-S generat de q(t).

Problema 6 [Pro/9.4/577]
Fie un sistem de comunicaţii care foloseşte impulsul gaussian de forma

2
TDCR Probleme propuse – set3

q(t ) = exp( −πa 2t 2 )


Pentru a reduce nivelul interferenţei intersimbol la o valoare cât mai mică se
impune ca q(T)=0,01, unde T este durata de simbol. Lărgimea de bandă a
Q(2πW )
impulsului q(T) se defineşte din condiţia = 0.01 , unde Q(ω) este
Q(0 )
transforma Fourier a lui q(t). Să se determine valoarea lui W şi să se compare cu
cea a unei caracteristici de tip cosinus ridicat cu factorul de roll-off de 100%.
Indicaţie: Se va demonstra că
   t  2  
[ ]
F exp π     = τ exp π ( fτ )
2

   τ   

Problema 67 [Pro/9.5/577]
Fie semnalul de bandă limitată, cu lărgimea de bandă W
  n 
sin 2πW  t − 

  2W 
x(t ) = ∑ xn
 n 
n = −∞
2πW  t − 
 2W 
a) Să se determine şi spectrul lui x(t), X(ω), şi să se deseneze modulul
acestuia dacă
x0 = 2; x1 = 1; x2 = −1; xn = 0, (∀) n ≠ 0,1,2
x−1 = −1; x0 = 2; x1 = −1; xn = 0, (∀) n ≠ −1,0,1
a) Să se deseneze forma lui x(t) în ambele cazuri;
b) Dacă impulsul purtător ar fi folosit pentru o transmisie binară,
antipodală, cu simboluri egal probabile, să se determine numărul de
nivele logice recepţionate şi probabilităţile de apariţie ale acestora.
(se presupune că eşantionarea se face la multiplii întregi ai fiecărui
interval de bit).

Problema 8 [Pro/9.6/578]
Un canal trece bandă, cu lărgimea de bandă de 4kHz este utilizat
pentru a transmite date cu rata de 9600 biţi /s. Zgomotul asociat canalului
este alb, aditiv, gaussian, de medie nulă cu densitatea spectrală medie de
putere de 10-10W/Hz. Să se proiecteze un sistem de modulaţie M-QAM (să
se determine numărul de nivele M) şi să se determine puterea medie a
semnalului emis pentru a obţine o probabilitate de eroare de 10-6. Pentru
modulaţie se foloseşte un impuls de bază de tip cosinus ridicat, cu factorul
de roll-off de cel puţin 50%. Caracteristica globală este dictată în întregime

3
TDCR Probleme propuse – set3

de emiţător, la recepţie având un filtru trece bandă ideal cu frecvenţele de


tăiere alese astfel încât caracteristica globală să nu fie afectată de acesta.
Să se reia problema dacă avem o distribuţie egală a caracteristicii
globale între emiţător şi receptor.

Problema 9 [Pro/9.8/578]
Un canal telefonic are domeniul de frecvenţe alocat între 600-3000
Hz. Să se proiecteze un sistem de modulaţie QPSK cu impuls de bază de
tip cosinus ridicat care să opereze la rata de 2400 biţi/s şi la frecvenţa
purtătoare 1800 Hz (să se determine valoarea lui α). Dacă zgomotul asociat
canalului este alb, aditiv, gaussian, cu densitatea spectrală medie de putere
de 10-8W/Hz, să se determine puterea semnalului dacă se impune o
probabilitate de eroare de 10-5. Caracteristica globală este dictată în
întregime de emiţător, la recepţie având un filtru trece bandă ideal cu
frecvenţele de tăiere alese astfel încât caracteristica globală să nu fie
afectată de acesta.

Problema 10. Să se reia problema 9 dacă domeniul de frecvenţe alocat


este 1000 – 1600 kHz, frecventa purtatoare este de 800 kHz iar rata de bit
este de 4500 biţi pe secundă.

Problema 11 [Pro/9.9/578]
Un canal telefonic vocal are domeniul de frecvenţe alocat între 300 şi
3300 Hz.
a) Dacă se doreşte o rată de transmisie de 2400 simboluri/s, să se
proiecteze un sistem de modulaţie M-QAM cu impuls de bază de tip
cosinus ridicat (să se determine M, frecvenţa purtătoare şi α) astfel încât să
fie folosit întregul domeniul de frecvenţă alocat.

Problema 12. Să se repete problema precedentă dacă se doreşte o rata de


bit de 9600 biţi/s.

