Sunteți pe pagina 1din 3

Unitati de masura In Fizica se determina valorile numerice ale marimilor fizice prin masurare directa sau prin calcul.

Aceaste valori exprima multipli sau fractii de unitati de masura. Masurarea inseamna compararea a doua valori ale aceleeasi marimi din care una este considerata "unitate" si pentru alte masuratori. Astfel valoarea v = V/[u] unde V este marimea iar v arata cite unitati [u] sint in valoarea obtinuta dupa masurare. aca avem o alta unitate de masura se poate exprima in functie de aceasta si pentru o masurare v! = V/[u!]. aca pentru u corespunde valoarea v pentru u! va corespunde valoarea v! = v"[u]/[u!] re#ula de trei simpla. eci v/v! = [u!]/[u] care este teorema fundamentala a unitatilor de masura. $rin unitati de masura formula fizica se deosebeste de formula matematica. $entru un volum matematic avem % V = A"&"'( Fizic daca avem unitatea de masura pentru lun#ime [)] si pentru volum [V] avem urmatoarele valori masurate% a = A/[)]* b = &/[)] c = '/[)] si v = V/[V] adica v = + [)],/[V] - " a"b"c = .abc unde . = [)],/[V] este un coeficient parazit dependent de unitatile de masura si evident de formula. e obicei se ale#e . = ! pentru a se simplifica calculele si astfel formula fizica va corespunde formulei matematice iar [)] , = [V]. In acest fel nu mai putem ale#e ce unitate de masura vrem pentru una din marimile fizice si simplificam calculele. eci se ale#e pentru marimile fundamentale un sistem de unitati de masura fundamentale si definim unitati derivate pentru marimile derivate cu .=!. Marimile si unitatile fizice de acest fel formeaza un sistem coerent. /e cunosc mai multe sisteme coerente in istoria fizicii dar azi se utilizeaza sistemul international /I cu unele exceptii in tari an#lofone si /0A Imperial and 0/ customar1 units. /I are pentru mecanica conform tabel% M2rimea enumirea )un#ime )24ime 5n2l4ime 7rosime istan42 Arie Volum( capacitate /imbol l b 6 d s A(8 A= l b 3ela4ia de defini4ie /imbol dimensional ) ) ) ) ) )9 0nitatea /.I. enumirea metru metru metru metru metru metru p2trat m9 /imbol m m m m m

Formule dimensionale% @recerea de la formula matemetica la cea fizica presupune inlocuirea marimilor cu valorile de masurare. esi valorile de masurare difera in functie de unitatile de masura aceasta nu inseamna ca se sc6imba le#ile fizicii ci isi pastreaza aceeasi forma. Acesta este $rincipiul invariantei le#ilor fata de unitatile de masura care permite determinarea unitatilor de masura pentru marimile derivate cum sint exemple in tabelul de mai sus. Hrice marime derivata are o unitate de masura care se bazeaza pe unitatile de masura fundamentale. Formula #enerala se scrie( pentru mecanica( u=):M;@< unde :( ;( < se numesc dimensiuni ale marimii derivate. Aceasta este Formula dimensionala in mecanica clasica. aca exista doua formule +expresii- matematice pentru aceeasi marime fizica( formula dimensionala trebuie sa fie aceeasi. e exemplu pentru u! = ):!M;!@<! ca sa avem aceeasi unitate de masura u = u! trebuie sa avem e#alitatile : = :!( ; = ;! si < = <! conditie numita conditie de omo#enitate. eterminarea conditiei de omo#enitate a unei formule matematice a le#ii fizice Gxemplu% /a verificam daca formulele acceleratiei a = v/t( care este formula de definitie din cinematica( si a = F/m au aceeasi formula dimensionala. in tabelul de mai sus avem [a!] = )@A!/@ = )@A9 iar pentru a doua formula [a9] = )M@A9/M = )@A9 deci [a!] = [a9] adica aceeasi formula dimensionala. eterminarea unitatilor de masura derivate 0nitatea de masura derivata se determina din formula matematica a marimii fizice folosinduAse unitatile fundamentale. Gxemplu% /a determinam unitatea de masura derivata a vitezei din unitatile de masura fundamentale ale spatiului ) si timpului @ conform definitiei v = s/t. Avem formula dimensionala [v] = )/@ = )@ A! cu denumirea m/s metru pe secunda. Aceasta este Iustificarea pentru unitatea de masura introduAsa in tabelul anterior pentru viteza. Analiza dimensionala $e baza conditiei de omo#enitate este posibil si procedeul invers de determinare a expresiei matematice a unei le#i fizice cunoscind formulele dimensionale ale marimilor fizice care intra in expresia dorita. Aceasta determinare se numeste analiza dimensionala. Gxemplu% /a determinam formula matematica de calcul a densitatii in functie de masa si volum +putem presupune si ca am uitatAo- cind cunoastem unitatile de masura pentru fiecare. /criem formula dimensionala #enerala [B] = [m]:[V]; si pentru ca densitatea se masoara in .#/m, avem M)A, = +M-:+),-; sau M)A, = M:),; de unde : = ! si ,; = A,( ; = A!( deci formula fizica este B = m!VA! = m/V. /e observa ca a fost nevoie de cunoasterea unitatilor de masura pentru fiecare marime fizica din formula. T e o r e m a I I I ( t e o r e m a J ) Scop : escoperirea Ki scrierea sub form2 de relaLii fizice a le#ilor unor fenomene

