Normal Shock Wave & Oblique

Shock Wave Echipa 10

Profesor coordonator: Studenti:

Conf. Dr. Ing. Mat. Alina Bogoi                  Daneti Mihnea Gr.933
Aldescu Alexandru-Stefan Gr.933
9

Costea Rares Gr.933

9

Anul (2022)
 Cuprins
Introducere.................................................................................................6
1. Unda de soc normala..............................................................................6
9

1.1.  Solutionarea ecuatilor de guvernare............................................9

1.2. Model formal.................................................................................10

1.3. Conditile maxime si conditile stea...............................................12

9    9    9

1.4. Conditia lui Prandtl......................................................................13

9

1.5.Limitarile undei de soc..................................................................14

9

1.6.Solutie pentru mici perturbari.....................................................14

1.7.Socuri in miscare...........................................................................14
9    9

1.8. Rezultatul socului dintr-o oprire brusca si completa................16

1.9. Mutarea socului in mediul stationar...........................................18
9    9

1.10.Supapa deschisa partial..............................................................18

1.10. Tubul de soc.................................................................................19
9

2. Unda de soc oblica................................................................................21

9

2.1.Introducerea in socul oblic...........................................................21

9

2.2.Introducere in functia Prendtl-Meyer.........................................22

2.3.Socul oblic......................................................................................23
9

2.4.Solutia unghiului Mach.................................................................25

2.5. Numarul Mach in amonte si unghiul de
deviere........................25
 2.6. Cand nu exista soc oblic sau in cazul D>0..................................26

2.7. Numarul Mach in amonte si unghiul de soc...............................27

3.Probleme propuse.................................................................................32

Bibliografie...............................................................................................36
Introducere
Ce este unda de soc? O unda de soc poate fii: unda de presiune puternica in orice mediue
elastic, cum ar fi aerul, apa sau o substanta solida, produsa de aeronave supersonica, explozii, fulgere sau
alte fenomene care creeaza schimbari violente de presiune.
Undele de soc difera de undele sonore prin aceea ca frontul de unda, in care are loc compresie
este o regiune de schimbare brusca si violenta a tensiunii, densitatatii si temperaturii.Din aceasta cauza,
undele de soc se propaga intr-o maniera diferita de cea a undelor acustice obisnuite.In special, undele de
soc calatoresc mai repede decat sunetul, iar viteza lor creste pe masura ce amplitudinea este crescuta, dar
si intensitatea unei unde de soc scade mai repede decat cea a unei unde sonore, deoarece o parte din
energia undei de soc este folosita pentru a incalzi mediul in care se deplaseaza.
Amplitudinea unei de soc puternice, asa cum este creata in aer de o explozie, scade aproape ca
patratul invers al distantei, pana cand unda devine atat de slaba incat respecta legile undelor
acustice.Undele de soc modifica proprietatile mecanice, eletrice si termice ale solidelor si pot fi utilizate
pentru a studia ecuatia de stare a oricarui material.
Unda de soc stationara normala apare in fata unui obstacol obtuz sau plat.La interactiunea
fluxului supersonic cu o suprafata rigida se formeaza un strat puternic comprimat in gaz, care se
indeparteaza de ea la o distanta, repetand in mod normal forma acestei suprafete.Acest strat comprimat,
la care parametrii curgerii sufera o discontinuitate, si este de fapt unda de soc normala stationara.

l.Unda de soc normala

In figura este prezentat volumul de control pentru aceasta analiza, iar gazul curge de la stanga
la dreapta. Conditiile, la stanga si la dreapta socului,se presupune ca sunt uniforme. Conditiile din
dreapta undei de soc sunt uniforme, dar diferite de partea stanga. Tranzitia in unda de soc este brusca si
intr -o latime foarte restransa. Reactiile chimice (chiar condensarea) sunt neglijate, iar socul apare intr -o
sectiune foarte ingusta. In mod clar, presupunerea de tranzitie izentropica nu este adecvata in acest caz,
deoarece unda de soc este o zona intrerupta. Prin
urmare, cresterea entropiei este fundamentals pentru fenomen si intelegerea acesteia. In plus, se
presupune ca nu exista frictiuni sau pierderi de caldura la soc (pentru ca transferul de caldura este
neglijabil din cauza faptului ca apare pe o fata relativ mica). Este obisnuit in acest camp sa denoteze X ca
conditie din amonte si y ca conditie din aval. Debitul de masa este constant din cele doua parti ale
socului si, prin urmare, echilibrul de masa este redus la:

flow
direction

Figura 1.1

Debitul masic este constant din cele doua parti ale socului, prin urmare echilibrul de masa se
reduce la:

Intr -o unda de soc, impulsul este cantitatea care ramane constanta, deoarece nu exista forta
externa. Astfel, se poate scrie ca:

