Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie

şi Ingineria Mediului
Matematici Superioare, Semestrul I,
Lector dr. Lucian MATICIUC

SEMINARUL 3.

iuc
Cap. II Serii de numere reale

1. Sa se calculeze suma seriilor:

P∞ 1 P∞ 1
a) , b) 2
,
n=1 (3n − 2) (3n + 1) n=1 16n − 8n − 3
∞ √
P √ √

c) n+2−2 n+1+ n

c
n=1
Rezolvare:

∞
P
n=1
şi
ati
Aplicăm Definiţia: Se numeşte serie de numere reale o sumă infinită de numere u1 + u2 + u3 +
· · · + un + · · · . Vom nota aceasta prin
∞
P
un . Numărul un se numeşte termenul general al seriei
n=1

un . Şirul (Sn )n dat de Sn = u1 + u2 + u3 + · · · + un se numeşte şirul sumelor parţiale.

∞
M
P
Definiţia: Seria un spunem că este convergentă dacă şirul (Sn )n al sumelor parţiale este con-
n=1
∞
P
vergent. Dacă Sn → S atunci S se numeşte suma seriei şi se va scrie un = S. Dacă şirul (Sn )
n=1
∞
P
este divergent atunci seria un este divergentă.
n=1

∞
P
a) Vom calcula şirul sumelor parţiale (Sn )n asociat seriei un unde
n

n=1
1
un = .
(3n − 2) (3n + 1)
cia

1 1 1
Sn = u1 + u2 + u3 + · · · + un−1 + un = 1·4 + 4·7 + 7·10
1 1
+··· + (3n−5)(3n−2) + (3n−2)(3n+1)

Pentru a calcula această sumă vom rescrie fiecare termen un ca o diferenţă de 2 fracţii (adică
vom descompune fracţia un ı̂n fracţii simple).
1 a b
un = = −
Lu

(3n − 2) (3n + 1) 3n − 2 3n + 1
unde a, b trebuie determinaţi. Vom avea a = 1/3, b = 1/3 deci
 
1 1 1 1
un = = −
(3n − 2) (3n + 1) 3 3n − 2 3n + 1
Obţinem
Sn = u1 + u2 + u3 + · · · + un−1 + un = 13 11 − 14 + 13 14 − 71



   
+ 13 71 − 10
1
+ · · · + 31 3n−5
1 1
+ 13 3n−2
1 1


− 3n−2 − 3n+1 =
 
= (sumă telescopică) = 13 1 − 3n+11
→ 31 (1 − 0) = 13 , n → ∞

1
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci seria este convergentă şi are suma

∞
X 1
un =
n=1
3
√
1 2 8 + 256
b) Avem un = 2
iar 16n −8n−3 = 0 are rădăcinile (∆ = 256) n1 = =
√ 16n − 8n − 3 32

iuc
3 8 − 256 1
, n2 = = − . Deci
4 32 4
1 1
un = 16n2 −8n−3 = 16(n−3/4)(n+1/4)
 
1 1 1 1
= (4n−3)(4n+1) = 4 4n−3 − 4n+1

Obţinem
1 1 1
Sn = u1 + u2 + · · · + un = 1·5 + 5·9 + 9·13 + ···

c
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1




+ (4n−3)(4n+1) = 4 1 − 5 + 4 5 − 9 + 4 9 − 13


ati
+ · · · + 14 4n−7
1 1
− 4n−3




+ 14 4n−3

= (sumă telescopică) = 41 1 − 4n+1

Deci seria este convergentă şi are suma
1

1
− 4n+1

1

=

→ 41 (1 − 0) .

