GH Vladuca Probleme de Fizica Pentru Clasele XI XII PDF

j
GH. VLADUCA
N. GHERBANOVSCHI
M. MELNIC
D. CIOBOTARU
I. MUNTEANU
A. RUSU
I.
~E
IC
PENTRU CLASELE
XI-XII
Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucureti, 1983
VITA
Lucrarea a fost elaborata astfel:

1.1; 1.2 - NICOLAE GHERBANOVSCHI, lector, dr.
1.3 ,--- ADRIAN RUSU, ~ef de lucrari, dr. ing.
I. 4; I 1.1 - MIHAl MELNIC, prof.
1.5; 1.6; 1.7 - ION Vl'fA, prof.
Il.2; IC4 - GHEORGHI'fA VLADUCA, lector, dr.
11.3- ION MUNTEANU, lector, dr.
11.5 - DUMITRU CIOBOTARU, conferentiar, dr.
Referenti:
ARTIZIA GOILAV, lOAN GAVRIL, SANDA SPIRIDON, DOREL
HARALAMB, DUMITRU RO~CA - profesori rle fizica la liceul
,Petru Rare~" din munieipiul Piatra Neamt.
Rerlactor: E.
MESARO~,
Tehnoredactor: EL.
prof.
OPRI~EANU
Coperta: V. WEGEl\IANN
Nr. colilor de tipar : 14

Bun de tipar: 11.11.1983
Com. nr. 30 404/7234

Cornbinatul poligrafic
,CASA SC!NTEII"
Bucuresti ~ R.S.R
PREFATA
Aceasta culeger_e de probleme a fost elaborata in acord cu

confinutul manualelor de fizica pentru clasele a XI-a i a Xll-a
i astfel conceputa lncU sa acopere ln zntregime tematica. aceslora. Din acest motiv, gruparea problemelor in capitcle ~i paragrafe, tematica acestora, precum $i notafiile folosite au fost
condifionate, in esenfa, de structura $i continutul manualelor.
ln acest context introducerca breviarelor, uzual folosite in alte
culegeri de probleme, nu a fost necesara.
Lucrarea confine probleme de ldrga ciJ'culafie selectate din
alte culegeri de probleme sau din lucrari de specialitate, dar
prelucrate i reformulate in spiritul manualelor. Precizam insa
' ca 0 buna parte din problemele propuse sint originale.
ln fiecare paragraf problemele au fost sistematizate, pe cit
posibil, dupa gradul lor de dificultate i, ca atare, se recomanda _
rezolvarea lor in ordinea din culegere. Rezo.Jvarea lor lntr-o
alta ordine este posibilli, deoarece problemele, cu mici excepfii,
sint independente. Problemele tipice sau cele czz un grad mai
ridicat de dificultate sfnt rezolvate in detaliu. Pentru problemele
similare sau cu un grad redus de dificultate sint date relatiile
de calcul, ca i rezultatul numeric sau numai rezultatul nllmeric.
M"nfioniim ca problemele cu un grad mai ridicat de dzficultate,
notate cu un asterisc, se pot rezolva cu nofiunile l: cunotintele
din manualele de fizica. Aceste probleme testeaza abilitatea elevilor de a folosi eficient ansamblul acestor cunotinte dezvoltind,
in acelai timp, mobilitatea lor in gindire. Rezolvarea acestqr
probleme, fara a folosi indicatiile, constituie o dovada a lnfelegerii profunde de catre elevi a proceselor fizice implicate in
problemele respective Z: a legaturii lor cauzale.
Culegerea se adreseaza elevilor de liceu, participantilor la
concursurile de fizica $i candidatilor la examenele de admitere
in invajamlntul superior.
Speram ca aceasta culegere, prin ordonarea problemelor

dupa gradul lor de dificultate, prin continutul lor, ca ~i prin
dozarea judicioasa a indicafiilor de rezolvare, va contribui la
clarificarea, adincirea ~i fixarea cuno~tintelor teoretice, va
dezvolta la elevi deprinderile necesare folosirii acestora ln mod
eficient pentru rezolvarea pfoblemelor de fizica ~i pentru interpretarea corecta ~i corelata a legilor i fenorrtenelor fizice.
Autorii multumesc celor cu care au purtat discutii utile pe
marginea acestei lucrari $i vor ramlne lndatorati cititorilor care
vor face sugestii ~i propuneri pentru imbunatat,irea unei edifii
viitoare.
AUTOR/1
PARTEA 1NT1I
FIZICA CLASA A XI-A
Enun*uri
1.1.
1.2.
1.3.
I .4.
I .5.
I .6.
1.7.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Curentul alternativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Curentul trifazat. Ma~ini electrice. Transformatorul......................
Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Oscilatii electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unde electromagnetice . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Optica
............................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Notiuni de teoria relativitatii restrinse ...... <...........................
7
10
12
15
21
22
34
Indica til
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
I .6.
I. 7.
~~
rispunsuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3?
Curent.ul alternativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Curentui trifazat. Ma~ini electrice. Transformatorul......................
Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda)............................
Oscilatii electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unde electromagnetice ........................................... . . .
Optica
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Notiuni de teo ria relati vita tH restrinse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3?
38
39
43
50
52
65
PARTEA A DOUA
FIZICA CLASA A XII-A
Enunturi
69
II.1.
II.2.
11.3.
II .4.
Elemente de fizica cuantica ........... :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fizica atomului .................................................. .
Elem,ente de fizica solidului. .................. ;......................
Fizica nucleului. Particule element are ...... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11.5. EJ,emente de fizica plasmei....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
69
80
90
119
141
L . . . ~~-
Indicatii
~~
rispunsuri
Partea intii
ILL Elemente de fizica cuantidl..........................................

II.2. Fizica atomului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
II .3. Elemente de fizica solidului ........._......................... . . . . . . . .
11.4. Fizica nucleului. Particule element are. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
II .5. Elemente de fizica plasmei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
143
FIZICA CLASA A XI-A
159
169
198
215
PARTEA A TRElA
ENUNfURI
PROBLEME RECAPI1'ULATIVE
Enunturi
............................................................. .
Indicatii ~i raspunsuri ..................................................... .
21R
221
"
..
1.1. CURENTUL ALTERNATIV
1.1.1. 0 spira circulara conductoare eu aria S = 50 em 2 este rotita uniform

cu tura~ia n = 10 rotfs in jurul axei perpendiculare pe liniile unui cimp
magnetic uniform de inductie B = 10- 2 T. Sa se calculeze t.e.m. e indusa in
spira. Se considera ca origine a timpului, momentul in care fluxul magnetic
prin spira este maxim.
1.1.2. Un rezistor eu rezistenta R = 5 Q este parcurs de un curent de intensitate I = 4 A ~i frecventa v = 50 Hz. Sa se serie expresiile marimilor
instantanee tensiune la borne un ~i intensitatea curentului in pentru rezistor.
1.1.3. 0 bobina cu rezistenta R = 10 n si inductanta L = 180 mH este
legata la o sursa de tensiune' alternativa c~ U = 220 V ~i v = 50 Hz. Sa se
calculeze intensitatea curentului I prin bobina.
1.1.4. 0 spira perfect conduetoare, plana, cu aria
S
100 rm 2, este rotita cu turatia n = 3 000 turefmin
intr-un ci~p magnetic uniform de inductie B = 1 T,
ea in figura 1.1.4. Sa se caleuleze: a) valoarea efectiva E a t.e.m. induse e; b) expresia intensita~ii
instantanee i a curentului in circuitul conectat la
bornele~ spirei, caracterizat prin rezistenta R = 0,157 n
~i inductan~a L = 0,5 mH; c) considerind ca origine
a timpului momentul in care t.e.m. e este zero,
timpul t 1 pentru care, in decursul unei perioade, intensitatea curentului are valoarea instantanee 'pozitiva
egala cu valoarea sa efectiva; d) cal dura Q disipata
in circuit in timpul t = 1 min.
1.1.5. Care este impedanta Z pentru v = 1 kHz a unui
reostat cu rezistenta R
100 0, N = 2 000 spire,
lungimea l = 50 em ~i aria unei spire S = 15 cm2 ?
Fig. !.1.4
1.1.6. 0 bobiha conectata la o sursa cu tensiunea U

105 V si frecventa
v
50 Hz este parcursa de curentul de intensitate I = 1,8 A: Care si~t
impedanta Z ~i inductarita L a bobinei? Ce defazaj ~ introduce ea, daca
at unci . cind are la borne tensiunea continua U 0 = 6 V este parcursa de
curentul de intensitate 10
7,5 A?
7
1.1.7. 0 bobina este conectata la o sursa cu tensiunea u = 30 sin 314 t (V).

, Intensitatea curentului prin bobina este i = 21,7 sin 27t (50 t - 1/8) (A).
Se cer: a) frecventa v a curentului ~i defazajul cp al circuitului; b) momentele t ~i t 1 pentru care intensitatea instantanee i a curentului are valorile
pozitiva respectiv negativa egale cu intensitatea efectiva; c) rezistenva R
i inductanta L ale bobinei.
1.1.17. Un circuit serie este caracterizat prin R = 10 n, L = 0,04 H,

C
~0 ~F, U. =" 220 V ~u. v " ?O ~z .. ~a s.e determine defazajul cp, factorul
de cahtate Q I caldura disipata In circUit timp de un minut.
standard ( v = 50 Hz) i tensiune efectiva U = 60 V, intensitatea efectiva a

curentului priri bobina este 1 = 4 A, iar dac~ se aplica la bornele bobinei o
tensiune continua U0 = 10 V, intensitatea curentului este / 0 = 2 A. Sa se
determine inductanva L i defazajul cp al circuitului de curent alternativ.
circuit RLC seri? format dintr-o bobina avind rezistenta R = 21 n,

Inductanta L = 70 mH I un condensator cu capacitatea C = 82 ~F este
conectat la o sursa de cu~ent alternativ de frecventa v = 50 Hz. Tensiunea
la bornele condensatorulm este Uc = 310,7 V. Sa se determine intensitatea I
a curentului prin circuit, tensiunea U b la bornele bobinei tensiunea U la
bornele circuitului i defazajul _cp al circuitului.
'
~.1.18.-. Un
'
1.1.8. Daca se aplica la bornele unei bobine o tensiune sinusoidala de frecventa
,I
''
1.1.9. La bornele unei surse cu tensiunea U
22,36 V i frecventa v 50 Hz
se conecteaza circuitul serie format din o bobina i un rezistor de rezisten~a
R = 5 n. Cunoscind ca tensiunea la bornele bobinei este ub = 10 V2 v,
iar tensiunea la bornele rezistorului este U R 10 V, sa se calculeze rezistenta
Rhinductanta L i defazajul circuitului (cp).
'
1.1.19. La o sursa ou tensiunea U
= 220 V i frecventa v = 50. Hz se conecteaza o bobiJ?-a. Inte~sitatea curentului prin bobin~ este I 1 = 2 A. Prin
legarea i~ se~1e 3: un.m condensator cu capacitatea C = 20 ~F, intensitatea
curentul~I. pr1n mrcmt ramine. ac?eai, ~ 2 = 2 A. Sa .se determine: a) rezistenta R I ~nd~ctanya L ale bob1ne1; b) dtagrama fazor1ala; c) factorul de calit~te q.al ~Ir_?mtulut; d) puterea activa P i puterea reactiva P r in cele doua
situatn (fara condensator-cazul 1 i cu condensator-cazul 2).
100 ~F conectat la o sursa are

tensiunea la borne u = 1,4 sin 103t (V). Sa se determine expresia intensitatii
instantanee i a curentului care parcurge condensatorul.
'
1.1.10. Un condensator cu capacitatea C
1.1.11. La bornele unei surse cu tensiune la borne U
= 220 V si frecventa
v = 50 Hz se leaga in serie doua condensatoare avind capacitavile C 1 '
= 0,2 ~F, respectiv C 2 = 0,4 ~F. Sa se determine intensitatea curentului I
prin circuit i tensiunile U1 i U 2 la bornele condensatoarelor.
1.1.12. La bornele unei surse cu tensiunea la borne U si frecventa v

50 Hz
se leaga un circuit serie RC. Cunoscind ca tensiunile 'Ia bornele elementelor
circuitului sint U R = 120 V i Uc = 160 V, iar intensitatea curentului prin
circuit este I = 1 A, sa se determine capacitatea C a condensatorului,
defazajul circuitului cp i tensiunea U.
1.1.13. La bornele unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R = 3 n

ins.eriat cu un condensator de capacitate C = 250 ~F se aplic~ tensiunea
u = 0,5 V2 sin 1 000 t (V). Sa se determine expresia pentru intensitatea i a
curentului prin circuit.
'
l.l.14. Un circuit RLC serie, caracterizat pri.Q. rezistenva R = 20
n,
inductanva L = 30 mH i capacitatea C = 50 ~F, este parcurs de un curent de

intensitate I = 10 A i frecventa v = (500/7t)Hz. Sa se determine defazajul cp
i tensiunea U la bornele circuitului.
16 n,
inductanta L = 95,5 mH ~i un condensator cu capacitatea. C este parcurs de
un curent de intensitate i = 6 V2 sin (314 t - 3652'11'1) (A). Sa se deterrnine capacitatea c' tensiunea ub la bornele bobinei, tensiunea u la bor:nele
circuitului .i puterea P disipata in circuit.
1.1.15... Un circuit RLC serie alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta R
1.1.16. Sa se verifice relatia S

precedenta.
'
,,
V P 2 + P~
pentru circuitul din problema
bobina cu rezistenva R = 50 n i inductanta L = 1,33 H este

inser1ata cu un .condensator cu capacitatea C = 20 ~F. Ansamblul este ali~entat sub tens1l!nea .u = 100 V, cu frecventa v = 48Hz .. Se cer~ a) intenSitatea cure~tu.lui. I I defazajul Cf>. al circuitului; b) tensiunile U b i Uc la
borne}? ~oh.1ne1 ~ condensatorul~I. f) ?e f!10d~fica i~ductanya bobinei (L')
astfel Incit Intensitatea curentulul I prin CircUit devine maxima. Sa se raspunda la intrebarile precedente pentru acest caz i sa se determine factorul
de calitate Q al circuitului.
1.1.2~.eO
, 1.1.21. Un circuit serie RLC este alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta
R = 10 f.! i" un condensator C. Reactantele bobinei i condensatorul~i

." =.50 Hz sint XL= 2 n i Xc = 1 000 n. Tensiunea de alimentare
a circuitulm este U = 120 V. Sa se determine intensitatea curentului I
fae~orul de calitate Q al circuitului si tensiunile la bornele elementsior circui~
tului",U b i c in c~nditia de regim 'de rezonanva, obt.inuta prin varierea freevente! surse1 de ahmentare.
pen~ru
u.
1.1.22. Un circuit RLC paralel este format dintr-o bobina ideala cu reactanva
~L = 314 ~ (pentru ". = 50 Hz) in paralel cu un condensator C = 4t-tF

1. eu un reztstor ~u reZis~enta R = .10 n. Circuitul este legat Ia o sursa de
ahmentare cu tens1unea lJ = 10 V I frecventa v = 50 Hz. Sa se determine
im}ted.anv~ Z a. circuit~lui, intensitatea I a cur~ntului prin circuit i defazajul
cp al circmtulm.
1.1.23. Un rezistor cu rezistenta R = 1 k n' o bobina ideala cu inductanta
L = 0,2 mH i un condensato~ cu capacitat~a C = 300 pF sint conectati in

paralel.la ? surs~ cl! tensiunea U = 1 V i 'frecventa v = 250 kHz. Sa se
determine Inte~sitatde curentilor IR, IL, lc prin laturile cireuitului~ intensitatea curentulm total I i defazajul cp al circuitului.
ideal~ cu inductanta L = 1 mH este legata in paralel cu un
cu capamtatea C = 40 ~F la o sursa cu tensiunea U = 2 V
~ !recve~ta .v variabila. Sa se calculeze frecventa de rezonan~a v0 a circuitului
I Intensitatlle curentilor I L' Ic ~i I din circuit in acest caz.
1.1.24. 0 bobina
c~:mdensator
"1
'
'
_.. 1.1.25. Un circuit serie RLC conectat la o sursa cu tensiunea U = 110 V

~i frecven~a v = 50 Hz este caracterizat prin valorile R . 1~ n., L. = 0,1 H
~i C = 200 (.LF. Sa se calculeze intensitatea I a curentulu1 pr1n circuit.
1.1.26... Se a plica tensiunea U unui circuit serie ''de curent alt..ernativ for~at
' din elementele bobina ~i condensator. lmpedan~ele. ce~or. ~oua ~lemtmte sint
egale. Defazajul dintre tensiunea Ub la bornel~ bobinei. ~~ I.ntensttate.a ~uren
tului I din circuit este ~b = 30. Sa se determine rela\Ia dintre tensiunile U,
Ub i Uc ~i defazajul ~ a circuitului.
1.1.27.Un circuit serie RLC are rezisten\a R = 4 n ~i inductan\a L = 2 H.
Tensiunea sursei de alimentar~ este U = 220 V, cu fre?venta v =.50 ~z.
Ce valoare trebuie sa aiba capacitatea C 0 a condensatorului. pentru ca clrcuitul
de curent alternativ sa prezinte fenomenul de rezonan~a. ~I care este valoarea
maxima a supratensiunii U Co la bornele condensatorulm?
1.2. CURENTUL TRIFAZAT. MA~INI ELECTRICE.

TRANSFORMATORUL
1.2.1. Un generator de curent trifazat, avind conexiunea in ste~, are tensiunea

pe faza Ur = 220 V. Generatorul alimenteaza un m?tor tr1fazat,. care ~r~
pentru fiecare bobinaj (faza) rezistenta R = 5 n ~~ reacta~\a tndu.ctiva
X = 7 Q. Bobinajele motorului sint legate in st~a. Sa .s~ deter!lune: tensmnea
de linie Uz, intensitatile curentilor de faza Ir ~~ de hme Iz ~I puterea P a
motorulni.
'1.2.2. Un generator de curent trifazat, avind c?nexiune~ in triunghi, are
tensiunea pe faza U r = 220 V. Generatorul ahmenteaza un ?onsumat~r
trifazat cu conexiunea in triunghi. Consumatorul are, pent:u ftecare fa~a,
rezistenta,. R = 7 Q ~i reactan\a inductiva X = 10 0. Sa se d~term1ne
intensitA\ile curen\ilor de faza Ir ~ide linie It ~i puterea consum~torulm.
1.2.3. Un alternator monofazat cu doisprezece P.oli, b?binajul st~toruh~i cu
N = 540 spire, tura\ia rotorului n = 500 rot/min, ar1a suprafe\ei '?~ui po!
inductor S = 833 cm 2 are inductia in intrefier B = 0,6 T. Ad~I\Ind c~
inductia este constantA in dreptul 'unui pol ~i zero in interval~! d1ntre dm
poltconsecutivi, sa se calculeze t.e.m. efectiva E a alternat'orului.
1.2.4. Rotorul unui alternator (monofazat) cu opt. pol~ alternayi are turati~
n = 750 rotfmin. Bobinele indusului au N' = 80 spue f1ecar~, diametrul un~I
spire fiind D = 10 em. Cind polii rotorului s!nt in dreptul b.ob!nelor statorului,
inductia in intrefier este B = 0,7 T. Bobtnele statorulu1 s1nt conectate in
serie ~stfel incit t.e.m. induse in bobine se aduna. sa.. se calculeze: a) frecventa v a t.e.m. induse; b) expresia ~i valoarea efect1va E a ~.e.m. tnduse;
c) f~ctorul de putere, cos~' a instalatiei formata di~ al~ernat?r I consumator;
daca puterea disipata in circuit este P = 53,4 kW, 1ar Intensitatea curentului
prin circuit este I = 112 A.
12 perechi d~ poli: Fluxul prin

1.2.5. Un alternator (monofazat) are p
fiecare bobina de pe stator este func\ie sinusoidala de timp. ~1 are valoarea
10
maxima <1> 0 = 7 10-4 \Vb; Turatia rotorului este n = 3 000 rotfm. Sa se

determine: a} frecventa v a curentului produs de alternator; b) expresia cu
valori numerice a t.e.m. induse e; c) puterea P disipata pentru o intensitate
a curentului I = 2 A i un factor de putere cos ~ = 0,85.
1.2.6. Un motor cu P = 5,4 kW i V = 220 V are rezistenta rotorului r =
= 0,6 n i randamentul 1J.
0,9. Sa se determine: a) intensitatea curentului I absorbit de la reteaua de alirnentare in functionare nominala; b) tensiunea contraelectromotoare Ec; c) rezistenta Rp a reostatului de pornire
pentru ca Ia pornire intensitatea curentului sa fie I P = 40 A.
1.2.7. Un generator de curent continuu, cu excitatia derivatie, furnizeaza in
circuitul de utilizare, sub tensiunea U = 115 V, curentul de \ntensitate I =
48 A. Rezistenta rotorului este r = 0,16 n, iar intensitate~ curentului de
excitatie este Ie = 2 A. Sa se calculeze t.e.m. E a generatorului i rezistenta
ri a infa~urarii de excitatie.
1.2.8. Rotorul unui generator de curent continuu cu excitatie derivatie genereaza o t.e.m. E = 120 V. Care este tensiunea U la bornele generatorului i
ce rezistenta ri are infaurarea inductorului, daca curentul din circuitul
exterior are intensitatea I
30 A, iar in infaurarea inductorului I e = 1 ,5 A?
1.2.9. Sa se calculeze t.e.m. E a unui generator de curent continuu cu excitatie derivatie ~i intensitatea I din circuitul lui exterior, cunoscind ca rotorul
are rezistenta r = 0,2 n, tensiunea la borne u = 110 v, rezistenta inductorului ri = 55 n, iar intensitatea curentului fn rotor este Ir = 30 A.
1.2.10. Sa se calculeze randamentul YJ al unui motor de curent continuu cu
puterea P = 5 kW, ~tiind ca tensiunea la borne este U = 120 V, iar intensitatea curentului absorbit in functionare normala de la reteaua de alimentare
este I = 49 A.
'
'
1.2.11. Un transformator de re{ea ( U = 220 V, v = 50 Hz) coboritor de tensiune, u2 = 12 v, are bobina primara alcatuita din sirma de cupru emailata
cu diametrul D = 1,6 mm i rezistenta pe unitate de lungime R 1 = 0,01 0.
Miezul defier al transformatorului are sectiunea patratica cu latura l = 4,43 em
i permeabilitatea relativa maxima fir = 104 Considerind regimul pentru
care permeabilitatea i-a atins valoarea maxima, sa se determine: a) impedanta maxima Z a bobinei primare, cunoscind ca numarul spirelor din seeundar este N 2 = 6 spire; b) defazajul maxim~ al circuitului primar la mersul
in gol al translrmatorului; c) intensitatea curentului I 28 prin circuitul secundar scurtcircuitat; d) puterea P a transformatorului.
1.2.12. Pe miezul magnetic al unui transformator cu raportul de transformare
U1JU 2 = 10 kV/240 V, folosit intr-o retea de distributie a energiei electrice,
se infaoara o bobina cu N = 10 spire. Tensiunea masurata la bornele bobinei
este U = 10 V. Sa se calculeze uumerele de spire N 1 ale primarului si N 2 ale
~
'
secundarului.
. 1.2.13. Un transformator de mare putere, cu puterea utila P 2 = 312,5 MVA
are randamentul YJ = 99,6o/0 Considerind ca transformatorul functioneaza
cu un factor de putere cos ~ = 0,9, sa se calculeze puterea P disipata in
transformator.
11
IARE
1.3.1. Sa se specifice modul de aplicare
'J5 1.3.9. In figura 1.3.9, a ~i b se prezinta doua mod uri de grupare a doua diode:
in serie ~i, respectiv, in para]el. Diodele au perveantele K 1 , respectiv K 2 Sa
RCC
<1
legii lui Ohm Ia un element neliniar
se calculeze perveanta echivalenta i' sa se indice domeniul de tensiuni in care

ramine valabila legea 3/2 pentru fiecare dintre grupari.
de circuit.
1.3.2. Sa se indice sensu! vectorului intensiUHii cimpului electric datorat

sarcinii spatiale a electronilor ~ sensu] acel~i3:i vecto~ datorat tensiunii
anodice, in spatiul dintre anodul I catodul une1 dwde cu v1d.
1.3.3. Catodul unei diode cu vid are un curent de emisie IE = 100 rnA. Sa se
calculeze numarul de electroni emii de catod in unitatea de timp.
1.3.4. Avind in vedere rezultatul obtinut la problema anterioara, sa se explice

de ce materialul catodului nu se golete complet de electroni dupa un timp de
functionare. Se va argumenta raspunsul pentru toate cele trei regiuni ale
cara~teristicii: regiunea de blocare ( U A< 0), regiunea curentilor limita~i de
sarcina spatiala (0 U As).
.,._ 1.3.5. Diodele din figura 1.3.5, a i b au catozi cu incalzife directa i prezinta
caracteristici ideale, identice. Sursele de tensiune pentru incalzirea filamentelor
au aceea~i tensiune electromotoare. Sa se arate daca exista deosebiri intre
valorile
curentilor
I~ i I~.
I intensitatilor
,
,
I''
A
a
Fig. I.3. 9
!to.
ln figura 1.3.10, a, b se prezintii doui\ moduri de grupare a unei diode

un .rezistor: ~erie i yaralel. Dioda are K = 1 mAJV 3 12, IE= 10 rnA,
Iar ~eziste:r;tta :ezistorului este R = 2 k .Q. Sa se calculeze intensitatea curent~lm I pr1n f1ecare grupare, pentru doua valori ale tensiunii: U = 5 V
?U
~~
50
v.
Fig. 1.3.5
-;t 1.3.6. 0 dioda cu vid lucreaza in punctul de functionare dat de: I A= 15 rnA
~i UA = 20 V. Sa se calculeze perveanta diodei.
Fig. 1.3.10
1!.11.
Sii se deseneze, calitativ, dependenta I - U
pentru un grup format dintr-o dioda in ;erie cu o
sursa de tensiune electromotoare E (fig. 1.3.11).
'r- 1.3. 7. 0 dioda cu vid, avind caracteristici ideale, are perveanta
K =
= 8 1'0-2 IhAJV 312 i intensitatea curentului de emisie IE = 10 rnA. Sa se
calculeze marimea intensitatii curentului anodic pentru tensiunile anodice
UA.= -5; 0;.10; 36

'l\
~i
49 V.
1.3.8. Sa se calculeze viteza cu care un electron ajunge Ia anodul unei diode

cu vid, polarizata cu tensiunea uA= 20 v. Se presupune ca viteza electronului in momentul einiterii de catre catod este nula. Sa se estimeze ordinul de
marime a timpului de tranzit al electronului in spatiul catod-anod, cunoscind
distan~a dintre electrozi d = 3 mm.
12
")('..
Fig. 1.3.11
1.3.12. Un redresor mop.oalternanta cu filtru capacitiv este alimentat de un

tran~formator ?ar~ furn~zeaza in secundar tensiunea u 2 = 20 sin 100 1tt (V).
Tens1unea continua, ob~Inuta la bornele condensatorului, are valoarea U =

= 19 V. Sa se calculeze procentul de timp in care conduce dioda presupunind
un factor de ondula~ie neglijabil.
'
13
'}. 1.3.13. Sa se calculeze factorul de ondulatie (y) la ie~irea unui redresor bialternanta cu filtru (schema filtrului este prezentata in figura 1.3.13); tensiunefl
continua la bornele condensatorului c1are valoarea u1 = 20 v' iar factorul
de ondulatie in acelai loc este y' = 0,1.
L
Elementele filtrului au valorile: L = 5 H;
C = 100 fl.F, iar rezistenta rezistorului de
. sarcina are valoarea Rs = 10 k n. Frecven~a
tensiunii alternative redresate este v =50 Hz.
1.3.14. Sa se exprime marimea tensiunii anodice maxime ( U A, max) aplicata pe dioda in
polarizare inversa ( UA < 0) intr-un redresor
monoalternanta cu filtru capacitiv, in func~ie de amplitudinea U2 H tensiunii din secuRdarul transformatorului.
Fig. 1.3.13
1.3.15. lritr-o trioda cu vid electronii pot trece de Ia eatod Ia anod, dei in
drumullor se afla grila, polarizata cu o tensiune negativa. Sa se explice acest
lucru.
1.3.16. Sa se gaseasca legea de dependenta a curentului anodic al unei tri.U
(/A) de tensiunea anodica ( U A) i de tensiunea de grila ( U 0), in domeJIII
U G < 0, daca se fac urmatoarele presupuneri:
- se aplica principiul superpozitiei efectelor tensiunii anodice i de grila,
precum i fo~malismul matematic al diodei cu vid (legea lui Langmuir);
, - tensiunea de grila are un efect de fl. ori mai mare asupra curentului
anodic decit tensiunea anodica.
Cum se modi fica aceasta lege pentru domeniul U a > 0?
1.3.17. Avind in vedere rezultatele problemei precedente, sa se calculeze
tensiunea de grila necesara blocarii unei triode (IA = 0), avind lL = 20 ~i
fiind pola.rizata cu U A = 200 V.
1.3.18. 0 trioda cu vid are car~cteristicile anodice prezentate in figura 1.3.18.
Sa se caleuleze parametrii triodei (S, Ri, !J) in punctul M 0
1.3.19. Sa se construiasca grafic caracteristicile de grila i anodice ale unei(',

triode cu parametrii S == 4 mA/V i Ri = 10 k n. Se. presupune. ca aceste
caracteristici sint liniare, iar unul dintre punctele posibile de func~IOnare are
coordonatele lAo = 12 rnA; U 00 = - 2 V i U Ao = 200 V. Sa se deduca
expresia matematica a caracteristicilor liniarizate .
1.3.20. Montajul de amplificator, din

figura 1.3.20, lucreaza cu o trioda
ale carei cara.cteristici sint prezentate in figura 1.3.18. Elementele
montajului au valorile: E A= 250 V;
RA
10 k n; Rc = 1 k n. Sa se
determine: valorile statice (com ponente continue) ale tensiunilor ~i
curentilor U a, U A ~i /.4; marim~a.
amplificarii in tensiune; amplitudinea maxima a semnalului de la
1e~1re ( Ua, max)
Fig. 1.3.20
1.4. OSCJLATJI ELECTHOMAGNETICE
2s 1.4.1.
Cum se schimba frecventa oseilatiilor Iibere dintr-un circuit oscilant,

daca marim distanta dintre armaturile condensatorului? Dar daca introducem
in bobina un miez 'de fier?
'I 1.4.2. Se schimba frecventa unui drcuit oscilant inchis cind este transformat
intr-un circuit oscilant deschis?
'f..AI.4.3. lntr-un circuit oscilant ide~l, coin?id .?ar~ ca f~z~ .?scila~iile t~nsiuni!
dintre armaturile condensatorulm cu osCilatnle 1ntens1tatn curentulm? Daca
nu coincid, care est8 defazajul? Sa se construiasca in acelai sistem de coordonnte graficele variatiei tensiunii ~i intensita~ii curentului dintr-un circuit in
decursul a doua perioade.
~ 1.4.4.
IA (mA)
Unde se afla concentrata energia, intr-un circuit oscilant, la momentele

T JB, Tj4, T j2, 3 T /4 considerate de la inceputul descarcarii condensatorului?
(Oscilatiile sint libere.)
~ 1.4.5. Prin ce se deosebesc oscila~iile libere prod use in doua circuite oscilante
care au aceia~i parametrii C, L i R, daca condensatoarele au fost incarcate

la baterii cu t.e.m. diferite?
(S) 1.4.6. 0 baterie formata din doua condensatoare cu capacitatea de 2 {J.F
fiecare se descarca printr-o bobina (L = 1 mH, R = 50 !l). Vor aparea

oscila~ii, daea gruparea condensatoarelor este: a) in paralel? b) in serie?
Fig. 1.3.18
~ (V)
14
1.4. 7. Ce in ductan\a trebuie _sa aiba un circuit oscilant car~ c?_ntine un condensator cu capacitatea C = 2 fl.F, pentru a produce oscilatn cu frecventa
v
103 Hz? Se neglijeaza rezistenta circuitului.
15
(J 1.4.8.
Intensitatea curentului intr-un circuit oscilant varia~a cu timpul dupa

ecuatia: i = 0,01 cos 1 000 t. Determinati inductanta circuitului, tiind ca
valoarea capacitatii condensatorului este C = 2 10-5 F.
0 1.4.~.
Cum se schi~ba perio.ada 9i frecventa oscil~tiil~r liber~ i'ntr-un c.ircuit

OSCdant,. daca ffilCOram Inductanta de 4 Orl I marim capaCitatea
de 9 ori?
1.4.10. Un circui~ oscilant este format tlintr-o bobina cu inductanta L =

= 0,03 H 9i un condensator plan, compus din dona pHici de forma unor
discuri cu raza r = 1,2 em, situate la distanta d = 0,3 mm una de alta. Sa se
determine perioada oscilatiilor libere in circuit. Cit va deveni perioada oscilatiilor, daca spatiul dintre armatmi este ocupat de o placuta cu permitivitatea
relativa e:r = 4?
1.4.11. Avem dona circuite oscilante la care T 1 = 3 T 2 ; r1 = 2 r2 ; d 1 =
= d 2 = d; l 1 = l 2 = l. Se bobineaza spira ling a spira pe un rind 9i se intreaba
ce raport' exista intre C 1 9i C 2 Am notat prin: T 1 , 2 perioadele, r 1 , 2 razele
.
spirelor, d 1 ,2 diametrele firelor 9i / 1 , 2 lungimile firelor.
1.4.12. Factorul de calitate al unui circuit oscilant este 100. Bohina este
formata dintr-un rind de spire una linga alta. Raza spirei r 1 = 1/~: 2 m, iar
raza firului r 2 = 1f;r mm. Rezistivitatea fiind p = .10-7 n m, care este
perioada oscilatiilor lib ere?
1.4.13. Se considera circuitul oscilant din figura 1.4.13. Cum se mGdifica
frecventa oscilatiilor proprii 9i de cite ori, daca se schimba comutatorul K
din pozitia a in pozi tia b? Se tie ca C 2 = nC 1
~.4.17. Un .circui~ este alcatuit dintr-un condensator cu capacitatea C, 2 diode

Ide~le D1 ~~
7~ doua h.obi~e i.deale, legate ca in figura 1.4.17. Determinati
.P2
perwada osCilatulor tensmnu dmtre armaturile condensatorului din aceasta

schema.
Fig. 1.4.17
Fig. 1.4.19
1.4.18. intr-un circuit oscilant, avind un condensator cu capacitatea