Procesul este adiabatic sau aproape adiabatic si, prin urmare, ecuatia energetica poate fi

scrisa ca:

Ecuatia de stare pentru gazul perfect:

P = pRT

Daca sunt cunoscute conditiile din amonte, atunci exista patru conditii necunoscute in aval. Un
sistem de patru necunoscute si patru ecuatii este rezolvat. Cu toate acestea, se poate observa ca exista
doua solutii din cauza ecuatiei quadratice(patratice):
 U 2 -2
CT + = CT + -^
px
2 py2

Aceste doua solutii posibile se refera la directia fluxului. Fizica dicteaza ca exista o singura
solutie posibila. Nu se poate deduce directia fluxului de la presiune pe ambele parti ale undei de soc.
Singurul instrument care ne aduce in directia fluxului este a doua lege a termodinamicii. Aceasta lege
dicteaza directia fluxului si, dupa cum se va arata, gazul curge de la un flux supersonic la un flux
subsonic. Matematic, a doua lege este exprimata de entropie. Pentru procesul adiabatic, entropia trebuie
sa creasca. In termeni matematici, poate fi scris dupa cum urmeaza:

Retineti ca nu au fost utilizate semnele mai mari. Motivul este ca procesul este ireversibil si,
prin urmare, nu poate exista egalitate. Matematic, parametrii sunt p, t, u si p, care trebuie rezolvati.
Pentru gazul ideal:

 Acest caz se numeste Fannoflow si CapitolullODeals pe larg cu acest subiect. Explicatia

matematica data cu capitolul (10) mai detaliat. In loc sa rezolve toate ecuatiile care au fost prezentate, se
pot rezolva doar patru (4) ecuatii (inclusiv a doua lege), care vor reduce parametrii suplimentari. Daca
ecuatiile energetice, continuitatea si starea sunt rezolvate pentru valoarea arbitrara a acestora, se va
obtine o parabola in diagrama T -s. Pe de alta parte, cand ecuatia de impuls este rezolvata in loc de
ecuatia energetica, gradul de libertate este acum energie, adica cantitatea de energie „adaugata” la soc
Aceasta situatie este similara cu un
flux fara frecare cu adaugarea de caldura, iar acest flux este cunoscut sub numele de Rayleigh Flow.
1.1. Solutionarea ecuatilor de guvernare

Intrucat socul nu are transfer de caldura (o specialitate a fluxului Rayleigh) si nu exista in

esenta niciun transfer de impuls (un caz special al fluxului Fanno), intersectia acestor doua curbe este
ceea ce s -a intamplat cu adevarat in soc. In figura 1.2, se arata intersectia si se obtin doua solutii. In mod
clar, cresterea entropiei determina directia fluxului. Entropia creste de la punctul X la punctul Y. De
asemenea, este demn de remarcat faptul ca temperatura la M = 1 pe fluxul Rayleigh este mai mare decat
cea de pe linia Fanno.

Acceptarea faptului ca socul este adiabatic sau aproape adiabatic necesita toata energia conservata T 0 =

T Relatia dintre temperatura si temperature de stagnare ofera relatia de

temperature pentru ambele parti ale socului.

Toate celelalte relatii sunt derivate in esenta din aceasta ecuatie.Singura problem ramasa de derivat este
relatia dintre Mx si M y .Retinem ca numarul Mach este o funtie de temperature si
astfel pentru M x cunoscut pot fi toate celelalte marimi determinate, cel putin, numeric.Solutia analitica

este discutata in sectiunea urmatoare.

1.2. Model formal
Din ecutia de continuitate (1.1), inlocuind densitatea p ,ecuatia devine:

Ecuatia la patrat:

Folosind definitia numarului Mach

rezulta in

Rearajand ecuatia, devine:

Ecuatia de energie poate fi convertita intr-o forma adimensionala care poate fi

exprimata de:

Ecuatia momentului se trasforma in:

 Rearajand ecuatia, devine:

Raportul presiunii poate fi interpretat ca pierderea presiunii statice.Pierderea raportului de

presiune totala poate fi exprimata prin utilizarea relatiei dintre presiune si presiunea totala.

Combinand rezultatele, rezulta:

Se poate observa ca ecuatia de mai sus este biquadratica.Conform teoriei lui Gauss de
reciprocitate, acest tip de ecuatie are o solutie reala intr-un anumit interval.Solutia poate fi obtinuta prin
rescrierea ecuatiei ca polinom (de ordinul 4).