∞
1
M
X
un =
n=1
4
√ √ √
c) un = n + 2 − 2 n + 1 + n. Deci
√ √ √
√ √ √

Sn = u1 + u2 + · · · + un = 3−2 2+ 1 + 4−2 3+ 2
√ √ √
√ √ √

+ 5 − 2 4 + 3 + ··· + n+1−2 n+ n−1
√ √ √
√ √ √
n

+ n + 2 − 2 n + 1 + n = −2 2 + 1 + 2 + n + 1
√ √ √ √ √
+ n+2−2 n+1=1− 2+ n+2− n+1=
√ √
cia

(n + 2) − (n + 1)
=1− 2+ √ √ =1− 2
n+2+ n+1
1 √
+√ √ → 1 − 2 + 0, n → ∞
n+2+ n+1
Deci seria este convergentă şi are suma
∞
√
Lu

X
un = 1 − 2
n=1

Observaţie: Am folosit următoarele:

Dacă avem ecuaţia
ax2 + bx + c = 0
cu rădăcinile x1 , x2 atunci are loc descompunerea

ax2 + bx + c = a (x − x1 ) (x − x2 )

2
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

2. Să se stabilească natura seriilor verificând dacă este ı̂ndeplinită condiţia necesară de convergenţă:
∞ nn+1/n ∞ √

n4 + 3n2 + 1 − n2 ,
P P
a) n , b)
n=1 (n + 1/n) n=1
P∞ 1 ∞ ln (n!)
P
c) √ , d)
n=1
n
n+1 n=1 n
Rezolvare:

iuc
Aplicăm Proprietatea: Dacă termenul general al seriei nu tinde la 0 atunci seria este divergentă.
a) Vom arăta deci că termenul general un nu tinde la 0. În cazul nostru
nn+1/n nn n1/n nn n1/n
un = (n+1/n)n = (n(1+1/n2 ))n = nn (1+1/n2 )n =
1/n
√
n n
n
= (1+1/n2 )n = (1+1/n2 )n

Iar acum avem o limită importantă

√

c
n
n → 1, n → ∞

n
şi pentru 1 + 1/n2 folosim limita fundamentală cu e (avem nedeterminarea 1∞ ). Deci

Avem

n h
1 + 1/n2 = 1 + 1/n2ati
n2 i1/n

un =
√
n
lim 1/n
→ en7→∞

n
(1 + 1/n2 )
= e0 = 1

n → 1 6= 0

∞
M
P
deci seria un este divergentă.
n=1
b)
√ (n4 +3n2 +1)−n4
un = n4 + 3n2 + 1 − n2 = √n4 +3n2 +1+n2

3n2 +1 n2 (3+1/n2 )
= √ = √ 
n4 +3n2 +1+n2 n2 1+3/n2 +1/n4 +1
n

3+1/n2
=√ → √ 3+0 = 3
6= 0
1+3/n2 +1/n4 +1 1+0+0+1 2
∞
P
deci seria un este divergentă.
cia

n=1
1 √
c) un = √
n
Pentru a calcula limita pentru n n + 1 aplic criteriul raportului al lui
n+1
Cauchy-D’Alembert pentru şiruri:
√
n √ an+1 n+2
lim n + 1 = lim n a
n = lim = lim =1
n7→∞ n7→∞ n7→∞ an n7→∞ n + 1

Avem
Lu

1 1
un = √ → = 1 6= 0
n
n+1 1
∞
P
deci seria un este divergentă.
n=1
ln (n!)
d) un = Pentru calculul limitei aplic Lema lui Stolz:
n
ln(n!) an an+1 −an
lim = lim = lim =
n7→∞ n n7→∞ bn n7→∞ bn+1 −bn
ln(n+1)!−ln n! ln[n!(n+1)]−ln n!
= lim (n+1)−1 = lim 1 =
n7→∞ n7→∞

= lim (ln n! + ln (n + 1) − ln n!) = lim ln (n + 1) = ln (∞) = ∞

n7→∞ n7→∞

3
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

∞
P
deci seria un este divergentă.
n=1
Observaţie: Am folosit limitele
√
lim n
n = 1,
n7→∞
1/xn
lim (1 + xn ) = e, unde xn → 0
n7→∞

iuc
3. Folosind criteriul lui Leibniz, să se studieze convergenţa seriilor:
∞ (−1)n ln n ∞ x
n+1
tg √ , x ∈ R∗ fixat.
P P
a) , b) (−1)
n=2 n n=1 n n
Rezolvare:
∞

c
P n
Aplicăm Teorema: Fie seria (−1) an a.ı̂. (an ) este şir descrescător la 0. Atunci seria alternată
n=1
∞
n
P
n=1
(−1) an este convergentă.