C 1 10-6 F, rezonanta a pare I a o frecventa a oscilatiilor v 1 = 400 Hz. Daca la
condensatorul C 1 este conectat in paralel un alt condensator cu capacitatea C 2 ,
frecventa de rezonanta devine egala cu v 2 = 100 Hz. Sa se determine capacitatea C 2 Rezistenta circuitului se neglijeaza.
1.4.19. Se masoara capacitatea unui condensator, printr-o metoda de rezo-
nantii. Bornele a, b fiind scurtcircuitate, rezonanta circuitului se obtine pentru
o valoare a condensatorului variabil Cv1 = 200 pF (fig. 1.4.19). Conectindu-se
intre bornele a, b condensatorul de capacitate necunoscuta C x' rezonanta se
obtine pentru o valoare a condensatorului variabil C v2
500 pF. Care este
valoarea. capacitatii C x?
Fig. 1.4.13
cere: a). sa se :eprezinte grafic variatia capacitatii condensatorului ca functie

de unghml de Introducere a armaturilor roto,rului in stator stiind ca atunci
cind ar~aturile si~t compl~t scoase, condensatorul variabil ~re capacitatea
Co; b) ~a s~ reprez1nte grafiC frecventa ce poate fi receptionata in functie de
unghml de mtroducere al armaturilor mobile in stator.
Fig. I .4.14
1.4.14. Determinati frecventa, perioada i pulsatia oscilatiilor electromag

netice produse in circuitul oscilant din figura 1.4.14. Marimile caracteristice
circuitului sint: L
10 mH; C 1 = 880 pF 9i C 2 = 20 pF.
1.4.15. 0 bobina este legata in paralel en un condensator a carui capacitate
poate fi variata prin rotirea unui buton. Dorim sa realizam o variatie liniara
a frecventei circuitului oscilant LC in func~ie de unghiul de rota~ie a butonului,
incepind cu 2 105 Hz 9i sfirind cu 4 105 Hz pentru o rotatie de 180 a butonului. Daca L = 1 mH, reprezentati gra.fic dependenta lui C _de unghiul de
rotatie a butonului intre zero 9i 180.
1.4.16. Circuitul oscilant al unui aparat de radio are o bobina de inductan~a L
9i un condensator variabil, cu rotorul avind n armaturi in forma de coroana
semicirculara de raza r, respectiv R, distan~a dintre o armatura fixa i cea
mobila fiind d. Axul rotorului este situat in centrul coroanei semicirculare. Se
1.4.20. Fie doua circuite oscilante L 1C1 9i Lz.C 2 in rezonanta. Se construiete

un al treilea circuit oscilant care sacuprinda inductantele L 1 i L 2 i capacitatile C 1 ~i C 2 legate in serie. Se cere sa se demonstreze ca
perioada proprie de oscilavie a acestui circuit este identica
cu perioadele T 1 9i T 2 ale circuitelor initial e.
1.4.21. Un resort este suspendat in pozitia vertieala, la
capatul liber fiind suspendata o mica bara magnetica
cu masa de 10 g, conform figurii 1.4.21. Sub polul barei
magnetice se gase9te bobina unui circuit oscilant ce eontine un condensator variabil. Induetanta bobinei este 1 H,
iar coeficientul de elasticitate a resortului 10 3 N fm. 1n
circuit mentinem oscilatii electromagnetice ~i modificam
valoarea capacitl'itii condensatorului pina cind oscilatiile
resortului prezinta amplitudine maxima. In acest caz, cit
este valoarea capacitatii?
16
L~
L+r--3
Fig. I.4.21
17
2 - Problerne de fizica pentru clasele
XI-XP
1.4.22. Un circuit oscilant este format dintr-o inductanta L si un condensator

variabil a carui capacitate maxima este de 500 pF. ~tii~d ca' at unci cind condensatorul este complet inc his, capacitatea sa fiind de 500 pF, frecventa de
rezonanta a circuitului este 500 kHz si ca la o rotire a axului condensatorului
cu un g~ad capacitatea condensatorul~i scade cu 2 pF, sa se calculeze: a) cu
cite grade trebuie rotit axul condensatorului pentru c.a frecventa de rezonanta
a circuitului sa fie 800 kHz? b) valoarea inductan~ei L?
1.4.23. Un cir0uit oscilant are confectionate miezul bobinei si dielectricul condensatorului din acela~i material. fn aeeastii situatie pe~ioada oscilatiilor
este T. Daea se senate dielectt'icul dintre pl<lcile condensatoruJ ui, perioada
devine T 1 Daea ~lr fi seos miezul bobinei, perioada ar deveni T 2 Sa se deterIl_line permitivitatea rPlativa ~i permeabilitatea relativa a materialului preeum
~~ perioada oseilatiilor, daca se scoate atit miezul din interiorul bobinei cit
~i dielectricul din interiorul condensatorului.
1.4.24. ~Intr-un circuit oscilant inehis, fad\ rezistenta elect rica. tensiunea
efectiva la condensator este [J == 100 V. Capacitate'a condensatorului are
valoarea C = 10 pF. Determinati valorile maxime ale energilor electrica si
magnetica dii1 circuit.
'
1.4.25. Un condensator de 1!1-F este inearcat la r)O V. Bateria de incar'care este
deconectata ~i !n paralel cu condensatorul se leaga o bobina de 10 mH, astfel
incit se produc oscila~ii libere. Care \/a fi CUI'tmtul maxim din bob ina? Presupuneti ca circuitul nu ccmt.ine rezisten~ii..
1.4.26. Un circuit oseilant este format dintr-o bnbina cu induetanta L
0,2 H
~i un condensator cu capacitatea c~ ::.= 10-~ 5 I<'. Condensatorul a fost incareat
la tensiunea Urn
2 V ~i se
prin bobina. Care va fi intensitatea
curentului electric in momentu I in cax~?
dmpului electric este egala cu
energia
1.4.27~ Tensiunea maximli intr-un
oseilant cu L = 5 10-6 H ~i
8
C = (4/3)10- F este U 111
1,2 V.
Cal'e este valoarea efeetiva a intensitatii
curentului din ein~uit? b) Care est e valoal'ea maxima a fluxului magnetic
printr-o spira, daca numaru1 de
este 1V
28?
1~4.28. lntr-un cir(~uit oseilnnt
2 fLF, iar tensiunea maxi

energia max irnFi a
in moinentul
1.4.29. Deterrninati
tantele L 1 ~i
'
figura 1.4.29.
este Um. Bobinele
Fig. l
"'-''""'U.'~<A
egala cu
egal(i eu 5 V. Sa se afle:
bnhmei; 1m,ergia eimpului magnetic
cowlensalor esLe de 3 V.
maxnna a curentului prin bobinele cu inducK din circuitul prezentat in
tensiunea initiala maxima
Fig. 1.4.31
1.4.30. In circuitul din figura 1.4.30 condensatorul cu capacitatea C este

incarcat la tensiunea U . Intii se inchide intrerupatorul K 1 lit momentul ln
care curentul prin bobi:a cu inductanta L atinge valoarea maxima se inc~id~
intrerupatorul K 2 si se deschide intrerupatorul K 1 Care este valoarea maxima
a tensiunii la bor~ele rezistorului de rezisten~a R?
1.4.31. Un circuit oscilant este format din condensatoarele cu capacita~ile C 1
~i C 2 ~i o bobina de inductan~a L (fig: 1.4.31 ). ~tiind ca initial cond~ns~torul
C a fost incarcat Ia tensiunea U
Iar condensatorul C 2 a fost ne1ncarcat,
d~terminati valoarea maxima a in~'nsitatii curentului dupa inchiderea intrerupatoruh~i K. Se neglijeaza rezistenta circuitului.
1.4.32. a) Care este valoare~ sarcinii_, ra:porta~a la sarci~a maxima, de. pe un
condensator ce face parte dintr-un mrcmt osc1h:~nt ~C, In ~omentul m care
energia este egal repartizata intre cimpul electric JI magnetiC~ b) Care ~ste
intervalul de timp necesar pentru ca acest lucru sa se. produca, presupu:r:nn~
ca la inceput condensatorul a fost inc arc at cu sarcina qm? Presupune~I ca
L = 10 mH ~i C = 1 (J.F.
1.4.33. Doua circl!ite oscilante identice sint formate, fiecare in parte, dintr-o
bobina si un condensator. La primul circuit oscilant in interiorul bobinei se
introdu~e un miez defier, marindu-i inductanta de 4 ori. Determina~i raportul
frecventelor proprii ~i al energiilor, daca sarcina electrica maxima pe arma-
turile condensatoarelor este aceea~i.
1.4.34. Un circuit oscilant este format dintr-un condensator cu capacitatea
de 2 (J.F ~i o bobina cu inductanta de 0,0001 H. ~tiind ca la momentul initial
tensiunea la bornele condensatorului era maxima ~i egala cu 6 V, sa se calculeze: a) intensitatea curentului din circuit ~i energia eimpului magnetic din
bob ina Ia momentul T /8; b) cu Cit trebuie sa varieze capaeitatea condensatoralui pentru ca perioada oscilatiilor proprii sa creasca cu un sfef't din valoarea
ini~iala.
I.4.35. Intr-un circuit oscilant format dintr-un condensator cu aer ~i o bobina

se stabileste un curent care variaza cu timpul dupa eeuatia l
I m sin wt
(t ~ 0). Cind intensitatea curentului in circuit este nula, intre arn1aturile
condensatorului, se introduce brusc o placuta cu permitivitatea relativa Er
~i eu grosimea egala cu distanta dintre. armatur.i. ~.impul de i~tr~~ucere a
plaeutei este neglijabil in raport cu peri.oada osmlatnlor. Detf~f'minati dependen~a de timp a intensitatii curentulm dupa
introducerea placutei.
1.4.36. Un circuit (fig. 1.4.36) este alcatuit
dintr-un condensator de capacitate C, o bobina
ideala cu inductanta L, un intrerupator K ~~ o
sursa cu t.e.m. E ~i rezistenta interioara r.
Dupa deschiderea circuitului apar oscilat~i
electromagnetice in circuitul oscilant. Determinati ecuatia de variatie a tensiunii deJa bornele
condensatorului.
18
rK
E,r
L
J<'ig. 1.4.36
19
2*
1.4.37. lntr-un circuit oscilant este conectata o sursa cu t.e. m. alternativa

P
Em cos cjlt, .i.ar Em = 2 V. Sa se determine factorul de calitate i amplir ud1nea tensmnn la condensator in cazul rezonantei. Frecventa de rezonanta
a circuitului este v 0 = 10 5 Hz; inductanta bobin~i L = 1 mH iar rezistenta
ei activa R = 3 Q.
'
'
'
1.4.38. Dupa ce condensatorul unui circuit oscilant a fost incarcat cu sarcina
electrica qm = 10-6 C, in circuit se produc oscilatii electromagnetice amortizate. Ce caldur~ se degaja in circuit, pina cind oscilatiile se sting? Capacitatea
condensatorulu1 este C = 0,01 fLF.
1.4.39.. R~ezi.ste~ta u~ui circuit osc.ilant este R = 0,33 Q. Ce putere trebuie

Lransm1sa Circmtulm pentru intret1nerea oscilatiilor in cazul in care intensi
tate a maxima a curentului este 1~ = 30 rnA? '
'
0,5 Q:
1.4.40. Paramet~ii unui ci~cuit ?sci~ ant ~int: C 1 nF, L _: 6 fl.H ~i R
Ce pu.tere tre.bme trans:rrusa Circmtulm. pentrn ca oscilatiile sa fie neamortizate, Iar tensmnea maxima la condensator sa fie Um = 10 V?
~.4.41. Un
mduct~nta
circuit este compus dintr-o sursa de curent alternativ, o bobina cu

L = 0,1 H, un condensator cu eapacitatea C = 1 fl.F si un rezistor
~0 Q .legate in serie. a) Care este frecvent~ curentuhii
cu rezis~enta R
alte~na~~v astfe.l ca 1ntens1tatea sa fie maxima? b) Daca valoarea efectiva a
tensmnn de ahment~re este U = 120 V, care este intensitatea curentului
pentru frecventa obtinuta I a punctul a? Dar in cazul in care frecventa, v'
este d ublul frecventei de la punctul a?
'
'
1.4.42. La bornele unui circuit compus dintr-un rezistor cu rezistent'a
R_= 10 ~ vin. serie. cu o bobina de inductanta L=0,4 H se aplica o tensiu~e
alternat1va s1nusmdala cu valoarea efectiva U = 220 V si frecventa v = 50 Hz.
Sa se determine: a) capacitatea condensatorului ce t~ebuie m~ntat in serie
cu rezistorul ~i bobina pentru a obtine conditia de rezonanta a tensiunilorb) intensi~ateva cu;re~tul~i in cazul ;ezonantei 'tensiunilor; c j valoarea R' p~
care trebme sa o a1ba rezistenta, astfel incit tensiunea la bornele bobinei sa fie
aplic~ta circuitului
de 100 de ori mai mare decit tensiunea
I
1.4.43. La bornele unei surse de t.e.m. alternativa sinusoidal& cu valoarea
efe?tiva U se conecteaza in serie o bobina cu inductanta L .~i un rezistor cu
rezistenta R.ln paralel cu acestea se montea~a un condensator variabil inseriat
c~ un intrerup~tor K; Sa se exprime valoarea capacitatii C in functie' de R, L
~~ w, pentru ca 1ntens1tatea totala I sa nu se modifice prin inchiderea i deschiderea intrerupatorului.
1.4.44. Sa se determine. coeficientul de cuplaj pentru doua bobine cu inductantele L1 = 2 mH I L2 = 8 mH, daca inductanta lor mutuala este
L 12 = 3,2 mH.
1.4.~5 .. Det.erminati inductanta mutuala a doua bobine perfect cuplate mag-
netic Cind Inductantele lor sint L 1
= 4 mH i L 2 = 9 mH.
1.4.46. Doua bobine cuplate au inductanta mutuala de 3 mH la un coeficient

~e cuplaj de 0,.6. Sa se dete~min~ inductantele celor doua bobine, tiind ca
Ind~ctanta unma este de 4 or1 ma1 mare decit a celeilalte.
20
1.5.1. Viteza de propagare a unei unde electromagnetice este. v = 0,.9re. ~.tiind

ca frecventa undei este v = 10 12 Hz, sa se cale-uleze: a) :Perwada l lungtmea
de unda a :undei; b) spatiul parcurs de unda in timpul t
3 fLS.
1.5.2. Raportul dintre lungimea de unda a u~ei unde electrom9.g:netice in~r-un
mediu oarecare ~i cea corespunzatoare in v1d este k
0!8. Dtstanta dmtre
doua puncte A ~i B ale mediului este d = 10 m. in cit t1mp parcurge unda
distanta ABA?
1.5.3. Frecventa unei unde electromagnetice care se propaga din vid intr-un
mediu, cu Er ='81 ~i fl.r = 1 este v = 2 MHz. Se. cere:.a) Iungim~a ~e unda ~
undei in mediul respectiv; b) variatiile absoluta ~~ relat1va ale lung1mn de unda
in raport cu cea corespunzatoare in vid.
l.-5 ..4t.. 0 instalatie radar poate deteeta obiecte, situate intre lmin = 10~ ~
~i lmax = 100 km. Se cer: a) durata unui impuls; b) frecventa de repetitie
a impulsurilor.
'1:~1)..._]Jurata impulsului unui radar este ti = 0,6 10-6 s, iar ~recventa d~ repetitie v = 1 500 impulsurijs. lntre ce distante opereaz~ radwlocatorul?
1.5.6. Amplitud!nea cimpului el~ctri.c al ~nei u_nde ele?tr.om~gnetice este
Eo
0,09 Vfm. Se cere: a) amphtudmea c~pului.magnetiC In v1d; b) pr~su
punip.d neschimbata amplitudine1 cir:npulul electric, sa se ca~culeze amphtudinea cimpului magnetic intr-un medm pentru care Er
81 ~~ fl.r = 1.
1.5.7. Valoarea maxima a induetiei cimpului magnetic al unei unde ele~tro
magnetice care se propaga in vid este B 0 5: 10-11 T, iar ~recven~a unde1 a~e
valoarea v = 600 kHz. Se cer: a) amphtud1nea Cimpului electr? al unde~;
b) expresiile vaio:ilor inst~nt~nee ~lev i~tensitayii cimpulu~ ~lectr1~ al undei,
inductiei cimpulm magnetic ~~ dens1tatn volumiCe a energtei unde1.
1.5.8.. Pentru ce lungime de unda este adaptat un radiorecept~r, daca circuitele sale oscilante au capacitatea C = 8 nF ~i inductanta propr1e L = 2 rn:H?
1.5.9. Un circuit oscilant are capacitatea C = 0,6 fl.F ~i inductanta proprie
L
10-4 H. Se cere lungimea de unda a radiatiei emise.
1.5.10. 0 bobina cu inductanta proprie L = 4 mH este legata de un ~on~ensa
tor plan cu aria armaturii S
100 cm 2 R~diatia e~isa de a~est. c1rcmt are
lungimea de unda A = 200 m. Se cere: a) d1stanta dn~tre arr_n~turlle conden:
satorului plan, dielectricul fiind aerul (1t 2 ~ 10); b) perwada ~~ frecventa undei
electromagnetice produse.
~ Bobina unui circuit oscilant are ~nductanta proprie L = 300 2Il~.
Condensatorul corespunzator are armaturile cu suprafata S = 100 em fiecare, departate lad = 0,1 mm. Circuitul emi~e pe lungir_nea .de .unda A~ . 750 m.
Sa se determine constanta dielectrica relat1va a medmlm d1ntre plaCile coQdensatorului.
1.5.12. Capacitatea' condensatoru~ui unui circuit o~ci~~nt po.ate var1a i!ltr~

C = 56 pF ~i C 2 = 667 pF. Lung mea de unda a radmtulor e~1se e~te cupr1ns~
1
intre A1 = 40 m ~i A2 = 2 600 m. Se cere intervalul de valor1 ale Inductantei
proprii ale bobinei.
21"
1.6.5. 0 hala industriala are dimensiunile 20 x 100 m ~i este iluminata de

n = 200 becuri de cite <1>' = 3 600 lumeni fiecare. Iluminarea optima este de
E = 100 lx. Sa se afle randamentul luminos al iluminarii t1alei.
1.5.13. lnductanta proprio a bobinei unui circuit oscilant poate varia intre
L 1 = 10 [LH ~i L 2 == 1 000 [LH, iar capacitatea condensatorului intre
C 1 = 40 nF ~i C 2 800 nF. Sa se determine spectrul de freyvente, perioade ~i
lungimi de unda ale radiatiilor emise de circuit.
1.6.6. ln centrul unei sfere cu raza r = 20 em se afla o sursa luminoasa cu

intensitatea I = 40 csl. Sa se afle: a) fluxul luminos total al sursei centrale;
b) se considera pe sf era o calota cu aria S = 1 Jn din aria sferei. Calculati iluminarea calotei (n = 16).
1.5.14. lntr-un circuit oscilant, inductanta bobinei este L = 2,5 1o-6 H. In

circuit se mai afla doua condensatoarecu capacitatea C = S 000 nF fiecare. Se
cere lungimea de unda a undelor electromagnetice corespunzatoare pentru
legarea condensatoarelor in serie, respectiv in paralel.
1.6.7. Doua surse luminoase de aceea~i intensitate se afla de aceea~i parte a

unui ecran pe care il ilumineaza de la distan~a d = 8 m. Una din surse se:ind~- /"'
.parteaza. Cu cit trebuie sa se apropie de ecran cealalta sursa pentru ca Iluminarea acestuia sa nu se modifice?
1.5.15. Un radioreceptor are un condensator de capacitate variabila, cuprinsa

intre C 1 = 20 pF ~i C 2 = 500 pF. Lungimea de unda minima receptionata
este "-min= 200 m. a) Ce inductanta are reeeptorul? b) Care este lungimea
de unda maxima receptionata in acest caz? c) Cu c]t trebuie mic~orata inductanta proprie a. bobinei astfel ca, folosind condensatorul cu capacitatea mica,
sa receptionam unde cu frecventa v = 2 MHz? d) Care este, in acest eaz,
lungimea de unda maxima receptionata?
1.6.8. 0 sursa'luminoasa cu intensitatea I= 800 cd lumineaza o podea patrata

cu latura de l = 4 m. (fig. 1.6.8) Sursa emite uniform in toate directiile ~i se
afla Ia inal~imea h = 5 m deasupra centrului podelei. Se cer: a) iluminarea
in centrul podelei; b) _rapoartele iluminarilor E 0 JEA; E 0 /En; EA/En.
1.5.16. Se dau doua circuite oseilante in care L 1 = 4,5 10--3 H; C 1 = 2 10- 9 F

~i L 2 = 3 10-3 H, din care primul este excitator, iar al doilea rezonator. Se
cer: a) capacitatea celui de-al do ilea eircuit, daca cele doua circuite sint in
rezona.uta; b) lungimea de unda ~i frecventa de acordare a eel or doua circuite 'b
1.5.17. a) 0 antena cu priza la pamint receptioneaza unde eleetromagnetice
de o frecventa data 'V. Se cere lungimea de unda a undelor.respective ~i lungim~a proprie a antenei. A plica tie pentru v
0,95 MHz. b) Aeeea~i intrebare
...._ __ pentru cazul cind antena este de tipul dipol semiunda.
1.5.18. 0 antena legata la pamint are lungimea proprie l 0 = 30m ~i inductan~a
proprie L = 4 10-5 H. Antena este confectionata dintr-un material eu coeficientul de dilatare liniara a. = 10-5 grd- 1 a) Sa se afle capaeitatea proprie a
antenei. b) Presupunind.ca firul antenei a fost incalzit cu /j.t = 100C, sa se
calculeze varia~,iile absoluta ~i relativa ale lungimii de unda proprii a antenei.
1.6. OPTICA
Fig. I.6.8
MARIMI ENERGETICE ~I }~OTOMETRICE
1.6.9. Un teren este iluminat de' doua becuri cu intensitatile luminoase

I 1 !J:OO cd ~i I 2 = 600 cd. Becurile se afla la inal~imile h 1 = 4' m ~i respectiv
h2 6 m fa~a de teren, iar distanta dintre proiectiile lor pe teren este
d = 8 m. Se cere iluminarea terenului in punctul aflat sub fiecare bee (pe verti~
cala surselor).
1.6.1. Fluxul unei surse luminoase (em is in to ate directiile in mod egal) est e
 = 5 024 lumeni. Sa se afle intensitatea sursei de lumina.
1.6.2. $-tiind ca planeta Marte este de n = t ,5 ori mai indepartata de Soare
decit Pamintul, sa se determine de cite ori iluminarea lui Marte este m:1i mica
decit cea terestra.
1.6.3. La inaltimea r = 60 em de omasa se afla o sursa de lumina ce produce in.

centrul inesei o iluminare de E = 200 lx. Se cere intensitatea sursei.
1.6.4. Un bee introdus intr-o cantitate de apa o incalze~te dupa un timp oarecare cu /j.t 1 = 14,5C. Daca becul nu radiaza luminos (de exemplu este inegrit),
aceea~i cantitate de apa este incalzita in acela~i interval de timp cu at 2 = 15 C.
Ce randament luminos are becul?
22
Fig. !.6.10
1.6.10. 0 masa circulara cu raza r = 1m este iluminata de d.ouasurse cu intensita~ile I 1 = 540 cd ~i 12

700 cd, aflate la inaltimile h 1 = 3m, respectiv
h2
5 m (fig. 1.6.10). Sa se afle: a) iluminarea totala a centrului mesei;
b) iluminarea totala a marginei mesei; c) curn depinde de timp iluminarea
totala, a marginei mesei, daca sursa aflata la inal~imea h2 urea uniform cu
vit~za v ''= 0,1 mfs?
23
1.6.11. lntre doua ecrane departate la d = 3,6 m se plaseaza o luminare

aprinsa. Raportul iluminarilor pe cele doua ecrane este E 1 /E 2 = mfn (m = 1;
n. = 4). Se cer distan~ele luminarii la cele doua ecrane.
1.6.12. 0 sursa luminoasa produce pe un ecran o iluminare de E 1 = 18 lx,
iar p~ altul de E 2
2 lx. Se cere: a) sa se afle distan~ele dintre surs$: ~i cele
doua ecrane, daca distan~a dintre ecrane este d = 2 m; b) intensitatea sursei;
c) valorile. fluxurilor luminoase trimise de sursa pe cele doua ecrane, daca
dimensiunile lor sint d1 = 2 m; d 2 = 4 m (ambele sint dreptunghiulare).
1.6.13. Un teren circular de raza a trebuie iluminat cit mai mult pe margine.
Pentru aceasta se folose~te o sursa luminoasa fixata la o anumita inal~ime pe
perpendiculara dusa in centrul terenului. Sa se determine aceasta inal~ime in
condi~iile cerute de problema.
1.6.14. Un obiect se afla hi marginea unei mese la distan~a r de o sursa luminoasa de intensitate I. lluminarea obiectului are valoarea E. Sa se afle: a) sub
ce unghi a este iluminat obiectul; b) la ce inal~ime h deasupra centrului mesei
se afla sursa; c) la ce departare x de centrul mesei se afla obiectul? Aplica~ie
numerica pentru I
200 cd; E = 25 lx; r
2 m.
1.6.15. Se dau doua becuri cu intensitatile 11 ~i I 2 , aflate la distanta d unul fata
de altul. Ele ilumineaza egal un ecran, situat intre ele. Se cer distan~ele d 17
respectiv d2 dintre cele doua surse ~i ecran. A plica tie pentru I 1 = 25 cd;
I 2 = 100 cd; d = 3 m.
1.6.16. Se da o camera cubica de muchie a. 0 sursa punctiforma este plasata
pe verticala mijlocului camerei ~i produce in colturile camerei o iluminare
maxima. La ce in.altime este asezata sursa

fata de podeaua ca~erei?
'
1.6~17.
Fig. 1.6.17
0 sursa S lumineaza egal doua

suprafete mici aflate la distan~ele d1 0,4 m
~i d 2 = 0,6 m (fig. 1.6.17). Pe prima suprafata razele cad sub un unghi oarecare a:,
iar pe a doua pe o directie perpendiculara.
Se cere unghiul sus-amintit.
Fig. 1.6.21
Fig. 1.6.20
1.6.21. 0 emisfera de raza R este iluminata de doua surse luminoase ,dispuse

ca in figura 1.6.21 care produc fiecare fluxulluminos total <1>. Se cere iluminarea totala in punctul aflat pe emisfera la distanta minima de una dintre
surse.
1.6.22. Farul (de forma sferica) unui autoturism are doua filamente, unul
pentru faza scurta de flux <1> 1 = 251,2 lumerti i altul pentru faza lunga
cu <1> 2 = 37,68lumeni. Se cer intensitatile luminoase ale celor doua filamente.
1.6.23. 1n centrul unei mese circulare cu diametrul d
1,8 m se afla o veioza
al carei bee este la inaltimea h 1 = 40 em. La inaltimea h 2 = 2 m de centrul
mesei se gasete o lus~-CU-3-becuri similare cu eel ~1 veiozei. In ce caz avem o
iluminare mai mare a marginii 'mesei: cind Junctioneaza numai veioza sau
cind functioneaza numai lustra?
1.6.24. Se dau doua surse de intensitati I 1 i I 2 , dispuse ca in figura 1.6.24.
Avern doua mici placi care formeaza un unghi diedru drept. Se constata ca
ele sint egal iluminat, daca se formeaza un anumit unghi a: intre normala
la S 1S 2 i bisectoarea unghiului diedru al carui virf este la jumatatea distantei
dintre surse. Se cere relatia dintre I 1 , I 2 ~i a:.
1.6.18. Deasupra unei suprafete orizontale, la inaltimea h se afla o sursa punctiforma cu intensitatea I. Notam cu a:, respectiv a:0 , unghiurile pe care o raza
pornita de la sursa le Jace cu verticala ce trece prin sursa, resp~ativ cu
suprafata orizontala. Se cere: a) iluminarea ma~ima a suprafetei orinzontale;
b) c~m depinde iluminarea unui pnnct oarecare de pe suprafata orizontala de
unghml a: 0 ?
1.6.19. Cu ajutorul unui aparat fotografic care are o sursa de lumina de intensitatea J1 se executa fotografia unui obiect situat la o distanta dh in timpul t 1
Care este timpul corespunzator, daca intensitatea sursei devine I 2 , iar
distanta obiect - aparat devine d2 ?
1.6.20. In virful unui triunghi echilateral de latura a se afla o placa. ln celelalte
doua virfuri sint plas.ate surse lumi:qoase de aceea~i intensitate I (fig. 1.6.20).
a) (:!urn trebuie a~ezata placa pentru ca ea sa fie iluminata cit mai bine posibil?
b) Sa se afle valoarea maxima a iluminarii placii. (Aplica~ie pentru I - 180 cd;
a= 3 em.)
24
Fig. 1.6.24
25
1.6.25. 0 sursa luminoasa S este plasata

deasu pra unei emisfere de raza R
1 m.
Intensitatea sursei este I = 50 cd. Raza S M
face unghiul ct.= 30 cu raza emisferei. Se
cere iluminarea in punctul M (fig. 1.6.25 ).
INTERFEREN'fA
~I
DIFRAC'fiA LU:\IINH
1.6.26. Intr-un dispozitiv Young, cele doua

fante sl ~i s2 sint la distanta 2l = 1 mm.
Pe un ecran paralel cu S 1S 2 , aflat la distanta
D = 2 m se observa franjele de interferenta.
8
In experiment se folose~te o radiatie monoFi:~. 1.6.25
cromatic_a a carei lungime de und~ este
A. =-= 0,5 !liD: Sa se calculeze distanta ce separa a cincea franja intunecoasa
de planul de simetrie al dispozitivului.
1.6.~7. Fluxul luminos emis de o sursa este separat in doua fascicule cu
ajutorul a doua fante aflate la distanta 2l = 1 mm. Ecranul este situat in aer
Ia: distanta D = 1,2 m. ~tiind ca interfranja este i = 0,6 mm, se cere lungimea
de unda a radia tiei utilizate.
1.6.28. 0 radiatie monocromatica cade pe un dispozitiv Young ale carui fante

S 1 ~i S 2 sint distantate la 2l = 2 mm. Pe un ecran se observa franjele de interferenta ~i se constata ca distanta dintre doua franje luminoase succesive' est(~
i1 = 0,34 mm. Se indeparteaza ecranul..ill!. o distanta D' = 0,5 m. In aceasta
situatie, noua interfranja este i2 = 0,51 mm. Ce lungime de unda are radiatia
monocromaiica?
1.6.29. Distanta dintre fantele unui dispozitiv Young este 2l = 1 mm. lntre
planul fantelor ~i ecran distanta este D = 1m. a) Interfranja fiind i=0,6 mm,
se cere lungimea de unda a radiatiei monocromatice (in aer) folosite.
b) Spatiul dintre paravane se umple cu apa (viteza luminii in apa este
aj4 din viteza luminii in aer). Care este noua valoare a interfranjei?
c) ~tiind ca lumina alba are ca limite spectrale radiatiile roie ( A.R = 0,75 !lffi)
~i viol eta ( A.v = 0,4 !lm), se cere latimea spectrului, daca experimentul Young
se realizeaza cu lumina naturala in aer.
1.6.30. Doua surse punctiforme coerente S 1 i S 2 , care produc radiatii cu
lungimea de unda A. = 5 10-7 m se afla Ia distanta d = 2 mm intre ele ~i
amindoua la distanta l = 2 m de un ecran (fig. !.6.30). Cum va fi punctul A
al ecranului: luminos sau intunecat?
1.6.31. 0 raza cu lungimea de unda A.
= 6,8 10-7 m cade pe un paravan in
care sint practicate doua fante S 1 ~i S 2 .departate la 2 l = 2 mm. Franjele se

observa pe un eeran a flat la o anumita di.stanta D de planul fantelor. a) Sa se
calculeze distanta D astfel ca pe ecran maximul de ordinul I sa fie la distan~a

x
0 34 mm de axa centrala a sistemului. b) Paravanul se indeparteaza
c~ D' ~ 0,5
Sa se calculeze deplasarea primei franje luminoase.
m.
1.6.32. Distanta dintre fantele unui dispozitiv Young este 2 l ~ 1 mm, iar
ecranul de observatie se afla la D = 0,75 m. Se numara pe o dtstanta. x =
= 5,625 mm un numar N = 10 franje de interferenta. Sa se afle: a) m~er
franja; b) 1ungimea de unda a radia1iei folosite. c) Daca spatiul exper1envm se
4
umple cu un lichid oarecare, valoarea interfranjei devine i 1 - 4,219 10- m.
Ce valoare are indicele de refractie al lichidului?
1.6.33. Un dispozitiv Young avind distanta dintre fante 2 l = 0,~ m~ ~i
distanta dintre planul fantelor ~i planul de observati(~ D
1,2 m e,ste Ilur:unat
cu radia1ii de lungime de unda A. = 5 10-7 m. a) Sa se afle valoarea mter:franjei. b) Se dubleaza interfranjg. Cit este distant-a fante-~cran? c) I.ntreg_ul
dispozitiv se cufunda intr-un lichid cu ind.icele de r~fractJe n. = 1,5 1ar dlstantele
ramin cele initial
e. Ce valoare are in acest caz mterfranJa?
,
'
1.6.34:. Un dispozitiv Young est~ a~ezat la D =-= 1. m de un ecran. ~n f~ta ~nei
fante se a~aza o lama subt.ire d.; sticla cu grosimea d
O,t mm ~1 cu IndiCele
de refractie n = 1,5. Se observa ea maximul central se deplaseaza cu ~x =
= 0,01 ~. Se cer: a) diferenta de drum dintre razele care interfera ~~ dau
maximul central in prezenta lamei; b) distanta dintre fante (2 l); c) mter7
franja, daca experien1a se faee
intii in aer ~i apoi in
(A.=== 5 10- m).
1.6.35. Pentru a determina
de unda a unei
retea dr, difractie avind '100
pe 1 mm. Prima
un ecran aflat la distanta D
2 m de re1ea, este
centrul ecranului. Se cere hmgimea de unda a
Re folose9te o
de difractie,
X =
verde
zgirie-
1.6.36. in spectrul de ordi.nul I, obtinut cu o ret,ea de

(A.
5,4 10-7 m), se observa pentru sin , aviml 100

de un ecran si iluminat~ cu lumina naturala.
difractie de o~dinul I observat pe ecran.
1.6.38. Sa se determine ordinul maxim al speetrului
dacii lungimea de unda este A
8HO A, constanta
d
a
b = 2 10-6 m (se eonsiderii incidenta
Cl11
2m
a sodiului
difraetie este
1.6.39. 0 retea de difractie are constanta d =' 4 10-6 m.

retea u.:.de normal
o radia~ie m~nocromatic~, iar 1n spatele
exista o lentila 'convergenta cu
distanta !ocala f = 0,4 rn ~~e proiecteazi\ figura de
pe un ecran a~ezat
in planul focaL Primul maxim de
.
se afla la distant,a x = 5 cn1 de axa
centrala. Sa se afle lungimea de unda a radiatjei.
1.6.40. ln problema precedenta, unghiul dintre m aximul de ordinal II ~i eel
de ordinul III este (X = 230'. Sa se afle lungimea de unda a radia~iei folosite.
1
1.6.41. Un fascieul paralel d1~ raze monoeromatiee este trimis peependicular

pe o retea de difractie eu constanta d == 10,5 !J-111 ~i cu
unei Ientile de
di stanta focala f = 0,24 m, paralela cu planul retelei, se proiecteaza radia~iile
difractate pe un ecran situ at in planul focal al lentilei p, ==:= 656 nm). Se cer:
Fig. 1.6.30
27
26
a) unghiul de devia~ie, fa~a de direrctia de incidenta a fasciculului corespunzator maximului de ordinul k = 8; b) distan~a dintre pozi~ia maximului
central i a primului maxim observat pe ecran.
REFLEXIA
~I
REFRAC'fiA LUMINII
1.6.42. leind din sticla, o raza luminoasa formeaza un unghi de incidenta

i = 30 i un unghi de refrac~ie r = 60. Sa se afle indicele de refractie ~l
sticlei.
'
1.6.43. Sa se afle viteza de propagare a luminii in terebentina, balsam de Canada, sare gema i diamant, daca indicii de refractie absolu~i sint in ordine:
1,41; 1,54; 1,55; 2,42.
1.6.44. Pe fundul unui piriu se afla o pietricica. Un copil vrea s-o mite cu un
baston pe care-1 introduce in apa (n = 1,3) sub un unghi de 45. Adlncimea
apei este h = 40 em. La ce departare de obiect a tinge bastonul fundul apei?
1.6.45. 0 raza de lumina se refracta, trecind dintr-un mediu cu n 1
1,3 in
altul cu n 2 = 1 ,4. ~ tiind ca unghiul de incidenta este. i = 30, se cer:
a) unghiul de refrac~ie corespunzator; b) unghiul limita.
1.6.46. Sa se indice o metoda de constructie geometrica a razei refractate I sa
se justifice cons~ructia. (I ndicat ie: se vor folosi doua cere uri concentrice ale
c~ror raze sint numeric egale cu indicii de refractie absoluti ai mediilor despar~Ite de suprafata de separa~ie.)
1.~.4~.
_Utilizind principiul timpului minim de propagare a luminii, numit i

prinCipiul drumului optic minim, sa se deduca legea reflexiei: sin i
sin r i
legea refrac~iei n 1 sin i = n 2 sin r (n 1 i n 2 sint indicii de refractie ai mediilor
strabatute de raza, iar i i r sint unghiurile d~ incidenta, respecti:' de refractie.
J.6.48. Sa se arate ca daca raza reflectata i raza refractata sint perpendiculare,

at unci legea a II -a a refractiei se scrie sub forma tg i = n 2fn 1
0
h'
Fig. 1.6.'9
1.6.49. Un scafandru cu inaltimea h' aflat la o anumita

a~incime sub nivelul ape1,
observaprin reflexie totala un
punct de pe fundul apei aflat
la distanta d fata de el
(fig. !.6.49). Se cere adincimea
la care se afla observatorul.
(AplJcatie pentru: h' 1,7 ,m;
n = 1,33; d = 15m.)
1.6.~0 . Ven~n~ din a~r,? raza de lumina patrunde intr-un lichid sub un unghi
de 1nc1den~a ~ 1
40 I se refract a. sub unghiul r1 . 24. Sa se afle: a) indi?el~ de refractie absolut allichidului; b) unghiul de refractie, daca unghiul de
Incidenta se dubleaza.
1.6.?1.
r?za de lumi~a cade, sub un unghi de incidenta nenul, pe suprafata
unei oghnz1 plane. Oghnda se rotete cu un unghi ct. Cu ce unghi se roteste
raza reflectata?
'
28
1.6.52. Pe fundufunui vas ce con tine apa pina la o inaltime h, se gasete o

sursa luminoasa. La suprafata apei plutete un disc al carui. centru se gase~te
pe verticala sursei punctiforme. Sa se afle valoarea minima a razei discului
pentru care obiectul este total invizibil din exterior.
1.6.53. Unghiul de incidenta la patrunderea unei raze din aer intr-un mediu cu
indicele de refrac~ie n = 1,33 este i = 30. Sa se afle variatia unghiului de
refractie, daca unghiul de incidenta crete cu 15.
1.6.54. 0 raza de lumina ce cade pe suprafata unei ape (n = 1,33) se reflecta
i se refracta astfel inc1t cele doua raze sint perpendiculare. Care este valoarea
unghiului de incidenta, respectiv a celui de refractie?
1.6.55. 0 raza de lumina se refracta la trecerea dintr-un mediu cu indicele de
refractie absolut n = 1,6 in aer. Ce valoare are unghiul de incidenta, daca
unghiul de refractie corespupzator este dublul celui de incidenta?
1.6.56. La refractia unei raze de lumina din aer in sticla, se obtine pentru
unghiul de incidenta de 60 un unghi de refractie de 30. Se cere viteza de
propagare a luminii in sticla.
1.6.57. Privind perpendicular pe suprafa~a apei (n
1 ,33) un observator
apreciaza ca adincimea unui riu ar fi h 1 = 2 m. Care este adincimea reala a
cursului de apa?
1.6.58. Un fascicul paralel de raze, cu latimea de 10 em cade pe suprafa\a unei
ape (n = 1,33) sub un unghi de incidenta de 60. Se cere la~imea fasciculului
de raze refractate.
1.6.59. Sa se arate ca daca o oglinda plana se translateaza cu o anut1ita distanta, pozitia imaginii aceluiai obiect se deplaseaza cu dublul acelei distante.
t
1.6.60. Se dau ~oua oglinzi plane care se intersecteaza sub un unghi diedru ex.
Se demonstreaza ca daca ct este un divizor intreg al unghiului de 360, at unci
numarul N de imagini ale unui punct luminos in acest sistem optic este
N
~ 60 - 1.
Sa se verifice prin constructie aceasta afirmatie pentru
Gt
ct
60 i a: = 90.
1.6.61. 0 raza de lumina cade sub un unghi de inciden~a oarecare pe o sfera

