Anton Alexandru

clasa a IX-a E

Studiul deformarii
elastice

1
Cuprins

 Consideratii teoretice…………………………………...pag.3
 Principiul metodei………………………………………pag.4
 Dispozitive experimentale si materiale necesare….........pag.5
 Modul de lucru………………………………………….pag.6
 Date experimentale a prelucrarii datelor………………..pag.8
 Analiza datelor experimentale………………………......pag.16
 Surse de erori si metode de reducere a acestora………...pag.19

2
 Consideratii teoretice

În fizică, elasticitatea este proprietatea unui material solid de a

reveni la forma inițială după ce a fost deformat. Deformarea
elastică este o deformare reversibilă . Un material solid se deformează
atunci când sunt aplicate forțe asupra acestuia. Un material elastic își
recapătă forma și dimensiunea inițială atunci când aceste forțe nu mai
sunt exercitate, până la o anumită limită a valorii acestor forțe.
Motivele fizice ale comportamentului elastic diferă de la
material la material. Pentru metale, rețeaua atomică își schimbă
dimensiunea și forma atunci când se aplică forțe asupra acestora
(adăugând energie sistemului). Când forțele sunt îndepărtate, sistemul
revine la starea inițială, unde energia este cea mai mică. Pentru
cauciuc și alți polimeri, elasticitatea se datorează extinderii lanțurilor
polimerice atunci când se aplică forțe. În țesuturile biologice elastice
(musculare de exemplu), mai multe dintre aceste cauze pot fi
mobilizate.
⃗
G +⃗
F e =⃗0

m∗g
oy :G−F e =0❑ G=F e ❑ m∗g=k∗∆ l❑ k=
⇒ ⇒ ⇒ ∆l
∆k
ε=
k
∆ k=|k−k|

∆ l−¿deformarea absolută
∆ l=|l−l 0|

ε −¿deformarea relativă

Principiul metodei
3
 Pornim de la urmatoarea problema: sistemul ce este reprezentat
in imaginea de mai jos care are acceleratia egala cu 0. Se foloseste un
elastic presupus ideal.

Dispozitive experimentale

4
 si materialele necesare

Materialele necesare experimentului pe baza fortei de frecare

sunt urmatoarele:
 Resort de metal
 2 elastice din același material, unul mai scurt și unul mai lung
 Mase marcate de 5 si 10 grame
 Cantar electronic
 Suport pentru greutati
 Șubler
 Riglă de 30 de centrimetri
 Un sistem de metal fix, cu un trepied atașat la un capăt și un
cârlig la celălalt capăt

Modul de lucru
5
 a) Am așezat sistemul de metal fix pe suprafața de lucru;
b) Am legat prima dată de cârligul de la capătul sistemului elasticul
cel mai scurt, măsurându-l;
c) Apoi am adăugat mase marcate ca greutați până când corpul
elastic a început să se întindă suficient de mult pentru a se putea
observa faptul că s-a mai lungit;
d) Dupa aceasta am cântărit la cântarul electronic suportul pentru
greutăți împreună cu greutățile legate de el;
e) După ce am cântărit suportul împreună cu greutățile și am
măsurat întinderea elasticului , le-am trecut într-un tabel, unde
am marcat „m” ca fiind masa suportului de greutati si „l” ca
fiind lungime elasticului dupa deformare, „ l 0” fiind lungimea
elasticului de dinainte de deformare, iar d este egala cu
diametrul elasticului înainte de deformare. Acesta a fost măsurat
cu un șubler;

f) Am repetat procesul de sase ori, adaugand de fiecare data o

masa mai mare pe suportul de greutăți pentru un elastic din
același material mai lung, un elasic cu diametrul dublu și un
resort de metal;

ATENTIE!

6
 In fiecare tabel se afla 6 mase diferite, deci toate
tabelele sunt egale din punctul de vedere al coloanelor si
al randurilor.

Date experimentale a
7
 prelucrarii datelor

Atunci cand am trecut datele experimentale in diferite tabele a

fost nevoie de 8 coloane, fiecare avand un rol foarte precis :

1.
m(g) l(cm) ∆ l(cm) F d (N ) k ¿) k ¿) ∆ k ¿) ∆ k ¿) ε (%)

1 64,7 26,9 0,014 0,634707 46214,3 19961,2

2 130,6 30,5 0,05 1,281186 26120 133,076
3 150,4 31,0 0,055 1,475424 37345,5 26253,1 1092,38 7017,862 7017,86
4 176,6 34,3 0,055 1,732446 20068,2 6184,89 6
5 202,8 35,6 0,101 1,989469 20079,2 6173,86
6 406,9 48,5 0,23 3,991689 17691,3 8561,77
k =26253 , 1± 7017 , 86 %