V= l b6 : = lun#imea arcului/r

),

metru cub

m,

0n#6i plan

:( ;( <=.

radian

rad

0n#6i solid

>( ?

> = aria suprafetei sferice/r9

steradian

sr

@imp Vitez2

t v = s/t v

@ ) @A!

secund2 metru pe secund2 metru pe secund2 la p2trat

s m/s

Accelera4ie

a = v/t

) @A9

m/s9

Mas2

.ilo#ram .ilo#ram pe metru cub

.#

ensitate

B = m/V

M )A,

.#/m,

Impuls

$= mCv

)M@

A!

Dilo#ram metru pe secund2

Metod2 : /implificarea relaLiei fizice prin Mnlocuirea .# m/s 1 unor m2rimi fizice cu complexe adimensionale. =f +x ( x (D( x ( x (D( x (D( x ! 9 . . ! p n O relaLie fizic2 (scris2 cu respectarea teoremelor I Ki II a analizei dimensionale) cuprinznd n+1 m2rimi, poate fi (re)scris2 ca o relaLie ntre n+1 ! comple"e adimensionale, dac2 se renunL2 la sistemul iniLial de unit2Li de m2sur2 Ki se adopt2 un sistem propriu fenomenului studiat, format din m2rimile "1, "#, $, "!%

.# m/s9 For42 F F = ma )M@


A9

neEton

'elelate sint in lin. pentru /istemul International . 0nitatile de masura au multipli si submultipli prin inmultirea respectiv impartirea la !F. Multipli sint% decaA "!F( 6ectoA "!FF( .iloA "!.FFF( me#aA "!.FFF.FFF( etc. /ubmultipli sint% deciA /!F( centiA /!FF( miliA /!FFF( nanoA /!.FFF.FFF( etc. Gxemplu pentru lun#ime( multipli sunt decametru( 6ectometru( .ilometru( etc iar submultipli sunt decimetru( centimetru( milimetru etc. Masurarea se executa cu aparat sau instrument de masura. Acesta este de asemenea un sistem fizic si in operatia de masurare interactioneaza cu sistemul masurat.

HbservaLii la Teorema J

vitezei% Ala ce foloseKte Aale#erea corect2 a m2rimilor fizice ce determin2 fenomenul = . N n = forme multiple Acritici Apentru fenomene mecanice .=, A#rupe +cate#orii- de m2rimi % Aliniare Acinematice Ki dinamice Apropriet2Li fizice ale fluidului + = x+F-& &= Gxist2 mai multe modalit24i de exprimare a solu4iei ecua4iei +!.9-. exemplu( Mnlocuind constantele + Ki , din ecua4ia +!.R- cu alte dou2 constante( - Ki ( definite prin rela4ia% &'eLete( pentru m2rimile alese: As2 intervin2 cu pondere Mn desf2Kurarea fenomenului As2 fie independente dimensional Asistemul propriu ales s2 fie coerent As2 fie alese m2rimi din fiecare cate#orie( conform clasific2rii anterioare + = , - cos & = - sin & e