1+ (M; + M 2 y )-kM 2 y M 2 y = 0 (1.18)

Solutia ecuatiei (Shock Solution) :

k -1
 Raportul de presiune dintre cele doua pirti poate fi acum doar in funtie de un singur numar
Mach (Shock Pressure Ratio):

Relatia dintre densitate si numarul Mach din amonte poate fi obtinuta in acelasi mod:

Faptul ca raportul de presiune este o functie a numarului Mach din amonte, ofera un mod
suplimentar de a obtine o relate suplimentara utila.Si raportul temperaturii, in functie de raportul de
presiune, se transforma in (Shock Temperature Ratio):

1.3.Conditile maxime si conditile stea

Viteza maxima a sunetului este atunci cand se atinge cea mai ridicata temperatura.Maximul temperaturii
care poate fi atins este temperatura de stagnare.

Stagnarea vitezei sunetului este:

 Bazandune pe aceasta definite, noul numar Mach poate fi definit:

1.4.Conditia lui Prandtl

9

Se poate observa cu usurinta ca temperatura de pe ambele parti ale undei de soc este
discontinua.Astfel, viteza sunetului este diferita in aceste medii alaturate.Prin urmare, ne este convenabil
sa definim numarul stelei Mach de care va fi independent numarul Mach specific.

Conditia de salt peste soc trebuie sa satisfaca energia constanta.

c12 c2
 U1  2  U 2
kU1 kU 2
    

Combinand ecuatile rezulta:

Din ecuatia 1.28 obtinem:

1.5.Limitarile undei de soc
9

Cand numarul Mach din amonte devine foarte mare, numarul Mach din aval este limitat de:

1.6.Solutie pentru mici perturbari

Solutia de perturbare mica se refera la o solutie analitica in care doar mica modificare apare.In
acest caz, se refera la un caz in care doar o mica unda apare.
Puterea undei de soc este definita ca:

Sau:

1.7.Socuri in miscare
9 9

In unele situatii, unda de soc nu este stationara.Acest tip de situatie apare in multe aplicatii
industriale.Ca regula generala, socul in miscare se poate deplasa in aval sau amonte.Sursa crearii socului,
fie datorita functionary statice a dispozitivului, cum ar fi deschiderea/inchiderea supapei sau din cauza
obiectului in miscare, este relevanta pentru analiza dar afecteaza conditile limita.
Exista cazuri mai generale in care se creeaza socurile in miscare care includ o modificare a
proprietatilor fizice.
 Figura 1.3

In cazurile in care viteza socului poate fi aproximata ca o constants sau aproape constants,
analiza anterioara, ecuatiile si instrumentele dezvoltate in acest capitol pot fi folosite.
Pentru aceasta analiza, coordonatele se deplaseaza cu soc.Motivul abaterii este ca aceasta
alegere reduce munca de programare.Un observator care se deplaseaza cu soc va observa ca presiunea
in partile socului este:

                                   

Temperaturile masurate de catre observator sunt:

                            
Presupunand ca socul se misca catre dreapta (figura 1.3),viteza masurata de catre observator
este:

Unde U este viteza undei de soc cand se misca spre dreapta.Viteza in aval este:

Viteza sunetului de ambele parti ale socului depinde doar de temperatura si de aceasta se
presupune a fi constanta.Numarul prim Mach din amonte poate fi definit ca:
 Similar cu cazul precedent, a fost introdusa o definite suplimentara pentru socul in
aval:

Temperatura de stagnare in amonte a fluidului este (Shock Stagnation Temperature):

Acelasi lucru se poate spune si despre partea in aval a socului.Diferenta dintre temperatura de
stagnare se regaseste in coordonatele de miscare.

Cresterea temperaturii totale este din cauza faptului ca un noi material a intrat in c.v. la o viteza
foarte mare si este convertit sau adaugat la temperatura totala.

1.8.Rezultatul socului dintr-o oprire brusca si completa

Figura 1.4
 Numarul Mach in amonte:

M = Us
+ Ux
= + M„
c sx X
x
Numarul Mach in aval:

Din nou, socul se misca spre stanga.In coordonatele de miscare, observatorul observa fluxul
deplasandu-se de la stanga la dreapta.Fluxul se deplaseaza catre dreapta.Fluxul din amonte este in
stanga socului.Temperatura de stagnare creste de:
 T k 1 Ty k  1 
T0 y  T0 x  U s  x ( M sx  2M x )  ( M sy  2M y ) 
c 2 cy 2 
 x 

Relatia dintre numarul Mach de pe cele doua parti este:

2
( M x'  M sx ) 2 
T k 1
Mx  x
Ty 2
( M x'  M sx ) 2  1
k 1

Raportul de temperatura in ecuatia 1.44 si restul partii drepte arata ca Mx are patru solutii

posibile.Numai o solutie reala este posibila.