Problema 13
Fie un sistem de transmise în banda de bază pentru care modulul
funcţiilor de transfer ale filtrelor de formare ale emiţătorului şi receptorului
sunt reprezentate pentru frecvenţe pozitive în figura 11,

4
TDCR Probleme propuse – set3

|S( ω)| |C( ω)|

1 1

1/2 1/2

f(kHz)
10 20 30 10 20 f(kHz)
Fig. 11
iar
S (− ω ) = S * (ω ); C (− ω ) = C * (ω )
a) Să se determine funcţiile pondere ale emiţătorului, canalului şi
ansamblului emiţător canal
b) Să se determine frecvenţele la care se obţine interferenţă intersimbol
nulă la ieşirea din filtrul de formare al emiţătorului.
c) Să se determine frecvenţele la care se obţine interferenţă intersimbol
nulă la ieşirea din canal.
d) Dacă filtrul de formare al canalului este echivalent cu un filtru trece
jos ideal cu frecvenţa de tăiere de 20kHz, să se determine frecvenţele
la care se obţine interferenţă intersimbol nulă la ieşirea din canal.

Problema 14
Fie un sistem de transmise în banda de bază pentru care modulul
funcţiilor de transfer ale filtrelor de formare ale emiţătorului şi receptorului
sunt reprezentate pentru frecvenţe pozitive în figura 12,
|S(ω)| |C( ω)|

1 1

1/2 1/2

f(Hz) f(Hz)
100 200 300 400 100 200 300
Fig. 12
iar
S (− ω ) = S * (ω ); C (− ω ) = C * (ω )
a) Să se determine funcţiile pondere ale emiţătorului, canalului şi
ansamblului emiţător canal
b) Să se determine frecvenţele la care se obţine interferenţă intersimbol
nulă la ieşirea din filtrul de formare al emiţătorului.
c) Să se determine frecvenţele la care se obţine interferenţă intersimbol
nulă la ieşirea din canal.

5
TDCR Probleme propuse – set3

a) Dacă filtrul de formare al emiţătorului este echivalent cu un filtru


trece jos ideal cu frecvenţa de tăiere de 200Hz, să se determine
frecvenţele la care se obţine interferenţă intersimbol nulă la ieşirea
din canal.

Problema 15
Fie sistemele cu codare corelativă ce folosesc impulsuri purtătoare de
tip cosinus ridicat cu α=1, cu polinoamele de codare H (D ) = (1 + D )2
a) Să se determine şi să se reprezinte grafic (Matlab) funcţia de transfer
globală a sistemului format din emiţător şi canal. Canalul are funcţia
de transfer a unui filtru trece jos ideal cu frecvenţa de tăiere 2ωN.
b) Să se determine toate nivelurile posibile ale semnalului codat, şi
probabilităţile de apariţia ale acestora .
c) Să se determine şi să se reprezinte grafic densitatea spectrală medie
de putere a semnalului codat. Simbolurile emise de sursă sunt
a n ∈ {− 1,1} egal probabile.
d) Să se reia punctul precedent dacă an ∈ {0,1}.

Problema 16. Să se reia problema 15 dacă se foloseşte polinomul de


codare cu H (D ) = (1 − D )2

Problema 17. Să se reia problema 15 dacă se foloseşte polinomul de


codare cu H (D ) = (1 + D )3

Problema 18. Să se reia problema 15 dacă se foloseşte polinomul de


codare cu H (D ) = (1 − D )3

Problema 19
Fie sistemele cu codare corelativă ce folosesc impulsuri purtătoare de
bandă neminimă, p(t ) ⇔ P(ω ) , unde P(ω ) este reprezentat în figura 19.
P(ω)

ω
ωN/2 ωN 3ωN/2
Fig.19

6
TDCR Probleme propuse – set3

Polinomul de codare folosit este H (D ) = 1 + D 3 Să se determine şi să se


reprezinte grafic funcţia de transfer globală a sistemului format din
emiţător şi canal. Canalul are funcţia de transfer a unui filtru trece jos ideal
cu frecvenţa de tăiere 2ωN.
a) Să se determine toate nivelurile posibile ale semnalului codat, şi
probabilităţile de apariţia ale acestora .
b) Să se determine şi să se reprezinte grafic pentru fiecare din cele 4
cazuri în parte densitatea spectrală medie de putere a semnalului
codat. Simbolurile emise de sursă sunt an ∈ {− 1,1} egal probabile.
Care din cele patru scheme este cea mai favorabilă din punct de
vedere al lărgimii de bandă ocupate?
c) Să se reia punctul precedent dacă an ∈ {0,1}.