0 =

se poate exprima le#ea de miKcare x+t- sub forma unei sin#ure func4ii armonice( de amplitudine - Ki faz2 ini4ial2 % x+t- = - cos+F t -. H a treia posibilitate de exprimare a solu4iei( cea mai comod2 din punct

Hscila4ii liniare libere /2 consider2m unul dintre cele mai simple exemple de sisteme mecanice oscilante( cel al unui corp de mas2 m fixat de un perete ri#id printrAun resort de constant2 elastic2 k ( Mn absen4a 9 frec2rii +vezi Fi#.!.!-. Vom nota deplasarea fa42 de pozi4ia de ec6ilibru ( la momentul de timp ~ t( cu x+t-. For4a elastic2 ~ +F e - este sin#ura for42 necompensat2( MntrucOt #reutatea corpului mas2 m +G - este anulat2 de c2tre reac4iunea normal2 din partea planului. de AplicOnd principiul al IIAlea al dinamicii( #2sim ecua4ia diferen4ial2 a miKc2rii% m x +t- = kx+t-. /emnul minus din expresia for4ei indic2 faptul c2 for4a elastic2 dezvoltat2 Mn resort tinde s2 micKoreze deforma4ia resortului. @recOnd totul Mn membrul stOn# al ecua4iei

de vedere al calculului matematic( este cea Mn care se folosesc numere complexe. Forma func4iei de variabil2 complex2 care descrie miKcarea este su#erat2 de constat2rile experimentale( care arat2 c2 atOt elon#a4ia x( cOt Ki derivatele sale de ordinul I Ki ordinul II respect2 acelaKi tip de dependen42 x temporal2. Gvident( o dependen42 avOnd Mn expresia sa func4ia exponen4ial2 e ar putea fi o solu4ie particular2 a ecua4iei diferen4iale +!.9-. AKadar( se ale#e drept solu4ie func4ia% .t x+t- = - e . Vom calcula acum derivata a doua a lui x+t- Ki o vom Mnlocui( Mmpreun2 cu x+tMn ecua4ia +!.9-. /e observ2 c2 ambii termeni din ecua4ia ce se ob4ine Mn urma acestei Mnlocuiri( au factor .t comun cantitatea - e ( adic2 x+t-. 'um ne intereseaz2 s2 #2sim o solu4ie neAbanal2( -e .t = F(

precedente Ki Mmp2r4ind prin m se ob4ine% 9 x+t- P x+t- = F. M2rimea F

( definit20 de rela4ia%
x(0)

rezult2 ecua4ia al#ebric2% 9 9 . P = F& numit2 ecuaia caracteristic asociat ecuaiei ecua4iei caracteA ifereniale +!.9- . 3ezolvarea

se numeKte pulsaia proprie a micrii

up2 cum rezult2 Ki din modul Mn care a Ga nu depinde

ristice ne permite determinarea valorilor constantei .% .!&9 = /0 F & 1 0 = !.

fost definit2( pulsa4ia proprie este o m2rime specific2 oscilatorului.

de re#imul Mn care acesta se miKc2( fiind un fel de "carte de identitate" a oric2rui oscilator. H alt2 m2rime specific2 miKc2rii oscilatorii este frecvena proprie a acestuia( notat2 cu . Ga reprezint2 numrul e oscilaii complete ce se pro uc !n interval e ! "s. 0nitatea de m2sur2 a frecven4ei este s sau Qertz +Qz-. $ulsa4ia F este numrul e oscilaii complete ce se pro uc !n #$ secun e. ! 0nitatea de m2sur2 a pulsa4iei este ra s . 5ntre cele dou2 m2rimi exist2 rela4ia% F = 9$. 3ela4ia +!.!- ne permite s2 interpret2m p2tratului pulsa4iei proprii( ca fora ce acionea% asupra unitii e mas& pe unitatea e eplasare( 9 = k'm = F 'm'x.