plina, transparenta, de indice de refractie absolut n. Sa se afle acest unghi
astfel incit devia~ia unghiulara a razei emergente sa fie maxima.
1.6.62. SB dau doua suprafete reflectatoare plane care se intersecteaza sub
unghiul diedru q;>. a) 0 sursa luminoasa punctiforma S, aflata la distanta l
de dreapta de intersec~ie a suprafe~elor ii formeaza in sistemul optic doua
imagini virtuale. Cu ce condi~ie (referitoare la unghiul suprafetelor) distan\a
dintre imagini este independenta de unghi? b) 0 raza pornita de la o sursa etj
cade pe una din suprafete se reflecta mai intii pe aceasta i a poi pe cealah.{\.
Sa se arate ca unghiul dintre raza incidenta pe prima suprafa~a i raza reflectata pe cealalta suprafata nu depinde de primul unghi de inciden~a. c) Ce
condi~ie trebuie sa indeplineasca unghiul dintre SUP(afe~e pentru ca razele (I)
i (II) sa fie perpendiculare?
"\
29
1.6.63. La trecerea unei raze printr-o lama cu fete plan paralele se cunosc:
unghiul de incidenta i, grosimea lamei d, i indicele de refractie absolut n.
Se cere: . a) sa se arate ca raza emergenta este paralela cu cea incident a;
b) sa se calculeze deviatia liniara a razei prin lama; c) valoarea maxima a
acestei deviatii.
1.6.64. 0 lama cu fete plan-paralele are grosimea d = 1 em. Deviatia razei
prin lama este L\
0,23 em. ~tiind ca unghiul de incidenta este i = 40,
se cere indicele de refractie absolut al lamei.
1.6.65. Se dau doua placi cu f~te plan-paralele de gros1m1 d 1 ~i d 2 i cu indicii
de refraetie absoluti n 2 i n 3 plasate intr-un mediu de indice n 1 (n1 < nz < na).
Sa se calculez-e deviatia razei emergente in acest sistem optic, daca unghiul de
intrare este i 1
1.6.66. Se dau doua lame cu fete plan- paralele cu indicii de refractie n1 i
n 2 (n 1 < n 2 ) i de grosin1e h1 ~i h2 Un punct luminos S ii formeaza imaginea
S' in acest sistem optic (fig. 1.6.66). Se cere pozitia acestei imagini fata de
fata superioara a lamei superioare, in aproximatie gaussiana.
Fig. I.6.66
1.6.67. 0 raza de lumina cade

pe o lama cu fete plan-paralele
de grosime d, sub un unghi
de incidenta i(n=1,6). 0 parte
se reflecta pe fata superioara a
lamei iar alta se refracta, a tinge
fata inferioara, se reflecta pe
aceasta, ajunge la fata superioara i apoi se refracta in
mediul initial. Se cere distanta
dintre raza reflectata pe fata
superioara i cea emergenta.
(A plicatie pentru d = 2 em;
i = 60.)
1.6.68. 0 prisma optica are ca elemente caracteristice indicele de refractie

absolut al mediului, n ~i unghiul A din virful prismei. 0 raza de lumina cade
pe una din fetele laterale sub unghiul de incidenta i. Se cere: a) sa se calculeze in functie de aceste elemente deviatia minima a razei prin prisma; b) con
ditia pe care o indepline~te raz.a din interiorul prismei in ipoteza obtinerii
deviatiei minime; c) condi~ia pe care o indeplinete unghiul prismei in ipoteza
ieirii razei din prisma; d) relatia pe care osatisface unghiul de ieire din prisma
daca eel de intrare tinde spre valoarea lui maxima.
1.6.69. 0 raza. de lumina cade perpendicular pe una din fetele unei prisme
optice. Unghiul de devia~ie este ~ = 30, iar n = 1,6. Se cere unghi~l pris~ei.
J.6. 70. 0 prisma Amici este alcatuita prin acolarea a trei prisme din clare
cea m1jlocie este isoscela (in sectiune) iar cele extreme au unghiul prismei ~gal
cu A 1 = A3 = 90. Indicii de refrac~ie ai mediilor prismei sint n 1 = n~ i
n2(nz > n1). Cu ce conditie raza emergenta este coliniara cu cea incide~ta?
/
30
IHSPERSIE. ABSORB'fiE
1.6.71. Pe fata AB a unei prisme ABC cu unghiul A = 30, cade perpendicular un fascicul de lumin.ii alba, astfel incit ajunge intr-un punct I E AC.
~ tiind ca indicele de refractie este nR = 1,51 pentru raza ro~ie, respectiv
nv
1,531 pentru cea violeta, sa se afle unghiul de dispersie dintre aceste
raze la ie~irea din prisma.
1.6.72. Un fascicul de raze monocromatice trece printr-o lama de sticla cu
grosimea d = 0,01 m ~i este absorbit in proportie de 10o/0 Sa se afle: a) coeficientul de absorbtie; b) grosimea pe care trebuie sa o aiba placa de sticl~ pentru a reduce la jumatate valoarea intensitatii luminii?
1.6.73. Prin trecerea unei raze cu lungimea de unda All printr-un mediu absorbant, intensitatea luminoasa scade de 4 ori. Prin trecerea prin acelai mediu
al unei alte raze cu lungimea de unda f- 2 , intensitatea luminoasa scade de 3 ori.
Coeficientul de absorbtie pentru prima raza este k 1 = 2 10-4 m-1 Se cere
coeficientul de absorbtie corespunzator celei de-a doua raze.
OPTICA GEOMETRICA. INSTRU)Il~NTE OPTICE
1.6.74. Distanta dintre virfurile a doua oglinzi concave centrate ~i a~ezate

fata in fata este d. Razele de curbura ale oglinzilor sint R 1 i R 2 Un obiect
nepunctiform este aezat pe axa optica principala astfel incit marimile imaginilor sale in cele doua oglinzi sint egale. U nde este plasat obiectul fata de prima
oglinda, in situatia de mai sus?
1.6.75. Se da un sistem optic centrat format din doua oglinzi concave de aceeai
distanta focala f. Distanta dintre virfurile nglinzilor este d. Ce relatie trebuie
sa existe intre aceste doua marimi pentru ca imaginea finala a unui punct
luminos situat pe axa optica principala sa coincida cu obiectulluminos initial?
1.6.76. Un obiect se afla la distanta d1 = ki{(k 1 > 1) de virful unei oglinzi
concave de distanta focala f. El se apropie de virful oglinzii la distanta
dz kzf (kz<k 1 ). Sa se determine valoarea lui k 1 pentru care se obtine raportu]
maxim dintre viteza de deplasare a imaginii i viteza de deplasare a obiectului (mi~carea obiectului este uniforma).
1.6.77. 0 oglinda concava are distanta focala principala f
0,25 m. Un obiect
luminos se afla initialla distanta x1 = ~-m de virful oglinzii. a) Sa se determine
pozitia imaginii fava de virful oglinzii.
b) Obiectul se apropie de oglinda pe
distanta d=80 em. Cu cit se indeparteaza
imaginea?
1.6. 78. Haza de curbura a unei oglinzi

concave este R. U n punct luminos S se
afla pe axa optica pi'incipala la distanta x 1
de virf (fig. 1.6.78). In spateh~ sursei luminoase se plaseaza o oglinda plana, perpendiculara pe. axa optica principala a
oglinzii concave. Dupfi nflwxia pP e~'le
doui'i oglinzi, raza pornit
se reint oareP la
depnrtarea
conea \e, in
R
40 em: . r 1
1.6.79. 0 lentila are razele R 1 = 16 em ~i R 2 = 80 em, iar mediul optic are

indicele de refrac~ie absolut n = 1 ,8. Sa se determine: a) distan~a focal a ~i
natura lentilei; b) puterea lentilei utilizata ca lupa.
1.6.80. Convergen~a unei Ientile in aer este C1 = 5 dioptrii, (n 1 = 1) iar in
apa (n2 = 1,33) este C 2 = 1,5 dioptrii. Ce indice de refrac~ie absolut are mediul
optic allentilei?
1.6.81. 0 lentil a biconvexa, de sticla, cu indicele de refrac~ie n
1,6 are
distan~a focala f = 10 em. Ce distan~a focala va avea lentila introdusa intr-un
me diu cu n1
1,5? Dar intr-un me diu cu indicele n 2 = 1, 7?
1.6.82. In fa~a unei Ientile convergente se afla un obiect de marime y 1 = 5 em.

Imaginea sa se formeaza lao distan~a x 2 = 20 em de lentila ~i are marimea
Y2 = 15 em. Se cer: distan~a focala a lentilei, pozitia obiectului fata de lentila
i marirea liniara a lentilei.
Fig. 1.. 6.90
1.6.91. 0 Ientila convergenta do distant~ focala f ~i o oglinda c~ncava cu .raza

de curbura R formeaza impreuna un !'ls~em opti? ?entr~t. D1stanta dmtre
centrullentilei si virful oglinzii este d. In 'fata lentilei l.a d1st~nta ~1 se de~l~
seaza un obiect: Sa se afle pozitia imaginii finale a ob1ectulm fata de lentlla.
(A plica tie pentru f = 8 em; R = 20 em; d = 40 em; X1 = 16 em.)
1.6.83. 0 lentila are convergenta de 4 dioptrii. In fata sa la o departare

x{ = 75 em pe axa optica principala se a~aza un obiect de 1naltime ?II = 8 em
care-~i formeaza o ime.gine reala. Sa se afle pozitia imaginii fata de lentila,
~precum ~i dimensiunea acesteia. Ce marire liniara are lentila?
1.6.84. Avern o lentila convergenta de distan~a focal a f. Se cere: a) sa se a fie
pozitia obiectului fata de lentila (x1) pentru care distanta obiect
imagine
este minima (presupunind lentila in repaus); b) se considera invariabila
distanta d' dintre obiect ~i imagine. Ce re:atie va fi intre d' ~i f, astfel incit
prin deplasarea lentilei sa se ohtina doua pozitii clare ale imaginii obiectului?
1.6.92. U n sistem optic cent rat este aldituit din do ';Ia l~?tile convergent~ c~
distante focale {1 ~i { 2 , distanta dintre centrele lor optiCe ~u_nd _d. I~ f~ta _pr1me1
Ientile' Ia distanta x 1 se afla un obiect. Se cere poz~~Ia Ima~Im~ fmale a
obiectului fata d~ centrul optic al celei de-a doua Ientile. (Aphcatte pentru
{ 1
12 cm;'f2 := 6 em; d
40 em; X1 = 20 em.)
1.6.85. Se da o lentila convergenta cu distanta focala f. ln stinga lentilei, la

distanta f < x 1 < 2{ se afla un obiect luminos cu inaltimea y 1 Se cere:
a) pozi~ia ~i marimea imagin~i obiectului. b) Daca obiectul se deplaseaza
uniform spre stinga cu viteza v, dupa cit timp marirea liniara devine unitara?
(Aplicatie pentru f = 20 em; y 1 = 4 em; x 1 = 24 em; v = 20 cmfs.)
1.6.93. U n obiect se gase9te la distanta d. de un ecran !ix. i ntre ob~ect ~i ecr~I~

se interpune o lentila convergenta .de d~s~anta focala (,, car~, p_r1n. deplasar1
adecvate formeaza pe ecran doua I~agny. clare, de dtmensmm dtfertte. Se
cere raportul dimensiunilor acestor 1magm1.
{2)
1.6.94. Distanta dintre un obiect. ~i u~ ecran ~ste d!. Cu ajutm'';ll unei lentilP
biconvexe se ohtine pe ecran o 1magme de dtmensmne Yz Pr1n . deplasare~
ecranului, astfel incit noua distanta obiect - ecra~ est; dz, .se obt1_ne o noua
marime a imaginii
(ambele imagini sint reale ~~ m~u _marl ca obiectul). Se
cere dimensiunea obiectului ~i distanta focala a lenttleL
1.6.88. $tiind ca distanta focala a unei Ientile convergente este f, se cere pozitia
obiectului pentru care marirea liniara este cuprinsa intre k 1 i k 2 (k 1 < k2).
(Aplicatie pentru k 1 = 2; k 2 = 3.)
1.6.95. Un obiect isi formeaza intr-o lentila o imagine pe u~ ecran ast!el inc.it
marirea liniara est~ ~ 1 Ohiectul se apropie de lentila pe d1stanta d_. Ia~ J?ri~
deplasarea ecranului se uLtine o noua imagine a~tf.el incit noua mar1re hmara
este ~ 2 (~ 2 > ~ 1 ). Se cere distanta focala a lentllm.
1.6.86. Se dau doua Ientile suhtiri ale caror distante focale sint {1 = 10 em
i respectiv {2
-8 em. Ce distanta focala trebuie sa aiba o a treia lentila
care, asociata lor, sa formeze un sistem optic cu distanta focala f = 5 em?
1.6.87. Se asociaza doua Ientile suhtiri de distantele focale ft ~i !2 (ft
Sa se arate ca distanla focala a sistemului, f, este mai mica decit ft
<
y;
1.6.89. Un obiect se.afla la distanta x1 = kf de o lentila divergenta cu distanta

focala f. Sa se descrie imagine_a obiectului (pozitie, natura, pozitie relativa,
marime in raport cu obiectul).
1.6.96. Distanta dintre doua obiecte lu!llinoase es~e d. 0 lentilAa ~o~ver~~~ta

cu distanta focala fest~ pl.asata intr.e .ohtectele lumi~o~se ast~el.InCit VImag1mle
acestora in lentila comCid ca pozitie. Se cere pozitia lentilm fata de unul
dintre obiectele date.
1.6.90. Un fascicul paralel de raze (cu axa optica principala) cade mai intii pe o
lentila divergenta de distanta focala f, apoi pe una convergenta de distanta
focala 2 {, dupa care,redevine paralel cu. axa optica principala (fig. 1.6.90).
Se cere distanta dintre Ientile.
1.6.97. Se da un obiect luminos de marime y a carui im~gine intr-o le_ntila ~re

dimensiunea y 1 Lasind lentila fixa se indeparteaza ?htectul cu ov dtstant~ ?
si se obtine o noua imagine y~ (y~ < y 1 ). Se cere d1stanta focal a a lentile1
folosite:
32
33
3
. I
I
Probleme de fizica pentru cl.asele XI-XII
1.6.98. Sa sP caku1eze
dioptrilor din figura L6.98.
n,
1.6.99. Imaginea unei cladiri o~tinuUi

cu ajutorul unui aparat fotograf1e este
de 7 em. Cladirea se fotografiaza de la
de 80 m. ~tiind ca
are
inaltimea
~ {.)
(Se
-- -r-~----'I,-----"-;-".----~
1.6.100. 0
luprt an~ Histan~a focal.{t
f = 5 ern. Se cPrP: a) putere_a lu JH'I;
b) distanta fata de cent:ul lupe1 la care
trebuie plasat un obwet pentru ca
Fig. I. G. 98
imaginea sa se formeze la dis tan ta
minima de vedere clara; c) distanta de
centrullupei la care trebuie plasat obiectul sus-amintit pentru ea imaginea sa
fie de k = 4 ori mai mare decit obiectul
1.6.101 Distanta
a obiectivului unui
a ocularului {o~:
5 em. Stiind ca intervalul
e = 2 em, sa se afle
' ~l
instrumentului.
este
1.7.5. Sa da un sistem iner~ial fix xOy ~i unul mobil x'Oy' cara se deplaseaza
in lungul abscisei cu viteza de transport v. La un moment dat, se arunca in
sus, in sistemul mobil, un corp care revine la punctul de aruncare in sistemul
mobil dupa un timp t 0 Se cere: a) ecuatja traiectoriei fata de sistemul fix;
b) raportul inaltimilor maxime atinse de mobil in cele doua sisteme de refer1n~a.
xl.7.6. Considcram o bara care se mi~ca cu viteza v in raport cu un sistem de
referinta iner~ial. Numim lungime statica lungimea barei in sistemul legat de
bara ~i lungime cinematica lungimea barri in raport cu sistemul in care bara
se mi~ca cu viteza data mai sus. Sa se letermine pe baza transformarilor
Lo;-entz - Einstein rela~ia dintre lunginwa statica ~i .cea cinematica.
1.7.7. Un proces durcaza !.lt' sccunde in sistemu! propriu (mobil). Masurat in
sistemul fix, fata de care sistemul mobil se deplaseaza cu viteza constanta
acela~i proces dureaza !.lt secunde. Utilizind transformarile Lorentz -Einstein,
sa se determine rela~ia dintre cele doua intervale temporale.
1.7 .8. Sa se determine contractia longitudinala: a) in cazul unei bare de
lungime 1 m aflata intr-un satelit care ~e deplaseaza cu prima viteza cosmica
(v ~ 8 km/s); b) la mi~carea Pamintului (2 R = 12 740 km; v = 30
(lndicatie: pentru viteze clasice (v ~
contrac~ia_ are valoarea 1
1.7.9. Un mezon se deplaseaza cu viteza v = 0,99 c de la locul de fmmare

pina la eel de dezintegrara pe o distanta de l 0 = 3 km. Se cere: a) timpul de
zbor al mezonului in sistemul propriu (mobil); b) idem in sistemul fix; c) distan~a de zbor in sistemul fix.
1.6.102. Distanta focala a obiectivului unui

Imaginea unei ~asej inalta de 6 m este de
ciad.irea ':)
'1.7.10. Un eveniment are coordonatclc
TEOH
.i
spa~io~temporale
x, y, z,
fix ~i x', y', z', t' in sistemul propriu (mobil). Sa se arate ca
in sistemul
= x'y'z't'.
, 1.7.11. In teoria relativitatii restrinse, compunerea vitezelor se face conform

unu! fix si eelalalt
trei vite~e~
lui '"M_
1.7.1. Fie doua sisteme

mi~carea mobilului M
si un mobil Jf. La
f~ta de
fix
~
viteza lui M fa~a de sistemul mobil ( V M) ~i. vit~za de transpor~. ( V) [:

sistemului mobil fa~a de eel fix. Sa se afle rela~Ia dmtre cele trm v1teze ~l
(v F),
relatiei Vp = (v'
v)/1
(vv'fc 2 ) unde Vp este viteza mobiluJui fa~a de
sistemul iner~ial fix (viteza rezultanta), v' este viteza mobilului
de sistemul
inertial mobil, iar v viteza de transport. Sa se arate ca nici un fel
combina~ii
de viteze nu pot conduce la. .. o vitcza rezultanta superioara vitezei luminii
in vid.
limitele valorilor posibile ale lui V F

j
1.7.2. Dintr-o vedeta care merge eu 54 km/h se trag

rners, in sensul eontrar ~i respeetlv perpendicular pe
Viteza proiectilului fa~a de vas este de 200
Sii se
tanta in fiecare din cele trei cazuri.
in sensul de
de deplasan:.
viteza rezui
I. 7 ~3. U n a vi on cu
zboara uniform.
unui virf al paletei elic.ei in sistemul de
Pamint.
sistem de
inertial fix
in
v~ si V<>
se
viteza
a unui sistem
mobil care se mi~~a in
sens cu corpurile,
ca
energia ci.netica a
celor doua corpuri, in sistemul mobil sa fie minima.
Sa se
valoarea acestei
einetice.
m 2 si vitezele
34
' 1.7.12 .. Un mediu optic are indicele de refractie n ~i se deplaseaza cu viteza v.

Mediul este parcurs de o raza luminoasa care se deplaseaza in acela~i sens cu
mediul. Folosind formula de compunere a vitezelor in relativitatea restrinsa,
sa se afle viteza de depl&sare a razei prin mediu.
1.7 .13. Un electron, respectiv un pro~on., parcurge o regiune dintr-un cimp
electric in care diferenta de potential este U = 1mV. $tiind ca pentru electroni
m 0 c2 = 8 10-14 J iar pentru protoni m 0 c2 = 4,7 10-n J, sa se determine varia~ia absoluta a diametrolor celor doua particule in urma trecerii prin cimpul
electric.
I. 7 .14. La trecerea unui proton printr-un cimp electric diametrul sau se contracta de k = 1,5 ori. Se cere tensiunoa electrica corespunzatoaro (se considera m 0 pC 2 = 4,7 1Q-ll J).
35
INDICA'fll ~I RASllUNSURI
1.7 .15. Energia cinetica a unui electron este E~: = 0,98 MeV. Sa se afle:
a) energia de repaus a particulei (m 0 = 9,1 10-31 kg); b) viteza electronului;
c) masa corespunzatoare a acestei viteze; d) impulsul ~i energia total a a
electronului.
1.7.16. Un electron patrunde intr-un cimp magnetic cu inductia B = 3 10-2 T
~i descrie un arc de cere cu raza r = 10 em. Se cere: a) viteza ~i impulsul
electronului; b) energia einetica a electronului. (Se dau e = 1,6 10-19 C;
m 0 = 9,1 10- 31 kg.)
1.7.17. 0 particula se mi~di cu vitcza v
in cazul acestei particule.
1.1.1. <l> = BS cos rx unde rx= wt, iar ~w( =27tn) este viteza unghiulara a spirei.

<l>~ax cos wt, unde mu.x = BS. In intervalul de timp ~t variatia fluxului
BS[ coswt cos w ~t
magnetic este ~ <l> ~ BS [cos w(t --t- ~t) - cos wt]
sin wt sin wt ~t - cos wtl- Daca ~t este foarte mic, at unci cos (J) ~t = 1
~I sin w~t ~ w~t, astfel ca: ~<l> = -BS w~t sin wt ~i
0,75 c. Sa se afle rapm'tul mfm 0 ,
1.7 .1o. Masa de mi~care a unui proton reprezinta 180/0 din masa sa de repaus
(m 0 = 1,67 10-27 kg). Se cere: viteza, impulsul ~i energia totaHi a protonului
mobil.
V2 sin 100 r.t;
1.1.4. a) E = 2,22 V;
d) Q = 942 J.
1.1.5.
1.1.6.
z=
1.1.7. a)
1.7.21. ~,tiind ca pentru electron m 0 = 9,110- kg ~i e=1,610- C, se

cere: a) sarcina specifica a electronului in conditiile clasice; b) sa se reprezinte grafic dependenta masei, respectiv sarcinii specifice a elcctronului in
functie de raportul v JC.
z:n = 4
V'2
sin 100 1tl.
n.
58,3(3) n;
b) i = 14,1 sin(314 t - 7t/4) (A);
=50 Hz;
1 [(-1)k+l
"
---400
0,185 H;
7t/4
1.1.10. i = 0,14 sin(10 t

1.1.11. I = 9,21 rnA; U1
1.1.12. C = 20 tLF;
rad;
t =
b)
~./2)
lJ = I
reduce la expresia newtoniana.
400
1.1.15. c = 177 flF;

p = 576 w.
+ 4k + 1] s;
3,1 mH.
(A).
146,7 V; U 2 = 73,3 V.
537'48"; U = 200 V.
RLC
~(----(-)2
R
wL =224 V.
[(-1)k
= 2637'11".
1.1.14. Din diagrama fazoriala a circuitului

serie se obtin:
1
wLwC
~ = arc tg - - - - - = - - = 2633'54" ~~
I. 7.26. Sa se arate ca pentru viteze mici, energia cinetica a unei particule se
= 5 ms;
= 7031 '43".
3
I. 7.25. Sa se reprezinte grafic dependenta perioadei de rota tie a unui proton,

intr-un accelerator de particule, in functie de viteza particulei (inductia
cimpului magnetic este B).
t1
= 8912'51 ".
1] s; c) R = 0,98 12; L
1.1.9. Rt = 10 12; L = 15,9 mH;
I. 7.24. 0 particula rx are mas a de rep a us de 4 ori mai mare decit mas a de rep a us
a unui proton. Se constata di masa de mi~care a unui proton este egala cu
masa de repaus a particulei rx. Se cere viteza protonului.
1.7.27. 0 cantitate de 2 kg apa este incalzita intre 20C ~i 80C (cn 2o =

= 4 185,5 J /kg grad). Se cere variatia absoluta a variatiei masei de apa
supusa incalzirii.
4k
1.1.8. L = 45 mH;
energta
c)
137,5
19
1.7.22. Pina la ce energie cinetica poate fi accelerata o particula rx intr-un

ciclotron, daca variatia relativa a masei particulei nu trebuie sa treaca de
k = 10/0 (m 0
6,5 10-27 kg este masa de repaus a particulei rx).
36
BS w sin wt = 3,14 .10~ 3 sin 62,8t (V).
1.1.3. Reactanta bobinei este XL = 27t vL = 56,5 n iar impedanta el este

Z
V .R 2 ~+-x1 ~ 57,5 D... Intensitatea curentului prm bobina este
I
UJZ = 3,83 A.
1.7 .20. 0 particula rx are energia cinetica Ec = 500 MeV ~i se mi~ca pe o

traiectorie circulara de raza r = 80 em. Sa se afle: a) impulsul particulei;
b) inductia cimpului magnetic (m 0 = 6,65 10- 27 kg); c) perioada ~i frecventa
de rota~ie (Eo = 6 10-10 J; q = 3,2 10- 19 C).
1.7 .23. La o particula elementara, aflata in mi~care se constata ca

sa cinetica este egala cu energia de repaus. Ce viteza are particula?
~ <1>/ ~t
== -
1.1.2. uR = 20
1.7.19. Viteza unui electron pe o traiectorie circulara este v = 0,8 c. Inductia

cimpului magnetic este B = 10-2 T. Se cere raza traiectoriei atunci cind nu
~inem cont de dependenta masei de viteza, precum ~i in cazul cind se ia in
consideratie aceasta dependenta (e = 1,6 10-19C, m 0 =-= 9,1 10- 31 kg).
31
. Cl HE:\Tl"L .:\LTEHl\.\Tl\"
1.
:c
ub
204 V;
''
I.'
1
120 V;
Fig. LL 19, H
37
1.1.17. I'= 7855'49"; Q =

1.1.18. l = 8 A; Ub
*vz.
1.1.19. a) z1 =
= 110 .0; deci Xc
2
L = XLfw = 0,25 H; R =-=
Pr1
:n.
Zz
t/1? 2
74 kJ.
VZi--=---Xf
/~ v~ ~c
z,
159,2 0;
n.
Vezi
wC
Zz = Ul] =
XL = 79,6 n.
1.1.19, R
63,14 sin 1200 1tt (V); c) P
1.2.5. a) v =600Hz; b) e
76 W.
=--:
.303.6 W;
m=
--3845'49".
L473;
1 '2
-----) =
1.1.20.
--rx~-=-x~;)\
Xc = ilwC
= 318 ,li: VA H ; P r2
=X
243,195 V; U = 215,457 V; cp
VR 2--X7_;
pagina
= 2,82;
1
1.2.4. a) v = pn/60 =50 Hz; b) E = - -2;-rp !!_ N ci> ~781 V c) cos
V2 60 0
l
= P /EI = 0,61.
1.2.7. E = 123 V; ri
27,27 A; b) Ec = U- Ir
n.
57,5
1.2~8. U ~ 113 7 V r. ,_,_ 75 8 n
AH.
'
_:\.
241 0: 1
1.2.6. a) P' = Pf"IJ = 6 kW; I= P'/U

= 203,64 V; c) Rp = 4,9 n.
1.2.9. E
1.2.10.
'
t ,-....,
'
.:.".
116 V; I= 28 A.
85 %
"f) =
arc
1.2.11. a) R
b) u/) = Izb == 1 V.H2 ---~2L2 -= 167
V; Uc
c) Curentul are intensitate maxima clnd circuitul este in
wL' , 1
=>L'
1/u:?C=0,55 H; I'
UJR==--:2
=
1
R
; U0 == S50 V; Uc
; q;
16'8".
331)4 v; Q
so4 v;
1.1.21. 1 = 12 A.; Q
1.1.22. Z = 10 0; I
= 1 rnA; IL = .'3,2 mA; Ic
1.1.23. lu
1.1.24. v0 =c:796Hz; 1~.

1.1.25. I =
1.1.26. 9
~),96
=--= -
==
=--=400 mA; 1
VIle
v.
3, 317.
v.
4lNlR1
2
0195
!l' N 1 -- U
U 1 N 2 -- 110' L-'
N 1S =
floflr - -
2 12
1,69 H;
= (R
N L ) '
= 530 n; b) cp =arc tg NL/R = 8958'43";
c) Izs = UN1/ZNz = 7,6 A; d) P = U 1I 1 = U2 /Z
91,32 VA.
1.2.12 . .lV\ = U11V/ U = 10 4 spire; N 2 = 240 spire.

1.2.13. "fJ = ;2; _PIp_!!_!- 1
1
mA; I--
0.
.+
; p = pl- Pz = p2 1 "f)
~ 1,3 MVA!
'fj
0 aseme~e~ incalzire ar conduce rapid la deteriorarea infa~urarilor tram:formatorulm In absenta unei instala~ii de racire.
A.
uc
30; U 1,
==
u.
1.1.27 Co = 1/ Lw 2
~)tJ.F;
mux
4U
exemplu numeric constituie un argument
pe carP il
supratensiunile in
industriale de curent altPrnativ.
1:3.1.. Legea lui Ohm ( U = RI) se a plica ~i pentru un element neliniar de

Circmt, dar
rezisten~ei
R .. nu mai este constanta ci depinde de mar1
~ _
..
.
. valoarea
mea tensmnu sau a intensitatii curentului.
1.3.2. Vezi figura 1.3.2, R,
1/3
1.2.1. U 1 =
Ur
380 V. Impedanta unei faze a rnotor-ului este: Zr
2
2
== II R
X = 8,6 n. Intensitatea curentului de faz<'i este: If =--= uf I z f :.:::
:= 25,58 A. Consumatorul avind conexiunea fazelot in stea, int~:msilatea cunmtului de faza este egala cu intensitatea curentului de linie: Ir == 11 c= 25,58 A.
Factorul de puter(~: cos
== Rr/Zr =
PutPrea P
Ulcoscpr ==
'::c:: 9 753 vv.
1.2.2. Ir := 18 A; 11
1.2.3. E
30
==
~1.17 A;
2;: vN BS 1 1/2
5 992.G
==
6.77 k\Y.
unde s-a
notat: E 1 - intensitatea cimpului electric datorat sarcinii spatiale a electronilor; Ez - intensitatea cimpului electrin
datorat tensiunii anodice.
N
IE
10-1
1.3.3. - = - = - - - - - t
e
1,6 . 1o- 19 =
6 ,25 . 1017 electroni.
secunda
t,
Fig. l
~~.2,
n
39
1.3.4. In regiunca de blocare se stabile9te un echilibru intre fluxul de electroni

emis de catod 9i fluxul de electroni care revine in catod ( datorita cimpului
E 1 - vezi problema anterioara), astfel incit numarul de electroni din catod
rJmine constant. In regiu:nea de sarcina spatiala, o parte a curentului de emisie
este preluat de anod; ace9ti electroni sint readu9i la catod prin circuitul exterior datorita sursei exterioare de alimentare. Restul curentului de emisie este1
readus la catod tot datorita cimpului Eh astfel incit 9i aici cantitatea totala
de electroni ai catodului se conserva. In regiunea de saturatie, tot fluxul de
electroni emis de catod este captat de anod 9i reintors la catod prin circuitul
exterior. Se obtine, deci, o recirculare permanenta a electronilor in circuit
inchis 9i, nicidecum, un consum a! act>stora.
1.3.5. De9i diodele din cele doua circuite sint identice, avind aceea9i sursa
de tensiune pentru incalzirea filamentului ( Ur) 9i aceea9i polarizare exterioara
(E_4 = 0), intensitatile curentilor I~ 9i 1:1 nu sint acele119i. In cazul (a), tensiunea
dintre a nod 9i ca patul filamentului legat la polul minus al sursei U r este egala
cu zero, iar aceea9i tensiune raportata la eelalalt eapat al filarnentului este
negativa ( U A = - U 1 ); ca urmare, niei un electron emis de filament nu ajunge
la anod (I~ = 0). In eazul (b), tensiunea dintre anod 9i capatul filamentului
legat la polul plus al sursei U1 este nula, iar tensiunea anodica la cealalta
extremitate a filamentului este pozitiva ( U A
U 1); ca urmare, va circula
un curent de intensitate I~ nenula. Aeeasta d.eosebire dis pare la diodele cu
incalzire indireeta a eatodului, unde filamentul are numai rol terrnic.
1.3.H. Ptnttu utcuitui (lJ. 11 i'1. gurn I .3 ...q ,a: I A
Pentru ciecuit ul din figur:1 J.;UJ, 1J: I A

deci:
--"'
I At
+/
~~
112
U11
l.\
lt_~t 2
I_n nmhele cazuri, domeniul de vniabilitatr a lPgii 3/2 este dal de functionnrea
SJmultardi a celor' dowl diod(), in acr:1sUi regiurw. Mnterrutic, domeniul se
exp1'imu astfel:
15 10-3
~---~ 1,68.
20:li2
1.3.6. K =
10~
y3;2
1.3.7. Pentru tensiuni U A ~ 0, intensitatea curentului IA este nula. Pentru

tensiuni pozitive trebuie calculata tensiunea de satura~ie:
-(JE)3!2 __ (
'U AS
--
Ca urmare, pentru UA
1.3.8.
VA =
u.-1.
25
v;
2elJ A=
36
--
10 )3/2_2"'V
::>
8 10-2
= 10 v (u.A < UAs)
KU~(Z =
IA
iar pentru
8 10~
v 9i 49 v (uA
(10) 3 12
~
40
u; R,
Calculind, se obtirw:
U
5 V, respectiv I
dioda este saturRU1).
se ob~ine:
:::::;
2,53 rnA,
UAs) se ob~ine I
IE= 10 rnA.
l/2. 1,6. 1Q-19 ~~ ~ 2,65 . 106 rn.
m
~
9,1 . 10- 31
Presupunind o viteza medie a electronului
de tranzit:
2d
= -
VA
2 3 . 1o-
= -----
v : : : : vAf2,
s
se estimeaza un timp
2,65 106
1.3.10. In cazul (a) se obsf'TT <1 (';'\: U = UA

H T sau:
U
(f!K) 213 + RI, daccl I
I 1.; ~i U ~= U~1
RI1,_; (m),cunoscut<l U.d,
dacu I = IE (curent ('U I_t
I 1 ~ nu poate exista). Rezoldnd pl'in incercuri,
se obtine: I = 1. ,77 m:\ }Wntru U =-" 5 V 9i I
IL' = 10 rnA pentru
U
50 V (atunci UA = U
RIE =c= 30 V).
In cazul (b): 1 = f.t + Uj R
K u:J/ 2
Uj R, (iacu U < U_\s 9i:
= 2,26. 10- 9
2,26 ns.
dacu
;?;
UAs
(1FfK)213 = 4,64 v 9i 1
12,5 rnA pentru
35 rnA pentru U = 50 V (in amindoua cazurile,
u,\.'-j
1.3.11. Dependenta I -- ll este JH'PZPntata

in figura I.3.11, H 9i repn),zint<\ caracteristica diodei translatat<l cu valoarna tPnsiu nii sursei E.
1.3.12. Dioda ~ond uce in i nt nnal u l dP
timp ( ~t) pentru care uA > 0, stnJ u 2 > U.
Rezolvind aceasta inegalitate pe dumta
unei pe1'ioade t E (0; T = 20 ms), se obtine
~t;:;::; 2,02 ms, deci ~t/T;::::::: 10c~~
.
Fi6. 1.3.11, H
41
1.3.13. T(msiutwa continua U, Ia bornele rezistorului cl(~ sar(.:ina esto egala

cu U (filtrul nu modifiea tensiunea continua in ipoteza neglijaTii reziston~ei
1
bobinr;i L). Amplitudinea componentei alternative la bornele condensato~ului
cl
Um 1
pe
-- Rc
2 V,
y'U1
1
2-------~-~
4
2
2
47t
==
~~
este:
iar frocventa este v 0 = 2 'J = 100 Hz (redresare bialternanta). ObserY1f1d di

la aceasta frecvenVi: 1/(27t v 0 C) ~ Rs, amplitudinea Um a tcnsiunii alternative
Ia bor'nele cond(msatnrului C este:
TT
1
UT
1
u 1------- =
1 4 2 "l f '
(o3LC
1
7t v0 __.,'-" - 1
Deei: y
1.3.20. ~plidnd teorema lui Kirchhoff pe ochiul format de

format de anod -catod se
relatiile.
'
.
U 111 /U
100
5 1o-
Combinind aceste
Jiniar1zatf1 din
10 mV.
triodei (forma
==
200
v s
;::::::; 18:3
10 k 0)
v.
5. 10-4
I .3.14. UA. max~
2 U2 ; aeeasta situatie a pare pentru functionarea in gol a

redresorului (tensiunea redresata este egala cu amplitudinea tensiunii alternative, U 2 ) ~i se obtine in momentul cind tensiunea oferita do secundarul
transformatorului are valoare maxima, negativa.
1.3.16. {J.. = K( UA
tJ.UG) 312. ln domeniul Uu > 0, aceasta lege ramine
valabili'i pentru curentul de catod, I c = I A
I c;.:
Ic = K( UA + tJ.Cd312,
intensitatf~a
cu I'(~nt ului de grila depinzind de
rwa
de:
curentulul anodic
t~nsiunea de grila dupa lege a:
sa
I G = ](' U~j2,
](' fiincl frecventa diodei echivalentc gi'ila-catod. Deci:
2
IA
Ic- Ia = K(UA
tJ.Uc) 3' 2 - K'UY
1.3.17. Uc
U Alt-L
10 V.
1.3.18. Ri = 10 k 0; S = 2 mA/V; tL = 20.