Problema 20 Se reia problema 19 cu polinomul de codare H (D ) = 1 − D 3

Problema 21 Se reia problema 19 cu polinomul de codare


H (D ) = 1 + 2 D + 2 D 2 + D 3

Problema 22 Se reia problema 19 cu polinomul de codare


H (D ) = 1 − 2 D + 2 D 2 − D 3

Problema 23 Se reia problema 19 cu polinomul de codare H (D ) = 1 − D 3

Problema 24
Fie sistemele cu codare corelativă cu polinoamele de codare date în
problema 12. Sursa emite simboluri binare, antipodale, egal probabile.
Schema de codare este reprezentată în figura 14.

SURSA PRECODARE TRANSLAŢIE CODARE


NIVEL CORELATIVĂ
{ck } {pk } {ak } {bk }
Fig. 14
a) Pentru toate cele 4 polinoame să se implementeze filtrele digitale
care realizează precodarea, respectiv codarea corelativă.
b) Să se determine pentru fiecare caz regula de decizie la recepţie.
c) Dacă secvenţa generată de sursă este ck={-1; -1; 1; -1; 1; 1; -1; -1; 1;
1} să se determine valorile eşantioanelor pk, ak şi bk, precum şi

7
TDCR Probleme propuse – set3

secvenţa rezultată în urma deciziei, presupunând că biţii 2, 5 şi 7 (de


la stânga la dreapta) sunt recepţionaţi eronat .

Problema 25
Fie sistemele cu codare corelativă cu polinoamele de codare date în
1
problema 13. Sursa emite simboluri ck ∈ {− 3; − 1; 1; 3}; p(ck ) = . Schema
4
de codare este reprezentată în figura 15.

SURSA PRECODARE CODARE


CORELATIVĂ

{ck } {p k } {bk }
Fig. 15
d) Pentru toate cele 4 polinoame să se implementeze filtrele digitale
care realizează precodarea, respectiv codarea corelativă.
e) Să se determine pentru fiecare caz regula de decizie la recepţie.
f) Dacă sursa emite simboluri binare, antipodale, egal probabile,
secvenţa generată de sursă fiind ck={-3; -1; 3; -1; 1; 3; -3; -3; -1; 1}
să se determine valorile eşantioanelor pk, şi bk, precum şi secvenţa
rezultată în urma deciziei, presupunând că biţii 2, 5 şi 7 (de la stânga
la dreapta) sunt recepţionaţi eronat .

Problema 26
Un canal cu lărgimea de bandă de 4KHz se utilizează pentru o
transmisiune M-QAM cu codare corelativă de bandă minimă cu polinomul
de codare H (D ) = 1 + D , cu rata de 38400 biţi/s şi precodare pentru
combaterea erorilor. Dacă zgomotul asociat canalului este alb, aditiv,
gaussian, cu densitatea spectrală medie de putere de 10-10W/Hz, să se
determine numărul minim de niveluri ale modulaţiei M-QAM necesar
pentru a putea obţine o probabilitate de eroare de maxim 10-6 cu o putere
medie minimă. Care este valoarea puterii medii respective?

Problema 27 Să se reia problema precedentă dacă se foloseşte soluţia de


bandă neminimă, cu excesul de bandă de 50%.

Problema 28
Să se reia problema precedentă dacă lărgimea de bandă impusă este
de 5kHz, polinomul de codare este H (D ) = 1 + D 3 şi probabilitatea de
eroare impusă este de 10-5.

8
TDCR Probleme propuse – set3

Problema 29 (Ma2/10)
Fie o secvenţă {an} de v.a.i.i.d. ce sunt transmise folosind MIA
digital în banda de bază cu impulsul de bază
 T
g (t ) = σ (t ) − 2σ  t −  + σ (t − T )
 2
semnalul transmis fiind
x(t ) = ∑ an g (t − nT )
n
a) Să se determine densitatea spectrală medie de putere pentru semnalul
x(t).
1
b) Dacă se doreşte introducerea unui nul spectral la frecvenţa f1 = se
T
poate utiliza codarea corelativă generând secvenţa bn = an + kan−1 şi
transmiţând secvenţa {an} folosind acelaşi impuls purtător. Să se
determine valoarea constantei k şi densitatea spectrală medie de
putere rezultată.

problema 30
Să se repete problema precedentă dacă impulsul de baza este
 T  3T 
g (t ) = σ (t ) − 2σ  t −  + 2σ  t −  − σ (t − T )
 4  4 
şi se doreşte introducerea unor nuluri spectrale la multiplii frecvenţei
1
f2 = .
4T