a) Avem
∞ (−1)n ln n
P
n=2

b), avem că şirul

n

ln n
n n

=
P∞

n=2
(−1)
ati
n ln n
n
descreşte şi lim
=

n7→∞ n
∞
P
n=2
ln n
n
(−1) an unde an =
ln n
n
= 0 deci seria alternată
P
. Din exerciţiul 4.,
∞ (−1)n ln n

n=2 n
este
convergentă.
M
∞ x ∞ x
P n+1 P n+1
b) Avem (−1) tg √ = (−1) an unde an = tg √ .
n=1 n n n=1 n n
Funcţia tangentă este o funcţie crescătoare deci
x x
an = tg √ > tg √ = an+1
n n (n + 1) n + 1
n

x x ∞ x
P n+1
adică (an ) descreşte şi lim tg √ = tg = tg0 = 0. deci seria alternată (−1) tg √
n7→∞ n n ∞ n=1 n n
este convergentă. 
cia

4. Folosind criteriul I de comparaţie, să se studieze natura seriilor:

P∞ 1 ∞
P 1
a) √ , b) √ .
n=1 10 n − 7
3 3
n=1 n +n
Rezolvare:
∞
P ∞
P
Aplicăm Criteriul I de comparaţie: Fie seriile un , vn a.ı̂. un , vn > 0. Presupunem că
n=1 n=1
Lu

un ≤ vn , ∀n ≥ N . Avem
∞
P ∞
P
a) dacă seria vn este convergentă atunci şi seria un este convergentă.
n=1 n=1
P∞ ∞
P
b) dacă seria un este divergentă atunci şi seria vn este divergentă.
n=1 n=1
1
a) Notăm un = √ . Avem imediat
3
n +n
√ √
n3 + n > n3 ⇔ n3 + n > n3
1 1
⇔ un = √ <√
n3 + n n3

4
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

1 1 P∞ 1
Să notăm cu vn = √ = 3/2 . Ştim că seria 3/2
este convergentă deoarece este seria
n 3 n n=1 n
∞
P 1
armonică generalizată cu p = 3/2 > 1. Deci şi seria √ este convergentă.
3
n +n
n=1
1
b) Notăm un = √ . Avem imediat
10 n − 7
3

√ √ 1 1

iuc
10 3 n − 7 < 10 3 n ⇔ un = √ > √
10 3 n − 7 10 3 n
1 1 P∞ 1
Să notăm cu vn = √ = . Ştim că seria este divergentă deoarece este
10 n3
10n1/3 n=1 n 1/3
P∞ 1 1 P ∞ 1
seria armonică generalizată cu p = 1/3 ≤ 1. Avem că seria 1/3
= 1/3
este
n=1 10n 10 n=1 n
P∞ 1
divergentă deci şi seria √ .
10 3
n−7

c
n=1
Observaţie: Am folosit seria armonică generalizată

X∞

n=1
1
npati
=
(
convergentă , dacă p > 1
divergentă , dacă p ≤ 1

5. Folosind criteriul II de comparaţie, să se studieze natura seriilor:

∞ 1 ∞ 1
M
P P
a) , b) √ .
n=1 20n + 1 n=1 n2 + 7n
Rezolvare:
P∞ P∞
Aplicăm Criteriul II de comparaţie: Fie seriile un , vn a.ı̂. un , vn > 0. Presupunem ca
n=1 n=1
un+1 vn+1
≤ , ∀n ≥ N . Avem
un vn
∞ ∞
n