Shock in A Suddenly Close Valve
]t= I 4

Figura 1.5
1.9.Mutarea socului in mediul stationar
9 9

Cand o supapa sau o membrana este deschisa brusc,se creeaza un soc si se propaga in
aval.
Viteza pistonului: cand un piston se misca, acesta creeaza un soc care se misca cu o viteza mai
mare decat cea a pistonului in sine.Datele necunoscute sunt viteza pistonului, temperatura si alte conditii
inainte socului.Prin urmare, nu exista niciun numar Mach dat dat, doar bucati de informatie pe ambele
parti ale undei de soc.
Unda de soc a unui piston aflat in miscare:

Limita ecuatiei cand c x :

Debitul masic atunci cand raportul de presiune se apropie de infinit:

1.10.Supapa deschisa partial

Figura 1.6
 Aici, cazul valorii partial deschise este discutat atunci cand doua tipuri de informatii sunt date.
M x ,M^ sunt 0 si restul parametrilor trebuie sa ii calculam.
Relatia dintre diferitele numere Mach din amonte:

                    

Relatia dintre diferitele numere Mach din aval sunt:

                        

Un parametrul aditional trebuie sa fie furnizat pentru a putea rezolva problema.O problema
comuna este de a gasi viteza socului in miscare atunci cand viteza in aval sau presiune este brusc
crescuta.Trebuie mentionat ca temperatura in aval este necunoscuta.
1.10.Tubul de soc
9

Tubul de soc a fost un instrument de studiu cu foarte putine scopuri practice.A fost folosit in
multe cazuri pentru a examina anumite fenomene deoarece anumite termperaturi ridicate si niveluri de
presiune pot fi obtinute.Alte situatii pot fi intelese si/sau extinse din aceste fenomene prin alte
instrumente.In trecut, majoritatea aplicatiilor erau legate de scopuri militare.Acum, in aceste zile exista
un rol mai mare pentru aplicatiile civile de la o configuratie asemanatoare unui tub de soc.Exemple de
astfel de aplicatii civile sunt: incalzirea rapida(pentru imprimare) si reciclarea enrgiei.Un tub de soc este
format dintr-un cilindru cu doua camere legate printr-o diafragma.Pe de o parte presiunea este mare, in
timp ce presiunea pe cealalta parte este scazuta.Gazul din sectiunea de inalta presiune curge in sectiunea
de joasa presiune atunci cand diafragma este rupta.O unda de soc este creata si se deplaseaza catre
camera de joasa presiune.Acest fenomen este similar la carcasa supapei deschisa brusc.In spatele socului,
undele de expansiune reduc presiunea in sectiune.Temperatura este cunoscuta pentru a ajunge la cateva
mii de grade intr-p perioada foarte scurta de timp.
Raportul de presiune dintre cele doua parti al

Viteza in zona 2 in coordonatele de miscare relativa la soc este:

Din care rezulta:

Sau in ceea ce priveste raportul de presiune ca:

 Viteza in punctele 2 si 3 este identica, astfel din ecuatiile 1.50 si 1.51 rezulta:

2.Unda de soc oblica

In capitolul anterior am discutat despre unda de soc normala.Un alt de unda de soc este unda de
soc oblica.In literatura de specialitate socul oblic, socul normal si functia Prandtl-Meyer sunt prezentate
ca trebi probleme separate si diferite.Cu toate acestea, se pot vedea toate aceste cazuri ca trei regiuni
diferite ale unui flux pe o placa cu o sectiune de deviere.In mod clar, variatia unghiului de deviere de la
un zero la o valoare pozitiva duce la soc oblic.Modificarea in continuare a ungiului de deviere la o
valoare negativa are ca rezultat undele de expansiune.Reprezentarea comuna se face prin ignorarea
limitelor acestor modele.Cu toate acestea, aceasta sectiune incearca sa arate limitele sau conexiunile
acestor modele.

Figura 2.1
A view of a straight normal shock as a
limited case for oblique shock

2.1.Introducerea in socul oblic

9

O unda de soc normala apare atunci cand exista o perturbare in aval, care impune o conditie de
delimitare a fluxului in care fluidul/gazul poate reactiona doar printr -o schimbare accentuata a directiei
de curgere. Dupa cum poate fi reamintit, socul normal apare atunci cand un perete este drept/plat, asa
cum se arata in figura (2.1), care apare atunci cand undeva in aval apare o perturbare. Cand unghiul de
deviere este crescut, fluxul de gaz trebuie sa se potriveasca conditiilor de delimitare. Aceasta potrivire
poate aparea numai atunci cand exista o
discontinuitate in campul de curgere. Astfel, directia fluxului este schimbata de o unda de soc cu un
unghi fata de flux. Acest soc este denumit in mod obisnuit socul oblic. In mod alternativ, asa cum este
discutat in capitolul anterior, fluxul se comporta asa cum se intampla intr -un camp hiperbolic. Intr -un
astfel de caz, campul de curgere este guvernat de o ecuatie hiperbolica care se ocupa de cazul in care in
formare (cum ar fi conditiile de delimitare) ajunge din aval doar daca se afla in raza de influenta. Pentru
ca informatii precum perturbarea (conditia de delimitare) sa ajunga adanc in flux din partea laterala
necesita timp. In acest timp, fluxul se deplaseaza in aval si creeaza un unghi.
2.2.Introducere in functia Prendtl-Meyer

