DETERMINAREA

VALORII LUI µ LA
ALUNECARE PENTRU 2
SUPRAFEȚE SOLIDE
AFLATE îN CONTACT

Leonte Adrian
-Clasa a 9-a B-
1
 CUPRINS
I. CONSIDERAȚII TEORETICE

II. PRINCIPIUL METODEI & DISPOZITIV

EXPERIMENTAL

III. MATERIALE NECESARE

IV. MODUL DE LUCRU

V. DATE EXPERIMENTALE SI PRELUCAREA

ACESTORA

VI. INTERPRETAREA REZULTATELOR

VII. SURSE DE ERORI

2
I.CONSIDERAȚII TEORETICE
1. 𝑃𝑅𝐼𝑁𝐶𝐼𝑃𝐼𝐼𝐿𝐸 𝑀𝐸𝐶𝐴𝑁𝐼𝐶𝐼𝐼 𝑁𝐸𝑊𝑇𝑂𝑁𝐼𝐸𝑁𝐸:

a) 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑖𝑢𝑙 𝐼𝑛𝑒𝑟ț𝑖𝑒𝑖: 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐â𝑛𝑑 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝 𝑛𝑢 𝑎𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă 𝑎𝑙𝑡𝑒

𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 î𝑠𝑖 𝑝ă𝑠𝑡𝑟𝑒𝑎𝑧ă 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑚𝑖ș𝑐𝑎𝑟𝑒.

⃗ = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡ă
𝒗
⃗⃗ = ⃗0
𝒂

b) 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑖𝑢𝑙 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐𝑖𝑖: 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑐â𝑛𝑑 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝

𝑎𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă 𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 îș𝑖 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏ă 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑠𝑐𝑎𝑟𝑒.

⃗
⃗⃗ ≠ 0
𝒂
• 𝑆𝑒 𝑑𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧ă

2. FORȚA DE FRECARE:

⃗⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒇 are direcția suprafeței de contact dintre cele două corpuri și sensul
opus vitezei corpului.

3. GREAUTATEA:

⃗⃗𝑮 are punctul de aplicație pe centrul de greutate al corpului, direcție

verticală terestră ce trece prin c.g. al corpului,sensul spre centrul
pământului.
⃗⃗𝑮=m*𝑔

4. TENSIUNEA ÎN FIR:

⃗⃗𝑻 se exercită asupra corpului, are punctul de aplicație pe corp.

⃗⃗ ,𝐹𝑡=T
𝐅𝐭 =-𝐓

3
 II.PRINCIPIUL METODEI &
DISPOZITIV EXPERIMENTAL
Lucrare de laborator: determinarea valorii coeficientului de frecare la alunecare
pentru 2 suprafețe solide aflate în contact.
-Pe o suprafață orizontală , la capăt fixez un scripete, așez un corp M.
⃗⃗⃗⃗
N1
⃗⃗⃗⃗
T2
(1) M

⃗⃗⃗
Ff
SCRIPETE IDEAL y
𝑚 𝑠=0 ⃗⃗⃗⃗
T2
⃗⃗⃗⃗
𝐆1 𝐹𝑓𝑎𝑙=0
x
O m
M,m (2)
⃗ =constantă ⇒ ⃗𝒂=0
𝒗 ⃗
(1): ⃗⃗⃗⃗
𝐍1 + ⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗1 + 𝐓
𝐆1 + 𝐅𝐟 ⃗ 1= 0
⃗ ⃗⃗⃗⃗
𝐆2
Ox: T-⃗⃗⃗⃗⃗
Ff1 =0
Oy: ⃗⃗⃗⃗
N1 -Mg=0 ⇒ ⃗⃗⃗⃗
N1 =mg
Ff1 = µN1 ⇒ Ff1 = µMg
(1),(2) ⇒ mg= µMg |:g ⇒m=µM
T- µmg=0 ⇒ T= µMg(1)
(2) ⃗⃗⃗⃗
G2 +⃗⃗⃗⃗
T2=⃗0 ⇒ µ=
𝑚
𝑀
Oy: mg-T=0 ⇒ T=Mg(2)

Dispozitivul este un sistem de 2 corpuri atașate printr-un fir la un scripete

ideal. Corpul cu diferite suprafețe este așezat pe o suprafață de lemn.