P P
a) daca seria vn este convergentă atunci şi seria un este convergentă.
n=1 n=1
P∞ ∞
P
b) daca seria un este divergentă atunci şi seria vn este divergentă.
cia

n=1 n=1
Vom compara seriile din exemplele noastre cu seria armonică generalizată
1 1
a) Notăm un = şi luăm vn = . Atunci avem
n 20n + 1
1
un+1 n
= n+1 =
un 1 n+1
Lu

n
şi
1
vn+1 20 (n + 1) + 1 20n + 1
= =
vn 1 20n + 21
20n + 1
Avem
un+1 vn+1 n 20n+1
≤ ⇔ n+1 ≤ 20n+21 ⇔
un vn
⇔ n (20n + 21) ≤ (20n + 1) (n + 1) ⇔
⇔ 20n2 + 21n ≤ 20n2 + 21n + 1 ⇔ 0 ≤ 1 (Adevărat)

5
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

un+1 vn+1 P∞ P∞ 1
Deci ≤ şi ştim că seria un = este divergentă (seria armonică cu p = 1)
un vn n=1 n=1 n
∞
P P∞ 1
de unde rezultă că vn = este divergentă.
n=1 n=1 20n + 1
1 1
b) Notăm un = şi luăm vn = √ . Atunci avem
n 2
n + 7n
1

iuc
un+1 n + 1 = n
=
un 1 n+1
n
şi
1
√
q
2
vn+1 (n + 1) + 7 (n + 1) n2 + 7n
= =q

c
vn 1 2
√ (n + 1) + 7 (n + 1)
2
n + 7n
Avem
un+1

⇔
un

⇔ n2
≤
vn+1

n2


vn

(n+1)2
⇔

≤
2
ati
n
n+1

n2 +7n
⇔
≤√

(n+1)2 +7(n+1)


√
n2 +7n
(n+1)2 +7(n+1)

2
(n + 1) + 7 (n + 1) ≤ n2 + 7n (n + 1) ⇔
⇔
M




⇔ n2 n2 + 2n + 1 + 7n + 7 ≤ n2 + 7n n2 + 2n + 1 ⇔
⇔ n4 + 9n3 + 7n2 ≤ n4 + 2n3 + n2 + 7n3 + 14n2 + 7n ⇔
⇔ 7n2 ≤ 15n2 + 7n ⇔ 0 ≤ 8n2 + 7n (Adevărat)
un+1 vn+1 P∞ P∞ 1
Deci ≤ şi ştim că seria un = este divergentă (seria armonică cu p = 1)
un vn n=1 n=1 n
∞ ∞ 1
n

P P
de unde rezultă că vn = √ este divergentă.
2
n + 7n
n=1 n=1
cia

6. Folosind criteriul III de comparaţie, să se studieze natura seriilor:

∞ ∞ nn
√ ∞
P 2 −n
P P 1
a) n e , b) , c) √ √
n=1 n=1 ln n n=1 nnn
Rezolvare:
P∞ P∞
Aplicăm Criteriul III de comparaţie: Fie seriile un , vn a.ı̂. un , vn > 0. Presupunem că
n=1 n=1
un
Lu

∃ lim = λ. Atunci
n7→∞ vn
P∞ ∞
P
a) dacă λ ∈ (0, ∞) atunci un ∼ vn (seriile au aceeaşi natură).
n=1 n=1
∞
P ∞
P
b) dacă λ = 0 atunci b1 ) dacă vn (C) ⇒ un (C)
n=1 n=1
∞
P ∞
P
b2 ) dacă un (D) ⇒ vn (D)
n=1 n=1

6
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

1
a) Notăm un = n2 e−n şi luăm vn = . Atunci avem
np
un n2 e−n
= = np+2 e−n
vn 1/np
np+2
= → 0 , n → ∞, ∀ (p + 2) > 0
en

iuc
P∞ 1 P∞ 1
Acum aleg p > 1, de exemplu p = 2, a.ı̂. seria p
= 2
este convergentă.
n=1 n n=1 n
un ∞
n2 e−n este convergentă.
P
Avem şi lim = 0 = λ deci şi seria
n7→∞ vn n=1
√
n
n 1
b) Notăm un = şi luăm vn = . Atunci avem
ln n ln n

c
√
n
n
un √
= ln n = n n → 1 , n → ∞

Deci
∞
P
n=1
un ∼
∞
P
n=1
vn

vn iar seria
P∞
√
n
n
P∞

n=1
1
ati
ln n

1
ln n
este divergentă (vezi Criteriul condensării, semina-

rul 4.) adică şi seria este divergentă.