 In primul sistem, coeficientul de alungire k , este foarte apropriat

de 35 , 5, cea mai mare valoare fiind 46214 , 3, iar cea mai mica
fiind 20068 , 2.
 Totusi, calculand coeficientul alungire mediu, am aflat ca acesta
este 26253 , 1, nu 35 , 5 asa cum m-as fi asteptat.
 ∆ k este eroarea absoluta care se poate intampla fortei alungire.
Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca valoarea
acestuia oscileaza mai mult spre 133, iar dupa ce am calculat
media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am aflat ca
am avut dreptate, 133,076 fiind o valoare foarte apropiata de
valoarea pe care eu am dat-o. Eroarea absoluta se calculeaza
astfel: ∆ k=|k−k|, undek este coeficientul alungire mediu.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate datele
intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul alungire
care este marcat cu pătratul roșu mare.

8
9
 2.

m(g) l(cm) ∆ l(cm) F d (N ) k ¿) k ¿) ∆ k ¿) ∆ k ¿) ε (%)

1 61,1 54,9 0,009 0,5993991 66,599 34009,9
2 102,1 55,7 0,017 1,001601 58,86 2680
3 145,6 58,8 0,048 1,428336 29757 33879 3545,66 16146,61 2007,2
4 165,9 59,8 0,058 1,627479 28603,15 5275,55
5 187,6 88 0,034 1,840356 5517,65 28361,4
6 424 93 0,38 4159,44 10871,8 23007,2
k =33879 ±2007 ,2 %

 In al doilea sistem, coeficientul de alungire k , este foarte

apropriat de 33600, cea mai mare valoare fiind 28603 , 15, iar cea
mai mica fiind 58 , 86.
 Totusi, calculand coeficientul alungire mediu, am aflat ca acesta
este 33876, nu 33600 asa cum m-as fi asteptat.
 Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca valoarea
acestuia oscileaza mai mult spre 3500, iar dupa ce am calculat
media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am aflat ca
nu am avut dreptate,16146 , 61 fiind o valoare foarte apropiata de
valoarea pe care eu am dat-o.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate datele
intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul alungire
care este marcat cu pătratul roșu mare.

10
11
3.
m(g) l(cm) ∆ l(cm) F d (N ) k ¿) k ¿) ∆ k ¿) ∆ k ¿) ε (%)
1 151,3 26,5 0,014 1,484253 108072 17050,2
2 214,2 27,2 0,025 2,101302 85680 5241,36
3 256 27,6 0,025 2,51136 102400 11378,6
91021,5 9459,6 9476,27
4 307,5 28,5 0,034 3,016575 90441, 580,234
2
5 352,6 29,4 0,043 3,459006 82000 9021,44
6 434,2 30,7 0,056 4,259502 77535, 13485,8
7
k =91021 , 5± 9476 , 27 %

 In al treilea sistem, coeficientul de alungire k , este foarte

apropriat de 600000, cea mai mare valoare fiind 108072, iar cea mai
mica fiind 77535 , 7.
 Totusi, calculand coeficientul alungire mediu, am aflat ca acesta
este 91021,5, nu 600000 , nu asa cum m-as fi asteptat.
 Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca valoarea
acestuia oscileaza mai mult spre 9500, iar dupa ce am calculat
media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am aflat ca
am avut dreptate, 9459 , 6 fiind o valoare foarte apropiata de
valoarea pe care eu am dat-o.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate datele
intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul alungire
care este marcat cu pătratul roșu mare.

12
13
4.
m(g) l(cm ∆ l(cm) F d (N ) k ¿) k ¿) ∆ k ¿) ∆ k ¿) ε (%)
)
1 84,6 5,5 0,014 0,82992 60428, 34813,
6 6 6
2 126, 9,1 0,05 1,23900 25260 354,98 166158,7
3 3 2561 4 1 11604,
3 148, 11 0,069 1,45482 21492, 5 4122,2 5
3 4 5 3
4 180, 14 0,099 1,76776 18202 7412,9
2 2 6
5 209, 17 0,129 2,05617 16248, 936692
6 6 1
6 432, 40 0,359 4,24282 12088, 13556,
5 5 5 5
k =25615 ±11604 , 5 %

 In al patrulea sistem, coeficientul de alungire k , este foarte

apropriat de 30000, cea mai mare valoare fiind 60428 , 6, iar cea mai
mica fiind 12088 , 5.
 Totusi, calculand coeficientul alungire mediu, am aflat ca acesta
este 25615, nu 30000asa cum m-as fi asteptat.
 Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca valoarea
acestuia oscileaza mai mult spre 165000, iar dupa ce am calculat
media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am aflat ca
am avut dreptate, 166158 , 71 fiind o valoare foarte apropiata de
valoarea pe care eu am dat-o.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate datele
intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul alungire
care este marcat cu pătratul roșu mare.