Scaderea unghiului de deviere duce la aceleasi efecte ca inainte. Conditiile de delimitare

trebuie sa se potriveasca cu geometria. Cu toate acestea, pentru un unghi de deviere negativ (in notatia
acestei sectiuni), fluxul trebuie sa fie continuu. Analiza arata ca viteza de curgere trebuie sa creasca
pentru a atinge aceasta cerinta. Aceasta crestere a vitezei este denumita unda de expansiune. Asa cum va
fi aratat in capitolul urmator, spre deosebire de analiza socului oblic, cresterea numarului Mach din
amonte determina numarul Mach din aval, cat si unghiul de deviere „negativ”. Functia Prandtl - Meyer
are un punct maxim pentru M 1 ^-<x >. Cu toate

acestea, punctul maxim pentru functia Prandtl -Meyer este mult mai mare decat socul oblic cu un factor
de mai mult de 2. Ceea ce reprezinta punctul maxim mai mare este transformarea eficienta (productia
mai mica de entropie.

Figura 2.2

Curgerea supersonica in jurul unui cot deschis sau de-a lungul unui perete plan abrupt,se
deosebeste prin aceea ca in zona curburii are loc destinderea gazului si accelerarea curentului
supersonic.
 Zona de destindere reprezinta un evantai atasat la punctul de perturbatie care in dinamica
gazelor se numeste unda centrata de expansiune Figura 2.3 .

Figura 2.3

2.3.Socul oblic
9

Socul apare in realitate in situatiile in care socul are efecte tridimensionale. Efectele
tridimensionale ale socului il fac sa apara ca un plan curbat. Cu toate acestea, socul onedimensional
poate fi considerat o reprezentare pentru o precizie arbitrara aleasa cu o zona mica specifica. Intr -un
astfel de caz, schimbarea orientarii face ca considerable de soc sa fie duble. In mod alternativ, utilizarea
unui obiect infinit (sau un bidimensional) produce un soc bidimensional. Efectele bidimensionale apar
atunci cand fluxul este afectat de „lateral”, adica o schimbare a directiei de curgere. Un exemplu de
astfel de caz este crearea de soc din partea laterala. Pentru a se potrivi cu conditiile de delimitare, debitul
se transforma dupa soc sa fie
paralel cu unghiul de inclinare. Figura (2.4) prezinta schema socului oblic. Unghiul de deviere, este
directia fluxului dupa soc (paralel cu peretele). Analiza normala de soc dicteaza ca dupa soc, fluxul este
intotdeauna subsonic. Fluxul total dupa socul oblic poate fi, de asemenea, supersonic, care depinde de
stratul de delimitare si unghiul de deviere.

Figura 2.4

Viteza are doua componente.Numai componenta normala a socului oblic sufera de

soc.Componenta tangenta nu se schimba deoarece nu se misca peste linia socului.Prin urmare:
1U1n   2U 2 n
Ecuatia impulsului arata:
P1  1U12n  P2   2U 22n

Bilantul energetic in coordonate care se misca cu soc citeste:

U12n U12n
C pT1   C pT2 
2 2

Spre deosebire de socul normal, aici unghiurile trebuie determinate.Solutia este o functie a
patru necunoscute.Rearanjarea acestui folosind identitati geometrice rezulta in (Angle Relationship):

 M 2 sin 2   1 
tan   2 cot   2 1 
 M 1  k  cos 2   2 
 Relatia dintre proprietati poate fi determinate prin substituire,rezultand (Pressure Ratio):

P2 2kM 12 sin 2   (k  1)

P1 k 1

Densitatea si raportul vitezei normale pot fi determinate de urmatoarea ecuatie (Density

Ratio):

 2 U1n (k  1) M12 sin 2 

 
1 U 2 n (k  1) M 12 sin 2   2

Raportul de temperatura este exprimat ca:

T2 2kM 1 sin   ( k  1)  k  1 M 1  2 

2 2 2


T1 (k  1) 2 M 1

2.4.Solutia unghiului Mach

Socul oblic, daca este orientat catre un plan de soc coordonat perpendicular si paralel este ca un
soc normal.Astfel, relatia dintre proprietati poate fi determinata de folosind componentele normale sau
folosind tabelul de soc normal dezvoltat anterior.Trebuie sa aveti grija sa folositi componentele normale
ale numerelor Mach.Temperatura de stagnare contine viteza totala.Din nou, socul normal este o
problema unidimensionala, deci, un singur parametru este necesar pentru a rezolva problema.Socul oblic
este o problema bidimensionala si trebuie furnnizate doua proprietati pentru a putea fi gasita o solutie.
2.5.Numarul Mach in amonte si unghiul de deviere
Din nou, acest set de parametri este, probabil, cel mai comun si cel mai natural de
examinat.Thompson(1950) a aratat ca relatia unghiului de soc se obtine din urmatoarea ecuatie
cubica(Governing Angle Equation):
x 3  a1 x 2  a2 x  a3  0 (2 .8 )
 Vom avea 3 solutii:
1
x1   a1  (S  T )
3
1 1 1
x2   a1  ( S  T )  i 3( S  T )
3 2 2
1 1 1
x3   a1  ( S  T )  i 3( S  T )
3 2 2