n=1 ln n
M
1 1
c) Notăm un = √ √ şi luăm vn = √ . Atunci avem
n nn
n
1
√ √
un nnn 1
= = √ →1, n→∞
vn 1 n
n
√
n
n

∞
P ∞
P P∞ 1
Deci un ∼ vn iar seria √ este divergentă (este seria armonică cu p = 1/2 < 1)
n=1 n=1 n=1 n
cia

∞
P 1
adică şi seria √ √ este divergentă.
n=1 nnn
Observaţie: Am folosit
en
lim = ∞ , pentru orice p > 0
n7→∞ np
Lu

7. Folosind criteriul lui Dirichlet, să se determine natura seriilor:

∞ sin nx
P P∞ cos nx
a) , x 6= kπ, k ∈ Z b) √ , x 6= kπ, k ∈ Z
n=1 n n=1 n
P∞ cos n
c)
n=1 n
Rezolvare:
∞
P
Aplicăm Criteriul lui Dirichlet: Dacă an este o serie care are şirul sumelor parţiale mărginit,
n=1
∞
P
şi dacă (bn ) este un şir descrescător convergent la 0 atunci seria an bn este convergentă.
n=1

7
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

P∞ sin nx P∞ 1 P∞ 1
a) Avem = sin nx · = an bn unde an = sin nx, bn = . Evident bn =
n=1 n n=1 n n=1 n
1 1
> = bn+1 adica (bn )n şir descrescător şi lim bn = 0. Pe de altă parte avem că
n n+1 n7→∞
∞
P
an are şirul sumelor parţiale asociat ei dat de
n=1

Sn = sin x + sin 2x + sin 3x + · · · + sin nx

iuc
Aceasta suma o vom calcula astfel:
x x x x
Sn sin = sin x sin + sin 2x sin + · · · + sin nx sin =
2 2 2 2
1h  x  x  x  x
= cos x − − cos x + + cos 2x − − cos 2x + +
2 2 2 2 2
 x   x i
+ · · · + cos nx − − cos nx + =

c
2 2

1 x 3x 3x 5x
= cos − cos + cos − cos + ···+

Deci
2

+ cos
2
(2n − 1) x
2
2

− cos
ati
x
2
2
(2n + 1) x

=
2
1
2

(2n + 1) x

x
cos − cos
2
(2n + 1) x
2


cos − cos x
2 2
M
Sn = x , ∀ 6= kπ , k ∈ Z
2 sin 2
2
Avem  
 cos x −cos (2n+1)x  |cos x2 |+|cos (2n+1)x |
|Sn | =  2 2 sin x 2  ≤ 2|sin x
2
2 2|

|cos x2 |+|cos (2n+1)x |

≤ 2|sin x
2
≤ 2 1+1 = sin1 x , ∀n ∈ N
2| |sin x2 | | 2|
n

1
deci (Sn )n mărginit (deoarece marginea   nu depinde de n ∈ N).
cia

sin x  2
∞
P 1
Obţinem din criteriului lui Dirichlet că este convergentă.
sin nx
n=1 n
P∞ cos nx P∞ 1 P∞ 1
b) √ = cos nx √ = an bn unde an = cos nx, bn = √ . În mod analog ca
n=1 n n=1 n n=1 n
x
mai sus (ı̂nmulţind Sn = cos x + cos 2x + · · · + cos nx cu sin ) obţinem că
Lu