S Am #2sit( aKadar( dou2 valori ale lui . care verific2 aceast2 ecua4ie . /olu4ia #eneral2 a ecua4iei oscilatorului armonic va fi o combina4ie liniar2 a celor dou2 solu4ii T particulare % 0F t 0F t x+t- = +P e P +) e & unde +P ( + sunt m2rimi complexe. Folosind reprezentarea tri#onometric2 a numerelor complexe% e /02 = cos 2 / 0 sin 2&

(erioa a proprie a miKc2rii reprezint2 timpul !n care are loc o oscilaie complet a siste) mului. Gxpresia ei este% 9pi m *F = = 9$ k .

rezult2 c2 solu4ia +!.!S- este ec6ivalent2 cu celelalte forme +!.!F- Ki +!.R-( deoarece% x+t= +P +cos F t P 0 sin F t- P + +cos F t 0 sin F t-

++P P + - cos F t P 0 ++P + - sin F t + cos F t P , sin F t = - cos+F t -. Hscila4ii amortizate 5n analiza efectuat2 pOn2 Mn prezent am ne#liIat orice fenomen de disipare a ener#iei. 5n realitate( oscila4iile Use stin#U dup2 un oarecare timp( ca urmare a disip2rii +transform2rii Mn c2ldur2- ener#iei Mnma#azinate ini4ial Mn oscilator. /2 analiz2m( Mn cele ce urmeaz2( miKcarea oscilatorie efectuat2 Mn prezen4a frec2rii. /2

5n cazul micilor oscila4ii( perioada miKc2rii nu depinde de amplitudinea acestora( de aceea se spune c2 micile oscila4ii sunt i%ocrone. Gste foarte uKor de verificat c2 ecua4ia +!.9- admite o solu4ie de forma% x+t- = + cos F t P , sin F t. 'onstantele + Ki , se determin2 din condi4iile ini4iale ale elon#a4iei Ki( respectiv(

consider2m c2 frecarea dintre oscilator Ki mediul MnconIur2tor este una de natur2 vOscoas2( caz Mn care for4a de frecare este propor4ional2 cu cu viteza. Gcua4ia principiului II al dinamicii( pentru sistemul reprezentat Mn Fi#.!.!T este% mxV = Ff P Fe * mxV = rx kx& unde r este coeficientul de rezisten42. up2 rearanIarea termenilor Ki Mmp2r4irea prin m( se ob4ine% xV P 93 x P x = F& Gcua4ia diferen4ial2 +!.!!W- este de ordin doi( omo#en2 Ki cu coeficien4i constan4i. 0rmOnd acelaKi al#oritm ca Ki Mn cazul oscila4iilor liniar armonice +ale#Ond solu4ii de tip exponen4ial-( se ob4ine ecua4ia caracteristic2% 9 9 . P 93. P = F& 'aracterul miKc2rii este determinat de rela4ia dintre efectele for4ei de frecare Ki for4ei 9 9 elastice( traduse aici prin rela4ia dintre 3 Ki % Hscila4ii for4ate /2 analiz2m Mn continuare ce se MntOmpl2 dac2 ac4ion2m din exterior cu o for42 care s2 comA penseze pierderile prin frecare. $resupunem c2 for4a exterioar2 este periodic2( cu amplitudinea FF Ki frecven4a >( de forma% F 9 $utem s2 reprezent2m for4a sub forma complex2%

> t .

F X = F F e 0 > t Ki( Mn final( s2 lu2m Mn considerare doar valoarea real2 a acesteia. 9 0 > t xP 93xY P x = f e & Gcua4ia +!.!,T- este o ecua4ie diferen4ial2 liniar2 de ordinul doi( neomo#en2 +din cauza termenului independent de variabila x( din membrul doi-. /olu4ia unei astfel de ecua4ii este de forma% x+t- = xomo4 +t- P xpart +t-& unde xomo4 este solu4ia ecua4iei omo#ene +aflat2 deIaZ- iar xpart este o solu4ie particular2 a = ecua4iei neomo#ene( de forma termenului liber% [ 0 >t xpart +t- = - e . F F [ - este( Mn #eneral( o m2rime complex2 ce con4ine Ki informa4iile le#ate de MntOrzierea Mn faz2. Ale#erea expresiei matematice de o asemenea form2 este Iustificat2 de comportarea practic2 a oscilatorului for4at care execut2( Mn final( o miKcare periodic2 cu pulsa4ia for4ei exterioare. 5nlocuind solu4ia +!.!,\- Mn ecua4ia +!.!,T-( se ob4ine( dup2 simplificarea factorului nenul Fenomenul de rezonan42 ependen4a amplitudinii de frecven4a for4ei exterioare este neliniar2( prezentOnd un maxim pentru > = >r . Acest maxim se #2seKte din condi4iile%

c o s