1.3.19. Graficele cerute sint prezentate in figura 1.3.19, R. Expresia matematica a aces tor caracteristici este:
1.4.2.
1.4.3 . Nu.
mnmentu]
r{mA)
I.., (mA)
co
20
16
!G
-2
-'t
o u6 (VJ
200
Fig. 1.3.19, H
42
43
V~
> R;
V~
= 63,2 U se produc
1.4.6. Conditia de producere a oscilatiilor fiind 2
a) 2
V~
= 31,6 0 nu se produc oscilatii; b) 2
18,8 fJ.S
oscilavii.
1.4.15. Avind o vrrriatit~ Jiniarti cu unghiul, ec:uatia frec\Pn(ni Pste de forma

v
m ex: + n, unde constnntele m ~i n se dPduc din conditiile cxteeme:
12,7 10-3 H.
1.4.8. T
2n
=-
T2
= 2n 10-- s; L = - 2
4n C
ex:
=
2 10 5 Hz, n
0,05 H.
n, v(rr)
3 2n
1.4.9. T 0 =2n VLC; T=2nv1~
0v=
= 0, v(O)
T 2-- 2n
v---LC=2To;
.
VL
Iar v
vo.
eosrnr2 --
2 . 10 5
Deci v
1
------2rr
vrc-
2 10 5 Cum
rezulta
:!JiJ'>lfz.
~~ 2Lf~o5 (~~, =
1
1.4.11. Inductantele bobinelor sint:
(ex:
+ rr)2 .
Rr>prpzpnt,lr''"t
.
'' gra-
TT
Fig. 1.'1 15, H
fica este data in figura I.4.13, H.

2
S_
L1 =fl-o _N_
1.4.16. a) Pentru celt\ 2n corHlensatoarp Ies.u1te in })arp}p] <'HJ)'lC'Jt)te nl ~

0 bt'
,
'' ' ~ ' u .,1 axnna
se
,me atunc1 und ann<Hurile nwbilP slnt <omplet intmduse in stator:
lbobina
Q =
7t.
oc
~~ 0~~!
4p
deci T =
~ fJ.~~)rz
Dependenta Jiniara a capaciUH.ii cOll(lens,l(Jt'ttlur ' f
,
'
111 .unqw de unghiul ex: sn
exprim~1 prin ecuatia: C = rt'x
1
,
'
n, unt e constantPle 1n ~i n se determinu
din conditiile extreme:
= 2 10-5 s.
ex:
2pQ
1.4.13. Prin legarea in serie, capacitatea echivalenta este mai nuca decit
a fiecarui condensator in parte ~i, in consecinta, frecvenva va cre~te.
0, C(O)
('max
Cu
=-=
I'PZtdUi
Ill
n
= _(_'m__11__.\'_________(___'__o
1t
rr
b) Depe_nden~afrecventei oscilatiilor (;]('ctromagrwtice receptionate in funct,ic

de unghml ex: cstA dat<1 de ecuatia:
'
1
v ----
2n
VL(.:
44
45
))
cmox.
a) v1 =-= ---------- ;
2'IT
"miny-------
I
rr
oC
21t
b) L
Vz = - - - - - -
oc
Fig. J.4.16, R
Valorile extreme ale frecventei sint:

pentru a
= 0,
vmax
---== pentru a
21t ~/ LCo'
Reprezentarea grafidi este data in figura 1.4.16, R (b).

1.4.17. Descarcarea 9i reincarcarea condensatorului se fac prin dioda D1 irr
timpul t 1 = 1t V L 1C; a poi desdircarea 9i reincarcarea se Yor face prin dioda
D 2 in timpu] t 2 = 1tVL 2 C, dupa care procesul se repeta. Perioada oscilatiilor
va fi: T = t1
tz
1t
L1
VL~).
Vc ( V
v, =
1".4.18.
21t
Tz
vL(~l ~ C,)' c, =Cl( ::- 1)
Enrrgia l;Ject
15[LF.
vv~~i/.T
rwamortiznt
rr~no.r
c [!'.!.
-=- c
--
Lz = C
1 + Cz
----------.
Lz(Cl
21t V.L;l';
+ Cz)
Lz
C1
1.4.26.
21t
Vf
drci
,=
.J.
L i 2 ( I 8Cl. L. = U" m
A.
vC- -
2
-- - 10.
A.
. 2L
Tz.
1.4.21. Bara magnelicu executa oscilatii fortato, sub actiunea cimpului magnetic produs de bobina circuitului oscilant. Amplitudinea oscilatiilor mecanice
este maxima cind perioada oscilatiilor proprii a sistemului bara-resort este
egala cu perioada oscilatiilor cimpului magnetic al bobinei. Deci:
v~-k =
21t vLC; C
m
kL
==
fj.
=
_!_ c
2
=--= 1,1 .
10 t-tF.
1.4.28. w~ax =
46
333 pF.
21t
es!
1.4.19. La rezonantu:
1\
= 25
tJ.J; Wm =
1o--B Wb.
1
-Cu 2 =16
2
47
1.4.34. a) (1/2)
LI~ =_(1/2) CU~; Im = Um
Daca t = TJS, i = Um
b) T
Analog:
- U
m, -
1.4.30. UR'"
Rlmax Din
- CLr
VLz(Lr
~ c Uinux
=o
Lz)
LI':nux avem
!maX
~ uma,,
V-I
= 21r V
LC i
Um
= 2rc
deci
CJL sin CJlt.
V CJL sin (1t/4) = 0,6

T'
V CJL
A;
(1/2) Li2
LC'. Daca T'
+ (1/4) T
18 !lJ.
rezulta
5 2rc V LC adica C'/C

25
4
16'
C'- C
9
9
9
- - - = -==> ~c = - c = -t-tF.
c
16
16
8
1.4.35. Potrivit legii conservarii energiei:
2rc
V LC'
_!_
Ll'fn =
_!_ CU~
2
deci Im =
vc.
um L
La introducerea placu~ei, sarcina electrica se conserva:

q =CUm
C'U'
m'
Im =
U
1.4.32. a) TV max = we
Wm = 2 Te;
2
2
=
10 radfs; t
7t
. .
]' .
D eel:
l =
m Sill
1.4.33. In acest caz:
wt =
7t
~;
(U
v1
= ---
2n-
V 4LC
v2
2rc
V LC
= --__;;;;;;;;_; =
VLC
'
I
vm
V Er
t.
1
- sin V---.:
t.
V LJC
u = (Efr)
LC
1.4.37. Factorul de calitate al circuitului este:
.'2~~q__ = V4 z.
=(XL)
R
W=w 0
2rc V4LC
Capacitatile condensatoarelor fiind aceleai i ~arcina. ele_ctr.idi maxima fiind
aceeasi
, ' rezulta ca circuitele oscilante au aceeat energ1e, 1ar raportul lor este
egal cu 1.
CiJ
Sin--=
1.4.36. Cit timp intrerupatorul K este in pozi~ia inchis, prin bobina circula
curentullm = Ejr, iar tensiunea la bornele ei (i a condensatorului) este zero.
La deschiderea circuitului, energia cimpului magnetic se transforma in energia
cimpului electric i invers: (1/2) LI!, = (1/2) CU':n deci Um = lm V LJC =
= (Ejr) V LJC. Pulsa~ia oscila~iilor este (I) = 1/ V.Lc. $tiind ca la momentul
deschiderii circuitului, tensiunea la condensator era zero, ecua~ia va fi:
, deci
:: =
CiJ
e:r
7,85 . 10-5 s.
4w
t::r
Cz).
q';n
q2
q
~/ 2
=2---- - = -
2C
2C ' qm
2
Fig. !.4.31, R
c1c2
L(C1
u:n = C' = }_.
Um
!!_cax
Emax
1.4.38. Wt = q!/2
1.4.39. P
R/ 2
(XRc)
= 2rc voL_
w=w 0
2 ,09 . 10 2.
Xr;!_max = Q, deci U'lJax = QEmax

R lmax
c = 5 10-s J.
R (I~ /2)
418 V.
15 10-s W.
48
4 - Probleme de fizic~ pentru clasele XI-XII
49
1.4.40. Daca oscilatiile sint neamortizate: -1 LI?n = -1 C

2
2
1.4.41. a) v = ----------2r=
500 Hz; b) I
VR
+ (21t./L- ~)
l.7t c
~!:_ =
______
!____
=.::::
,"f'
7t-~!::_ =
Vllt-; =
w2Lz
I .5.2. t
2AB
,
_
= 8,3 . 10 8 s.
ck
= -
' b) \) -= --- - -
7. 1
--
(90
+ ~)
rezulta
2 !sin tp.
R2
~---.
(J)2L2
VL1L2 = 6 mH.
CH }a
1.5.9. "A = 2rrc

l5.10. a) d =
1.5.11.
Er
VI(: = 14 f'>OO m.
4 n:~LSc.oc 2
3 18 10- 2 m;
1
A2
/,2d
~- ~-
------
4n LSs 0 c2
2
vt = 810 m.
T.
(3' 1
7 356 m.
. 1
6.
1.5.12. L 1 = t..if4n 2C 1 c2 = 8 !J.H; L2 ="'
1.5.13. T 1 = 4 to--6 s, T2
1,77 10- 4 s;
4
'J = 0,55 10 Hz; A1 =
1 200 m; Az = 53 100 m.
2
1.5.14. A,
27tc
VJ;C =
4 710 m,
= 27tc
1.5.15. a) L = __A~j~0,510- 3 H; b)
47t 2C 1c2
c) L' = 1/47t 2'J 2 C 1 = 0,3 10- 3 H; b..L = L --- L'
21tc
V L'Cz
734 m.
1.5.16. a) C 2 = L 1 C 1 = 3 10- 9 F; b)- "A== 2nc

Lz
Hz.
2v
1.5.6. a) B 0 -Eo3 . 1o-1o T,. b) B ---Eo

c
c
2
1.5.7. a) Eo= B 0 c = 1,5 10- V/m;
10- 3 y) V fm, B = 5 1
sin 47t (3 1
w
19,910-16 sin 2 47t(3
t - 10-3 y)
4 L 1 rezulta L 1 = L 12 j2k = 2,5 mH ~~ Lz=
10-12 s; /, = 2,710- 4 m; b) s
lmin =
1.5.8. ), = 27tc ~/ LC
0 ,8.
1.4.46. VL;L; = L 12 /k, Lz

= 10 mH.
==
deci C = --
1.4.45. Coeficientul de cuplaj fiind 1, L 12
1.5.1. a) T
22 A;
n.
L26
lc
V R2 -r-
"A=
problema precedenta.)
fig.
-t- I~ + 21 I a cos
. -~_-::: __w!~-=--;
ti =
UJVR2----;;}I2.
J2 = 1
1.4.44. k === Ll2/
0,25 A.
Cind K este inehis:

- prin latura cu L i R intensitatea curentului este I;
- prin condensator: Ic = UfXc
UwC.
Punind conditia ca ~a existe acelasi curent
total (vezi
1.4.4~, R):
'
(j
Un ealcul mai exact trebuie sa

cnnt dP
impulsuri. Se obtine insa o diferen~a
c
ct.
== --:::=: 100 krn.
1.5.5. lmin = _....!: = 90 m;
25,3 [l.F'; b) I=.: UJR
47t 2 v2L
!!b_
,=> R' =c:
U
R'
1.4.43. Cind K este desehis: I
1. 0
\1
1/C>}C deci C :::=
('
1.5.3. a) A = cf" v-;-;flr = 16,6 m;

Ao __!__ = 0,89.
Ao
U j R :::c-= 12 A;
="'-"'
c)
2L
I'= -----=-==---=c=====--=:=-=:=~:===--,-=-==--=
C>}L
= CU
----.!!!..
1.5.4. a)
1.4.42. a)
]2
R I~= !!_~U'fn = 4,16 mW.
P = R/ 2
uzm'
"
1j2rt V L1C 1 = 53 kHz.
1.5.17. a) A= cf" =314m; l = /,f4 =
(l
),j2).
1.5.18. a) Ao = 4 l 0 = 120 m; vo
1o-lO F.
b) Alungirea absoluta a firului este : l).l =
~A/Ao = 0,1/0
50
4*
000
Mluan .ENf~RGETICE ~I
1.6. 1. I = /47t
1.6.2. EM/Ep
=-=
1.6.3. l = Er
LHA. YJ
1-
=-=
!.6.12. a) Sursa se poate afla fie intre ecrane, fie de o parte a unuia. Rezulta:
:Foro:UETRICE
400 cd.
1jn 2
0,4.1.
1,5 ~i 3m;
72 cd.
==
t:.t d !1t 2
3,4 1>~-
=-=
E I Lj' n = 27,9%.
J.H.5. -, = ESj
1.6.6. rz) = 47t/
b) I
E1E2d / (EI
E2 - 22 VE1/E2)
= 144 lumeni, <1> 2 = E 2d1d2 16 lumeni.
1607t 1umeni; -b) E = jS = nljr 2 = 1,6 10 4 -lx.
z.TB
21
I
nu convme.
+ OB
Eo/En
(h
I
r,: =
.h.9. r.~c
OA 2 ) Vli2
+ OA 2/h
L----~---
Fig. 1.6.13, R
Llh -~- o7Pjh = 1,516; EA!En = 1,1.

2 2
V -1
Fig. I.&.tt.,
arccos (Erjl)
2 4
(E r ji
2
)
X=
':-:-: 1,2 m.
d (n -
Vmn)/(n-
r cos a
1 m;
c) x
1.6.15. Avem sistemul d1 -+ d 2

d1 = 1 m; d 2 = 2 m.
d; drfd 2
-:-
Vi ;1
1
care,
r-ezol vat ne da
1.6.16. Se ohtine E(h) = 2 V2 Ihj(2h2

a2)3/2
(fig. 1.6.16, H). Din anu1area derivatei dE(h)/dh
se ohtine h = aj2.
= 28 ' 6 1x; E D
51 3 -+- -- }O(t
0,01 t 2
b) h =
1,73 m (fig. I.6.14, R).
1.6.17. Din re1atia E =I cos

.x = arccos dfjd~ = 63.
c) EA'
60;
=1,249,
!J: -+- (h5 +

I hd2)3/2
-hi
1.6.14. a) a =
= r
figurn LG.9, R.)
L6.11.
+ J,/2)
--
E1d1d2 =
Fig. I.6. 9, R
321x;b) E 0 fEA =-=(h 2
hi
I
d(2- },/2)
.
d(2
1.6.7. x = - - - 2-------- = 2,36 m (f1g. 1.6.7, R). Solutia x = - - 2
1
I
I
Lfl.B. a) E 0 = ljh
c)
+ a2)312 unde I este intensitatea sursei (fig. !.6.13, R). Pentru ca iluminarea in acest punct sa fie maxima
trebuie ca h = a V2f2.
Fig. I. G. 7, H
18 cd;
1.6.13. Iluminarea in punctul B va fi E = lhf(h 2
(?)
+
lx.
+ t + 26
m) = 2,4 m; y
d(
v mn- m)/(n- m)
;t.Jdi
Ijd~ rezulta
1.6.18. a) lluminarea maxima se ohtine in punctul de pe orizontala corespunzator verticalei

sursei Emax = l/h 2 = 100 lx.
b) E
I sin 3 a 0 jk 2 = Emax sin 3 a 0
1.6.19. In amhele cazuri, energia Iuminoasa utiIizata va fi aceea~i. Astfe1, a vern: W 1 = <1> t =
1 1
= liSt1/di ~i W2 = <l>2t2 = 1 2 St 2 /d~. Din enunt
rezulta ca wl = w2 deci t2 = IltldV12di.
Fig. 1.6.16, R
53
I [cos a
1.6.20. a) Iluminarea tot ala a placii este: E = -a2
2
;
a
cos30:)cos(a - 30).
1.6.32. a) i = xflV
= 'AD/2 li 1 = 1,33.
Iluminarea este maxima c!nd cos (a = 2/cos 30/a 2

17,:3 10 4 lx.
16 21 I] ummarea
.
tota 1a va
v
Din
=>
~ S10D
r~ =
1.6.31. a) x 1 = 'ADf2l deci D

2lx1 (A = 1 m; b) D"
D + D' = 1,5 m,
x;
'AD"j2l = 5,12 10-4 11.1; ~X= x; - x 1 = 1,7 10-4 m.
a)] =
cos(i30
30) = 1 deci a = 30;
R ( ~/5- 1) = 1,24 R
=> r 1
I/5) =
6R /5 (5-
Deci Ec = 0,7fJ>j4rcR 2
3,3R
a") .
E~..~c = 1 (cos
cos
- - a-1 + ~-----~
f1
~i
cos
et. 2
20 cd; 1 2 =-~~ <l) 2/4rr
ri
~~
b)
A vern
5,625 10- 4 m; b)),= 2hfD
7,5 10- 7 m; c) n
1.6.33. a) i = ADj2l = 1,2 10- 3 m; b) D' =

= 2D = 2,4 m; c) z:' = AD/2 ln = 810- 4 rn.
a
1
1.6.34. a) a= d(n -1) = 510- 5 m; b) ~:{; =

aDj2l, de unde 2l = anj ~X
5 10--3 Tll;
c) iaer = ADj2l = 0,1 mm; iap'i = iaer fnapt't =
= 0,08 mm.
0.
~i cos~= L/5j5. Din ~S1 S C ~

2
(rr
r~ -- 4R 2)/2r1r 2 0,1R
1.6.35. Constanta retelei a

b( a = Iatimea
fantei, b = Iatimea ~egiunii opace) este egala
5
cu 1/N = 1.0- m. Pentru unghiuri mici, sin q; ~
~ tg ~ =7 xjD, adica: A
(a
b)xfD =
= 6 10- m (fig. 1.6.35, R).
3 cd.
1.6.23.
cum rezulUi din enu

H avPm:
1.6.36. N = 1/(a
b) = sin q;j"A ~ 611 mm-- 1 .
1.6.37. Tinind cont de relatiile retelei de difrac-
tie put~m scrie: x=DN(~n-Av)=7,210- 2 m.

Lungimile de unda corespunzatoare radiatiilor
extreme sint date in problema I .6.29.
1.6.38. Daca q; = 90, atunci d

1.6.39. A = xdjf = 5 10-7m.
Fig. I.G.35, R
kA, deci k = df!,
3.
1.6.40. Avem d sin a 2 = 2; d sin a 3 = 3, care pentru unghiuri mici devin

da 2
2; da 3 = 3, deci a= a3
a2 = J.jd adieu A= dx
1,7 10-7 m.
1.6.41. a) sinoc
Fig. I.6.23,
1.6.26. Distanta crrut;1 este

1.6.27. A == 2lz'f D
2/(
5 10/1
~=
lt,5 '1()-'1 m;
es te :x:v =~-'::
D f2l
l.di1-imea spectrului
intunecat.
54
30; b) i
klf/d = 15 mm.
6.8. 10
== sin
rjsin i
= 1,73.
1.6.44. Din figura I.6.44, R, avem
7 m.
DC
rn.
r)
deci DC = h (1-
-- l
h ( 1 - sm
- - unde sin r
sm
cos r
IJistanta pe ecran, Ja
!*
m, iar u~a
fi Llx = XR
1.6.30. Ll = S2 A - 5'
=> a =
1.6.43. v = cjn; V 1 = 2,12 10 8 mfs; v2 = 1,94 10 8 mjs; v3 = 1,93 10 8 m/s;

v4 = 1.,24 10 8 mfs.
G 1o-- 7 m; b)
1.6.29. a) /, =--= 2liiD
0,5
REFLEXIA ~I REFRAC'fiA LUMINII
1.6.42. n
1.6.28. 'A
= kAjd
cace
a pare
m,
viol eta
V n:'~'siOii)
14 em.
va fi
D
I.6.4H. Vezi figura 1.6.46, R.
s
Fig. I.6.57, R
Fig. I. G. 58, R
1.6.52. Din figura 1.6.52, R se observa ca obiectul este total inviLibd cLt,.
sin ex ~ 1/napa sau R/Vh 2 --R 2 ~ 1fnH 2 o deci R ~ h/V -:.== f.
nz
30)
I .6.53 . r 1 = arcsm
. (sin
.
(sin
45}
---;;_- =22 o ; r 2 = arcsm
-n--
Fig. 1.6.46, H
1.6~54. 1n acest caz tg i = n
Dnca n 1 < n 2 metoda este data in figura 1.6.46, R, a, iar daca

n1
n 2 , metoda este data in figura 1.6.46, R, b. Se poate concepe ~i metoda
dn1mului optic, care prin derivarea in raport cu o distanta variabila conduce
la Cllnfirmarea celor doua legi.
J.ft47
I.GAR. Avem sin ifsin r

sin ifcos i = tg i
nzfni.
lJt4H. Avem sin ex
1/n (reflexia fiind totala). Din enunt avem AC
(h -- h') tg ex ~i d
AC
h tg ex = (2h- h')/ V n 2 - 1, deci h = h' /2
d
n 2 ~=-i/2 = 7,4 m.
oO.
a) n
sin i 1 fsin r 1
= 1,58; b)
i'! L Din figura I.6.51, R a vern i' =

--- c:c) = i
o: - i
ex = 2ex.
i2fn = 3830'.
i + ex; i~
i + ex. Rezulta x
r 2 = sin
i~
1,33 , d eci z, = 53o ; r
1.6.55. sin ijsin 2z: = 1jn. Rezulta i = 39.
I 6.o"'6 v
sm r
c/ n. Dec1. v = c -.-.
=-=
2 fOR mjs.
sm z,
1.6.~7.
Din figura !.6.57, R gasim hjhl = tg rjtg i, can~ pentru unghiuri

devme h/h 1 = sin rjsin i = n, deci h = nh 1 = 2,66 m.
1.6.58. Din figura !.6.58, R avem l 2

rezulta l 2 = 17,4 em.
l 1 cos rjcos i si cum sin r

'
1.6.59. Din figuJ:!ll I.6.59, R avem A 1 A~ = A ~:f

= 2d.
cc:
A A
1
Fig. 1.6.51, R
Fig. 1.6.52, R
0'
Fig. 1.6.59, H
~)(
1.6.60. Se formeaza 5, respectiv 3 imagini. Exista ~i imagini confundate.
+ rx/2,
1.6.61. Din figura 1.6.61, R a vern ca: r = i
~tiind
2[2r -
I J
( x,/ (t.f
ca
-
i = arcsin (n sin r),
avem:
rx
deci rx =
4r - 2i.
a_vem
arcsin (n sin r)] i
.~-=~.?~::~~]care
prin anulare ne da sin r = W-n
vr--n
sin r
'> [2 _ ---
...
1.6.63. a) Aplicind lege a a II ~a a refractiei in punctele A
)/3n2
b)
~i
B (fig. I.6.63, R)
= i', ceea ce implica paralelismul razelor incidenta i emergenta.
d ~in(i- r)
----=
cos r
at unci ~in i ~ 1, deci Llmax
d.
1.6.64. Ll = d sin( i - r) j cos r => tg r

= 28; n = sin ijsin r = 1,36.
tg z: -
Hezult a r
Lljd cos
Fig. !.6.61, R,
1.6.62. a) Din figura 1.6.62, R avern:

B'B" = 2l
sin 2 ~--~- si~1~~-sin-~ cos (rx
~).
~--------
Daca
~.
:+-
9 =goo, avem B' B" = 2 l (independenta de 9). Deci suprafetele trebuie

fie fHWpendiculare. b) Din DBMC i t_::.N MC, avem i
=>
i' = i _ cp. Din
BDC =>
de i). c) Daca
IX
fiBc
+~ =
90
= 9+~
sa
Fig. 1.6.1.15, H
+ i'=>
180 - 2Z: sau dupa caleule, rx = 29

= goo rezulta 9 = ~X/2 = 45.
=
I.6.63,
1.6.65. Din figura I.6.65, R, avem: L'1
BF
+ EC ,~,
(d
d
2
- (d2tg 1X2
d3tg rx3) cos i1. Exp1imind funet,iile unghiurilor cx
2
refractiei in punctele A, B, C, avern:
in i
~i a 3 din
3
legile
B'
1.6.66. Din figura probiPmei avmn A B==

A'B'
T>'~ll
h tg a =- ii tg a +
= .
.v_ ~/ sau
1
+ h2 tg rx2.
In plus n 1 sin cx 1 =-= sin cx 0 ;
nisin a1 :::::= n2 sin a 2 ~i cum in a proxima tie

gaussiana sin ex ;:::.:;:; tg :x ~i cos :x 1, rezultcl
h = hdn1
h2/nz, relatie ce se preteaza
la generalizare.
b
I.G.ti2, H
58
1.6.67. Din figura L(3.67. H. avem BD

=AB cos i-==2d tg r cos i; sin r =::sin z'jn.
Rezulta BD = (d sin 2 i)j ki-n2 ::.::_ sin2[
== 1.3 em.
I.il.G7,
!{
59
Fig. 1.6.68, R
Fig. I.6.74, H
Fig. !.6.69, R
1.6.68. a) Din figura 1.6.68, R se observa ca a = i.- r. + i', --: r' ~i A.=
= r + r' dec1 o
i + i' - A. Se observa ca a = f(z,). Din d~jdz, = 0 => l =
= ., deci a .
2i- A. b) Legea a II-a a refrac~iei aplicata_ ~n punctele
l '
.
.
B si
D ne mzn
da sin i = n sin
r; n sm
r
Sin l => r = r, d ecAI ra za BD
est~ pa~alela cu haza prismei. c) Reflexia totala se produce In D_ ~aca
I
.,
r' .; arcsin 1fn. Avern r =arcsin (~~
i} Deci A .; a~csin 1/n + ~r~sin' ( sJ: '., )
d) V aloarea maxima a lui i este i = 90. Rezulta sin r = 1/n ~I sin r

Avem r' = A - r => sin r' =sin i'/n = sin (A - r).
In final avem:
V n2- 1 =
ctg A
fn.
sin i' jsin A care este rela~ia ceruta.
1.6.69. Din figura 1.6.69, R: i 2 = A; sin i2/sin rz = 1fn; r? = i2 + ? A + oa

si n sin A = sin (A
a) sau ctg A = (n - cos a)j~In a, dec1 A 34
~.6.70.
ave~
IHSPERSIA. ABSORB'fiA
1.6.71. Ap1icind legea a II-a a refractiei in punctul I, a vern: rR =arcsin (1 ,51 j2) == 49; rv = arcsin (1,53/2)
4950' deci !1r = 50'.
1.6.72. Fie 1 0 intensitatea luminoasa init,iala, I intensitatea luminoascl dupn
' trecerea prin mediul optic, iar l grosimea acestui mediu. Avem I= l e-hl -=-==
0
=10 10-k'l (k=coeficient natural de absorbtie, k' =coeficientul de absorbtiu)
1
2
0 = 9-10- = 10-k'.10- =>k'=0,04310- 2 m- 1 ; a) k=~'--'k'/0,4~3--=
Rezulta: 1/1
1
=10-3 n1- ; b) daca intensitatea se reduce la jumatate, avem l 1/ 2 =6}J 10 1 m
-h't
1.6.73. Avem 10 /4 = 10 10'
2 ;
t gA2
- =
2
bazele.)
cos r1
n1 n2-2
l/7(~1)-/
11
2 -n 1
v~1
(Raza
2 r1
sin
V1 - ni_!_ cos
incidenta trebuie
sa
Az.
2
Rezulta
fie paralela cu
de unde l = lg 4/0,02
doilea caz 10/3 = 10 1_0 -h;z de unde k;
Din figura 1.6.70, R

. i 1 = 90. A./2; r. =.A./2. Avem, de
asemenea, sin i1 n 1 sin r 1; n 1 sin l 2 = n2 Sin r2 sau n1 Sin (90 - r1)
n1
A2
cos r 1 = n 2 sm
==
30,1
r~m.
PPnt
t'u
lg 3/30,1 = 1,6 10- 4 rn- 1 .
OPTICA GEOllETIUC:\. INSTIUJllE~TE OPTH'E
1.6.74. Fata. de prima oglinda, (fig. I.6,74, R) pozitiile

ginii x 2 satisfac re1atia
x2/.'C1
RI/(2xi - Rt)
Fata de a doua oglinda,
pozitia obiectului x~ =
= d1 9i a imaginii x;satisfac rela~ia x;; (d - xi)
R 2 /2[(d- xi) - R 2 ]. Din egalitatea v -----imaginilor rezulta x 1 = 1
= dR 1 j(RI R2).
obi(~ctului
x 9i a Hna1
Fig. !.6.70. R
60
ai
1.6.75. Fie x-1 ~i x 2 pozitiile obiectului, respecti v

imaginii fata de prima
oglinda (fig. I.6. 75, R).
Avem x 2
xi{j (xi-/').
Imaginea fata de prima
oglinda devine obiect
pentru a doua, deci x~ =
( x1d - df' = d - :r 2
x'c
I
I
I
f---____x_z______,..._______--1
I
I
Fig. L6.7.'i, R
1
Gl
- xi{)/ (x 1 -f) ~i
x; = d - x 1 .aven1
f(x 1d - df- x 1f)/ (x 1d- df- 2xd

-- x 1d
df = 0 de unde d ;;;;: 4[.
+ [2)
~)6 ~~.~a{ ~ 1 xi(j(x_I ~ n = 1~0cm_;
Deoarece
aca
1.6. 76. Din figura !.6. 76, R rezulta ca pozitiile imaginii fata de oglinda sint
date de x 2 = ktfj(k 1 - 1) ~i x; = kzff(k 2 - 1). Viteza obiectului este
k 2 )/t, iar a imaginii v 2 =(x;-x2 )ft, deci Vz/V1=1/(k 2 -1)(kl 1)
1,1 = f(k 1 care devine foarte mare pentru k1 ~ 1.
1.6.86.
atunc1
t-' -
1/.l = 111{1
(1
:=
Yz = YtXz/Xl == 20 em; (fig. !.6.85, H);

2{ ~I dec1 .1~r = 2{- x1 deci t :.= Llxjv = 0,8 s.
1j'F
I
'l'f
<l(.'
;2 t/J3
1.6.=87. Hf~zulta f
.
umtar,
rezulla ca
I.6.P:i. Avem
X1
= fl{2,1(_(} -r1- {2)
f < (1 .
==
X2/.r1 = f/(xl
+ kz()/kz <
X1
<
(1
!11<
Ie
l'
1a =
r1/t l
'f
f.
"
'/1-
r 'f
em.
1\,'
---r- ( 1/ z). .inJm1tnru1
fiind
SUJH'a-
(). Din enunt rezul1<1 cr1:
kJ)(/k 1, df~ci 4(/3
<
.r 1
-zPi-'
I L1x l
x
r---o""""""""----!..._
.....
1
(L.)
8.'2
Fig. 1.6.76, R
1.6.77. a) x 2 =xdJ(x 1 --l)=0,3 m; b) :r2

A
,.,.,. r\.Vem
I 6 ""Q
xif(2x 1
Xz
x 1R f ('>x
""' 1
R) '
0,31 m;
deci
x =
--Xz==1cm.
X1
(xz -
xi)/2 =
R) = 0,45 m.
-1/R 2 )] = 25 em (convergenta); b) P = 1/f
1) (1
Penlru lenti_J~lP d_ivergenLe avcm: --1/f c:=c 1

f 1), dec~ I!flagu!e?t f-"lste dreapta, virtuala ~i mm
. _ob1ectuL Marirea llmara est e ~ ==-" 1 ((k
1) si
functw de k.
1.6.90. Pent ru lenti1a divergentf'i a vern:
1)
\(R
1
1 ) . Rezulta: n =
R~
-- 1)I'/( n/ nJ)
0,~) m, iar in al doilea
.r;
m.
~- ~) c m; :r1
:1
~-'___J
I
('
caz
unde
.. c.,
r)
de
de (k
1)
diBcuta in
;rz = :rJ{/(.rl
:r~!Y d!h
37,5 em;
ern; ~ "-= -~1.
Yz
YlXz/Xl =
conventiilor din manual).

de x 1 va fi: d(x1) = xij(x1
f).
anulare, x 1 = 2f, deci
_ x 1d'
fd' = 0, deci
~~
2{
('Ull)
--+ 00
2j'. I h'OHI'P(r
I'PZldUl ,
I.G.Hl. Din
l
HYl~m
.1'
LG.q1,
fiL;u1a
/
,,
OIJ]
2
Din
0 B3
R' OB 2
aces!
sistnm
=-.: 12,8 em.
l't'ztilUl.
63
1.6.92. Imaginea finala se formeaza la 15 em de centrul optic

al celei de a doua Ientile.
1.6.93. Din figur:1 1.6.93, R avem
relatii1e: Y1/Y = Xz/xi; Yz/Y =
= x;J x;; X1 + Xz x; + x; = d;
1/xi + 1jx 2 = 1/x~
1jx; = 1/f.
Rezulta
.
Fig. I.6. 93, R
Y1/Yz = (d + Vd24df) 2/16d 2

cu conditia d ~ 4f.
1.6.94. Din figura 1.6.94, R
avem Yz/Y = xz/x1; y;jy ::::--= x;jx~;
X1 + x 2 = d1; x~ + x; = d 2
Aplicind formula distantei focale
avem d1YYz = {(y
Y1} 2
~i
V d1Y1 Y1 V dzy;
ca1cu Ie gas1m:
y = y;
- - - - - - - - - - ~I
V dzy;- V d1Y1
1.6.96. Una din imagini este reaHi, cealalta virtuala. Det:i: 1fx1
= 1/x~ + 1/x;. Deoarece x1 + x 1 = d ~i x 2 = x;, avem x 1
V 1-=-(2{/li)] 12.
1fx 2
d[1
==
1.6.97. Fie ~ 1 = y 1/y; ~ 2 = y~fy maririle liniare. Deoarece 1fx 1 + 1jx2 =

= 1jx~
1Jx; ~i xi = x 1 l rezulta f = ~1~2//(~ 1 - ~z).
1.6.98. Se descompune lentila in doi dioptri sferici. Daca razele vin din stinga,
1
= _!__
n 1 );
=-- ~
nz). Daca razele vin din
avem:
f1 R1
nz
fz Rz
n3
(1 -
(1 -
dreapta, avem: ;, =
-(1 ::} ;
k(1- ::)
1.6.99. Yz/Y1 = Xz/XI = f/x1 => Y1 = YzX1/f = 28 m.

1.6.100. a) P = 1/f = 20 dioptrii; b) x 1 = ~f/(f
= f(k- 1)/k = 0,0375 m.
+ ~)
0,041 m; c) x 1 =
1.6.101. P = effob foe = 133 dioptrii; G -- P /4 = 33.

1.6.102. ~ = x 2 jx 1 ~i aplicind formulele lentilelor gasim
1)/~
_,.
= 12,5 m.
-+
1.7.1. Avern v.F = VM + v. Pentru ( X = 0 => (Vr)max

VM + v. Pentru
a.= 180 =--> ( V F)min = V M - V. (Obs. cind folosim rnodulul marimii, utilizam
V ~ V F ~ V M - V.
aceeai litera fara sageata.) Deci: V M
1.7.2. Avem: VF 1 = VM
V
215 mfs; VF 2 -=-= VM- V = 185 mfs; VF 3 =
2 = 201 mfs.
= VVL
1.7.3. a) Fata de elice punctul M este in repaus (xM = YM zM = 0). b) Fatfi
de avion punctul M descrie un cere de raza R, adica x~1
R cos a:; y~ =
= R sin ex (fig. 1.7.3, R). c) Fata de pamint mohilul descrie o micare eliunde v este viteza aviocoidala, adica xM = R cos a:; 1 = R sin a:; z~1 =
nului.
y;
z"
Fig. I.6. 94, R
z
_.-:--....,,.c:......),._,..-
-------
;;;;.,-;,
Fig. 1.6. 95, H
Fig. 1.7,3, R
64
65
5 - Ptobleme de fizica pentru cl.Mele
Xl-XI!
1.7.10. ~tim ca y = y'; z = z';

Rezulta xyzt :...= x'y'z't' = const.
y'
X=
x'
vr- (v2jc2); t = t'f Vi -
(v2jc2).
1.7.11. Facind abstrac\ie de valorile rnici ale lui v ~i v', putem avea situa~iile:
a) v' = c; Vp = c; b) v = c; vF = c
v' = c; v = c; vF =c.
razei ar fi v' = cfn.. Daca mediul
1.7.12. Daca mediul ar fi in repaus,

0
se
Fig. L7.5, R
1.7.4. Vitezele mobilelor, in sistemul mobil, sint: VM 1 = v1 -- v; VM 2 = Vz- v.

Energia cinetica a sistemului corpurilor, in sistemul mobil, va fi: Ec,M =
_!_ [m1(v 1 -
v) 2
m2 (v 2 -- v} 2]. Se anuleaza prima derivata a acestei energii
2
in raport cu viteza de transport ~i se determina: v
Deci Ec,min = mtmz{Vt- Vz) 2 /[2(mt
mz)].
(m1v1
+ m'l.Vz)/(mt + mz).
(gt
2
~ v0 , M = gt0 f2; y = fl!__(to- ~).
2v
v
/2
2/8
~
.
.
d
hmax, M = Vo,M g = gt 0 v tun ca: Vo,F =
rezulta: hmax.F = v~,F sin 2 cx/2g = v~,Mf2g
este 1.
b)
v0 ,M t -
ln sistemul mobil avem:
V vz + Vo,M
2
hmax,M,
ex = Vo,M Iv o,F
deci raportul cerut
l s1n
I. 7.6. Fie x 1 i x 2 extremitatile barei in sistemul fix l = x 2 - x 1 Fie x~ ~~

x; extremitatile barei in sistemul mobil, masurate la momentele t~ ~i t;.
Rezulta: l 0 = x;- x~. Deoa.rece e posibil, in sistemul mobil, cat~ = t; = t,
rezulta conform transformarilor Lorentz-Einstein:
x; - x~
l0 =
=
(xz-Vt-xt+vt)f
Deci l
lo
V1--=Tv /c
2
2)
= (xz-XI)/1/.f- (?J2/c 2 )
lf VC- (v 2 /c 2 ).
Vi--(v 2 jc2).
t2
= [t;
= (t; -
[t~
+ (vx')(c 2]/ V 1 - (v2fc2f Prin scadere

t~)/ V 1--(v 2 /c 2 ) = tit' ;vr=-Tv2 /c2-).
+ (vx')/c J/VC1 -
(v 2 jc2) ~i
se ob~ine tz -
1.7.3. a) 3,510-10 m; b) 6,370 10- 5 km.