2
(2n + 1) x x
sin − sin
Sn = 2 2 , ∀ x 6= kπ , k ∈ Z
x 2
2 sin
2
de unde obţinem că
1+1 1
|Sn | ≤  x = 
   , ∀n ∈ N
2 sin 2
 sin x2 
adică şirul (Sn ) este mărginit.
ln n
Pe de altă parte mai trebuie studiată monotonia şirului bn = √ .
n

8
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

Să notăm cu 0 √ √ 0
ln x 0 (ln x) x − ln x ( x)
f (x) = √ ⇒ f (x) = √ 2 =
x ( x)
1√ 1
x − ln x √
x 2 x 2 − ln x
= = √
x 2x x
Dar pentru x suficient de mare, mai precis pentru x > e2 avem ln x > lne2 =2 deci

iuc
0 2 − ln x
ln n
f (x) = √ < 0 ⇒ f descrescătoare pe domeniul e2 , ∞ deci şirul √ este
x x n n
descrescător.
Avem şi limita
ln n ln n
√ = 1/2 → 0 , n → ∞
n n
∞ ln x

c
P
deci (bn ) este descrescător la 0. Atunci din criteriului lui Dirichlet avem că seria cos nx √
n=1 n
este convergentă.
c) Temă.
Observaţie: Am folosit următoarele ati
sin α sin β = cos(α−β)−cos(α+β)
2
sin(α+β)+sin(α−β)
,
sin α cos β = 2 ,
M
ln n
lim = 0, pentru orice p > 0
n7→∞ np

8. Folosind criteriul lui Abel, să se studieze convergenţa seriilor:

∞ cos n
√
∞ (−1)n n n
P n+1 P
a) ln , b) .
n

n=1 n n n=2 ln n
Rezolvare:
∞
P
Aplicăm Criteriul lui Abel: Dacă an este o serie convergentă, şi dacă (bn ) este un şir monoton
cia

n=1
∞
P
şi mărginit atunci seria an bn este convergentă.
n=1
∞ cos n
P n+1 P∞ cos n n+1
a) Avem ln = an bn unde an = , bn = ln .
n=1 n n n=1 n n
P∞ cos n
Avem că este convergentă conform criteriului lui Dirichlet (vezi exerciţiul 3, c)).
Lu

n=1 n
Pe de altă parte, deoarece funcţia ln x este crescătoare,
 
n+1 1
bn = ln = ln 1 +
n n
 
1 n+2
> ln 1 + = ln = bn+1
n+1 n+1

deci (bn ) este şir descrescător şi lim bn = ln (1 + 0) = ln 1 = 0 deci, din convergenţă, avem
n7→∞
P∞ cos n n+1
că şirul este şi mărginit. Suntem atunci ı̂n condiţiile Criteriului lui Abel deci ln
n=1 n n
este convergentă.

9
Capitolul II: Serii de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

√
∞ (−1)n n n ∞ n
P P (−1) √
b) = an bn unde an = , bn = n n.
n=2 ln n n=2 ln n
∞ (−1)n
P
Seria este convergentă conform criteriului lui Leibniz (vezi exerciţiul 5).
n=2 ln n
ln n
√ √
ln n n
Pe de altă parte avem că bn = n = e
n
= e n . Iar funcţia

iuc
0 0
ln x 0 (ln x) x − ln x x
f (x) = ⇒ f (x) = =
x x2
1
x − ln x · 1 1 − ln x
= x =
x2 x2
0 1 − ln x
Dar pentru x > e avem ln x > ln e = 1 deci f (x) = < 0 ⇒ f descrescătoare pe
x2

c
 
ln n
domeniul (e, ∞) deci şirul este descrescător, iar funcţia ex este crescătoare, deci
n n
ln x

√
n7→∞
√
ati lim
 ln n 
e x este o funcţie descrescătoare adică şirul e n
ln n
n
descreşte.

Deci ( n n) descreşte şi lim n n = en7→∞ n = e0 = 1 (vezi limita de la sfârşitul exerciţiului

P
√
∞ (−1)n n n
3.) adică e şi mărginit. Din Criteriului lui Abel obţinem că este convergentă.
ln n
M
n=1
n
cia
Lu

10