Unde:

S  3 R D
T  3 R D

2.6.Cand nu exista soc oblic sau in cazul D>0

9

Solutia pentru unghiul slab:

 2  4  cos 1 ( f 2 ( M 1 ,  )  
 M 1  1  2 f1  M 1 ,   cos  
1   3 
 weak  tan
  k 1 2  
 3 1  M 1  tan  
  2  

Solutia pentru unghiul putemic:

 2  cos 1 ( f 2 ( M 1 ,  )  
M
 1  1  2 f1 M 1 ,   
cos 
1   3 
 strong  tan
  k 1 2  
 3 1  M 1  tan  
  2  

Procedura de calcul a punctului maxim de deviere.Unghiul maxim se obtine cand D=0.

 Normal Shock Minikoff Solution:

(k  1) 2 M 14  8(k 2  1) M 12  16(k  1)  (k  1) M 12  4
M 1n 
2 k

Normal Shock Small Values:

 (k )   2  2  3  k 2  2k  k
M 1n 
4k

2.7.Numarul Mach in amonte si unghiul de soc

Solutia pentru numarul Mach in amonte si unghiul de soc sunt mult mai simple si exista o
solutie unica.Unghiul de deformare poate fi exprimat in functie de aceste variabile ce:

 (k  1) M 12 
cot   tan( )  2 2
 1
 2( M 1 sin   1 

Raportul de presiune poate fi exprimat ca:

P2 2kM 12 sin 2   ( k  1)

P1 k 1

Raportul de densitate poate fi exprimat ca:

 2 U1n (k  1) M12 sin 2 

 
1 U 2 n (k  1) M 12 sin 2   2
Raportul de temperatura este:

T2 c22 (2kM 12 sin 2   (k  1))((k  1) M12 sin 2   2)

 
T1 c12 (k  1) M 12 sin 2 
 Numarul Mach dupa soc:

(k  1) M 12 sin 2   2
M 22 sin(   ) 
2kM 12 sin 2   (k  1)

Relatia unghiurilor numarului Mach:

2(cot   tan  )
M 12 
sin 2  (tan  )( k  cos 2 )

2.8.Flux intr-o forma semi-2D

Desicutia de pana acum a fost despre o dreapta infinita lunga care este pura 2D.In mod clar,
pentru orice lungime finita a panei, analiza trebuie sa tina cont de efectele de margine.Capatul marginii
trebuie sa aiba o cinfugratie diferita.Cu toate acestea, analiza pentru sectiune din mijloc produce un
rezultat apropiat de realitate.Sectiunea de care este aproape analiza curenta poate fi estimata dintr-o
analiza dimensionala pentru precizia ceruta sau prin metode numerice.
2.9.Small 5 Weak Oblique shock

Acest interes pentru acest subiect este mare din punct de vedere academic.Este recomandat ca
aceasta problema sa fie sarita si timpul sa fie dedicat altor probleme.
2.10.Vederea apropiata si indepartata a socului oblic

In multe cazuri, vizualizarea in apropiere ofera o rotire continua a devierii unghi, ±. Cu toate
acestea, vederea de departe arata o tranzitie brusca. Abordarea traditionala a reconcilierii aceste doua
puncte de vedere este prin a sugera ca departe Vedere soc este o colectie de multe mici slabe socuri. La
vedere locala aproape de perete, socul oblic este slab soc „oblic slab”. Din vedere indepartata, socul
oblic este o acumulare a multor mici (sau din nou slabe) „socuri slabe”. In orice caz, aceste mici „socuri”
se construiesc sau se acumuleaza intr-o schimbare (soc) mare si brusca. In aceasta teorie, stratul limita
(B.L.) nu intra in calcul. In realitate, stratul limita mareste zona in care exista un flux continuu. Stratul
limita reduce debitul din amonte viteza si, prin urmare, socul nu exista in imediata apropiere a peretelui.
In mai mare distanta de perete, socul devine posibil.
2.11.Socul detasat
9 9