1.7.H. a) !lt' = l0 fv = 10-5 s; b) At ~ 7 10-5 s; l = 420 m.
66
~'ra.zd = __(f/n)
-__!!_. Dupa ampli1 - (vfnc)

ficarea cu conjugata numitorului ~i neglijind termenii: v 2 fn 2c2 ~i v2 fnc se
c
(
1
.
0b \Ine:
Vraza = - - v 1 n
n2
"' /-.-:------v 2
1.7.13. Avem eU: m0 c2 [1/

~tiind ca
z=
V 1 - -ci- =
1 sau
Vt-
m c2
eU~ moc2.
( l - lo)fl = tilfl = eUf(eU

proton tilfl = 0,11 %
+m c
0
).
1.7.14. Avem k = l 0fl = 1/

Deci: U = m 0pc2(k- 1)/e = 1,5
1.7.15. a) Eo= m 0 c2 = 8,2 l0- 14 .J;
VI-_=-..=--(v2fc2) - 1]'
avem V = c VEc(2E~t- Ec/(Errt-E,;) :~=

= 2,53 10-36 kg; d) p = mv = 7
= 50~,24. 10-28 J.
m=
V8v2JC2) =
E = l/p2c2 + mgc4 =
Vi-
1.7.16. p = movf
(v 2fc2); v =
b) p = eBr = 9,6 1o-22 N s;
= Eo [ 1/ 1 - (v 2Ic2) - 1 ] ~ 1o--- 14 J.
1.7.17. mfmo = vr-=-(~;2/c2) ~ 1
I. 7. 7. Fie t 1 ~i t 2 inceputul, respectiv, sfiritul procesului in sistemul fix i

t~ ~i t; momentele similare in sistemul propriu al procesului (mobil). Conform
transformarilor Lorentz-Einstein, avem: t 1
atunci viteza razei este
lo
TiJ2Jci), avem
Pentru electron se obtine
1.7.5. a) Fata de sistemul fix, (fig. 1.7.5, R) avem x = vt; y

2
mi~ca cu viteza 'b,
t1
= tit
1.7.18. m = 1,8 m0 = 3 fo- 2 7

E = mc2 = 2,5 10-10 J.
1.7.1~. In primul caz avem
caz avem R = 0,8

1.7.20.
CTn 0
feB
a) v = c
= mo!V1- (v2Jc2) = 7,5.

= 3,5 T; c) T = 2nrfv = 5
mv = 7,5 10-19 N s;
;p
.---~---"-:c-.-"---
de u~1de R = 13,5 em.

22-,6 em.
In
al doilea
1,4 10 8
mjs, m =
s; b) B = p /qr =
Hz.
67
1.7.2L a) efm 0 =1,7 10 11 C/kg; b) ejm = (ejm 0 ) V1-(v 2/C 2)=1,0210 11 C/kg.
Vezi graficele din figura I. 7.21, R.
FIZICA CLASA A XII-a

e
m
, m-
_)I
21Tm0
EN UN 'fURl
------~
eB
I
I
!
_J:_
Fig. I.7.21, R
Fig. 1.7.25, R
1.7.22. Avem Ecfm 0 = c2(m- m0 )/mo = c2k deci Ec = mokc2 =-= 6 10-u J.
1.7.2~. Avem8 m 0c2 [1/ Vi - (v 2 fc 2 ) - i] moc2 , deci v = c V3/2 =
= 2,595 i0 mfs.
1.7.24. mop/Vi (v 2 fc 2 ) = mo-x de unde v = c Vm~;:- mgpfrno~= 2,97 10 8 mfs.
1.7.25. Vezi figura 1.7.25, R; T=21tm 0 /eBVI-- (v 2/c2).
1.7.26. Avem: Ec = E- E 0 = mc2 - m0c2 = moc2 [1/ Vi- 2Jc2) - i] =
= m c2[(i4 - v2Jc2)-112- i]. Pentru v <( c avem: (1 - v2jc2)- 1!2 = i v2 f2c 2 j3;4JSc
care se reduce prin neglijarea unor termem la i
(v 2 f2c").
Deci, Ec = m0c2[i + (v 2 /2c2) - i] = mov 2f2.
(v
+ ...
1.7.27. Q = mcH 2o !l.t - E
!l.m .c2 ~ t:..m
= 5,57 i0-12
kg.
+
+
Pentru rezolvarea problemelor din acest capitol se vor considera urmatoarele

valori pentru constantele:
constanta lui Planck
masa de repaus a electronului
sarcina electronului
masa protonului
masa neutronului
constanta lui Boltzmann
h = 6,625 10--34
s,
m0 = 9,1 10-31 kg,
e == i,6 10-19 C,
mp = 1,6720788 10-27 kg,
mn = 1,6743839 10-27 kg,
k = 1,38 10-23 J grd-1 8,625 10-5 eV grd- 1
11.1.1. Sa se determine energia, impulsui ~i ma~a fotonului a carui Iungime

de unda corespunde: a) radiatiei violet din domeniul vizibil ( A1; = 600 nm);
b) radiatiei Rontgen cu lungirnea de unda de 0,1 nm;
radiatiei gamma cu
lungimea~ de unda de 1 pm.
11.1.2. Citi fotoni a caror lungime de unda in vid este A
0
totala de 10-3 J?
520 nm au energia
11.1.3. Lace temperatura energia termica medie a moleculelor unui gaz perfect
~onoatomic este egala cu energia fotonilor corespunuitori: a) radiatiei vizibile (A = 0,5 f1.m); b) radiatiei Rontgen (A
0,1 nm).
II.1.4. Sa se calculeze frecventa unei radiatii electromagnetice a carei putere
este egala cu 3 10-2 W, ceea ce corespunde la 10 14 fotonijsecunda.
11.1.5. Ce numar de fotoni cu lungimea de unda A = 0,5 f1.m, dintr-un fascicul
parale1 va avea impulsul total egal cu impulsul mediu al atomului de heliu, la
temperatura T = 300 .K?
11.1.6. Cu ce viteza trebuie sa se mi~te un electron pentru ea energia lui cinetica sa fie egala cu energia unui foton cu A-= 5,2 10- 7 m?
11.1.7. Din teoria ondulatorie a luminii se stie ca ind.icele de refractie absolut
al unei substante este n = cjv, unde c rep~ezinta viteza luminii in' vid, iar'v
viteza luminii in substanta respectiva. Conform conceppei corpusculare
n
p /p 0 , in care p reprezinta impulsul fotonilor in substantc1, iar p 0 impulsul
fotonilor in vicL Exista oare o contradictie, in aceste
formulari?
11.1.8. Sa se calculeze 1ungimea de unda ~i impu]sul unui foton a carui energie
este egala eu energia de repaus a electronului. Se cunosc masa de repaus a
eleetronului m 0 , viteza luminii in vid c ~i h.
69
11.1.9. Sa se calculeze energia fotonului care are acela~i impuls ca: a) un proton
cu energia cinetica 50 MeV; b) un electron cu energia cinetica 50 MeV. (Indicatie: datorita valorii energiei, protonul poate fi tratat nerelativist, dar electronul trebuie tratat relativist.)
11.1.10. Impulsul transferat de catre un fascicul monocromatic de fotoni unei
suprafete S = 2 10-4m2 in intervalul de timp At= 30 s este p = 3 10-9 kgmfs.
Determinati energia incidenta pe unitatea de suprafa~a in unitatea de
timp pentru acest fascicuL
11.1.11. Intensitatea radiatiei solare ce cade pe pamint este de 1,4 10 3 W fm 2
Citi fotoni/cm 2 min. reprezinta aceasta, presupunind o lungime de unda
medie 550 nm?
IT.1.12. Intensitatea unui fascicul de lumina monocromatica este de 30 W fm 2
Folosind notiunile de mecanica cuantica, sa se determine impulsul p al tuturor
particulelor transportate de flux in timpul t
5 s printr-o sectiune normala
S = 10 cm2
11.1.13. La a~a-numita racheta fotonica, micarea se obtine prin ejectarea
unui fascicul de fotoni. Fie in masa rachetei, h v energia unui foton ~i n. numarul de fotoni emi~i in unitatea de timp. Sa se arate ca acceleratia rachetei are
expresia: a= nhvfmc.
11.1.14. Cite .cuante corespund unui joule din radiatiile electromagnetice cu
550 tJ.ffi ~i :A2 = 0,1 nm?
lungimile de unda :A1
11.1.15. Citi fotoni emite intr-o secunda filamentul unui bee electric cu puterea
P = 1 W ~ daca lungimea de unda medie este A = 1 tJ.ffi?
11.1.16. Care este numarul fotonilor radiatiei vizibile emisi intr-o secunda de
catre un bee electric cu incandescenta cu puterea p = 75 w, daca se ~tie ca
in radiatia vizibila se gase~te 1J = 1/25 din energia consumata de bee. Lungimea de unda medie a radia~iei vizibile este A = 5,5 10-7 m.
11.1.17. Becul unei lanterne de buzunar are o putere de aproxirnativ 1 W.
Presupunind ca aceasta putere este radiata in toate directiile ~i ca lungimea de
unda corespunzatoare frecventei medii este 1 {lm, sa se calculeze citi fotoni
cad in timp de o secunda pe o suprafata de 1 cm2 aezata la 10 m perpendicular
pe direc~ia razelor.
11.1.18. Ochiul, Ia intuneric, percepe radiatia cu lungimea de unda de 555 nm,
daca prime~te eel putin n = 60 fotoni pe secunda. a) Carei intensita~i a undei
ii corespunde aceasta limita? b) Ce putere are sursa, daca distanta dintre
sursa punctiforma i ochi este de 10 km? Diametrul pupilei, Ia intuneric, este
de D = 8 mm.
11.1.19. Determinati numaruimediu n de fotoni care patrund in ochi in unitate
de timp, daca se prive~te un bee electric cu pu terea P = 200 W de la distan~a
1=10 m. Lungimea de unda medie a radiatiei produsa de bee este 1\=610-7 m.
Diametrul pupilei ochiului este d = 2 mm. Impra~tierea ~i absorb~ia Iuminii
se neglijeaza.
11.1.20. 0 placuta, perfect absorbanta, cu masa de 10 mg este suspendata de
un fir inextensibil i .fara greutate cu lungimea de 2 em. 0 radiatie laser, de
foarte scurta durata, cade perpendicular pe suprafa~a placii, ~i ca urmare,
firul deviaza cu un unghi de 0;6. Determina~i energia radia~iei laser.
11.1 .24. Teoria efectului fotoelectric a lui

lumina este de natura corpusculara, infirma
Young?
in care se postuleaza ca
de interferenta a lui
Vln,C>1f>HJon.-
1~.1:~5. Pra~ul ro~u al efe~tului.
potasiu corespunde Jungimn d~ unda de 5!7 nm. Sa se caleuleze valoarea xninima a cuantei de energie
necesara pentru ehberarea unui electron
aeest n 1etal.
11.1.26. Determinati lungimea dP unda de prag ~~~ .. ~... litiu, zinc ~i wolfram
(LLi = 2,3 eV; Lzn
11.1.2'7. Sa se a fie lucrul de
daca Iungimea de unda ~ .. __,,.~,,H .....
este A0 = 0,3 {-tm.
de la suprafata zincului
'
'
ef'eetul fotoelectric
~1.~3." Ene~gia necesara pent:u a seoate un electron din sodiu este 2,3 eV.
cu 1 "
t
1'
umma por oca 1e cu
rezmta sod.ul efect fotoelectr1e daca

680 nm?
~
. 1~~~
11
Lucrul
d~ ex~:rac.tie. alv
. .
. ..de .la suprafata cesiului este 1,6
eleetronn dm cesm, dad'i asupra rnetalului
0,589 f.lm.
J . C~ ce v1te~a maxtma
ca d e 1umina galbena cu 'A
HlS
11.1.30. Pragul fotoelectric

maxima ies electronii
A = 4 4 10-7
10-7 m. Cu ce viteza
radiatiei ineidente este
'
'
.:>
1~.1.31. ~..~uc~u~ de e~traetie al
Cit trebm~ sa fie 1un~pme~ de :unda a
m.
din ead.miu este L =-=' 4 08 eV.

incidente pentru ca viteza ~axima
a electromlor extra~l prm efect fotoelectric sa fie v = 7,2. 105 mjs?
11:1:3~. Pragul ro~u. fotoeleetric pentru

Gasiji l~crul mecam? de ex trac~ie
maxima a electrom1or extra~1
A = 180 nm.
= 275 nm
0
din aeest metal si vitez~
radiatia cu lungimea d
d~
,
e un a
un metal neeunoscut este J,.
un
11.1:33. _Energia de legatur<l a unui electron in atomul de plumb este 9. 104 eV

La ll'ad~erea plumb_ului eu o
eJectromagnetica sint emisi
R. -- - 0 , 25 m Ill
Ci mpu'1
electrom
cu I'"Za
. care
d. descr1u
o
u.
ma~~~tiC e m~ucvie B.= 10-2 T .. Se eer: a) impulsul ~i energia electronilor
~m~I, b) energ1a_ fotomlor absorhiti;
se poate neglija efeciul de recul al
wmlor de plumb?
J
11.1.-34. J?eter~inaF viteza n:a~~ma a electronilor extrai de la suprafata

arg~nt~lm: a) du~1nat cu radJatn eu lungimea de unda J.. = 0 155 m. b)
radia~n y cu lungimea de unda '-2 0,001 nm.
1
'
tJ. '
cu
70
71
~ d
lf
(L = 4 5 eV). Se cere lungi11.1.35. Se i~adiaziid?~.f~t f ~ J~~~ne~i:eo p:~~u care 'electronii smul~i din
mea de unda a r~ la vlel e ~c rv
. l '-' u 0 1 c. b) viteza maxima egala cu
wolfram au: a) VIteza maxima ega a c
'
'
0,98 c.
.
..
. . . '-'
. a si viteza electromlor
eml~l
11.1.36. Determinati energia c~ne~ICa maxim i
.
d unda de 30 pm.
dintr-un metal sub ac~iunea radiatnlor gamma cu ungJmea e . .
. .
d' . .
t
re eleetronii extra~i din suprafata
11.1.37. Gasi~l frec':"e.nta ra lat~m p~n ru. c..,a d 2 V Frecventa de prag pentru
unui metal sint oprl\1 ~; o tensmne Invet sa e
.
metal este '~o = 6 10 Hz.

.
.
1 t o llor dintrun
11.1.38. Determinavi potentialulla .ca~~ inceteaza. emlSl~ e ec ~"'n de 600 nin
corp din cesiu iluminat cu radia\n cu lungimea e un a
(Lcs = 1,89 eV).
. . . . ,
.
"' i d "rtata de alte corpurl, este Ira11.1.39. 0 sfera de cupru in s~a_:e n~utra, n. epa d unda d~ 0 2 tJ.ID. Pina lace
diata cu lumin.a monocr~m~tiCa a;md lun.~~~;aele~troni? (Lc'u = 4,47 eV.)
potential maxtm se va Incarca s era, emly
.
.
.
.
.
a unui cor este vo = 6. 1014 Hz. petermlna\I
11.1.40. Frecven~a ~e prag d
P daca electronii iesiti d1n suprafata
frecventa v a radiavnlor ce ca pe ace1 corp,
. d . 3V
corpului sint retinuti de corp cind poten~Ialul acestma evine
.
t'
l electronilor dintr-un catod este L = 2 eV.
11.1.~1. ~ucru.l de e.xtr~Cyl~ I~ 1 41 si reciza~.i care dintre ele exprima depenAnahza\I gr~f~ce~e d~n flgur~
P g a fotonilor care cad pe catod.
.denta energwt cinetiCe maxime e ener l
0 1
r(eV)
2~2
tl
~~0
_k2
2 lr.;(eV)
oo::W
f
I
ln>(eV)
E,;(eV)
2
2
f
cc=45
Ec(eV}
-2 ltv(eV)
c
Fig. II.1.41
ex>:::
2i7V(eVJ
d
lw
!
2 lw(eV)
11 1 42 Daca se ilumineaza c~todul cu radia1jii cu lungime.a de unda. de ~tO n~
apm
cu 680 nm , tens
. 1unea. de stopare
. variaza. de 3,3 or1. Determ1na~1 ucru
mecanic de extrac1j1e al electronulm.
t u radiatii de
'1
.
11.1.43. Utilizindu-se o fotocelulii cu catod" d 1n cesm 1 umin~ c .
. .
d unda~ s-au obtinut urmatoarele. rezultate. pentjru radta1jia
r 't
d 1 er1 e 1ung1m1 e
'
.
f ~t U - 1 19 V
d
da A = 0 4 fJ.lll tens1unea de stopare a o~
~ , .
?
?u lungimea e u0n5
1
U ' - 0 57 V Deterrninati constanta lui Planck ~~
1ar pentru Az = ., fLID,
z- '

1
1
d"' de prag pentru cesiu , cunoscind sarmna e ectronu m e.
d
l ung1mea e un a
11 1 44 lluminind suprafa1ja unui metal succesiv cu radia1jiile elec_;,ro~m~gne.

~
0 35 .
A - 0 54 fJ.ffi se constata ca v1teza
~C:xf~!uan!JI:~~~~i~o~~~: ~ic~orat defL; !}I2 ;ri.D~termin'a~i lucrul de extrac~ie.
~~
II 1 45 Pentru anularea curentului electric produs prin actiun~a ragia1j~ilor

el~ctro~a netice cu lungimea de undii A, se aplica in~re catod ~~ ano o e~.
U ! 1 5 y ~tiind ca lucrul mecanic de extrac1j1e pentru catodul folos1t
,
Y
.
d
d~
s1une s este L = 4 eV, determinati lung1mea e un a.
ll.1.46. In figura I I.1.46 este reprezentata, pe baza rezultatelor experimentale, dependen1ja tensiunii de
stop are U 8 in func1jie de frecven1ja v a
radiaviilor incidente. Din acest grafic
determina1ji cnnstanta lui Planck,
lucrul de extractie al electronilor din
catod ~i frecv~n1ja de. prag fotoelectric.
~(V)
8, 1.5
3
2
!2
11.1.47. Lucrul de extrac1jie, pentru

o suprafata curata de litiu, este de
2,3 eV. Reprezenta1ji grafic tensiunea
de stopare in func1jie de frecven1ja
luminii incidente pentru aeeasta
suprafa1ja.
v!O'"(flz)
_1
-1,9
_
2
11.1.43. 0 euanta de lumina cu

lungimea de unda 2,32 10-7 m
Fig. 11.1.46
elibereaza un electron, de pe suprafata unui electrod de platina. Sa se
calculeze impulsul total transmis electrodului, daca electronul este expulzat
dupa diree1jia de mi~care a cuantei in sens contrar (L = 5,29 eV).
11.1.49. Un foton cu energia 10 4 eV este absorbit de. un atom de hidrogen in
repaus. Prin efect fotoelectric, electronul atomului este smuls din atom ~i
ejectat pe aceeai direc1j1e ~i in aeelai sens cu acelea ale fotonului incident.
Energia de Jegatura a electronului in atomul de hidrogen este de 13,6 eV.
Se cer: a) energia ~i impulsul electronului ejectat din atom; b) impulsul i
energia protonului.
11.1.50. Sub actiunea unei cuante a unei radia1jii incidente cu lungimea de
unda A
272 nm, o particula microscopica de wolfram emite un electron
sub un unghi drept fata de directia de micare a euantei incidente. Sa se determine marimea i directia impulsului transmis particulei ca :tezultat al absorbtiei
cuantei ~i emisiei electronului care se mi~ca eu o vitezii ce reprezinta 'fJ = 2~~
din viteza maxima posibila in conditiile date (L = 4,5 eV).
11.1.51. lntre placile unui condensator plan se gasete o substanta avind
lucrul de extractie L = 2,5 eV. Pe aceasta substanta cade un fascicul de
lumina monoero~atica. U~ul dintre eleetroni este emi~ cu viteza v 0 in planul
median al condensatorului (plan paralel cu placile, situat la jumatatea distantei dintre ele}. ~tiind ci'i distanta dintre placi este de 5 em i tensiunea aplicata
pe ele este U = 1 V sa se determine: a) lungimea de unda a fasciculului luminos', ~tiind ea, pe distanta l = 5 em, electronul este deviat in cimp cu y = 1 em
(nu se tine eont de efectul gravita1jiei); b) timpul scurs intre momentul emisiei electronului i momentul cioenirii lui cu una din placile condensatorului.
11.1.52. lntre placile unui condensator plan, cu placi circulare ( discuri) de
raza R, se afla un mie graunte metalic. El este situat in planul median (plan
paralel en placile, situat la. jumatatea distan1jei dintre ele) la capatul unui diametru. Ce valori trebuie sa aiba lungimea de unda A a unei radiatii incidente~
pentru ea eleetronul emis de grauntele metalic_ sa poata iei dintre placile
condcnsatorului? Cimpul electric este E, iar distan1ja dintre placi este d (se
neglijeaza reculul grauntelui i se considera ca fotonul incident vine paralel cu
placile condensatorului).
73
72
11.1.63. Un foton y. cu frecventa v0 este lmpril~tiat de o particulii: ln repaus

sub un unghi 6 fata de directia initiala. Determinati masa de repaus a particulei, dacil frecventa fotonului lmprii~tiat este mai micii cu Av fatii de frecventa
fotonului incident.
11.1.64. Un foton cu energia 104 eV se ciocnete cu un electron liher care se

gasete in rep a us ~i este impra~tiat sub un unghi de 60. Se cer: a) modificarea energiei, frecventei i lungimii de unda pentru foton; b) energia cinetica,
impulsul ~i directia electronului Compton.
11.1.65. Sa se determine variatia Jungimii de unda i unghiul sub care este
impratiat un foton, daca se tie ca Jungimea de unda a fotonu1ui incident
este
3 pm,
viteza electronului de recul reprezinta fractiunea (3 din viteza
luminii
((3 =iar0,6).
precedenta est~ un a~om

sursei este rnic~orata la
din atomul eel mai slab legat
nndulatorii timpul necesar pentru
a Iuminii A. Joffe i N
intense (no = 1 000 cuantefs)
aflaU'ila o distanVi l = 0,2 !llm
dupa fiecare interval d~ timp
se demonstreze ca teori~ _corde acest ordin de marime.
fotonilor pe electroni
~, ca fiind liberi? b) De
vizibile?
"rlDV.Il',_,A
....
ale impra~tierii Compton:

cu mic~orarea numarulm
de impra~tiere; b) valoare~
; c) ~rezenta componentel
II.l.66; Sa se determine unghiul dintre fotonullmpril~tiat ~i directia de deplasare a electronului de recul, in cazul in care variatia lungimii de unda este de
1 ,2 pm, pentru 1ungimea de unda a fotonului incident de 5 pm.
11.1.67. Un foton cu energia e0 = 1 MeV este impratiat de un electron liber.
Determinati energia cineticil a electronului de recul, dacii variatia lungimii
de unda a fotonului constituie 1J = 25% din valoarea initiala.
11.1.68. Sa se calculeze valoarea constantei lui Planck tiind ca fotonul incident avlnd lungimea de undii A= 0,218 pm, este impril~tiat sub unghiul
6 = 110, iar electronul de recul pleacii sub un unghi <p
30. Mas'a de repaus
a electronului i viteza luminii se considera cunoscute.
H.l.69. Ce fractiune din energia unui foton este transferata electronului de

recul prin efect Compton? Calculati aceasta fractiune pentru energia fotonului
incident de 10 ke V ~i unghiul de impra~tiere de 60.
l~i modificil frecventa de Ia 1021 Hz Ia

18
10 Hz, iar alt foton deJa 10 Hz la 1017 Hz. Se cer: a) energia electronului
Compton in cele doua cazuri; h) viteza electronului Compton, in ce1e doua
cazuri, calculata a tit relativist eit ~i clasic; c) sa se precizeze in -care din cele
doua cazuri electronul este relativist.
II.l.70.
Prin efect Compton un foton
20
II.l.7l. Sa se afle lungimea de undil a fotonului incident, dacii se ~tie cil

fotonullmprii~tiat ~i electronul de recul au energii egale ~i se mi~cii pe directii
care fac intre eJe un unghi de goo.
ll.1.72. Sa se calculeze impuJsuJ elec.tronu1ui de recul in cazul in care fotonul
este tmpra~tiat sub un unghi drept fata de directia de mi~care initiala. Lungimea de unda a fotonului incident este de 5 pm.
11.1.73. Un foton cu Jungime~ de unda A0 se ciocne~te cu un electron al carui

"""
impuls Pe este perpendicular pe directb mi~carii fotonului incident. Sa se afle
-expresia care da, in acest caz, variatia lungimii de unda a fotonului impratiat
sub .unghiul e fata de directia initiala.
11.1.74. Unghiul de
!mpri\~tiere
a! fotonului In efectul Compton este 6 iar

unghiul de deplasare al electronului de recul este <p. Determinati energia fotonului inci~ent. Face~i calculele pentru 6 ~ goo ~i <p = 30.
11.1.75. Un electron cu energia de 5 Ge V se ciocne~te central cu un foton

cu energia de 1 eV, care se tndrepta spre electron. Determinati energia fotonului tmpra~tiat (acest efect se nume~te efect Compton invers).
74
75
II.l. 76. Sa se calculeze lungimile de unda de Broglie pentru un electron,

un atom de hidrogen ~i un a.tom de uraniu, ~tiind ca energia cinetica a fiecarei
particule este de 100 eV.
11.1.77. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie a unui proton
energia lui cinetica este egala cu energia de repaus a electronului.
~tiind
11.1.190..o particu]a incarcata electric accelerata

are ungim~a de unda de Broglie A =' 2 87 m i de o tensiune ..,u = 100 V
'
p sarcina e, egala cu sarcin~
electronulm. Determinati masa e
'
ca
11.1.78. Sa se determine viteza ~i energia cinetica pentru un electron ~~ un

neutron, ~tiind ca lungimile de unda de Broglie sint egale cu 0,1 nm.
11.1. 79. Care este lungimea de unda de Broglie a unui neutron cu energia de
0,025 eV?
11.1.80. Determinati lungimea de unda de Broglie: a) pentru un electron
accelerat de o tensiune de 1 V, 100 V, 1 000 V; b) pentru un electron care se
deplaseaza cu viteza de 10 8 cm/s; c) pentru o sf era cu masa de 1 g care se
mi~ca cu viteza de 1 cmfs.
11.1.81. Determinati energia cinetica a unei particule a carei lungime de unda
asociata este comparabila cu diametrul sau in cazul: a) atomului de hidrogen
(0,1 nm); b) protonului (2 fm).
11.1.82. Determinati raportul dintre lungimea de unda de Broglie pentru
un electron ~i pentru o sfera cu masa de un gram care au aceea~i viteza.
11.1.83. Sa se determine cu cit difera lungimea de unda de Broglie a unui
proton de cea a unui atom de hidrogen, tiind ca aUt protonul cit i atomul de
hidrogen poseda o energie cinetica Ec = 1 eV.
11.1.84. Pentru investigarea unui nucleu al carui diametru este de ordinul de
marime 10-14 m sint necesare particule a caror unda asociata are lungimea
de unda cu eel pu~in un ordin de marime mai mica, fie ea 10-15 m. Se cere
ene!'gia corespunzatoare acestei lungimi de unda pentru: a) fotoni; b) electroni;
c) neutroni.
11.1.85. Ce energie suplimentara trehuie transmisa unui electron pentru ca
1ungimea de unda de Broglie sa scada de la 100 la 50 pm?
'
J.
Il:~-91.- Sa se calculeze lungimea de und" d

.
.
tnnd ca masa lui de mi~care este Jcu 1 ~ e B.roghe a un~I electron in mi~care,
II 1 92
. .,
;o mm mare dee~t masa sa de repaus .
. . .,
.
. . Sa se calculeze lungimea de u d...,
cinetJCa de 102 ori mai mare d At n a as~ciata unm proton care are energia
eci energia de repaus a neutronului. Se
cunosc mn ~i mP.
11.1.~3 ... Pentru ce valoare a ener iei cineti

. . .,
lungimu de unda de Bro lie fa;a
. ce eroare~ ~elativa In determinarea
a) pentru electron b) pe~ltr~ p t ap.hc)area corectiei r~lativiste, va fi 1 ~ :
II
ro on' c pentru o partlcu1a alfa?
o
.1.94. T_;n electron se misca cu vit
A .
torului (v <:{.c). a) Cu cit 'variaza l~~a i~In Sistemui..., de coordo~ate al Jaborase trece Ja un alt sistem de coodon t g ea de unda de Broghe, atunci cind
a e care se d 1
. .,
,
e ffiicare al e1ectronu1ui? Se
.d
ep a.seaza cu VIteza kv in sensul
b) ~~.se calculeze dA in c~zul i~o;a~~~sJ_e~a5ca.zurde: k ~ 1; k = 2 ~i k > 2.
lummn.
' I v = 0,01 c, undt c este viteza
T
'
~~-!.95. Reprezentati lungimea de unda de B

. ,
. ,
twa pentru: a) electron
b)
t
R
Arogl~e Ill functie ne energia cine.la . 1
,
pro
. .
ace ea pentru care mecanica
cJasion.. ., estrmgeti
. . ., , domfmi
. .
u l va1ori'1 or energiei
c~nyenabiJ po~ te fi ca energia cine~~:e ~f~~j~ ...,sufwient ~e bine. Un crite.riu
sa fte de numm aproximativ -sa zi
. so. d" a pe~tru fiecare reprezentare
culei date.
'
cern, :Jio In energ1a de repaus m 0 c2 a parti-
si
II.1.96. Care
est"
"I.t eza d e var1at1e
a 1
'
' '"' v

. .,
proton acc.~flerat de un cimp electr:, 1 ~ngdi.mn de unda de Broglie a unui
in
.
. .
.
, Ic ong1tu mal E - 3 kVj
.
care energia Jm cmetica este Ec = 1 ke V?
- .
em, In momentul
11.1.97. Un proton cu energia cinetic" E

1
s~h un unghi de goo de catre un nucleua de ch=. ke V. e~t.e impra~tiat elastic
Sa se caleuleze Iungjmea de und...,
,
eh~ ?are I~m~Ial se afla in repaus.
de atom.
. a a protonulm Im pra~tiat la distanta mare
11.1.86. Un electron ce se deplaseaza cu viteza v 0 = 6 000 km/s patrunde

intr:..un cimp electric accelerator, omogen, longitudinal, de intensitate
E = 5 V fern. Ce distanta trebuie sa parcurga electro nul in acest chnp pentru
ca lungimea de unda asociata electronului sa devina A = 0,1 nm.
11.1.98. In ce conditii particulP.le de m ;. . . .,

o structu:.a periodi~a de con~t~nta ;sa m ~.If VIt~za v.(v ~ c) impra~tiate pe
ondulatorn?
' mam esta ma1 pregnant proprietati
11.1.87. Determina~i lungimea de unda de Broglie corespunzatoare vitezei

patratice medii a moleculelor de hidrogen la temperatura camerei (20 C).
11.1.99. Avind in vedere ro t~ .1

..
limitele in care notiu,nil! cl~:~~ ati et opdula~orn ale particuJelor, sa se indice
~tiind ca energiiJe J~r sint de f0ee~~ I aphcate eJectronu}ui ~j protonului,
mi~ca pe un cere de raza r = 0,5 em intr-un cimp magnetic omogen de inductie B = 4-,6 10-3 T. Care este lungimea de unda de
Broglie?
II.1.88. Un electron se
11.1.89. Un fascicul de particule incarcate electric cu rrtasa de repaus m 0 ,

relativiste~ tree nedeviate printr-o regiune a spatiului in care exista un ctmp
electric E perpendicular pe directia fasciculului ~i un cimp magnetic B perpendicular atit pe directia fasciculului cit ~i pe direcvia cimpului electric.
Sa se arate ca lungimea de unda asociata particulelor care tree nedeviate are
11.1.~00. Un glonte cu masa de 40

.
'
Jungimea de unda de Bro lie:> . b) D g are Vlteza ~e 1 000 m;s. a) Care este
glontelui prin aparitia u~or.. ef 't. ed cedJ.lfU se .mamfesta natura ondulatorie a
' ec H ~ 1 ract1e?
.
.'
11.1.101. Considerind unda d B
d 1 k
e rog1Ie asoc1ata
1 t
.
U~UI e ~C r~n CU 0 .energie
e . ., e ' sa Se precizeze JimiteJe intre C
derata ca atare sau trebuie sa i s . . , a~~ aceasta pa~twuJ.a poate fi consi11.1.102 1 ,
. . . e Ja In consJderare proprietatile ei ondulatorii.
. : n cazul unm fascwui de electroni
.. d
tensmm de aecelerare sint
emi~l e un tun electronic ce
ondulatorie a electronilor p~~keds~fre ~~ntru a se pune in evidenta comport~rea
1 racyia pe un sistem d
l e Ie, d'Istanlate prin d = 0,Ill nm?
]
'
para
e pane
cr1stahne
3
expresia:
A=
76
77
- \, OI. produce
fenomene
accentuate
11.1.103. Pentru ce energn. . ale elect~om.1or :se
.
stantele
cuprinse
de difractie la impra~tierea lor pe eristaJe naturale care au con

intre 0,25 ~i 0,6 .nm?
11.1.113. Un rnicroscop care folose~te fotoni este intrebuintat pentru a locaIiza un electron dintr-'un atom cu o imprecizie de 10 nrn. Care este irnprecizia
in determinarea impulsului electronului localizat in acest fel?
. loat.e d'JS t'mged~~.parat

11.1.104. Un microscop elec~romc
d ~ doua
A/2Apuncte
unde situate
A este
la di~tantadd dac;>Ja~~a~;o~i;;a:t~e~~~~~~~er,c~~r 1~ c~nstantk a aparatului
lungJmea e un a , .
d ca tensiunea de accelerare a electro(numita apertur1aOOnukmVer.wa).APresOu~u5n~~ se ealculeze relativist valoarea limita
nilor este U =
~~ ca --- , '
a lui d.
1
11.1.114. Imprecizia in determinarea pozitiei unui electron este de aproximativ

50 pm care este chiar raza primei orbite Bohr in atomul de hidrogen. Care este
imprecizia in determinarea impulsului electronului?
11.1.115. Pentru a stabili daca un electron apartine san nu unui atom dat,
pozitia lui trebuie determinata cu o imprecizie de 10-10 rn. Sa se compare
imprecizia ce se obtine in acest caz la determinarea vitezei electronului cu
valoarea vitezei insa~i (de exemplu, cu viteza de pe prima orbita Bohr a atomului de hidrogen egala cu 2,18 106 mfs).
11.1.116.14 Nedeterminarea asupra pozitiei unui proton aflat intr-un nucleu

este 10- m. Impulsul unei particule trebuie sa fie eel putin egal cu nedeterminarea asupra impulsului sau. Sa se calculeze: a) nedeterminarea asupra
impulsului protonului; b) impulsul protonului pe haza ipotezei facute; c) energia protonului.
11.1.117. Viteza unei particule este masurata cu o imprecizie de 10-3 mjs.

Se cere imprecizia cu care particula poate fi localizata simultan in Iungul
directiei de deplasare: a) in cazul unui proton; b) in cazul unui electron.
11.1.118. 0 particula se deplaseaza paralel cu axa Ox cu viteza vx. Daca nede-
terminarea asupra vitezei vx este ~vx, nedeterminarea asupra locaJizarii de-a

lungul axei Ox, Llx se poate calcula ca in problema precedenta. Daca componentele vitezei pe axele Oy ~i Oz sint nule (~i deci Davy --. 0, Llvz --. 0), ce se
poate conchide privind nedeterminarea pozitiei particulei fata de axele Oy
~i
Oz?
11.1.119. Un electron
se gase~te intr-o particula sferica de metal al carei volum
3
este de 10-6 cm ~i are o energie cinetica de ordinul a 10 e V. Folosind relatia
de nedeterminare a lui Heisenberg sa se calculeze eroarea relativa in determinarea vitezei electronului.
11.1.120. Pozitia centrului de greutate al unei bile a earei masa este de un

miligram poate fi stabilita cu o imprecizie de 2 11-m. Relatia de nedeterminare
a lui Heisenberg prezinta o importanta practica pentru determinarea vitezei
bilei?
11.1.121. Dati citeva exemple numerice, pentru a arata ea in experiente cu

obiecte cu o masa de aproximativ 1 g principiul de nedeterminare nu se mani-
festa.
11.1.122. Sa se compare
lungimea de unda de Broglie a unui proton accelerat
9
de tensiunea de 10 V cu valoarea impreciziei coordonatei acestuia, corespunzatoare unei imprecizii
relative 1n determinarea irnpulsului de 0,1% (mp =
= (,6724 ' 10-27 kg).
11.1.123. Lungimea de unda a unui foton este masurata cu o nedeterminare
de o parte la un milion (~A/A = 10-6 ). Se cere nedeterminarea D.x la masurarea
sirnultana a pozitiei fotonului pentru: a) un foton cu f.. = 500 nm; b) un foton
X cu A = 0,1 nm; c) un foton y cu A = 1 fm.
78
79
Pentru constan:tele date in problemele din acest capitol, se vor considera urmatoarele vafori:
= 6,625 10- 34
e: 0 = 8,85 10-
12
J s, me= 9,1 10-31 kg, e
1,6 10-19 C,
8
1,097373 10 m-I, c = 3 10 mfs.

