Mișcarea accelerată.

Legile lui Newton

Obiectiv
Verificarea legilor de mișcare. Verificarea legilor lui Newton.

Materiale utilizate
Ansamblu Phywe(Figura 1) compus din: șină orizontală(1), suflantă(2)+ tub de presiune(3), planor(4),
furca de oprire(5), sistem de start(6), greutăți marcate(7), bariere IR(8), cronometru(9)

Noțiuni teoretice
Se vor verifica legile de mișcare accelerată. În acest sistem vom accelera corpul de masa , folosind
accelerația gravitațională, imprimată unui corp de masă . Schița acestei probleme este desenată
mai jos.

Vom scrie conform legilor lui Newton, :

Pentru corpul de masă ,

 , adică unde , forța de tracțiune.

Pentru corpul de masă ,

, adică unde forța de tensiune din fir.

Firul ce leagă cele două corpuri este inextensibil, deci tensiunea ce apare în fir datorate forței de
greutate se transmite către corpul de masă . Astfel, din cele două ecuații scrise mai sus, avem,

Deci accelerația corpului de masă , va fi,

În mișcare rectilinie și uniformă, , deci rezultă imediat,

De unde,

și coeficientul de frecare va fi dat de raportul maselor,

Analiza erorilor

De unde rezultă,

și fiind cunoscute, . Deci,

Ecuațiile pentru mișcarea accelerată sunt date de,

În cazul unidimensional, avem,

Considerând . Cunoscând , respectiv , putem calcula și .

Presupunem cele patru bariere, aflate la distanțe cunoscute, , , și , față de punctul de plecare
al planorului. Măsurând timpii , , , la care se activează barierele, vom calcula accelerația din
relațiile,

Obținem 4 valori pentru accelerație. Datorită erorilor de măsură valorile nu sunt identice. Analiza
erorilor arată că , pot fi determinate cu o eroare dată de,

Respectiv eroarea relativă,

De unde găsim,

Pentru sistemul de la Phywe , , masa planorului .

Modul de lucru
Determinarea coeficientului de frecare la alunecare
a) Utilizând un fir inextensibil se conectează corpurile de masă și .
b) Pentru corpul de masă , se adaugă treptat mase gradate, urmărin starea de mișcare a
corpului. Dacă sistemul se deplasează rectililniu și uniform, avem îndeplinite condițiile pentru
determinarea coeficientului de frecare
c) Se construiește tabelul de mai jos în care trecem valorile determinate, repetând punctul b)
pentru diferite mase ale planorului, respectiv pentru pozițiile 0,1,2,3 ale suflantei.
d) Se face analiza erorilor și se trece în tabel
Poziție ; ; ;
suflantă
0
1
2
3
Verificarea legilor de mișcare accelerată
a) Vom realiza sistemul din figura 1 conectând sistemul de start și barierele IR la cronometru.
Planorul se va poziționa astfel încât să nu atingă sistemul de start. Sistemul se menține în
repaus, până la momentul t = 0, când activăm cronometrul, respectiv eliberăm planorul.
b) Pentru sistemul în mișcare vom alege masa , astfel încât sistemul se deplasează accelerat.
c) Notăm distanțele , , și , respectiv timpii , , , , măsurați de cronometrul setat
pe prima poziție a modului de măsură( S1234).
d) Vom repeta experimentul de mai sus pentru diferite valori ale maselor și .
e) Construim tabelul următor și completăm valorile determinate experimentale

Poziție suflantă = ...; ;

s ; ; ;
(mm)

Poziție suflantă = ...; ;

s ; ; ;
(mm)

Poziție suflantă = ...; ;

s ; ; ;
(mm)

Verificarea legilor lui Newton

Din datele experimentale găsite anterior putem verifaca legile lui Newton, și anume:

Legea I, corpul își păstrează starea de repaus sau de mișcare rectilinie atâta timp cât asupra lui nu
acționează o forță externă?

Legea II, , dar în sistemul studiat avem îndeplinite condițiile, și , deci

Legea acțiunii și reacțiunii?

Concluzii
Analizați datele experimentale și rezultatele obținute, și concluzionați.

ANEXA
Dacă sistemul este conectat la sistemul de start, condițiile experimentului se modifică, condiția
nu mai este valabilă. În acest caz, ecuațiile de mișcare sunt

Necunoscutele în sistemul nostru vor fi în acest caz, respectiv . Pentru mai multe determinări
putem construi un sistem de ecuații astfel încât să determinăm cele două necunoscute. Vom folosi
prima lege de mișcare,

Pe care o scriem,

Unde , și fiind distanțele, respectiv timpii determinași experimental. Obținem astfel, un

sistem de 4 ecuații cu două necunoscute. Vom utiliza metoda celor mai mici pătrate pentru a determina
cele două necunoscute. Putem scrie sistemul sub forma matriceală,

Unde,

, , respectiv

Vom înmulți ecuația de mai sus, cu transpusa matricii , adică , dat de

Adică
De unde obținem

Pentru a rezolva acest sistem construim în Excel o foaie de calcul, astfel

Coloana A contine distanțele , coloana B, timpii , coloana C se completează cu relația =B1*B1

pentru toate valorile, coloana D va fi =0,5*B1*B1*B1, coloana E = 0,5*B1*B1*B1*B1, coloana F =
A1*B1, respectiv G = 0,5*A1* C1

Mai adaugăm la coloana H,

H1 = SUM(C1,C2,C3,C4...)

H2 = SUM(D1,D2,D3,D4...)

H3=SUM(E1,E2,E3,E4,...)

H4=SUM(F1,F2,F3,F4,...)

H5=SUM(G1,G2,G3,G4,...)

NOTA. Pentru unele versiuni de Office Excele se “;” în loc de “,”.

În acest moment avem un sistem de două ecuații cu două necunoscute, adică

De unde rezultă

Deci completăm, coloana I cu cele două soluții de mai sus.