Cand marimea matematica D devine pozitiva, pentru un unghi de deviere mare, acolo nu este o
solutie fizica la un soc oblic. Din moment ce fluxul „vede” obstacolul, atunci singura reactie posibila
este printr-un soc normal care are loc la o oarecare distanta de corp. Acest soc este denumit soc de
detasare. Distanta socului detasat din organism este o analiza complexa si ar trebui lasata pe seama clasei
de absolventi si a cercetatorilor in aceasta zona. Cu toate acestea, este oferit un grafic si o explicatie
generala pentru ingineri. Chiar daca acest subiect are putine aplicatii, unele ar putea fi folosite in anumite
situatii despre care autorul nu este constient.
Analiza socului detasat poate se efectueaza privind un corp cu a sectiune rotunda care se
deplaseaza intr-un flux supersonic (viteza absoluta nu este importanta pentru aceasta discutie). Figura 2.6
prezinta a glont cu varf rotund cu un soc detasat. Se determina distanta detasarii in mare masura prin
amonte Numarul Mach. Zona A este zona in care fluxul trebuie sa fie subsonic deoarece la corp, viteza
trebuie sa fie zero (nu- starea de alunecare). Intr-un astfel de caz, gazul trebuie sa treaca printr-un soc. In
timp ce in zona C fluxul trebuie sa fie supersonic. Cei slabi se prevede ca socul oblic va curge in jur
conul. Debitul din zona A trebuie sa dispara printr-o oarecare accelerare a devenit flux supersonic.
Explicatia unui astfel de fenomen este deasupra nivelului acestei carti. Cu toate acestea,
poate fi explicata prin faptul ca subsonicul este „aspirat” in gaz in zona C. Indiferent de
explicatie, aceste calcule pot fi rezumate prin ecuatia curgatoare .Constanta si functia sunt diferite pentru
diferite geometrii. In general cresterea Mach-ului din amonte are ca rezultat o
scadere a distantei de detasare. Un soc mai mare are ca rezultat o distanta de detasare mai mica sau,
alternativ, curgerea devine
„orbit” la obstacole. Astfel, acest fenomen are un impact mai mare pentru un relativ flux supersonic mai
mic.

Figura 2.6

2.12. Probleme legate de unghiul maxim de deviere

Problema deflexiunii maxime are o aplicatie practica in afara de cea evidenta configurate
folosita ca exemplu simplu tipic. In exemplul tipic, o pana sau a conul se deplaseaza intr-un mediu
nemiscat sau gazul curge in el. Daca unghiul de deviere depaseste maxim posibil, apare un soc detasat.
Cu toate acestea, exista configuratii in care un soc detasat are loc in proiectare si inginerii trebuie sa-l ia
in considerare. Astfel de configuratiile par uneori la prima vedere sa nu aiba legatura cu problema
socului detasat. Luati in considerare, de exemplu, o sectiune de aspiratie simetrica in care este unghiul de
deviere chiar intre unghiul maxim de deformare si peste jumatate din deformarea maxima unghi.
 Figura 2.7

In aceasta situatie apar cel putin doua socuri oblice si dupa interactiunea lor este prezentat in
figura .Nu se ridica probleme de soc detasat atunci cand doar primul oblic se considera soc. Totu§i, al
doilea §oc oblic complica situafia §i al doilea soc oblic poate provoca un soc detasat. La aceasta situatie
se face referire in literatura stiintifica ca reflectie Mach. Se poate observa ca maximul a §ocului oblic
pentru perfect modelul de gaz depinde doar de amonte.Numar Mach, adica pentru fiecare in amonte.
Numarul Mach este doar unul unghiul maxim de deviere. In plus, se poate observa pentru un soc oblic
maxim care o constanta scaderea unghiului de deviere a Mach numarul are ca rezultat o crestere a
unghiului Mach.Numarul Mach scade dupa fiecare §oc. Prin urmare, unghiul maxim de deviere scade cu
o scadere a lui Mach numar. In plus, datorita simetriei, se poate presupune ca este un unghi al planului de
alunecare paralel cu curgerea initiala. Astfel, aceasta situatie provoaca socul detasat sa apara in al doilea
§oc oblic. Acest soc detasat s-a manifestat intr-o forma de soc curbat. Analiza acestei situatii este logic
foarte simpla, dar matematica este oarecum complicat. Unghiul maxim de deviere in acest caz este, ca
inainte, numai o functie a numarului Mach din amonte. Calculele pentru un astfel de caz pot fi realizate
prin mai multe abordari.
Retineti ca nu se atinge un unghi maxim in acest soc. Potto-GDC poate fi folosit pentru a
calcula acest raport.Aceasta procedura poate fi extinsa pentru a calcula numarul maxim de
intrare Mach, Ml prin verificarea relatiei dintre numarul Mach intermediar si M1. In discutarea acestor
probleme, trebuie sa fim constienti de faptul ca exista zone de solutii duale in care linia de soc ascutita
coexista cu o linie curba. In general, aceasta zona creste pe masura ce numarul Mach creste. De
exemplu, la Mach 5 aceasta zona este de 8,5±. Pentru inginerie In cazul in care numarul Mach atinge
aceasta valoare, acesta poate fi ignorat.