7
energiei 9i a momentului ( inetic din mecanica clasica. Ce concluzie rezulta

din faptul. ca :relatia b = f( 0) se verifica experimental in majoritatea cazurilor?
c) E xper1mental se constata ca pentru particulele (X deviate de nucleele de
aur la unghi~uri. mic~ relati~ b
f( 0) nu se verif~c~. Cum explicati acest fapt?
d) In ce alta s1tuat1e relat1a b
f(O) nu se verifiCa?
11.2.8. De ce nu este corect modelul planetar al lui Rutherford?
De asemenea, in problemele in care nu este precizata valoarea lui a ( constanta

de' ecranare), aceasta se v a l ua egala cu 1.
11.2.9. a) ln ce conditii energia total a a electronului in atomul de hidrogen

e~te ~gala cu jumatate din energia sa potentiala? b) Sa se calculeze energia
cmet~ca Ec, .energia potentiala EP 9i energia totala Et a electronului atomulm de h1drogen pe prima orbita stationara Bohr. Se cunosc cons.tar:tele: h, me, e 9i E0
MODELUIJ RUTHERFORD-BOHR PEN'rRU ATO:l'IUL DE HIDROGEN.

ATOMI HIDROG:E~N OIZI
11.2.~0. a) ~a se calculeze ra~ele prii?elor trei or bite stationare pentru atomu]

de h1drogen In modelul cuantiC al lm Bohr. b) Care sint vitezele electronului
pe aceste or bite? Se cunosc constantele: h, me, e 9i E0
Ffm, R
11.2.1. Ce rezultate experimentale, cunoscute la inceputul secolului, trebuiau

explicate de orice model atomic ce s-ar fi prop us?
11.2.2. Deoarece in atom coexista sarcini pozitive ~i electroni, aratati cum ar
putea fi distribuite aceste sarcini in interiorul atomului.
11.2.3. Care sint principalele rezultate obtinute de Rutherford din studiul
experimental al impratierii particulelor (X pe foite metalice? Ce concluzii au
rezultat?
11.2.4. La ce distanta minima r m se poate apropia o particula cu Z 1e sarcini
pozitive, masa de repaus m ~i viteza initiala v 0 , de un nucleu aflat in repaus,
eu Z 2 e sarcini pozitive i masa de repaus M, la o ciocnire frontala. (Aplicatie
numeric a: sa se determine r m pentru ciocnirea frontal a a particulelor (X, de
energie cinetica E
5,3 MeV cu nuclee de 1 ~JAu,)
*11.2.5. 0 particula de masa M, sarcina eleetrica pozitiva Ze i energie cinetica E trece pe linga un eleetron liber, aflat initial in repaus, la distanta b.
Sa se calculeze energia primita de electron, daca se presupune ca traiectoria
particulei de masa M( M ~ me, me este masa electronului) este rectilinie.
(Aplicatie numerica: 1~1 = 1,66 10-27 kg, me
9,1 10-31 kg, b = 10 pm,
E = 10 MeV.)
*11.2.6. Din punct de vedere clasic, pierderea de energie in unitatea de timp,
prin radiatie, de catre electronii aflati in micare accelerata este data de relatia:
dE
dt
-k 2e2 a2
3c3
in care a este aece]eratia, e este sarcina electrica, c este viteza luminii iar
k = 1/4Tte:0 = 9 10 9 N m 2 /C 2 Sa se calculeze dupa cit timp, electronul ce s-ar
roti initial in jurul unui proton (atomul de hidrogen) pe o raza r 0 = 10-to m
ar ,cadea" in nucleu ca urmare a pierderilor de energie in acord cu teoriile
clasice. Se va considera ca in fiecare moment mi~carea ,de cadere" a electronului spre nucleu (a earui raza este considerata zero) poate fi asimilata cu 0
mi~care circulara uniforma.
11.2.7. a) De ce, in experientele Rutherford foita metalica este foarte sub tire?
b) lntre parametrul de ciocnire b ~i unghiul de impra9tiere 0 al particu1elor (X
in cimpul de for~e electrostatice de respingere creat de o particula incarcata
pozitiv se poate stabi]i o relatie analitica b =~ f( 0), folosind legile conservarii
11.2.11. Sa se calculeze: a) perioada de rota tie a electronului atomului de

hidrogen pe prima orbita Bohr; b) viteza U:nghiulara pe aceasta orbita.
Se dau constantele: h, me, e 9i e: 0
11.2.12. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric ~ al nucleului atomului
de hidrogen pe primele trei orbite stationare in modell'l cuantic al lui Bohr.
Se dau constantele: h, me, e 9i e: 0
11.2.13. Sa. se calculeze energia de ionizare pentru atomul de hidrogen aflat
in stare fundamentala. Se cunosc constantele: h, me, e 9i e: 0
11.2.1~. Sa se ?alc_u!eze en~rgia cinetica a electronului atomului de hidrogen
pe pr1meie tre1 or bite statwnare Bohr. Se cunosc constantele: h, me, e 9i e: 0 .
11.2.15. Sa se determine energia necesara excitarii atomului de hidrogen din

starea fundamentala in starea cu numarul cuantic principal n = 2. Se dau
constantele: h, me, e 9i e: 0
11.2.16. Sa se calculeze lungimile de unda, maxima AM 9i minima Am, a liniilor
spectrale ale atomului de hidrogen din regiunea vizibila a spectrului. Se da
constanta lui Rydberg, R.
11.2.17. Cu cit se va modifica energia cinetica a electronului atomului de
hidrogen, daeii se emite un foton cu lungimea de unda A.
486 nm? Se dau
c 9i h.
11.2.18. Sa se ca]culeze lungimea de unda de Broglie, asociata unui electron
aflat pe prima orbita st'ationara a atomului de hidrogen in modelul lui Bohr.
Se dau: e, h, Eo 9i me.
11.~:19. Sa se calculeze lun~imile de unda pentru primele linii spectrale din
serule Pasehen, Brackett 91 Pfundt. Se da R.
11.2.20..Un gaz format din atomi de hidrogen aflati in starea fundamentaJa

este exCitat cu un fascicul de electroni. Ce energii cinetipe trebuie sa aiba
e~ectro...nii. ~in fascicul . . astfel in.ci~ ~~omii de hidrogen excitati sa emita: a) o
smgura hme spectrala; b) tre1 hnn spectrale; c) toate liniile. Se dau: e, h,
Eo 9i me.
11.2.21. Sa se afle numarul liniilor spectrale ce pot fi emise de catre un gaz
format din atomi de hidrogen aflati in starea excitata caracterizata de numarul cuantic principal n.
81
80
6 - Problemc de fizica pentru clasele XI-XII
11.2.22. Va absorbi atomul d-e hidrogen radiatia monocromatica de frecventa

v = Rc in care R este constanta lui Rydberg ~i c este viteza luminii?.
11.2.23. Care sint lungimile de unda ale Iiniilor spectrale emise de atomii de
hidrogen excitati cu un fascicul monoenergetic de electroni de energie cinetica
12,09 eV? Se dau: R,h ~i c.
11.2.24. Ce energie trebuie comunicata atomilor de hidrogen pentru ca spectrul
de emisie al acestora sa con tina o singura linie din seria Balmer? Se dau:
h, me, e ~i e0
11.2.25. Ce linii spectrale va ~ontine spectrul de emisie al atomilor de hidrogen
excitati cu radiatii de lungime de unda A ~ 100 nm?
11.2.26. Sa se calculeze frecventele de rotatie vn ale electronului atomului de
hidrogen pe orbitele cu numerele cuantice n
1 ~i n = 2. Care este frecventa
v21 a fotonilor emi~i prin trecerea electronului de pe orbita n = 2 pe n = 1?
Se dau: h, me, e ~i e: 0
11.2.33. Un mezoatom de hidrogen este format prin substituirea electronului

cu un miuon negativ cu aceeasi sarcina electrica ca a electronului si cu ma.sa
de 206 ori masa electronului. 'a) Care este energia de legatura a 'sistemului
proton-miuon? b) Care este Jungimea rle unda a fotonului emis at unci cind
miuonul i~i schimba energia, de Ja starea en numarul cuantic n = 2 la starea
fundamentals. Se dau: h, e,
c 9i z0
11.2.34. a) Care este intensitatea eureni ului gcnerat de mi~carea de rota tie
a electronului atomului de hidrogen pt' n-a orbita Bohr? b) Care este intensitatea cimpului magneti<~ in eentrut er!f~i de n--a orbita? Se considera cunoscute: h, me, e ~i E0 Caz
n
1.
11.2.35. Micarea electronului in j uru1 protonului genereaza un curent electric
de intensitate I i un moment magnetic
== Sl Jn care S este suprafata
orbitei electronului. Sa se caleuleze
dintre momentul magnetic tLn ~i
momentul cinetic ln al electronului in
sa pe orbita stationara cu
numarul cuantic n.
*11.2.27. Energia totala a electronului atomului de hidrogen pe nivelul cu

numarul cuantic principal n (necunoscut) este de -2,42 10-19 J. Tranzitia
electronului pe nivelul cu numarul cuantic m (necunoscut) este insotita de
emisia unei radiatii cu lungimea de unda A= 651,3 nm. Sa se determine:
a) frecventele de rota tie vn ~i vm ale electronului pe nivelele cu numerele
cuantice respective; b) frecventa radiatiei Vnm emisa prin tranzitia intre nivelele cu numere]e cuantice n ~i m; c) ce relatie exista intre frecventele vn, vm
~i vnm? d) Ce devine relatia de la punct ul precedent cind numerele cuantice
n ~i m devin foarte mari? Ce concluzie se poate deduce? Se dau valorile:
h, c, 1 eV = 1,6 10-19 J ~i energia de ionizare de 13,6 eV.
11.2.36. Atomii de hidrogen, aflati in Htare fundamentala, absorb fotoni cu

lungimea de unda f. =: 102,5 nm. Sa se
cu cit se modifica momentul
magnetic 1-L prin acest proem; de excitare. Se eonsidt>ra cunoscute: h, me, e,
e: 0 ~i c.
11.2.28. Un atom de hidrogen, excitat, prin emisia succesiva a doua linii spectrale de lungime de unda A1 = 1 281,8 nm ~i X2 = 102,57 nm ajunge in starea
fundamep.ta1a. Sa se determine energia. starii excitate ~i numarul cuantic
principal al acestei stari. Se dau valorile: h, c ~i energia de ionizare
de 13,6 eV.
11.2.38. 0 particuUi de masa m
11.2.29. Sa se calculeze lungimea de unda a celei de-a cincea linie din seria
Balmer a atomului de hidrogen. Se da R.
11.2.39. Sa se exprime (in eV) energia unui foton emis at unci cind electronul
unui atom hidrogenoid trece rle pe nivelul n pe nivelul k, in terrnenii constantelor specifice atomului dt; hidrogen ~i a sardnii nudeului. Se considera cunoscute: h, me, e ~i e:o.
11.2.30. Lungimile de unda pentru prima linie a seriei Lyman ~i pentru ultima
linie a seriei Balmer sint, respectiv, A= 121,5 nm ~i AB = 365 nm. Sa ~e
determine energia de ionizare a atomului C" h1rlrogen folosind aceste date i
constantele h i c.
11.2.31. Diferenta dintre lungimea de unda a primei linii din seria Balmer i
lungimea de unda a primei linii spectrale din seria Lyman este ~A= 534,6 nm.
Sa se calculeze constanta lui Planck, cunoscind urmatoarele constante:
me, c, e i e: 0
11.2.32. Sa se estimeze, in cadrul modelului cuantic al lui Bohr pentru atomul de hidrogen, numaru) liniilor spectrale din seriile Lyman, Balmer, Paschen
etc. ce pot fi emise de atomii de hidrogen excitati intr-un tub de descarcare
la presiunea p = 666,5 N Jm 2 ~i temperatura T = 300 K. Se va considera ca
fiecare atom de hidrogen ocupa acelai volum, de forma unui cub. Se cunoa~te
constanta lui Boltzmann k = 1,38 10-23 J K- 1 i valoarea razei primei
or bite Bohr, r 1 = 5,3 1o-n m.
11.2.37. Se considera un osci]ator liniar de masa m care oscileaza dupa legea

A sin (J)i. Considerind ca nwmentul cinetie
al oscilatorului are
x
aceeai lege de cuantificare ea ~i rnomentul orbital in cazul orbitelor Bohr
pentru atomul de hidrogen, sa se ealculeze expresia cuantificata a energiei
totale a oscilatorului. Precizare: se
Lonsidma ca mom,~ntul cinetic este dat
de relatia l = max, unde v este viteza.
pe o trait>etorie eireulara intr-un
Re
cimp central de forte atractive

este o constanta pozitiva.
determine razele orbitelor permise
----k7 in eare r este raza traiectoriei iar k

de cuantificare a lui Bohr, sa se
partjculei pe aceste orbite.
11.2.40. In 1897 Pickering a descoperit o serie de linii in speetrele stelare care

seamana mult cu liniile din seria Balmer a hidrogenului. Lungimea de unda
a acestor linii se determina cu o formuHi analoga seriei Balmer:
cu excep~ia faptului ca num~irul euantie rn

etc. i valorile 2
_!_,
2
_!_,
2
avea, pe linga.valorile 3, 4, 5
4 _!__ etc. Sa se arnte eii aeest.e linii spectrale apartin
ionilor de He+.
11.2.41. a) Sa se calculeze :raza primei cnbite stationare a atomului dP- heliu

odata ionizat (He+). b) Ca.re este viteza el1~ctro~ului pe aeeasta orbita? Se
considera cunoscute: It,
I c:o.
82
83
. 6*
:H.2.42. a) Sa se calculeze energia necesara excitarii ionilor He+ ~i Li~+ din

starea fundamentala in prima stare excitata. b) Sa se calculeze energule de
ionizare pentru ionii mentionati. Se considera cunoscute: h, me, e i e:o.
Sa se calculeze lungimea de unda a fotonilor emii prin tranzitia
r-leetronului ionului de He+ intre starile n
2 -+ n == 1. Se considera cuno:;cute: h, me, e, c ~i e:o.
!1.2.44. Ce energie trebuie transmisa atomilor ionizati 4 Be3 + pentru ca spe.ctrul

de emisie sa contina toate liniile spectrale posibile. Se cunoate energ1a de
ionizare a atomului de hidrogen egala cu 13,6 eV.
ll.2.45. Fotonii atomi]or hidrogenoizi de 2He+ corespunzatori liniei principale

a seriei Lvman sint absorbiti de atomi de hidrogen aflati in stare fundamental&.
i\re }oc i~onizarea atomilor de hidrogen. Sa se determine energia cinetica a
dectrnnilor obtinu\j in acest proces de ionizare. Energia de ioniiare a atomului
de hidrogen este de 13 16 e V.
ll 2.46. Care este valoarea numarului cuantic principal n pentru care tran7: ~.;ia
n ~+ n -- 1 a e]ectronului ionului de 2 He+ va genera un foton in regiunea

v1~:ibila a spectrului care se 1ntinde de la aproximativ "A = 750 nm (rou) la
)., = 400 nm (violet)? Care este lungimea de unda a radiatiei emise? Energia de
ii,;lizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV. Se dau h, c.
IL t47. Sa se determine numerele cuantiee pentru nivelele energetice ale

a:.,milor hidrogenoizi, astfel incit tranzitiile intre aceste nivele sa genereze
spectrale
lungim1 de unda identice cu lungimile de unda ale liniilor
sr,:'"~trale din seria Lyman a atomului de hidrogen.
cu
1 .2AK Ce atom hidrogenoid are diferenta lungimilor de unda dintre primele

ale sr:riilor speetrale Balmer
~i
Lyman egala cu /)."A= 59,3 nm? Se da R.
. .2AH. Energia de legatura a unuia din electronii atomului de 2He este de

24,6 e V. Sa se caleuleze energia necesara ionizarii totale a atomului de heliu.
Energia de ionizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV.
L~.50. In modelul cuantie al lui Bohr pentru atomul de hidrogen s-a consid~ ~'at
ca. masa protonului este mult mai mare decit masa electronului orbital 1.;1 ca atare nucleul atomic de hidrogen este in repaus. Aceeai ipoteza s-a
fo;, ,~it ~i pentru atomii hidr~geno~zi. In re~Iitate, a tit nucle~~ cit ~i elec.,tro~ul
od'J tal au o mi~care de rotatw in JUrul unm ?entru co_mun. ~~- s~ deduca. pri?
cipal(~le relat1i obtinute pentru a1omul de h1dr?gen ~~ a~om~I hidrogenmzi, 1~
modelul cuantie al lui Bohr, luindu-se in cons1derare I micarea nucleulm.
*II.2J)l. Masa nueleului atomului de hidrogen este MH = 1,672 10-27 kg

iar m~1.sa nudeului atomului de heliu este MHe
6,644 10-27 kg. Raportul
constnntelor Rydberg, pentru cei doi atomi este 1J = RH/RHe = 0,999593.
eal1:uleze din aceste date masa eleetronului m 8 (A se vedea problema
I
*U.2.52. Raportul dintrc masa nucleului .de 1 H ~i masa electronului este
2
1) 1 = 1 836,1. RaportuJ dintre masa nucleului de H ~i masa nucleuJui de 1 H
este 1) 2 = 1,998. a) Sa se calcuieze diferenta constantelor Rydberg R2H-R1H
pentru eei doi izotopi ai hidrogenului. b) Care este diferenta intre lungimea
de unrl.a e. primei ]inii din seria Lyman a atomului hidrogenului u~or i linia
corm;punzatoare a hidrogenului greu? Se da: Roo= 1,097373 107 m-1 (A se
problema II.2.50.)
*11.2.53. Sa se calculeze momentul magnetic (a se vedea problemele 11.2.35

~i II .2.50) al atomului de hidrogen luind in considerare mi~carea nucleului
acestuia.
11.2.54. a) Sa se calculeze cu cit se modifica lungimea de unda a fotonului

emis de atomul de hidrogen aflat in stare Iibera, ca urmare a reculului atomului in momentul emisiei. b) Ce viteza va avea atomul de hidrogen prin_
treeerea electronului intre orbitele n = 2 -+ n = 1. Se dau: masa atomului
de hidrogen M = 1,00782522 u; constanta Rydberg, R; constanta Planck, h
~i viteza luminii, c.
*11.2.55. Sa se caleuleze valoarea frecventei v a radiatiei emise de un atom

ce s~ deplaseaza cu viteza v0 ( efect Doppler) in functie d~ frecventa v 0 pe care
atomul o emite cind se afla in repaus, de unghiul 0 dintre direetia de mi~care
a atomuJui ~i directia fotonului emis i viteza Iuminii c, in cazurile: a) nerelativist; b) relativist. Se va considera ca h2 v2 j M c2 <t: 1 in care M este masa
atomului iar h este constanta Plank.
*11.2.56. Se constata ca radiatia corespunzatoare tranzitiei n = 2 -+ n = 1,
emisa de atomul de hidrogen aflat in micare, detectata la unghiul 0 = 45o
fata de directia de mi~care a f1tomului, are lungimea de unda "A = 121,518 nm.
Cunoscind COnstanta Rydberg n = 1,096776. 107.m- ' sa se calculeze viteza
atomului de hidrogen in momentul emisiei. Se da c. (ln rezolvare se va folosi
rezultatul de la problema 11.2.55.)
*11.2.57. Cu ce viteza minima trebuie sa se deplaseze ionul de 2 H;t spre atomul

de hidrogen astfel incit radiatia emisa_ de Ht, corespunzatoare tranzitiei
n = 3 -+ n = 2 sa poata excita atomul de hidrogen. Energia de ionizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV, iar viteza luminii c. (In rezolvare se va
folosi rezultatul de la problema 11.2.55.)
*11.2.58. Studiind spectrul unor galaxii se constata ca lungimea de unda a
liniei principale a seriei Lyman a ionilor 2 H;t este "A = 36,5 nm. Considerin.d
ca aceasta modificare a lungimii de unda este eonditionata numai de faptul
ca aceste galaxii se departeaza de Pamint, sa se calculeze viteia de deplasare
a ga]axiilor. Se da: R = 1,09722'3 10?m-1 {ln rezolvare se va folosi rezultatul
de l:t problema 11.2.55.)
11.2.59. Care este energia cinetica minima pe care trebuie s-o aiba un atom
de hidrogen astfel incit prin ciocnire fronta.la cu un alt atom de hidrogen aflat
initial in repaus, sa produca excitarea acestuia. Se va presupune ca inainte de
ciocnire ambii atomi de hidrogen erau in starea fundamental&. Se da energia
de ionizare a atomului de hidrogen Eionizare = 13,6 eV.
11.2.60. Sa se arate, folosind principiul de nedeterminare al lui Heisenberg

!:J.pi).x ~ h, ca pentru 0 particula a carei imprecizie in determinarea pozitiei
pe directia x este D.x ~ "A/2rr, imprecizia. in determinarea vitezei pe directia x
este egala cu viteza pe directia x.
11.2.61~ Folosind principiul de nedeterminare, sa se arate ca micarea electronului, in sens clasic, pe orbitele stationare Bohr eare au valori mici pentru
numarul cuantic principal, nu este posibila.
11.2.62. Folosind principiul de nedeterminare sa se calculeze raza orbitei
atomului de hidrogen aflat in stare fundamental& i energia acestei stari.
85
11.2.63. Cu ajutorul principiului de nedeterminare sa se determine raza minima ~i energia minima a unei particule de masa m ce se mi~ca pe o traiectorie
-+
circulara in cimpul de forte F.
-kr (problema 11.2.38).
ATOMUL CU MAl !IUL'fl ELECTRONI. RADIA'fll X.

TRANZI'fll SPONTANE ~I INDUSE
11.2.78. Sa se calculeze tensiunea de accelerare U in cazul unui tub de raze X,

daca spectrul continuu (de frinare) ~ al ,anticatodului tubulu~ are lungimea de
unda minima egala cu 0,0206 nm. Se d.au constantele h, e I c.
11,.2.79. Lungimea de unda minima a SJ?ectr~Ilui ?ontinuu emis' de un tub. . de
raze X, pentru tensiunea de a.ccelerare [! = 60 k.V, este Amin = 19,4 .pm. Sa se
calculeze constanta lui Planck cunoscind valorlle constantelor e I. c.
11.2.80. In ce consHi important-a
11.2.64. Ce valori iau numerele cuantice n, l, m i rn 8 in starea fundamentala

a atomului de hidrogen?
11.2.65. a) Ce valori au numerele cuantice l i rn pentru eel de-al patrulea
nivel energetic al atomului de hidrogen? b) Care sint nota~iile adoptate pentru
subpaturile cu valorile l determinate la punctul precedent? c) In cite mod uri
independente se realizeaza fiecare va1oare posibila a numarului cuantic l?
11.2.66. a) Ce valori poate Iua 'numarul cuantic orbitall, daca numarul cuantic
magnetic are o va]oare rn bine determinata? b) Dar daca ~i numa.rul cuantic
principal n are o valoare stabilita?
11.2.67. Sa se calculeze nmarul electronilor in atomul in care in starea fundamentala sint ocupate: a J paturile K i L, subpatura 3s i jumatate din subpatura 3p; b) paturile K, L i M i subpaturile 4s, 4p i 4d. Sa se identifice
atomii care au numarul de electroni determina~i la punctele a) i b).
11.2.68. Care este numarul electro nil or cu aceleai numere cuantice: a) n, l, rn;
b). l; c) n.
1ui
Ce semnificatie are constanta cr?
=~
R(Z - a)
2(1-
n2
1)?
- -
k2
11.2.81. Lun~imile de unda ale liniei K~ pentru e]~mente~e .12Mg, taA! ~i 14Si,
masurate experimental sint,
, 987
83:l pm ~l 71.1 pm. Sa se calelemente relat1v UOare. Se da
culeze constanta de ecranare cr
constanta lui Rydberg, R.
11.2.82. Lungimea de unda,
a Jiniei K ..,, pentru elementele 50 Sn,
55Cs i 74W are valoarea 1
pm, 40,2 pm ~i 21,0 pm. Sa se calculeze constanta de ecranare cr
elemente. Se da constanta R.
11.2.83. Folosind legea lui Moseley
calculeze: a) lungimea de unda a
13) si
liniei Krx pentru aluminiu (Z
cobalt (Z =: 27); b) diferen~a
energiilor de legatura a eleetronilor K
L in cazul vanadiului (Z = 23). Se
cunosc constantele h, c, R ~i rr
11.2.84. Lungimile de undt1. a liniei
,
250 pm i 179 pm. Care sint elemnnte1e
doua clemente oarecare sint

Se dau: R i G.
11.2. 73. Care din proprieta~ile enumerate mai jos sint condi~ionate de numarul
electro nil or care apar~in paturilor periferice: a) valen~a elementelor; b) spectrul caracteristic al raze) or X; c) poten~ialul de ionizare.
11.2.85. Sa se calculeze tensiunea de aeeeJern.re electronilor intr-un tub de

raze X cu anticatod de nichel
= 28), dadi
ca dlferen~a intre lungimea
de unda a liniei Krx ~i
de
a spectrului continuu este
df..
84 pm. Se cunosc constantele: h,
f.', R ~i a.
11.2.86. Pentru o anumita tensiune

in cazul unui tub de raze X
cu anticatod de aluminiu
13),
unda minima a spectrului
continuu (de frinare) este
== 0,5 ~m. ~e va exeita seria K in acest caz?
Se tie ca poten~ialul de
al sene1 R este 1,56 kV. Se dau constantele:
h, e i c.
11.2.87. Cind tensiunea de aceelerarr
unui tub de raze X crete de
la valoarea U 1 = 10 kV Ja .U2 : : -: :
intre lungimea de unda a
liniei Krx ~i lungimea de unda minima
continuu creste de 7t = 3 ori.
Sa se determine numarul atomic Z
eJementului anticat6dului. Se dau:
h, e, c, R .i a.
*11.2. 74. Cum va arata spectrul radia~iei X emis de anticatodul unui tub de
raze X, daca tensiunea de accelerare a electro nil or este crecuta treptat?
11.2.~8. Se. se .d~term?ne eJer:r-~ntul pentru care difer~~n~a intre frecvenyele

max1me ale ser1e1 K ~~ale ser1m L eslt~ L\ v =-~ 1,09 10
. Se dau R, c I G.
11.2.75. Sa se calculeze viteza electronilor ce cad pe anticatodul unui tub de

raze X, daca se tie ca lungimea de Broglie asociata electronilor este. A =
= 0,1 nm. Se dau constantele h i me.
11.2.89. Sa se calculeze energia de

ud1 a ~H~ui elec~r~~ K di~ . vanadi\u
(Z = 23), daca se ~tie ca Jungimea dt~ unda r~mnma a hnnlor ser1e1 L este
f..L = 2,4 nm. Se cunosc con~tantele: It, c~ R ~l cr.
11.2.76. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie asociata electronilor

daca tensiunea lor de accelerare intr-un tub de raze X este U = 50 kV, in
cazurile: a) nerelativist; b) relativist. Se dau: h, e, me i c.
11.2.90. Sa se calculeze poten~ialul de necelerare intr-un t~b de ra~e X, necesar

pentru excitarea liniei KCJ. dnd antica toduJ este for:nat dm: a} f1er (Z = 26);
b) cupru (Z = 29). Se dau constantele: h, e,
R ~~ cr.
~1.2.77. Incepind cu care element din tabelul periodic, in spectrul caracteristic
11.2.91. Lungimea de unda /,KCJ. din

caracteristic al molibdenului
(Z = 42) este egala cu 70,8 pm. ~a se caJculeze lungimea de unda AKrx din
spectrul caracteristic al argintulm
Constanta de ecranare a = 1.
11.2.69. Sa se calculeze numarul electronilor care au acelasi numar cuantic n

i aceeai valoare pentru: a) m 8 ; b) m; c) rn 8 ~i m.
'
11.2.70. Pentru ce atom din tabelul periodic completarea paturilor in ordinea
crescatoare a numerelor cuantice este violata? Care sint cauzele?
11.2.71. Sa se precizeze configura~iile electronice ale atomilor 10Ne, 12 Mg, P
15
i 1RAr, ~tiind ca ]a aceti atomi completarea pa.turilor i subpaturilor se face in
ordinea crescatoare a numerelor cuantice.
11.2.72. Sa se determine numarul de configura~ii distincte ce se pot forma din
t (t < 2l + 1) electroni echivalen~i care au acelai numar cuantic orbital l
tti acelai numar cuantic principal n; n tt. Aplica~ie numerica: n d3
al ra~elor X pot sa a para liniile seriei K i, respectiv, ale seriei L?
86
87
11.2.92. Ce tensiune minima de accelerare trebuie sa aiba un tub de raze. X

pentru a se obtine to ate liniile seriei K in cazul unui anticatod format ~m:
a) cupru (Z = 29); b) argint (Z = 4 7). Se cunosc constantele: h, e, c, R I rr.
11.2.93. Sa se determine constanta de ecranar_e (j pentru seriaL a wolframului
(Z = 74), daca se ~tie ca razele X cu Jungimea de und~ 'A= 0,1v43 nm sint
emise cind are loc tranzitia unui electron al wolframulm de pe patura M pe
patura L (linia Lex) Se cunoa~te constanta R a lui Rydberg.
11.2.94. Linia Krx din spectrul caraeteristic al unui element are lungimea. de
unda f.. = 78,8 pm. Sa se identifice acest element. Se dau constantele R ~~
(J.
11.2.95. Prin trecerea unui fascicul monocromatic de raze X printr-un strat

de apa de grosi me d
5 em intensitatea fasciculului se atenueaza de e ori.
Sa se calcu]~ze coeficientu] de atenuare liniara !1. al razelor X in apa.
cre~te cu 2 em, intensitatea ~a.scieu
lului de raze X transmis, se mic~oreaza de 3 ori. Sa se calculeze coeftcientul
!1. de atenuare liniara al radiatiilor X_ in apl"L
11.2.96. Dadi grosimea unui strat de apa
*11:2.104. Care este fra.ctiunea atomilor de hidrogen excitati pe nivelul energeti~ cu numarul cuantic n ~ 2 la temperatura T = 3 000 K? Pentru atomui
de h1drogen se va folosi modelul cuantic allui Bohr. Se dau constantele h c R
~~ constanta Boltzmann k
1,38 10-23 J. K-1.
Precizare: distributia Boltzmann este
'
!V ~ =
E,-E 1
gz e--fiT- in care N
este
1
,
lVt gl
numarul atomilor excitati pe nivelul energetic E 1 ~l de pondere statistie8,
(gradul de degenerare al starii respective) iar 1V 2 este numarul atomilor
tati pe nivelul energetic de energie E 2 (E 2 > E 1 ) ~i pondere statistica gi.
*11.2.105. Sa se determine raportul populayiilor starilor 3p ~i 3s pentru un
gaz, format din atomi de sodiu, aflat la temperatura T
2 400 K. LungimEa
d.e unda pentru tranzitia 3p -+ 3s este 'A = 589 nm. Se ~au constantele: h, c
~~ constanta k = 1,38 10-23 J K-1.
lndicate. Se va folosi distributia Boltzmann precizata in problema precedenta.
11.2.97. Pentrl) protectia impotriva radiatiilor X se fo]o.se.te un
ec:a~. de
plumb de grosime dpb
0,5 em. Coeficien~ul de ate.nuavre ~~~lara al radiatnlor
X in plumb este !J.Pb
52,5 cm-1 . Ce grosu'?e trebme sa_ mba un .ecr~n de a_luminiu, cu !.l.At = 0,765 cm-I, pentru a as1gura aceea~I protectie 1mpotnva
radiatiilor X.
11.2.1~6. Sa se calculeze timpul mediu de viata al atomilor excitati pe o

anum1ta stare energetica, daca se tie ca intensitatea liniei spectrale corespunzatoare tranzitiei de pe aceasta stare pe starea fundamental& se micsoreaza de 'f) ~- 25 ori p~ o distantli l = 2,5 mm, masurata in directia de dt;piasare a atomllor, cu v1teza v
600 mfs. (Metoda razelor canal a lui Wien.)
11.2.98. S~ se c~l~uleze grosimea de inj~~~tatire a. r~diatiilor monocrom~tice

X al caror coP.flcient de atenuare mas1ca m alummm este !l.m = 5,3 m. /kg.
11.2.107. Un gaz rarefiat, format din atomi de Hg aflati in stare fundamentala~ este excitat cu radi~tia monocromatica- ,de rezonant,a" de 1ungime de
Densitatea aluminiu]ui este p = 2 600 kg/m
Precizare: !l.m = !1./ p.
11.2.99. De cite ori scade intensitatea fasciculului de raze X, de lungime de

unda 'A = 20 pm, cind trece printr-un strat de fier de grosime 0,15 m.m. Coef~
cientul de absorb tie masica !l.m al radiatiilor X infier este 1,1 m 2 Jkg 1ar densitatea fieru]ui p ::::== 7,9 10 3 kgjm 3
11.2.100. Sa se calculeze grosimea de injumatatire pentru fier folosind datele

problemei precedente.
11.2.101. In tabelul de mai ios sint precizate grosimile de injumatatire X1 12

pentru razele X de energie i MeV in citeva materiale al~ ?aror densitati sint
de asemenea preeizate in tabel. a) Sa ~e calculeze coefiCI~nt~l de atenuare
liniara i masica. b) Sa se ealeuleze lung1mea de unda a radiatnlor X. Se dau
constantele h ~i c.
Material
1'0,2
X11 2 (rm)
p(kg/m 3 )
apii.
1 000
aluminiu
4,5
2 600
fier
1,56
7 900
plumb
0,87
11300
11.2.102. Cite grosimi de injumatavire sint necesare, pentru ca intensitatea

unui fascicul de raze X sa scada de 80 ori P
11.2.103. Un fascicul monocromatic de raze X, de ]ungime de unda 'Ao=55,8 pm,
este difuzat prin efect Compton de o placa de grafit. Sa se c.alcu~eze lu-?gimea de unda /, a radiatiei difuzate la unghiul e = 60 fata de d1rec~1a fasciculului incident. Se dau constantele: me, c ~i h.
88
unda 'A
253,65 nm, em1sa de o Jampa de mercur. Ca rezultat al excitarii
puterea emisa de atomii de Hg, pentru lungimea de unda 'A, este P = 35 m W.
~a se calcul.eze numaru1 atomilor de Hg afla~i in starea exeitata 1 ~tiind ei:i
timpul medm de viata al acesteia este -r =-= 0,15 flS. Se cunosc valorile con~
stantelor h ~i c.
11.2.108. Un gaz de atomi de litiu, cu concentrat.ia n
10 16 cm-3 , se
afla ]a ~emperatura T = 1 500 K. Puterea emisa, pent cu lima de
de Iung1me de unda A -= 671 nm (tranzitit\ 2p -+ 2s), in unitatea de volum,
Pv = 0,30 W/cm 3 3a se determine timpul mediu de viata al atomilor de }_j Lu
starea excitata de rezonanta. Se cunose constantele: h, c si k 1,38, 10 23 J. K--1.
Se va folosi distri1m~ia Boltzmann din problerna IL2.f04.
*11.2.109. Hidrogenul atomic se gasete in echilihru termodinamic. Sa se

determine: a) raportul S al tranzitiiior induse ~i spontane ale atomilor
~i':e!ul n = ~.~a t~mperat~ra T
3 000 K; b) temperatura la care probabibta~Ile tranzi~nJ 11 mduse ~I spontane sint ega1e. Se cunosc constantt~le: h) c, R
~i k
1,38 Lr- 23 J K-1
Indcafie. La ~chilibru termodi:1amic energia emisa in unitatea de
(spontan ~i stimulat) este egala cu energia absorbita in unitatea de timp.
vor folosi coeficientii lui Einstein.
*11.2.110. Un. fascicul de lumina de frecventa v, egala cu freeventa Je rezo-
nan~a a atomllor unui gaz aflat Ja temperatura T, trece prin acest gaz. Sa se
demonstreze ca 11 coefkientul de absorbtie al luminii de eatre gazul atomic
variaza dupa legea !1. = !1.0 (1 - e-hvtkT) in care !l.o este coeficientul de absol'btie
al gazului la temperatura T -+ 0.
'
lndica{ie. Se va neg1ija emisia spontana -- conditia de realizure a unui laser.
!G
*11.2.111. ln ce domeniu spectral intensitatea radiatiei induse este mai mare

decit intensitatea radiatiei spontane, pentru un gaz de atomi, aflat la 23echilibru
1
termodjnamic la temperatura T == 300 K.. Se dau: h, c ~i k = 1,38 10- J K-
ln rezolvare se va folosi rezultatul
in problema 11.2.109.
11.2.112. Care trebuie sa fie temperatura unui gaz de atomi, aflat la echilibru
termodinamic, pentru ca probabilitatea emisiei stitnulate sa fie mai mare
decit probabilitatea de emisie spontana, pentru radiatia de3 rezonantli
de lun1
1,38 10-' J K- . ln rezolgime de undil A = 550 nm. Se dau h, c 9i k
vare se va folosi rezultatul oh~inut in problema II.2.109.
Pentru rezolvarea problemelor

toarele valori pentru principa1ele ~"n".J''v
l't
ll
10
8
En~rgia
se vor considera urma-
J . ;:;;,
1
constanta lui Planck
J grd-1 = 8,625 1.0-5 eV grd- ,
constanta lui Boltzmann
masa de repaus a electronului m 0 ::..=
i0- 19 C,
sarcina electronului
e =~ 1 ,H
rn s- 1 ,
viteza luminii
c = :i
1026 krnol-I,
numarul lui Avogadro
u
kg,
1
unitatea atomica de masa
12
Eo =---= 8.8b!t 1oF m- .
permitivitatea vidului
I~EG1'rURA
-6
-8
-to
-!2
-!G
-18
CHIMW1 81 STRUCTURA CIUSTALINA

A CORPl]U 1 l SOliD
Fig~
11.3.1. Atomii de natriu sj clor in stare libera au configuraviile electronice

1s22s 22p6 3s1 ~i respectiv, is22s2 3s23p5
eonf'igura\iile electro nice ale
ionilor de natriu ~ide dor in reteaua
11.3.2. Configura\ia eleetronica a
se reprezinte schematic formarea
Cum sint orientati spinii
chimice?
lolo/a
a NaCl? Sa se explice rezultatul.