4
III.MATERIALE NECESARE
-Calculator
-Balanță
-Scândură care are la capăt fixat un scripete
-Cârlig pentru mase marcate
-Mase marcate sub formă de bănuți (5g/10g)
-Corp cu suprafețe de lemn,plastic & metal

IV.MODUL DE LUCRU
1. Am așezat scândura pe o suprafață de ~90𝑜
2. Am verificat și ajustat unghiul suprafeței

3. Am verificat scripetele

4. Am ales suprafața corpului

5. Am ales masa corpului

6. Am căutat m asftel încat viteza să fie constantă

7. Am cântărit M si m.

8. Am notat măsurile într-un tabel

9. Am repetat 5-8 de 5 ori

10. Am schimbat suprafața

11. Am repetat 5-10 de 2 ori

5
V.DATE EXPERIMENTALE SI
PRELUCAREA ACESTORA
1)Tabel-Model

Nr.
Determinări M(g) m(g) µ µ̅ Δµ ̅̅̅̅
Δµ ε(%)
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Δ µ-eroare absolută
Δ µ=|µ̅ − µ𝑖 |
̅̅̅̅
Δµ
ε = =0,…%
µ̅

2)Tabel Lemn-Lemn + Grafic

Nr. µ̅ ̅Δµ
̅̅̅
Determinări M(g) m(g) µ Δµ ε(%)
1. 120,2 44,3 0,37 0,34 0,03 0,01 2,94
2. 137,1 48,9 0,35 0,01
3. 196,6 46,3 0,33 0,01
4. 173 64,1 0,37 0,03
5. 355 119,6 0,33 0,01
6. 588 194,7 0,3 0,01

µ=µ̅± ε(%)=0,34±2,94%
6
 Dependența valorii lui m față de valoarea lui M pentru lemn-lemn

𝑚 20
µ=𝑀 =50=0,4

3)Tabel Metal-Lemn + Grafic

Nr.
Determinări M(g) m(g) µ µ̅ Δµ ̅̅̅̅
Δµ ε(%)
1. 120,2 33,6 0,27 0,28 0,01 0,01 3,57
2. 164,8 48,4 0,29 0,01
3. 206,1 64,8 0,31 0,03
4. 249,2 69,9 0,27 0,01
5. 355,1 96,8 0,27 0,01
6. 408 118,2 0,28 0

̅ ±ε(%)=0,28±3,57%
µ=µ

7
 Dependența valorii lui m față de valoarea lui M pentru metal-lemn

𝑚 12
µ= = =0,3
𝑀 40

4)Tabel Plastic-Lemn + Grafic

Nr.
Determinări M(g) m(g) µ µ̅ Δµ ̅̅̅̅
Δµ ε(%)
1. 120,2 56 0,46 0,46 0, 0,006 1,30
2. 322,7 152,7 0,47 0,01
3. 146,1 66 0,49 0,01
4. 182,9 87,2 0,47 0,01
5. 214,2 100,1 0,46 0
6. 322,8 148,3 0,45 0,01

̅ ± ε(%)=0,46±1,30%
µ=µ

8
 Dependența valorii lui m față de valoarea lui M pentru plastic-lemn

𝑚 15
µ=𝑀 =30=0,5

5)Tabel Corp cu roți-Sticlă

Nr.
Determinări M(g) m(g) µ µ̅ Δµ ̅̅̅̅
Δµ ε(%)
1. 197,3 5 0,025 0,03 0,005 0,010 33,33
2. 254,3 5,1 0,020 0,010
3. 223,9 7,1 0,031 0,001
4. 160,6 3,5 0,021 0,009
5. 237 4,6 0,018 0,011
6. 95,1 2,8 0,029 0,001
7. 171,9 11,6 0,067 0,037

µ=µ̅±ε(%)=0,03±33,33%
9
 Dependența valorii lui m față de valoarea lui M pentru Corp cu roți sticlă

𝑚 1
µ= = =0,025
𝑀 40

VI.INTERPRETAREA
DATELOR
a. Consider că metoda grafică este mai eficientă decât tabelul. Deși tabelul
oferă o precizie numerică mai bună, graficele oferă o viziune mai clară a
datelor, dar și a erorilor, fiind mult mai ușor de identificat.

b. 0,025<0,3<0,4<0,5 sau µ< µ < µ <µ

Roți-Sticlă<Metal-Lemn<Lemn-lemn<Plastic Lemn

c. µ la rostogolire(Roți-Sticlă) este mai mic decât orice µ la

alunecare.
10
VII.SURSE DE ERORI

➢ Nu au fost folosiți senzori pentru precizie maximă

⇒folosirea senzorilor

➢ Firul nu a fost ideal

➢ Planul ar fi putut fi înclinat⇒măsuarea și ajustarea

planului cu o cumpănă

➢ Scripete neideal

➢ Masa banilor/a corpurilor ar fi putut fi măsurată

incorect⇒măsurarea de 2 ori

➢ Calculele ar fi putut fi făcute incorect⇒verificarea

calculelor

➢ Suprafețele puteau fi zgâriate/uzate astfel încât

măsurătorile nu au fost precise⇒folosirea unor
materiale de lucru noi

➢ Cântar dereglat⇒reglarea cântarului

11