Figura 2.8

3.Probleme propuse
3.1.Unda de soc normala
9
Aceasta problema a fost preluata din lumea reala a productiei industriale. Un inginer este
obligat sa proiecteze un sistem de racire pentru un dispozitiv electronic critic. Temperatura nu ar trebui
sa creasca peste o anumita valoare. In acest sistem, se presupune ca aerul va ajunge la iesirea de teava cat
mai repede posibil atunci cand robinetul este deschis.

Figura 3.1

Distanta dintre supapa si iesirea conductelor este de 3 [m]. Conditiile din amonte de supapa
sunt 30 [bar] si 27 ° C. Presupunem ca nu exista nicio rezistenta in teava. Temperatura ambianta este de
27 ° C si 1 [bara]. Presupunem ca scala de timp pentru deschiderea supapei este in mod mai mica mai
mica decat timpul tipic al conductei (total nerealist, chiar daca se
deschide complet cererile de fabricare a valvei de 0,0002 [sec]. Dupa construirea sistemului, inginerul
observa ca sistemul nu raceste dispozitivul Fas tenough si propune sa creasca presiunea si sa creasca
diametral conductei.comment pe aceasta propunere. In cazul in care vreunul dintre aceste sfaturi are
vreun sens in lumina presupunerilor de mai sus? Care vor fi recomandarile dvs. catre compania de
productie? Transmiteti temperatura de iesire si debitul de masa in functie de timp.

Aceasta problema este cunoscuta sub numele de problema valvei brusc deschise in care are loc fenomenul
de sufocare a socului. Timpul necesar pentru ca socul sa calatoreasca de la
P
supapa depinde de raportul de presiune y = 30 pentru care se obtine urmatorul table:

PT 17.V
Mx My Mx' M/ T v TT
I’y Wlx

5,0850 0.41404 0.0 1.668 5,967 30.00 0,057811

Calculul direct va fi folosind numarul Mach „in amonte” M x = M s x = 5.0850Prin

urmare, timpul este:

dista.nce 3
t  0.0017[sec]
M sx kRTx 5.0850 1.4 x 287 x300

Debitul de masa dupa ce a ajuns la iesire sub aceste ipoteze ramane constant pana cand
materialul neracit ajunge la iesire. Timpul necesar pentru ca materialul de la supapa sa ajunga la iesire
este:
dista.nce 3
t '
 0.0021[sec]
M y kRTy 1.668 1.4 x 287 x300 x5.967

In aceasta diferenta de timp, materialul este incalzit in loc sa se raceasca, deoarece temperatura
ridicata. Sugestia inginerului de a creste presiunea va scadea timpul, dar va creste temperatura la iesire in
aceasta perioada de timp critica. Astfel, aceasta sugestie contrazice scopul nevoilor de fabricate necesare.
Pentru a creste diametral conductei nu va schimba temperatura si, prin urmare, nu va schimba efectele
incalzirii. Poate creste rata numai dupa varful initial de incalzire, o posibila solutie este de a avea supapa
foarte aproape de iesirea din teava. Astfel, timpul de incalzire este redus semnificativ. Exista, de
asemenea, posibilitatea cresterii
pasilor in care fiecare pas eliberat de caldura nu va fi suficient pentru a incalzi dispozitivul. Ultima
cerinta posibila o supapa programabila si foarte rapida, care supapa sa depaseste probabil socul in
miscare supapa in aval. Graficul debitului de masa si viteza sunt prezentate in Figura 3.2 :

Figura 3.2

3.2.Unda de soc oblica

Fluxurile de aer la numarul Mach (M1) sau MX = 4 se apropie de o pana. Care este unghiul maxim de
pana la care poate aparea socul oblic? Daca unghiul de pana este de 20 °, calculati numerele slabe,
puternice Mach si unghiurile de soc respective. Unghiul maxim de pana pentru (mx = 4) D trebuie sa fie
egal cu zero. Valorile maxime sunt:

Mx My lmai
(
■^naajc

4.0000 0.07234 38.7738 GG.0407

Pentru a obtine rezultatele solutiilor slabe si puternice, GDC, care produce urmatoarele
rezultate:
M* Myw 0s S

4.0000 0,48523 2.5G8G 1,4635 0.56G60 0,34907

Figura 3.3
Bibliografie
1. Fundamentals of Compressible Fluid Mechanic-Genick Bar-
Meir, Ph.D
2.
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/tehnica-mecanica/un
da-de-expansiune-prandtlmeyer591.php
3.
https://www.creeaza.com/tehnologie/aeronautica/Unde-de-soc18
1.php