2
2
2
liber de earl1on este 1s 2s 2p Sa
eovalente in cristalul de diamant.
partjcipa la formarea legaturilor
2
II .3.6
11.3.7. In tabelul II.3.7. se da ener ia de le ..
.. .
pentru clteva cristale cu o structurli !semiiniit~atura ~~ temp~ratura de topire
.
are cu cea a crJstalulm de NaCI.
Sii se explice de ce t
topire mai ridicate.cris a1e1e cu energe de legi'iturii mai mare au puncte de
Tabelul 11 .3.'l
11.3.3. Configura\ia e1ectronidi a at

liber de Si este 1s 2s 2p 3s 3p
a) Care sint electronii care participii la form area legi'iturii covalente? b) Ce fel
Cristalul
de hibridizare are loc, in urma forrnarii leg[iturilor chimice in cristalul de Si?

*11.3.4. Se considera un ~ir infinit de ioni eu sarcini pozitive ~i negative alternante (e). Dadi distan1,ele dintre ioni sint egale 'intre ele s,i egale cu r 0 , sa se
calculeze energia poten\ialii de
eleetrostatidi a unui ion cu to~i
ceilal}i ioni din ~irul 1nfinit.
11.3.&. Sa se arate ci'i rezultatul din problema precedenta nu depinde de
semnul ionului de referin\<'L
11.3.6. ln figura 11.3.6 este reprezentaUi energia de atracvie, energia de respingere ~i energia totalii de interaetiune dintre doi ioni vecini din cristalul de
NaCl. a) Folosind datele din figuril sa se gaseasca energia de legatura din
cristalul de NaCl, raportata la H
de NaCl. b) Care este energia de
legatura a unui cristal de NaCl cu masa m == 1 mol? Se presupune cunoscut
numarullui Avogadro N A-
KBr
Energia. de legatura
EL(kJ/mol)
NaCl
trc>
735
661,5
-
KCI
Temperatura de topire
----"--- ---
---------
768
60,8
--
---762,0
LiFl
1 013,2
FeO
4 040,3
801
---------870
1 42C
L...
11.3.8. In tabelul II.3.8 se da ener ia de le atu "'

ta.line (a) temperatura d t . (g) .. g
ra (EL), constanta retelei cris..
'
e opire tt , caldura latenta de
:'ap~riZare
~~
(A,) cu
cal dura specifica pentru metalele alcalin e cu st ructura.. cnstabna cubica
91
90
volum centrat. Tinind cont de pozitia acestor metale in sistemul periodic al

elementelor ~i de natura legaturii chimice in cristale, sa se explice datele din
acest tabel.
Tabelul II .3.8
Cristalul
Li
EL (kJ/mol}
a(nm)
ttC)
).v(kJ/mol)
c(J/kgK)
674,1
0,351
180
155,3
3 302
--------- --------- - - - - - ------ ---Na
607,1
0,430
Ka
510,8
108,9
98
--------- ------- - - - -
0,534
63
------ ------ ----- ----Hb
489,9
0,562
31:-
------- -----Cs
456,4
1 233
--------
92,1
---~----
87,9
~---------
0,601
29
739
79,5
334
--------
217
11.3.9. Se da un crista} de Ag cu masa m

1g. $tiind ca Ag este monovalent
~i are masa molara M = 107,87 kg kmol-1 sa se determine numarul total
al electronilor care participa la formarea legaturii metalice in cristal. Se cunoa~te numarul lui Avogadro N A
If
11.3.10. Eriergia de legatura dintre doi atomi de Si in cristalul de Si este

Ez = 1,8 eV. Cunoscind rna sa molar a a Si ( lbf .:__ 28,08 kg kmol~ 1 ) ~i numarullui Avogadro N A, sa se determine energia de legatura pentru un crista! de
100 g.
Si cu masa m
11.3.11. Energia potentiala de interactiune dintre am
se aproximeaza cu ajutorul rela~iei:
r
EP = Ae
Po
~X:e
47tE 0
10m
din cristalul ionic
1
r
unde p0 este parametrul energiei de respingere, IX este parametrul atractiei

electrostatice, Eo este permitivitatea vidului iar A este o constanta. Pentru
cristalul de NaCl avem p0 = 0,321 10-10 ~n, IX = 1,747 iar distanta dintre
doi ioni la echilibru este r 0 = 2,82 10-10 m. Sa se calculeze: a) valoarea
constantei A; b) energia de legatura pentru cristalul cu masa m
1 kmol;
c) distanta rl 1a care energia de atractie este egala cu energia de respingere
dintre ioni.
Se cunosc constantele: sarcina e]ectronului e ~i permitivitatea vidului E 0
11.3.12. In figura 11.3.12 este reprezentata o retea cristalina plana iar prin
regiunile ha~urate sint indic~ate trei posibilitati de alegere a celulei elementare.
Ci~i atomi con tine fiecare celula elementara? Sa se explice rezultatul.
11.3.13. In figura I 1.3.13 este reprezentata o re~ea cristalina plana in care, prin
regiunile ha~urate, sint alese trei celule primitive. a) Sa se precizeze tipul
retelei cristaline plane din figura. b) Citi atomi con tine fiecare celula primitiva? c) Daca a este constanta retelei cristaline cu cit este egala aria fiecarei
celule primitive?
4,lr
It
(D.)
+
(Ill)
Fig. 11.3.12
Fig" 11.3.13
l1 3 ~ 14 ~~ fig,?ra II.3 ..14 este reprezentata
c~lula umtara" ~- cristalului de NaCI.

Sa se .. arate c~ flecare celula unitara a
clo~urn. de sodiu contine patru ioni de
sodm I patru ioni de clor.
11.3.1~; Cristal~l de KCI are structura
clor~rn de sodm. Cite molecule de KCI

contine celula unitara a cristalului
de KCI?
11.3.16. Cunosdnd densitatea de mas~

3
p = . 2 ' 1 ~ 5 ~0 kg rn-a ~i constant:
re~elei Cristahne a 0 = 5 64 . j o-lOffi , "
~;;
fl
~
'
' ~a
'~ a e nl!marul N de celule unita~e
dintr-un crista] de NaCI cu masa m =1 g.
IL3.14
11.3.17. Cunoscind masa molara M - 58 44

.
p = 2 165 ka rn-a "
-' kg kmo}--l s.I densitatea
de NaCL Se ocunoa~t:a;uemc~lcullelz~ Aconstanta retelei crist~line, ao, a
aru m vogadro NA
, 11.3.18. Cristalele de Fe au 0 t
"
cind masa ~olara M ' 55 8 t~~ ~~t~ina c~~ica cu voium centrat.
kg. m-3
si
'
g N ol
.
, num"aru I Im. A vogadro
sa s' densitatea
.d t
. de masa P -. 1' oa
Na. d.m celula unitara b) constanta :~tele' ~.~~~mine: a) numarul de atomi
na dm volumul V = '1 cm3. d)
v' ' ~ cris a IDe, ~o; c) numarul de atomi
de Fe eu masa m = 1 k~ ' . numaru1 e celule umtare Nu dintr-un
"
b'
11.3.19. Cristalul de calciu are 0 ret
"
"
11.3.19). Cunoscind densitatea d
ea "cristal1ma cublCa cu fete centrate (fig
e masa p = &5. 103 k
-3
M = 40 '08 kg. kmoJ-1 si numa"rul

] . A ,,
g. m ' masa rnolara
,
m
vogadro
N
d
a. ) co~st.anta retelei cristaline 'a 0 . b) d'18 t
. A sa se . etennjne:
apropiati.
'
anta d dmtre atomi1 cei mai
'
v
92
93
ci\dea sub diferite unghiuri

pe aceasta familie de plane.
Sa se calculeze: a) constanta
retelei cristaline a; b) unghiu
rile Bragg posibile.
11.3.24. Un fascicul de raze X
cu lungimea de unda A =
= 1,537 10-10 m cade pe o
familie de plane paralele.
~tiind ca refJexia Bragg de
ordinul n = 3 se observa cind
Fig. II.3.20
Fig. H.3.19
II.3.20. Se da un mist~l de Ta cu
20 g ~i densitatea de masa
-- ooc"' -Q~-,iind ca Ta are o retea
- 16 6 . 103 kg. m- . la om,ne>.r':rl \. un1 tom - . ,n
d d' t
Po'
.
f'
cubica cu volum ce:r;ttr::tt, ( Ig.
.
se ealeuleze: a) distanta ~ In r~
. -t'1a. ~~'~
.1'ati'va"'
y a volumului celulei
atomii cei mai apropiai;-I la to -: ' J . vfu.m
"' 1
:
:
:
;
:
ooc
la
t
=
2
ooooc; c) numaru
't
'nd
temperatura
ere8te
ae
1<1
-um are m
.
. '
1
de celule unitare N u dnl crista.
. krnoL-I, eoeficientul de dilatare
S
unosc: masa molara lf -1
e c a Ta et = 6 ,v
a 1Q-6 grd l
lui Avogadro N A
liniara

II.3.21. Cristalul de Fe are 0 ret:~
. t a IUI de Ir are o retea
eti..JlCa
CflS
k _} _
molare M1 = 55,85 kg .mo 1
- 7,874 l{g
si
Pt -' P2 =-..::::
I Ul. d1fd 2, unde dl. ~i ~dz t.sint 1 I"
'stalul de Fe ~i respec ,Jv c e .
cr1
cubica cu volum centrat iar

f''"ntrate, Cunoscind masele
,,_
. kmoi.-1 i densitatile
) sa gaseasca va~oarea ~ap?rt?atomii cei mm apropiatJ din
A.
. r avea atit o retea crista ma

II 3.22. Este cunoscut. faptui.
unele- . -, l'naJ:"' .,,,bi'ca"' cu fete centrate. Expe
n1s a 1
cubica
cu volum centrat eit ~l o r etRa
,.,, . / ..
1 c -onstatat
ca, in urma trecern
rmwnta s-a c- "
se
de la un tip de retea la a1.t l~Ip n~olu. h1mbare esentia

observa. o sc
' "a a 1
I
ca vo umu
mulm.. D aca~ . pre supunem
.
i d
metalu1ui ramine neschimbat atulnm cltnl
1
1 ,1
"'se troce de 1Ja un t 1p de rete
' a a ad /du '
aaseasea valoarea raportulm .1 2,
:,a l ' l:'ll ~ i d? sint distantele dintre
tliH b ( 1 _. ~
._
metalul t'cu
~ltom.ii cei mal apropia~I In .
,
cubica eu fe~e centrate I res pee IV'
,
- , metale
unghiul dintre fasciculul incident

mine distanta interpJanara d.
",
2
t;
Fig. II.3.25
~i
eel reflectat este rp
= 60',
sii se deter-
11.3.26. Pe un crista! de Au se observii reflexia Bragg de ordinul doi sub

unghiul 6 0 = 60' Ia temperatura t0
O'C. Sub ce unglri se va observa reflexia
Bragg, de acela~i ordin, Ia temperatura t 1 = 500'C, dacii Coeficientul de <lilatare termica 1iniara pentru Au este ~ = 1,4 10-s grd-1 ?
acela~i
11.3.27. Reflexia Bragg, de

ordin, pe un crista! de Ag se observii Ia
t, = 18C ~i t2 = 630'C sub unghiurile 6 1 = 80'9' i respectiv, 0 = 76'54'.
2
Sii se calculeze coeficientyJ de dilat.are termicii linearii a Ag.
}Ot
STRUCTURA DE BENZI A ENERGIEI ELECTRONILOR IN SOLIDE: METALE,

SEMICONDUCTORI, DIELECTRICI
configura~ia
11.3.28. Atomul de Li In stare liberii are

electronic& 1s22s1 Clti
electroni se vor giisi in banda energetic& provenitii de Ia nivelul1s, dacii apropiem 2 atomi de Li plnii Ia o distant& comparabilii cu const.anta rej.elei cristaline a cristalului de Li? Sii se reprezinte schematic nivelele energetice ale eel or
doi atomi de Li inainte ~i dupa apropierea lor.
":
cu vulum centrat.
In figura I 1.3.23. este rep;e:

'.
1n t r _0 rett"'
ont>t.av
0 seetmne
yea fcubiC
'1' a
_,,,~ u
reprezm a o am11e
- . 1) LI.IllIle- -obhce
Rnnp i:L
} ara
~ .
paralele cu distan~a Interp an
(t~- 1 82.., .1_o-10 m. Un fascicul de raze X
de unda A= 0,13 nm poate
( -. ' '
Z
Fig. II .3.23
"
11.3.25. In figura 11.3.25 slnt reprezentate trei ce!Ule unitare ale unui crista!
eu structura cristalina cubica in care se alege familia de plane paralele echidis1
tante A1B C~o A,B,C,, A 3 B 3C3 , Pe aceastii familie de plane cade un fascicul
de raze X cu lungimea de undii A, = 1,537' 1Q-Io m iar reflexia Bragg de
Ordinu) n = 1 se observii sub unghiu) 6, = 19,2'. Sii se ca)cu]eze: a) COnstanta
rej.elei cristaline, a; b) numiirul de reflexiiBragg care se pot observa pe acest
fascicul de plane; c) lungimea de undii a radiatiei incidente pentru a observa
eel putin n 0 = 4 reflexii Bragg pe aceasta familie de plane.
A,
11.3.29. Se apropie cinci atomi deLi plnii Ia o distantii comparabi!ii cu distanta

interatomicli din cristalul de Li. :;ltiind cii In stare Iibera atomul de Li are
2
configuratia electronicii 1s ;2s\ sll se determine numiirul stiirilor energetice
libere din banda energeticii provenitii de Ia nivelul 2s1 Sii se reprezinte schematic
nivelele
energetice
atomi
de Li. ~i gradul de ocupare cu electroni, dupli apropierea
eel or cinci
II.3.30. ln cazul semiconductorilor din grupa a IV-a doi dintre electronii de

valentii se aflii pe nivelul s iar alti doi pe nivelul p. Prin apropierea a N atomi
nivelele energetice s ~i p se desfac In benzi care, Ia o anumitii distanta dintre
atomi, se lntllnesc formlnd o singurii bandii iar apoi se desfac In douii benzi
in
fel lnclt. fiecare bandii sii continii jumiitate din numiirul total de stiiri
a~a
94
95
provenite de la nivelele s ~i p. a) Sa se reprezinte schematic form area benzilor

energetice. b) Care este gradul de ocupare cu electroni a starilor din banda de
valenta?
11.3.31. Se da un crista! de Si cu masa m = 10 g. Cunoscind masa molara a
Si, M = 28,08 kg. kmoi-l ~i numarul lui Avogadro N Al sa se afle numarul
stiirilor din banda de valenta.
11.3.32. Trei atomi de Ge se apro'pie pina lao distanta comparabiHi cu distanta
interatomica din cristalul de Ge. Sa sc reprezinte schematic banda de valenta,
banda de conductie ~i banda interzisa. Cite stari energetice contine banda
de valenta? Dar banda de conductie? ,lr nde se afla electronii
de valenta?
11.3.33. Se da un crista} format

din N atomi cu configuratia electronica 1s2 2s 2 2p 6 In figura 11.3.33
este reprezentata schematic formarea benzilor energetice din
nivelele energt>tice discrete ale
atomilor. a) Cite stari energetice
contine fiecare banda? b) Citi
electroni se afla in fiecare banda
energetica? c) Sa se precizeze
natura cristalului (metal, semiconductor sau dielectric).
Fig. II.3.33
11.3.34. Se da un crista} de Ge
cu masa m = 100 g. Cunoscind
masa molara ~f
78,52 kg kmol- 1 ~i numarul lui Avogadro N A' sa se
afle numarul de stari Nc din banda de conductie.
11.3.35. Banda de conductie a unui crista} semiconductor are largimea flEe =

== 1,8 e V ~i se formeaza prin despicarea unui nivel 4p. Daca cristalul este
format din n
6. 10 22 atomi, sa se determine intervalul energetic .;le; dintre
doua nivele energetice din banda de conductie. Sa se compare ~e; cu energia
de agitatie termica k T, unde k este constanta lui Baltzmann, iar T
290 K.
11.3.36. In metalele monovalente numarul electronilor liberi este egal cu
numarul atomilor. Sa se calculeze concentratia n a electronilor liberi in Cu,
~tiind ca densitatea de masa a Cu este p = 8,89 10 3 kg m- 3 , masa molara
este M = 63;54 kg kmol-1 ~i se presupune cunoscut numarullui Avogadro N A11.3.37. Cristalul de Na are o retea cubica cu volum centrat iar constanta
retelei cristaline este a = 4,291 '10-10 m. Sa se determine concentratia electronilor liberi.
11.3.38. Sa se verifice rezultatul de la problema precedent& ~tiind ca
densitatea de masa a Na este p = 0,97 10 3 kg m-3 , masa molara este
11J. == 22,9898 kg kmoi-1, iar numarul lui Avogadro este N A
11.3.39. Atomii de N a ~i Cl, in stare libera, au configuratiile electro nice
1s22s22p 63s1 i 1s22s 22p63s23p 5 iar in starea cristalina au configuratiile 1s22s22_f 6
~i respectiv, 1s 22p 22p 63s 23p 6 ln figura 11.3.39 este reprezentata schematiC
formarea benzilor energetice in cristalul de NaCl cind atomii de Na i Cl sint
apropiati pina la distanta de echilibru dintre ioni, a. a) Sa se explice de ce
96
N
de
centrale cu condPctronilor liberi
97
11.3.50. Sub ac~iunea unei dd'~;tent~.~ de potential U un electron ~trabatt' m

Yid distnntifa l 1n timpul t 0 ::.~ 9,1 10-4 s. Daca' aceea~i diferenta de potent.i<d
elo)te aplicata unui conductor metalic in care mobilitatea electronilm de con1
ductio este !1 := 4 . 10-3 m 2
s-I, sa se eaJcuJeze raportul tlintre viteza 1Jo,
dupa ce electronul a parcurs dist1.:1.n~a l in vid ~i viteza de transport 1.1t u
electronului 1n metaL Sa se explice rezultatul obtinut.
Se cunosc: masa m 0 9i sarcina e, ale electronului.
v-
CONDl;Cl'IA ELECTRIC:\
IN 1\IETALI~
~~ SEl\IICONDUCTORI
H.3.51. Daca
unui conductor de Cu cu lungimea l = 10 m si seetimH'<~
2
S :-.: : : t mm i se a plica diferenta de potential if=--= 0,62 V atunei prin ef tree('
eurentul I = 4 A. ~tiind cii fiecare atom de Cu partieipa cu cite un electron
11.3.43. Se da un fir de Cu cu lunginwa l

1m, la capetele dirui~ se arlic~
diferenta de potential U = 10 m V. Cunoscind con~entratia . electr?mlor hber1
n == 8,43. '10 28 m-3, rezistivitatea p = 1,55 10- ~ m. ~I . sarcina. electronului, e, s[t se calculeze: a) mobilitatea electromlor hber1; b) v1teza ~e
transport a electronilor; c) timpul tc in care un electron de eonductie
strabate distant;.a l.
II.3.44,. ~tiind di fiedirui atom de A.g ii revi~e cite un el4~ctron de eond~ctie,
sa se detel'mine vitez.a de transport a eleetromlor intr-un 11r de Ag cu dw.metrul d = 0,1 n1m prin c~ue trece curentul 1 = 1 rnA..
..,
Se cunosc: masa molara 11-1 : :. -.: : 107,87 kg kmol'-1 , d~ns1ta_tea de masa P. :=
3
---- '~!.* 0 ,..,J<Iik.J
t.Q?. 10 kO'
.lV 1 s1 sarmna elcct:ronulm e.
(,)
' numtirul lui Avo[l'adro
0
,i
>
II.3.45. Printr-un fir de Cu en sect,,iunea S =~ 0,2 mm 2 trece un. eure~t I =

::c::.:: 2 5 A. Cuuosdnd rczistivitatea p =:.-= 1,55 1o--s il m ~ Cu ~_1 sarCina element,n,rii e,
se ealculeze forta care actioneazi'i asupra fwd'trm electron de
conductie.
II.3.-1G. Un conductor metalic se mi~di cu viteza v0 = 10 m s-1 , orien~uta
ptwpendicular pe se.ctiunea lui. La u~ moment d.at, cond~ctorul e:t:. frmat
nina dnd 1-;iteza lm Rende la zero. Sa se determ1ne numarul eleet..c o .. nlor de
;.:ondu,etie care ti'('e 1win unitntea de suprafat.a a se.~~iu.n~i, capetcle conduct oru.lui 'fiind. J,:ga.t!~. printr-un fir de r~zistent~ neghJ;~ll.a. _
.
" , .
Se c.unose: l'CZJ.StiVltatea eonductorulm metahc p =-= .... ,::> 10 8
m, sm cma
electronului (~ ryi masa eJeetronului mo.
H.3.47. Densitatea curentului intr-un conductor ?e :1\.1 est? j .. 1 Afmm~:

Cunosc1nd masa molara .ilf :.-=- 26,98 kg kmoi- ~l dens1latea de. masa
p ::= 2,7 103 kg m-3 , sa se caleuleze .vitez~ d~ :ransport vt. a eleetromlor d'J
conductio, ~tiind eu num[\ru_l eh~etrom.lor hber1 wtr~tnl cent1metru cub
Al
este rgal cu numilrul atonnlor.
.
7
Se eunosc: sarcina electronului e 9i numarul lm Avogadro .~.~Aconductor metalic cu lungimea l = :10 km, !a .e!lpet.:.:le e;:iruia
ch\ pohmtial u
220 v. Cunoscind InOblhtn:.t.ea deet.ro~ilor d~v c~~d-;l~t,i~ }1- ~~ 4,78. 'to-3 m 2 v-l s-'1, sa se determine timpul_ tc in
care un electron' ponte aj unge de la un caput la celalalt al co:nducto:rulm.
II.3.48. Fie
ce
UfJll"(,;>;
lHl
,lif<>>"f'Jlt')
11.3.49. Un electron d.n

pareurgf~ un ~m:dvuc~or n1~tahc de lun~!me}
in timpul t, cJnd la eapetde eonduetorulm se npl~ca.~tferenra d.e potentJal. V:
Un electron lihcr striibate n(3ecn~i dist.anVi in v1d ~l sub ac~mnea acel~w~1
diforente de
in tjrnpul
Se prcsupuno e3 masa electrormh:1 de
condu~iin cste
eu m.nsn e]nctronrdui liber in v]d. ~)
se ar~te ca r~.D(Jt.u_l_ ;
de diferenta do uotential U. b) Sa. se determ1ne mobillitatea
in conductor, daca se cunosr: to ::::.::: ""''"* 1o-4 s, t c 106 . .~.
"<H'f'HHJ
r~. rnrum P.lectronului! mo.
L
..,
"
'
(;!
la conductia electrica, sa se determine timpul mediu T dintre dow1 ciocniri

ale eJectroniJor cu ionii din nodurile retelei cristaline.
Se dau: sarcina electronului e, masa e]~ctronului m 0 , numarul lui Avogadro
masH molara .lJf = 63,54 kg kmol-1 ~i densitatea de masa a Cu,
p =::= 8,9:3 103 kg m-3
II.:1.52. La capetele unui conduetor de AJ cu lungimea l

1 rn se aplict1
dife~enta 7 de 1 potential U =: 1 V. Cunoscind conduetivitatea elcctric<l
o ~:::::: 4 10 0- rrc\ densitatca de masa p === 2,7 10 3 kg In-3 ~i masa molarii
Jf :::::~c 26,98 kg kmol-1 ale AI sa se calculeze: a) mob1Jitatea Plectronilor tit~
1:1mduqie in Al; b) timpu1 mediu T d.intre dou;l ciocniri ale f~leetronitor dP
co.nduelie cu ionii din noduri1e relelPi cristaline; c) energia transm.isa n~~d~~i
<'~'lstaline ln urma eiocnirilor dintre eleetroni si ion:i in unitatea de volum si ln
unitatea de timn.
'
'
St~ dau: masa electronului m 0 , sarcina electronului e ~i numarnllui Avogadro
11.3.53. Intensitn,tea cimpului electric din interiorul unui conductor ri~ Cu
1
este E = 0,1 V m- . ~tiind ca dupa intervalul de tim p f:..t
L5 mim1 i <
eonduetorul se inculze~tc cu I:!.T
15 grade, sfi. se afle timpul mediu dintn~
dou~l cioeniri consecutive ale electronitor de conductie.
s,,., eunosc: sareina eleetronului e, masa electronului rr;,,h conc(~ntlcq,iil td(:(_L~~~
nilor de conducyie n == 8,5 10"18 nc~\ caldura speeifiea c :190 J kg- 1 g:d 1
~i rlensitatea de maH<1 a Cu, p
8,93 103 kg m-3
II.3.54. Printr-un fir de Ag cu seetiunea S =-~ Oj mm 2 trece curentnJ I

0.96 A. ::?tiind ca 1n interYalul de timp !.1t = 1 s temperatura firului c:c~:tt)
(~U ~ T :::-:;:: 1. grad, sa se determine mobllitatea electronilor de conduc~jp, St
presupune cii finll de Ag este izolat termic ~i se dau: concerd;:at.ia dec.tronilur
de conduc~ie n = 5,8. 10 28 m-3 , densitr-ttea de masa p ::::: 10,49 . 10 3 lq~. m-.;~,
ciHdura specifica c = 236 J kg-1 grd-1 ~i sarcina e1ectronului e.
II.3.55. Sa se determine mobilitatea eleetronilor in eristnlul de Na cu
eonductivitatea eJectridi cr = 2,3 '10 7 Q-l nc1 si C{Jneentn,~tja eledronihw
28
n =-::~ ) t::) 10
m-3 SP
e]"'""l
.~./i,/.: r'{)nul'ul'
.~.~
<:~~
.. ,c,
.li.J..,\.
....
...
'-'
>
'
11.3.56. Hezistivitatea l.mui conductor de Ag la tempm:lt.wa eamerei este

1,54 10-s Q m, iar concentratia electronilor estc n
5,8 '10 28 m--:3
se calculeze~a) timpuJ mediu T dintre douJ. ciocni!'i alE~ eh~cteoulior; b) rnobilitatea eleetronilor de eonduet,le; c) viteza de transport a t'}{~etronilot. St
eunosc: masu m 0 ~i sarcinae, ale electronului.
Il.3.57. RezislivitatrHl Ge intrinsec la temperatura tc.-c.:::27C este ==OJ! 7 .n. m.
Cunosdnd. mnbi1it2tile elnetronilO!' tJn
3 800 cm 2
l
;:,i n
2
1
rilor (Jp
:1 800 cm
i
eluctronuJui e, sii se ealculeze: a) conci:nt.nllvia intrintec;1 ni a purUirilor de sarcina; b) raportul b dintre viteza de
transport a electronilor ~j
de
a golurilor.
v-
v-..
99
11.3.58. Sa se calculeze rezistivitatea pp a Ge cu conduc~ie de tip p ~] cu c.mcentratia golurilor p = 4 1020 m-3 Sa se compare rezultatul obtinut cu
tivitatea Pn a Ge de tip n, daca concentrat.ia electronilor f~ste ac?.e~tBL
Se cunosc mobilitatile electronilor 11-n = 0,38 m 2 V-1
~i
= 0,18 m 2 v-1 s-1 ~i sarcina electronului e.
L
--T
Fig. II.3.59
11.3.59. Intr-un cristai t;r;.mieonductor de

forma paralelipipedica (fig.
lungirnea L= 1. ern. si seetiunea
con'centrati& electronilor 'este
iar mobilitatea este li-n ==0)03
Cunoscind sarcina electronului
determine eurentul I care
crista! cind la eapetele lui se
rent,a
poten~ial U = 20 V.
11.3.60. La capetele unui crista! semiconductor de tip n cu lungimea L

~i sectiunea S = 4 mm 2 se a plica. diferenta de plJten~ial U :_-:: : 10
masoara curentul I = 20 rnA. Cunoscind mobilitatea electronilor
= 0,13 m 2 v-1 s-1 ~i sarcina electronului e sa se calculeze: a
transport a electro nil or; b) concentratia purtatorilor de sarcina
11.3.61. Intensitatea cimpului electric intr-un crista! de Si
E = 400 V m-I, iar mobilitatile electronilor goJurilor sint
. v-1 s-l ~i respectiv, ~p ~-= 500 cm 2
s-l.
intrinseca a purtatorilor de sarcina ni = 2,5 10 16 nc3 ~i sarcina
sa se calculeze: a) vitezele de transport ale tlectronilor ~i golurilor
tivitatea cristalului de Si; c) curentul electric care treee prin
sectiunea lui este S = 1 mm 2
11.3.62. Concentratia donorilor intr-ur.1 cristal de Ge cu
~i sectiunea S = 3' mm2 este N d = 1020
Presupun1nd ea
ionizati i neglijind conduc~ia intrinseca, g["i se afle rezistenta
talului.
Se dau: mobilitatea electronilor fl.n =::.-::: 0,38 rn 2 V-1 s--t 9i sarcinv
11.3.63. Daca se masoara rezistenta R a unei probe dintr-un
intrinsec in functie de temperatura T se obtin datele din ta.bdu]
Cunoscind lungim'ea probei L = 2 ern i seet,i~nea S :::::.: 4
mine: a) largimea benzii interzise a semiconductorului;
semiconductorului la temperatura T ::::::c 300 K; c) temperatura la care rez.iRtenta probei scade de N = 103 ori fata de rezistenta pe care o
T . 300 K.
'
,
Se dau: constanta lui Boltzmann, k ~i sarcina elt:ctronului, e.
R, Q
T,K
2000
738
314
150
78
27
11
300
325
350
375
400
450
500
i
550
! 600
11.3.64. La temperatura 1\ = 300 K eoncentratia purti':itorilor de sarein~~

Ge intrinsec este ni( T 1 ) = 3 10 19 m-a. Cu cit cre~te concentra~ia
de sarcina, cind temperatura cre~te cu un grad?
Se dau: largimea benzii intrinseci Eg == 0,67 eV ~i constanta lui
, k.
100
:8
101
eade o radiat1e mmrnrrn. t0-4 J . rrc 2 s-1
. Pe t::unrafata unui cristal de Si

matica cu dPr;sitat~a f1uxului ch~
presupunind c3. toatii

eV?Secunusc:
; b) 1:oncentrat,ia
conduetivitatii la
Se eunos~: coPficientul 'de
al
r~leetron-goJ. 7
de sarcina liberi in Si, ni =--=
relativa
11.3.7-1.
CdS este Ea ~-= J /i
ineidente
a avea
de
.SH cunosc:
henzii interzise
se determine
semicondt;eLor
10 4 cm-1 , timpul de
intrinsedi a purtatorilor
randameni.uJ cuantic y = 1.
.R 0 == 5 105 il
ln
este
ln eerie ClJ
rx
~i
JI.;~.R2. 0
=:
fotorezisten\a are
iluminare rez.istenta Rr = 1.0 3 n.
rezistorul Rs = 8 980 !l si sur,;a de tens~une
10 V
sc ca1eulmr.e:
a)
~elativa a cur~ntului care trece prin circuit in prezen~,a iluminfirii;
11,3.75.
/)) Y
c)
li.3.76. Un
relatl",T.(i a Cflderii de tenSillflC pe fotorezistentfi lll prezenf;a ilumin[{rii;

de tensiune la bornEJe rt;z.istoru1ui R11 e]nd iluminam fotorezi~teott=t.
este
Un cristal de CdS cu
e.
se calculeze
La
fotocureneste U = ~)0 V.
cu un fasG1enl
unda }, :::::::
!lm. Daeii puterea
de radiatie monocromatica cu
-~akuleze: a) numarul fotonilor inei-A'-'~'-A'~'~- 'indicente este P=
,
de timp; b) viteza de recombinare
denti p; UI~itatea de S~lp~afa~~ ~i il~
banda- ban eLl inr
H purtntoellor de sarcina, ~t1md ca
s; c) fotoeonducti1."ide.... viata al perec~i~or
cr. ::-;,(:>: cunosc: mob1h:
de sarcina ~n =;0,035 m 2 . v - l '
0 !
absorbtic a luminii a =::: 2 1 0 4 cm- 1,
sa rem a clertronului' e, constanta lui Planck h
conectat3. in serw cu o
de tensiune
]a 1ntunedc fotorezistenta
Rr = 104
n, sa
SP
~1
are
determine va!oarea
de tem;iune pe rezistenta dP
maxima.
II.3.8t). 1n
II.3.86 :sini re
prezentate caracteristicile curePttensiune ale unei fotorezistente
inaintB ( <1> 0 = 0) ~i dupa ilum'inare ( <1:> 0 :f: 0). Conectind fotoin serie cu sur,c;a de
1A'IlblUl1C lf ::::: 10 V ~j
de sarcina Rs = 2,5' 1
;.<,t~
determine pe eale
do t{~nsi'Jne
la i ntuneric
l(mA)
nre-
; b) intensitatea
curentului c~ue trece

dupr1
circuit.
: c) vari-
tmwiune pe rcziE;~
la iluminare.
10:?.
103
J(H\CflliNEA
p-n. HIOlL\
11.3.67. 0 dioda cu caracteristica curent-ten~iune

figura II.3.87, a este conectata in sorie cu rezistenta R
tensiune E = 10 V (fig. 11.3.87, b). Se cere: a) eircuituJ
b) sa se calculeze eurentul care trece prin circuitul din
tI(mA)
---.......-----...._._____
0
0,7V
U(~
zo
O.JV
0'
IL3.8i
0.2
/~
O,'r
0,6
11.3.28. Caracteristica eurent-tensiune a unei

I= l 8 (eeUikT - 1) unde ] 8 = 10-10 A iar UT = k
dioda se realizeaza circuitul din figura II.3.8S, unde
R=100 n. Se cere: a) tensiunea U0 la hornele diodei si curentul
P:in ?ircuit; b) rezistenta statica a diodei R ;
'rezistenta
dwdm Rd; d) sa se aproximeze caracteristiea 8
tangenta in punctul de functionare statiea. a diodei.
b
Il.3.90
11.3.89. Caracteristica curent-tensiune a unei diode

figura 11.3.89. Se cere: a) tensiunea E 0 de deschidere a
calculeze rezistenta dinamica a diodei, Rd; c) rezisten~a
cind. prin ea trece curentuJ 10 = 30 mA. d) eeua~ia
tens1une; e) sa se deseneze circuitul
al diodei,
elementelor din care este format.
Caracteristicn eurent-J,cnsiune linearizata a unei diode din Ge este

in
11.3.90, a .. Conectind aceasta dioda in serie cu rezistenta R
1
"
in
~H~~'-~'"'''
U(V)
tensiune E = 1. V se
Sa se calculeze: a)
7
'"tl\n
a diodei; c)
de functionare a
11E =" 14, m V.
obtine in circuit curentul / = 50 'rnA

0
rezistenta R; b) coordonatele punctului
variatiile Ill ~i .1 U ale coordonatelor
diodei cind tensiunea de alimentare
0. dioda are rezjstenta dinarnica Rd = 10 0 la temperatura

290 K.
cit variaza rezistenta dinamiea cind temperatura creste cu
K,
intensitatea curentului care trece prin dioda r'amine
constanta?
v.
Si are intensitatea curentuJui invers de saturatie

SA
. intensitatra curentului care treee prin dioda ct~d
polarizata direct cu tem;iunea u = 0,:3 V, ~tiind ca uT = k Tfe=
T
1., ::::;: b nA. Sa
290 K o diod.a are intrnsitatea curentului invers

determine intensitatile cunmtiJor care tree prin
l~;'Hld lH~PrJsta e8te polarizata direct ~i apoi in~(~rs, eu tensiunea
eunosc eonstanta lui Boltzmann k ~i sareina electronului e.
ul=
tatea curen tu1ui care
Uz
5 V. S~- di'i
Fig. 1!.3.88
104
11. 'j
--- n din Ge care, la tensiunea de polarizare direeta

eurentul Idir = 180 rnA. Sa se determine intensiprin jonctim)e cind e.ste polarizata invers cu tonUr ~-=::; kTfe =:: 0,025 V.
diodi1 trece eurent d1~ aceea~i intensit.ate 3 !-LA cind e.ste poladt 10 V sau de :150 V. Cunoscin~ valoarea raportului
V so cer'-~: a) sa se spuna cum cste polarizata Jioda - direct
, h) sa se determine intcnsjtaLea curentului care trecc pein diodu
cind este
direct cu tcnsiunea U '= 0,25 V.
105
Dl
r-c=R=f=>-~N
~,---~,---~
___ ______
Fig 11.:-UOO
....,._
01
1L3.11)j
JE: R,JQ~ ~ ~l
a
IL3.9?
lr,
r--c==:::J-l
L_
o----"---
D1 ~i D2 (eu earaeteriBtiei
rezistent.a R ~i sursa de tensiune E =-= 6 V.
-+
--I E,
I
L
Fig. II.3. 98
+r
I
11.3.101, und~~
din
se gaseasea ..... ,,,v .>~lucu
ul.
Fig. II.3. 99
H.3JJH. Se dtl o jonctiune p - n cc1.rP, 1a polarizare dif'ectc.i cu tensiunea