14
15
 Analiza datelor experimentale

Metoda tabelului si metoda graficului sunt doua modalitati de a

prezenta informatii intr-un mod vizual. Metoda tabelului implica
organizarea informatiilor intr-un tabel, in care fiecare rand si coloana
reprezinta o categorie de informatii. Acest lucru poate face usor de
comparat diferite seturi de date si de intrezarit tendinte. Pe de alta
parte, metoda graficului foloseste grafice, cum ar fi diagrame, grafice
in bara sau grafice de linii, pentru a ilustra informatiile. Graficele pot
face mai usor de vizualizat relatii sau schimbari in timp. Ambele
metode sunt utile pentru a prezenta informatii intr-un mod clar si usor
de inteles.
In plus fata de compararea datelor, metoda tabelului poate fi
utilizata pentru a prezenta informatii numerice exacte, in timp ce
metoda graficului poate fi mai eficienta pentru a ilustra tendinte sau
modele. De exemplu, daca as vrea sa prezint schimbarile in viteza
unui vehicul pe o durata de 3 ore, pot utiliza un grafic de linii pentru a
arata modul in care a evoluat viteza de-a lungul timpului. Pe de alta
parte, daca dorim sa comparam eficienta diferitelor motoare ale unei
masini, putem utiliza un tabel pentru a prezenta datele exacte pentru
fiecare motor. In cele din urma, alegerea intre metoda tabelului si
metoda graficului depinde de tipul de informatii pe care dorim sa le
prezentam si de modul in care dorim sa le transmitem publicului.
In concluzie, metoda tabelului si metoda graficului sunt doua
modalitati eficiente de a prezenta informatii vizual. Fiecare metoda
are avantajele sale, iar alegerea intre ele depinde de tipul de informatii
pe care dorim sa le prezentam si de modul in care dorim sa le
transmitem publicului. Indiferent de metoda aleasa, este important sa
ne asiguram ca informatiile sunt prezentate intr-un mod clar, concis si
usor de inteles.

16
 Pentru a compara valorile coeficientului la alungire(elastic
simplu) cu valorile coeficientului la alungire(elastic dublu), vom lua
datele din cele doua tabele ale primului sistem (deoarece are cel mai
apropiate valori fata de al treilea sistem) si al treilea sistem.

m(g) l(cm) ∆ l(cm) F d (N ) k ¿) k ¿) ∆ k ¿) ∆ k ¿) ε (%)

1 64,7 26,9 0,014 0,634707 46214,3 19961,2

2 130,6 30,5 0,05 1,281186 26120 133,076
3 150,4 31,0 0,055 1,475424 37345,5 26253,1 1092,38 7017,862 7017,86
4 176,6 34,3 0,055 1,732446 20068,2 6184,89 6
5 202,8 35,6 0,101 1,989469 20079,2 6173,86
6 406,9 48,5 0,23 3,991689 17691,3 8561,77
k =26253 , 1± 7017 , 86 %

m(g) l(cm ∆ l(cm) F d (N ) k ¿) k ¿) ∆ k ¿) ∆ k ¿) ε (%)

)
1 84,6 5,5 0,014 0,82992 60428, 34813,
6 6 6
2 126, 9,1 0,05 1,23900 25260 354,98 166158,7
3 3 2561 4 1 11604,
3 148, 11 0,069 1,45482 21492, 5 4122,2 5
3 4 5 3
4 180, 14 0,099 1,76776 18202 7412,9
2 2 6
5 209, 17 0,129 2,05617 16248, 936692
6 6 1
6 432, 40 0,359 4,24282 12088, 13556,
5 5 5 5
k =25615 ±11604 , 5 %

Din cele doua tabele putem observa faptul ca valorile

coeficientului de frecare la alunecare sunt mult mai mici decat
cele de lemn-lemn (desi masele sunt diferite si mult mai mari la
al doilea sistem in ceea ce priveste masa m, dar mult mai mici in
ceea ce priveste lungimea l), acesta fiind cel mai apropiate doar
atunci cand primul sistem își atinge minimul, iar cel de-al doilea
maximul. Aceste numere ne arata faptul ca forta elastică este
17
mult mai ușoara atunci când se aplică presiune pe un elastic cu
diametrul mai mic decât pe un elastic cu diametrul mai mare.

Surse de erori si metode

18
 de reducere a acestora

Surse de erori Metode de reducere

1. Alungirea în momentul Folosirea unei rigle care are
deformării nu a putut inscripționată pe ea milimetri .
fimăsurată corect, ci
aproximată, deoarece rigla cu
care am măsurat nu avea
inscripționat milimetri pe ea,
trebuind fi aproximată.
2. Elasticul nu a fost ideal, putând Folosirea unui elastic cat mai
fi rupt de la prea multa rezistem si usor de întins.
greutate.
3. Forte externe pot actiona Executarea experimentului
asupra sistemelor, deoarece nu intr-un mediu controlat.
le-am testat intr-un mediu
controlat in totalitate.

19