U 1 = 0,2 V, Jasa sa treadi curentul de .intensitate
= 40 mA. Cuno;::eind
va1oa!'ea raportului k1'/e ::::.:::0,025 V, sa ;se ealeuleze: a) tensiunea l! 2 ncecsmt\
p1:11t.ru a cre~te intensitatea curentului direct
n = 10 ori; b) intensitatea
ttu~:mtului invers de saturatie 18 al
1!.3.97. Cu dioda ide ala D (fig. II.3, 97, a), sursele de tensiune E 1 = 18 V 9i
E .. ::= 12 V si rezistentele R 1 = 6 k!l si R == 3 kD se realizeaza cireuitul din
fi~Ul'3 I 1.3.{)7, b. 85. ~e caleuleze cad~rea dP tem:;iune dintre punetele j f ~i 1-l.
circuitul din
I 1.3.1 02, unde H 1 ::::::: :1
6 V, iar dioda ideala D are earacte1istica din
eu~
rr;ntuhri l rare
11.3.103. Dou3 diode ideale ( R 11

0), carP. au aceea~i tensiune de
0,8 V, sint ro-
nectate ca tn
H.3.1.03. Sli
II.3.98. Cu acelea~i elemente din problema precedenta se realizeaza circuitul

din figura II.3.98. Sa sc determine tensiunea dintre punctele M ~i N.
se
tcnsiunii ch~
de tensiunea
I1.3.99. Se d<i circuitul din figura II.3.99, uncle R 1 = 2 kQ, R 2 = 6 k!2,

Ra ::-:c-= a kQ, 1 := 24 V, E2 -:= 12 V, iar dioda D are caracterislica din figura
11.3.97, a. Sa se calculczr J~ferentele de potential U1 ~i Uz.
tem:.iune file unci jora'J~iuni p-n,
11.3.100. Cu rezishntele R 1 = 6 k(t

3 kQ ~i dioda idea] a D ( vezi
fig. IL3.97, a) se realizeazn cireuituJ din f'Jgura II.3.100, unde U 1 este tensiunea
la intrare ia:r U 2 este tensiunea la ie9ire. St1 se construiasca graficul depen-
dent-ei U2 == {'(U1).
n.a.to~t.
cu rent-
a!Jt
eH.
~i la
sint prt1-
rentat.e 1n figura
IL3.104. Se
reziBtenta d.inamica Rd,

de deschidere U 0 r;i
W'i
lOG
107
eircuitul eehivalent Ia
siunea de
euitul eehivalent nl
I?
11.3.105. Diodele Di
tensiunii
---1.-:-
---..1
11.3.106. In eireuitul
sursa E idealci
ideale (Rd = 0)
bornele (a, b).
11.3.107. Se
R~
>
dtllJ.
fig, II.3.109
eirc,uitelc ... ,.lf,.., ... , ..,
= R; iar
stahilesc curentii de
:mai mare
H.F
Fig. 1l.:L 110
a se dau: R 1 = R2 = 1 kD.,
eurent-tensiune din figura I L3.108, b.
11 prin dioda ~i
prin rezistorul R 2
v; ;3) u ::= 12 v.
(Marineci Georgica, R.F.C., 8/1982)

a
il
II.3. IOH. Sa
diodPi din
Rtl
~~00
care trH~t-~
2 k!l.
cooidonato]e punctului static de functionare al

caracteristica a diodei este reprezentata
de panUi S = 4 mA/V. Se dau:
(Patra~cu Tudor, R.F.C., 6/1_982)
consider& ci1Tuitul din figura II.3.110. Dioda D este o dioda

are t.e.m. E = 10 V 9i rezistenta interioara neglijabila, rezistoaau rezistrmt~:lle H 1
100 Q ~i R 2 = 200 0, iar ampermetrele
neglijabiUL Sa se reprezinte grafic func~iile: 1 :::c:: f( U1 ),
lu := {( UI),
(Patra~cu Tudor,
R.F_c_, 6/1982)
I 1.3.111 ( pag . 1
este preumtat un circuit de rerltesare
la intrarea ci1ruia se aplica tensiunea u
Um sin (!JL Dioda
curent-tensiune descrisa de re1a1ia:
1
108
=:-=-
f 0,1
l 0,
l/ - 0:08 [A], pentru U ~ 0,8 V;

pentru lJ
<
0.8 V.
109
Cunoscind tcnsiunea maxima Um =: 1,6 V, frecvenla unghiularf1 <t) :::::c; 100 r. s-l
':.i T'!zistenta de r:areina R 8 == 90 Q sc cere: a) stJ. so rcprezintn grafic d..Ppenmt.a eurentuJui de timp pentru 0 perioadu
t('IlSiunii U; b) intcrvaluJ de
t 1rnp 6.t in cal'e eurentu1 trece prin ci1cuit in decursul unei pmioade; c) valoan:<\ medie 1 0 a curentului in circuit; d) valoaroa medic U 0 a tensiunii pe rezis-
tenta de sarcinll; e) valoarea maxima U M a tensiunii pe rezistenla de sarcinla;
f) ~aloarea tensiunii pe dioda la momentul to = 5 . 1o3 8.
IL3.112. Se eonsidera redresoru] monoa1ternanta din figura 1!.3.112.

fonnatorui este alimentat Ja tensiunea u 1 ::::= 200 sin 100n:t \'Ol\i, aYind
n 1 :::-::1 000 spire in primar, respectiv n 2 :.=200
in cirryi!;u.l secundaruhti,
;; C{ll'Ui l'ezistent,i't este r2 =:: 500 n. CurbD
a dl(i(l\-'l e:.:;tc 0
eo trece 1win (H.ig1ne de panta S : :;:.: t mA/V. H.czisterrta de sa.rcini1 ar-e
R '= 2 5 kf2. Sli se ealculeze: a) valoarea rnaxima,
efic~tcc a curr:n-
tl;"lui in' ciJcuit; b) valoarea componentei continue a ~urentulyi ~i .a tc ;tsiunii

hotnele rezistentoi de sarcina; c) valoarea factorulm de orH1ulatw; a)
mentu l de redr~SBI'e definit prin raportu l dintrc puteroa de curent continuu
1n sarein[i ~i puterea aetivfi in sarcina.
(Putra~.eu Tudor, R.F.C.,
IL3.Ila. ln figura ll.3. 113 este
6/1082)
un
liz.at pentl'U inearcarea unei

de aeun~ulatoRr~. cu. te~1siunea.
rnoloate E == 12 V. Caraeteristica curcmt-tensnme a cuode1 dm c1rcU!t este o
dreaptici eare trr:ce
or1gine ~i are
S
. ~Uind ea
Ia hnrnele secund.arului este u 2 :::=;
\J.Jt 9i w ::;;: 100 n s~ 1 , iar
hinei din secundar este r 2 ::::-_-::: :18 n, sA Be ca]culezp: a) valoarea
intensitatii curentului care trece prin cireuitul de
; b)
medie a 'eurentului de jndheare a bateriei.
n.a.Il4. Hcdr.:::sorul in pun Le din figura H .:3.114 furnizPaza un

dnui intt;nsitatn
est [ 0 ::-c:
A ~~
continua Uo
Fig. 11.3.111
a
V pP
CUr'ent
rezisten~a do sarcina R 8 ln ipnteza ca transformatorul ~i diodelc stnt ideak

0, E 0 = 0) 1 sa se determine: a) valourea maxima a tensiunii pc r-ezistcnta de sarcina R8 ; b) va.loarea. maxima a intensitatii curentului prin r~:.)zis
tenva de sarcina; c) valoarea medic a intensiti\lii curentului prin fie(';are dioda;
tensiunea inversa maxima pe fiecare dioda; e) valoarea maxima a intencurentului prin fieeare dioda.
( Ra
II.3.ll5. ln figura H.3.115 estc prezentata schema unui

Primarul transformatorului cstfJ alimentat de Ia
eu tr:nsiunea
U1, ef = 200 V ~i freeventa 'J = 50 Hz. ln ipot.eza ea transformatoru1
:;:,i diodele sint ideale ( Ra == 0, Eo = 0), cunoscind raportul de tra.nsformarH
nz : nt : : .-: : 1 : 10 ~i rezisten~a de sarcina R 8 = 1 k11, sa
amplitudinea maxim[t llz a tensiunii Uz(t); b) tensiunea
U.".1 pe rezistenta
; c) tensiunea medie U0 pe rezistent11 de sareina; d) valoarea maxima
I M a intensiUitii curentului care trece prin
de
; e) valoarea
medie 10 a. intensita~ii eurentului redresat care trece prin
de sareina.
11.3.116. Circuitul pentru stabilizarea tensiunii din figura IL3J.16 est.e alirnentat de la o sursa cu tensiunea electromotoare ee fluctueazu cu 10~,~
este variat.ia tensiunii stabmzate la hornele A, B,
R 8 :::c:: 10 kfl t
dina mica a diodei Rz .-=, 100 .n, iar R = 1 k!l.
(H.usu Octavian, H.F.C., 5/1982)
lf.3.ll7. Un circuit de stabilizare a tensiunii
cu o
eu
de stabilizare Uz = 20 V (fig. Il.3.117) are un domeniu de curent.
de lucru 1ntre lz. min=--= 5 mA ~i lz,max ~-300 mA (fig. II.3.117) Tensnmea furnizntj de redresor este E = 40 V. Presupunind variabila
de sareina,
valoarea maxima a intensitatii eurcntului nrin rezistenta de
sarcina I a, max Sa se calculeze rezisten~a R asLfei 1nc1t tensi~ne!l Uz sa f11; staelnd
rezistenta de sarcina, intensitatea eurentului variaza
la
0 b.
::-= Is, max '
(Dun1itrescu
R.F 7
hg. IL3.11t
lL3.H5
Fig. H.:l.H6
11.3.113
II
110
Hg
111
lt3.119. In
t9
11.3.120.
~~
Ja o
pe
motoare E'
11.3.121.
densitatea fluxului
fotonilor
u'vu,vu
este absorbita.
se calcu]f>;ze:
la circuit deschis, daea
este 18 = 5 nA.
T = 290 K,
sarcina eleetnnudut e.
II.3.123. 0 fotud1oda arc:

curent de, sctH'teireuit
fiind 1'
300
de
112
8
11.3.12~~. 0 ce1ulli soJara are un curent de f'aturat-if~ 18 = 1 tJ.A, iar la 1.l urni~
un curent de scurtcireuit lsc
-50 rnA. Cunoscind
2n0 K ~i conRtanta lui Boltzmann k sa se calculeze: a)
a eduiei so]arf' cind i]uminarea tinde la zero; b) te:nsiunea 1n
in conditii1e de iluminare din
; c) tensiunea Um
<h"J :<Hrcinii Rm = 5 n, care
regimului de putere
solara in rircuitul
energie
80 m\V.
rand:.:rmentul de conversiP n
p1;
TRANZISTOU.Ut,
d4 un tranz]~tor in "'-..n"v"'.'""""'
0,!3&S,
curentului rezidua] din
curf'ntului din circuitui
Fig. I 1.3.132
11
1.1:.
II.3.130. Un tranzistor pnp in conexiunea BC are factmul

curent ~ = 0,98. lntre baza ~i emitor se apHca o
incit curentul din emitor sa fie IE = 5 rnA.
caleulezt::
~i colect.or, d.aca curentul rezidual de coleetor este
egal cu zsro curentul din baza?
II.3.131. Se da un tranzistor pnp in conexiunea
f(t:e cutn1tnl
de eolector lcno = 100 nA. $tiind ca pentru ob~ineroa unui curent
lc
1 rnA trebuie sa avem curentul din baza In= 10
f:ltt
1actorul de amphficare in curent continuu tX ~i eurr,ntul
11.3.132.
fiaura !L3.132 este pro.zentat drcuituJ
zistor
in ~~nexiunea BC. Cunosdnd RE = 1
V ~i ~tiind cain punctul static de
al tumzistoruiui
Ec =
de amplificare in curent este ~ = 200, curentul rezidual de coleetor e<te
= 0,2 fkA, iar tensiunea dintre baza ~i emitor este
=: 0 7 V, su
Jeze: a) punctul str.tic
al
a tonsiunii de la intrare p1na la care tranzistoru1 ri:imine
1
normaL
!1.3.133. Sc da un tranzistor pnp ln

regim activ normal. Cind in emitor avem curentii
tn col ector se masoara CtHenvii I C1 = 1,981 rnA ~i 11'C>~!n~Pr'i
Si1 se calculeze: a) factorul oc; de amplifica::-e in
b) curentul rczidual de co lector I c 80 ; c) intensitatea
care este cgala cu cea a curentului de coleetor.
11.3.13':1:. in circuitul din figura II.3.134 tranzif_;t.orn l

do ampHficme in curent ~ = 340 ~i curentul
Cnnot:;dnd
= 4 V, Ec = 16 V, R 8 = 100
dintre baza ~i emitor UBE =
V,
static de functionare al tranzistorului
funct.ionare al tranzistoruluL
11.3.138. l.Jn tc<mzistor

;,_.
<X:c::::.:fct
se calculeze. '
emjtor connm,
functionarNt
=== o,7 v
rneTlt<Jrt.~
i1982)
'
117
In nePst capitol, daca nu se fac alte precizari, energia Sf5 n1 exprir~a in .~~,EV
(unitatt~ uzual folosita in fizica moderna). De asemcnea,
dp ma:-;a u
(1 u ::::co 1,66 10-27 kg) va fi echivalata, ori de cite ori va fj nocesur, eu
de 9.11 ,& MeV.
~lTCI"EUI, ATOl\HC: CONSTITUI~NTH S1I. l\lASi\, ENLRUL\ HI~ LJWATUitiL
DIMENSIUNI, l\fODf~I.. E NUCl,EARE
II.4.1. Din septembrie 1960 unitatea de masa atomica notatii cu ... u" r:stp
ddinita pe baza masei atomu]ui de 1
Prin definitie, masa atomului de
este egaUi eu 12 u iar numarullui Avogadro .N A este num<':wul de ntomi de
euro au o mas.:1. egala cu 12 grame. ~tijnd ca 1VA =
10 2a moll,
exprime uoitatea de masa u in kg iar echivalentu] in
al
masli in MeV. SP cunosc: viteza luminii in vid c =: 2
'1(} 8
eina dec:tri3 elementara e
1,60210 10- 19 C.
:C.
cazul dncl in
11.4.2. Ce concluzie sugereaza constatarea ex peri menta l[i ei't rnnsd(~

tapo1tate la masa nucleului de hidrogen, sint npropinte de numete
Es! e co recta aceasta concluzie?
11.4.3. Sa se indice care din nucleele
izobari.
H.4A. Energia de legatura a unui nucJeu format din Z proton! ~~ A - .l
t.roni, se define9te ea fjind energja necesar{.i ruperii nucleuiui ln cont<i uen! ii
Sl'ii:
JV(A, Z) = [Zmp
(A --- Z)mn
, Z)Jc:::
in care mp, mn ~i m(A, Z) sint mase]e protonului, !WutronuJui

a nucleului. Deoarece in tabelele de masa se dau maselE~
lf(Li, Z) se poate exprima astfel:
\,
iH'i\tt' C!~l
H1(A, Z) = [ZMH +(A - Z)mn --- Jt(A,

jn cnre J11n este masa atomului de hidrogen iar 1l1(A,Z) este Jru1;-;a <ttnmuliu
format din
protoni, A neutroni 9i din
e]ectroni. s~~ \'!i tine ('Oil!
faptul di energia de legatura a tuturor elect.ronilor in ntonwl cu nu:nlind
atomic Z este data de relatia:
rVe(Z) ::: 15,73 Z 7 13 e V.
Sa se verifice relatia (2) pentru nucleul de ~~Fe. Se cuno~c v akmlt>: /rln

= 1,007825 u, MFe = 56,935398 u, mn = 1,008665 u,
u r2
~J;)l.:~, ~LV.
II.4.5. a) Calculati masa electronului in unitati de mmH1 u ~~
~~on-:-.,.
punzatoare masei eleetronului. b) Care este masa, in unitli~.i u, a unui nlorn
u~or de hidrogen pi, daea se neglijeaza energin de h:gl~tur;1 a <lrctrnnu!ui?
c) Care este rna sa, in unitati u, a atomului de deut<>riu ( hidrogtnu! grt>u i H),
dadi energia de legatura a deuteriului este l'Vct = 2,22 MeV:) SP cunfj;;e mnFPit~:
Inc= 9.108 10~31 kg, mp = 1,0072663 u, mn =" 1,0086(;')2 u.
1.:1 pe mJcleon
de neutroni.
de masi?i
conf'tanttl
~.,]r,etronilor
pr:opriett1li ale" forteloe nu~le~u: rezulta din constatarea

~ au o flJrma aptoape srer10a?
ca. nueleel!
condue la compararea nucleului cu o picatura de liehid~~

JtE,\f'fU NUCLEARE. IJEGI DE CONSERVARE*
de conservare din reactiile nucleare? b) De ce sint

conservare?
.. _,.,c ...u., .. ]egiln fh~
pr\AJ-''"'~L. n simbolmile
conservare a numarului de nudeoni ~i H. sarcmu,

lipsa, notate cu X in urmatoarele reacpi:
t l 12B{ X. a)2Be
3) frNa(p, X)i3Ne
6) 1 ~F(p, X)l~O
9) X(p, et)r~Na.
4) X(p, n)nAr
7)
particulele sau nucleele notate cu X in urmiitoarele
U.4.28.
t)
4) X{ y,
X)i~1Ig
n.)1nvv
2) i~Al(y, n)X
[l)
3) ~~Cu(y, X)~~Cu
6) ~H(n, y)X
nP(y, n)X
notate cu X sau Y in
tree prin faza intermbdiur a th~
X(p, n)Y,
1jN
4) X(p,
cu neutroni se obtine
ecuatiile transformari]or.
cu particule ex rezulta radioizotopu1

S(.;rie ecuaiiile proceselor.
nuel:Ja.i.'C numaruJ particulelOI' incart:ate din fas<~i
definit ~n t-tA h. Sa se precizeze numaru1 pmticule
:~arcinii de 1 !LA h (microamper ora)
r2Si
ehhereazli in rcac~ia gAl

~He -+
+ 1H
1ntr-un Q'ra.m de aluminiu. Se da numarullui
ma~ele atomice: 1J1H = 1,00782522

u; Ms 1 = 29,973761 u.
.,.,~~~-ll ~i
ellbereaza energia Q = 22,37

. Cunn~;J.M 2 H = 2,0141022 usa se cakuleze (in um~
eLi.
de reac~ie pentru procesul 7 Li + p _.., 2~ .
..,.,,,r,.n,... in 1 Li este BLi = 5 7 60 MeV
in nuckul
nnitulca de masa u vu fi echivulaUi 1 ctr1d este neccsarl cu
1;
HA:.H6.
a)
11.4. 72. In reaetorii

combustibi1 ......... ...,~~~ul
S,1 se determine energia totala eliberata intr-un act de i'isiune

daca admitem ca procesul de fisiune se desfaOa.t,a con
se
mure;
-,. 9 8.Zr~ 98 Nbk-98 Mo
2asu- r 4!J
-+ s2
.....
41
42
}lltg~Te--..~~~~-=- 1 ~Xe
+ n+ n
caleuleze (in :MeV, J i kWh) energia totaUi eliberata la fisiunea com1kg de 23:;0,, c) Sa se calculeze 'numarul actelor de fisiune, in unitatea
tunp, ehivalente cu o putere de 1 W. Se cunosc m'asele: mn = 1,0086652 u;
2~1'),(}~:393 u; ~lfMo = 97,9055 u; lffxe = 135,90722 u ~i .NA
10 23 moi- 1
80
p,
:l
n.
U.4.67. An loe reactiile termonucleare:

a.) 3T -! 3T-+ 4 He
2n
b) 6Li
n ..+ 4 He 3T
+ + 11,3 MeV,
+ + 4,8 :MeV.
f!liberatu intr.. un ciclu inchis.
H.4.73.
6 000
II~4.68. Ce energie sc oh,.ine prin formarea unui gram de ~He in reac~ia
2
...
2 neut.rom? Se cunosc masele: rnn = 1.00866522 u;

u;
-t00260326 u i lv'A = 6,02 1023 mol-1
U.4.6n. Ciclul proton-proton (numit ~i ciclul lui Critchfield) incepe prin com
binarea doi pr:Jtoni cu formarea unui nucleu de deuteriu ~i emisia unui pozi
tron *1i unui neutrin. El continua prin sinteza unui proton cu un nucleu de deuAA
teriu rormlndn-se un nueleu de ~He ~i se e1nite un foton. In final, prin fuzionarea a doua nudee de
so ol)vine iHe ~i doi protoni. a) Sa se scrie eta1wle
eiclului. )
enorgia eliberata pe ciclu. Se dau masele: 1lfn
1,00782522 u;
:::-::~ 310'1602970 u; J14ne = 4,00260326 u ~i energia de
repauf:; n
= 0,511 1v1eV.
11.4:. 70.
Prcci:iiri
f
ad mite ei:i la buza energiei emise de Scare stau urmatoarele reaetii:
nc +
+y
taN
lac t ~+
v
1ac
tH
14N + y
u N + 1H
1so + y
1so -+ 1sN + ~+ + v
laN + lH - 12C +;He
1H
7~
~ 1aN
-!-
-i'
-i'
IIA.7-1. Ct: numar :!.tnmi1

din 2~5Th dupii
II.cl.
In aeest cidu propus de Bethe, de tipul CNO (carbon-azot-oxigen) earbonul arr~

roi rk: en taiizator~
calculeze energia eliberata in acest ciclu. Se eurwsc
Jfu
'1 J)0782522 u, lJ.fHe == 4,00260326 u ~i mec2 = 0,511 :MeV.
IIA. 71.
total a a radia~iei sol are primita la limita exterioara a atmot\?re;;;tre, pe unitu.t.ea de suprafata ~i in unitatea de timp, la distnn~a
1ncdie Soare-Pamint egaHi eu D = 1,5 1011 m, se nume~te ,Constanta solat:l"
cu '1,38 k\V/m 2 Cunoscind ca la baza energiei emise de Soart~
~-?i e;1. hidrogennl din Soare reprezinta 'YJ = 35'o/0 din masa totr.H).
ge dc>l.nrmino numarul anilor (,vl.rsta Soarelui") ]n cart~ nef.~:,;t
vn i'i ntitiznt pentru ca Soarele sa radieze constant aceem;;i em~rgie. Se
Soarelut lv/8 =~ 1,97 1030 kg; energia degajatii lntr-un ciclu
cuno~;c:
7 "f\,leV; masa protonului mp = 1,00782522 u.
Bcthe (?
126
HA.79.
II.4.t0. Sur.sa radioactiva.

mai mare decit sms; B.
o:ri rnni mare de,. ~it

timpul
activitat0 de doua
all:l.ursei Beste d'
A, sa se determine
dez.is.
tnol:.... 1,.
H.4.96. In paturile superioare ah~ a1 mosle! n :-,uh

unea neutronHor din
radiatia eosmicu, se genereaza in mod con~tant izntopul radioa,..tiv 14C[ :T( 14 C)
= 5 730 ani] prin reaetia 14N(n, p) 14C.
hiosfr.ra are loc un
schimb continuu i constant de 14C. DHpf1
vii, srhimbul
inceteaza i din scaderea activitalii Sp(~CJfii : .'l
~f' poate dPtermina
timpul scurs de la moartea ~ubstantPi . I !
::.a miit"U<'at
activitatea specifiea a carbonului prO\ ewt di ut r
nindu-se Amo = 10,4 dez.fmin g iar pentru acii"' itnteH
bonului provenit dintr-un morrn1nL
ant
= 7,6 dez.fmin g. Care este veehinma nJ.orHdHi ulu.i?
II.4.97. In singelP unui om a fost injt>ct a t3
r; Na cu
ad.ivitatea
Ao=210 3 dezJs. $1iind ea dupa 5 ore acll l\ii 1 ~}H lHHli em 3 de singe este
A= 16 dez.jmin . cm 3, sa se gaseasdi nlnrnn! de :"hU"f' ttl per~oflmi T'P8pectivP.
Se va considera ca volumul so1utiei e:-:t1~
u1 ~i
di aeest ultim volum nu v ariaza din all P

4
Na) = 15 h.]
[re
II.4.9~3. Sa se determine ,vlrsta'( unu-1

izotopului 14C, pentru aeest obieet, este
4
recent. Se da:
C) = 5 730 anL
re
st; Hd i{l adi\}tatra
obHti
du1 atti"itHt.~~a unni rorHH' taiat
sp~cifica a prohelor eakinate din rnaterialPle provenind

din biosfera (activitatea spnifica a ccnu~ii ohtirnrta prin cakinare din probe
vegetale sau animale) produce, in anumite conditii d.H Hlasurare st<:wdard, o
viteza de numarare R 0 = 15,3 imp.fmin g, datoriti'i izot opului radioactiv 14C.
Sa se afle data aproximativa ]a care a foRt te~ut un matfTial
carui eenu~a
prezinta astazi o activitate specifiea ee produce, in. acelea~i eonditii standard,
4
o viteza de numarare R = 10 imp.fmm g. Se da:
C) = 5 730 ani.
11.4.99. Aetivitatea
Te
11.4.100. Daca tot plumbul terestru de mase a! orn ice

~i 207 ar fi de origine radiogena, sa se determine virsta Pamint ului_ 1\ bundent,f'Je nctnale ale izntopilor plumbului sint p 6 = 23,6% 00 Pb) ~i p 7
22,6~" (207 Ph) iar abunden235
238
~ele izotopilor
U ~i U sint p 5 = 0,71 <;~ ~i, rPspef:tiv, p 8 = H9 1 28~~ Se dau:
T8 38U) = 4,5 10 9 ani; T5 ( 235 U) = 0,713 109 ani. PreCl:...r1re: <thundenta izotnpica este raportul dintre numarul de atomi ai unui izotop dintr un elNnent ~i
numarul total de atomi ai tuturor izotopilor
1m1i },, e1Pmentul respetti v.
con~ine o cantitatP oarecarP de aernsoli ::Ie 210 Ph provenit.i din

dezintegrarea radonului. Radioizotopul 210 Pb estr: arlns Ia fnl pri n preriplt a\ ii
atmosferiee. Daea, in rnomentul caderii, zi'lpada cnnt.ine n auumita adivitate
specifica datorita izotopului ~ 10 Pb, in. rlecursul am lor. an::ash1 acti \itatP va scil.dea dupa legea de dezintegrare a 210 Pb [ T( 219 Pb)
2l ani
nd dL
aetivitatea specifiea ini\iala a zapezii 1 ll1tr--un lew dat, T!U v .nrw.z a ln decursul
. timpului, prin compararea aetivitatii specifier a
rPcrdl ati1 !a diferiln
adincimi, se poate determina .,virRt.a'" acesteia.
Vom presupune ca dr:terminarile de a tivitate, i'acute la n statiune de Ia Polul
Sud, in decembrie 1979, au condus la nrmiHoarele rezultate: vlteza dP numarare corespunzatoare activitavii specifice a zapPz.ii dt> IR supral'ata era dP .\mo
= 48 imp.Jmin kg, iar cea corespunziHoare zapezii n~coltate la acHncmH~a
h = 840 em era Amh = 3 imp.fmin kg. Sa se calcu1ezP: a) a nul in care a ca?:.it
zapada de la adincimea h; b) viteza medie anuala de acumulare a zape1i1 1a
Polul Sud. c) Considerind constanta viteza de acumulare determh1aUi la
punctul precedent, sa se determine adincimea la care se va gasi stratul de
zapada de la adincimea h in anul 2 000.
11.4.101. Aerul
pui,m un nueleu
Cum se ex plica
este de
ca v1rsta
astlizi, eel
Pii.m1ntului?
uraniul
128
129
q -
Prob!cme de iizica pentru clasele XI-XH
11.4.102. Sa se calculeze activitatea specifica a unui preparat d.e

1
da: T( 239 Pu) = 2,4 104 ani; 1.V A= 6)02 1023 mol- .
239
Pu. Se
*11.4.111. Se considwa
.
i
a
s~lccesJunea
dezintegrarilor
radioactive:
).
~B~c
11.4.103. 0 cantitate de 30 mg de 4Ca (izotop stabil) este amestecata cu 10 mg

de preparat radioactiv de 45 Ca cu timpul de 1njumata~ire T( 45 Ca) = 163 zile. Sa
se calculeze cu cit scade activitatea specifica a preparatului ob~inut prin amestee. Se da: 1VA= 6,02 1023 moi-1
11.4.104. Ce cantitate de preparat de 89 Sr, ~- radioactiv, trebuie adaugata la

100 {Jog de strontiu stabil, pentru ca activitatea specificii a preparatului
sa
1
23
devina 1 280 Cifg. Se c~nosc: T( 89 Sr) = 50,5 zile; N~1 = 6,02 10 mol-
11.4.105. Abundentele izotopice actuale ale izotopilor 238U ~i
235
U sint, respectiv, p 8 = 99,28/0 ~i p 5 = 0,72~~ Ce valoare aveau abundentele izotopice in

momentul formarii Pamintului, a carui ,virsta" este de 4 109 ani. Se dau:
35 U) = 0,713 109 ani. (Abundenta izotopica este
38 U) :c:~:: 4,5 109 ani;
definita 1n problema 11.4.100.)
.
re
re
a numarului de nuclee
11.4.106. Care este activitatea totala ~i specifica a potasiului -40(tgK) continut

in corpul unui om cu masa M = 60 kg, daca admitem ca continutul de potasiu
al corpului uman este de 1J = 0,3o/0 Se considera ca abundenta izotopica a
izotopilor potasiului este urm'atoarea: p 9 = 93,26/0 pentru' 39 K, p 4 = 0,0117o/0
pentru 4K ~i p 1 = 6,7283o/0 pentru 41 K iar timpul de injumaUi~ire
pentru 4K este T
1,25 109 ani; ceilal~i izotopi ai potasiului sint stabili.
Se da: N A = 6,02 .10 23 mol-1 (Abunden~a izotopica este definita in
problema 11.4.100.)
11.4.107. Un tub ce contine o pudra de !Be ~i radon gazos constituie o sursa
de neutroni; ne;p.tronii rezulta din interac~ia particulelor oc, emise de radon,

cu nucleele de beriliu. Sa se calculez.e masa de radon introdusa inivial
in tub,
6
daca sursa, dupa cinci zile de la preparare, produce n = 1,2 10 neutronifs.
Se ~tie ca randamentul 1J al reactiei este de 1/4 000 adica o particula oc din
222
4 000. produce reactia 9 Be(oc, n)12C. Se dau: T( Rn) = 3,82 zile; N A =
= 6,02 1023 moi-1
Hf ani, sa se
radiu in mine-
11.4.108. Se admite ca la fiecare act de dezintegrare a radiului se emit, in medie,

n = 4 cuant.e (fotoni) gama. Cite cuante gama, emise de m = 1 g de radiu
2
tree in fiecare secunda printr-o suprafata S = 1 cn1 situata pe o sfera cu
raza R = 1 m, in centrul careia a fost a~ezat preparatul radioactiv? Se rea10
minte~te ca activitatea unui gram de radiu este de 3,7 10 dez.fs.
*11.4.109. 0 sursa y este plasata la inaltimea h' = 20 m deasupra unui absorbant. Cu ce viteza trebuie deplasata sursa, vertical in sus, pentru a compensa
variavia energiei radiaviilor y datorita atracviei gravitationale in locul unde se
gase~te absorbantul. Se va considera g == 9,8 m/s2 1n locul in care se gase~te
absorbantul i c = 3 10 8 mfs.
*11.4.110. ln unele cazuri nucleele B produse prin dezintegrarea nucleelor A
sint de asemenea radioactive. a) Sa se stabileasca lege a de varia~ie in timp
a numarului de nuclee de tip B, daca preparatul radioactiv con tine initial No
nuclee de tip A. Coristanta radioactiva a nuclidului A este A.A iar a nuclidului B
este J.8 b) Sa se determine momentul in care numarul de nuclee de tip B este
maxim. c) Daca nucleele de tip C, obvinute prin dezintegrarea nucleelor de tip
B sint stabile, sa se stabileae.ca legea de variavie 1n timp pentru aceste nuclee.
1
130
9*
131
----..---- ~
lL4J 21. St1 ~P ealculeze cal dura degajata de un gram de 2~~Ac intr-un timp
en viata mr:die "t'. Se
ca 225 Ac emite partieule 'X cu energia einetica
,_-~ ~> ,8 MP V. Sf' d a: N A ::: 6,02 1023 moi-l, iar mase]e nucleelor vor fi considerate egak cl nu:nerele de masa corespunzatoare, exprimate in unita~i u.
ITAJ22. Pr1P dezintegl'area 239 Pu se emit particule a de energie cinetica
E =fi,.3 Me\/.
jnd ca T(~ 39 Pu)=2,4 10 4 ani, sa se determinP calcura emisa
3
de 1 cm do
de ?.:19Pu, in stare
in timp de un
Densitatea
prrparat.ului e>:tp p 19 g!cm 3 Se d.a: ma ==~ 4 u;
= 239 u; mzs5u 235 u;
Nit
'"---"&
Fig. 11.4. u;o
1 4.181
11.4.130. Nucleul de masa M aflat 1 ,

.
.
.
.
t.are de energie &* tn stare
d In s .a...re .
t~ece dm starea de excifig. 11.4.130). Sa se calculeze e~~~g~m;;tta1a,
emisie de radia~ii y (~ezi
recul E,. a nucleului.
-:e a ra Jatl~~l gama emise i energia de
=:= 6,02
liA-.12:1. C:lkulati ealdura degajata- de o cantitate de radon eu aet [vitatea A 0 =

:::::: t Ci: a) intr--o orl:i: b) intr-un timp egal cu -.ia~a medie -:. Se dau: energia
chwtiea a
a, E = 5,5 MeV, T( 222 Rn) =--= 3,82 zile ~ masele vor fi
in unit ii ~;;
cu nu merele de masa corespunzatoare.
11.4.131 . .Nucleul de masa Jf, aflat
In stare .
"
.
.
mentala In starea exeitata de '
. . '*.. ": hbera, tr~:we dm starea fundag~ma (vezi fig. 11.4.131). sa se c~r;:~r~:e ~enr:~~ E?sorh!,IH. d~ radia~ii (~otoni)
g1a de recu1 Er a nucleului.
g u ya a radiatnlor gama ~ 1 ener-
IIA.12J. l T n
df' 238 C, in echilibru en deseendentii sai, degaja o
P
1,07
\V.
se calculeze dildura degajata de un atom-gram (mol) de
tntr-un timp
cu viata medie -r. Se da: T(?38 U) = 4,5 109 ani.
1~.4.1.32. Sa se calculeze diferenta dintre ene .,-
. ..
~~ emise de un nuc1eu d,:. masav M fl t. . , rg~a radiatnlor gama absorbite
''
,
a a In !'\l '=~re J b " 1
am b e1e situatii energia de excita;e a
' ''. ~ : ~ra ~ m repaus, astfel ca in
nuc1eu 1w sa fw $*,
11.4.125. N ndeeh' de 200 Ph, aflate ini~ia1 in repaus, emit pa: ticule e<: iie energie
cinetiea E ::-::.= !),77 MeV. Sa se calculeze viteza nueleelor reziduaJe rezultate.
1\fa.sele nucleelor
in proces vor fi
in
U 1 eu numerele
de masa
cto
8'-t
?06 f'b.
82
Fig. U.'J:.126
o
~0
*11.4.133. Sa se arate d1
nu maru
~ 1 d '-" nuclPe
.
.
~
cu VI't eza constant& q . dupa
un ti
d. . . . , radwR
. . .c t'lYe care se acumuleaza
T, este jumatate din 'numarul ~~1~f ~~Iradwlre ega I cu tlmpul de injumat~tire
m e nuc ee ce se pot forma.
,
*11.4.134.
Viteza
de
fo
d 45C
rmare a IzotopuJui 45Ca es:te

t . In
e ... a se acumuleaza in 30 de zi]e d ._ t. q
0 nuelee/s. Ce mns1
este T = 152 zile. Se da: N A'~ 6:o ~::c:o2~m~~]-~e inju matatire al izotopul~I(i
*11.4.126. Radionudidul 210 Po, ailat in repaus

~i in stare fundamentala,
t,rece in 200 Pb
prin emisie a doua grupe de particule ex
de energie cinetidi E 1 =- 5,30 MeV ~i
2 = 4,50 MeV (vezi fig. II.4.J26). Nucleele
de 206 Pb, obtinute prin dt>zintf'(~'rare se
gasesc fie in stare fundamentalii fie in stare
excitata. Sa se calculeze energia E., a radiatiilor gama emise de nucleele de 200P}:I*
aflate in stare exeitata. Se dau valorile:
mcx ::-= 4 u; mpb = 21J6u.
11.4.127. Neutronul, in stare libera, se dezintegreaza dupa sehemli n-+ p + ~- +

+ ;. Sa se caJculP.ze suma energiilor cinetice a tuturor particulelor rezultate
in procesul de dt~zin ~grarf': presupunind ca energia cinetica a neutronului in

m0n1entul dez.intPgr'\rii este nula. Se cunosc energ1ile de repaus: mpc 2 =
938,2~6 MeV; mr~.' 2 = 939,55 MeV; m</l.
0,511MeV.
11.4:.128. Experim~ntal se con~tata ca limita ruaxima a energiei spectrului
COD
tinuu al pozitronilor erni~i de nc este egaHi cu EllM=0,96 MeV. Cunoscind c.ii

diferenta maselm atom1ee Me-- JIB= 0,0021.28 u, sa se calculeze limita supP-2
rioara a masei de repnus a neutrinului: Se eunosc: m8 c2 = 0,511 MeV; 1 uc =
!Xli,[, :MeV.
11.4.1294 Izotopul 7Be, prin captura electroniea, se transforma in 7 Li in stare

fundamentala. Sa se calculeze energia de recul a nucleelor de litiu. Se cunosc
map,ele: MBe = 7,0169299 u; MLi = 7,0160048 u.
J:In: .
*114 135.
Dupa ce interval de ti
.. ,
= 3,5 ani devine Am ="1~~i~chvJta~ea T~pemfiCa a Jzotopului de taliu

Izotop este q' = 1QlO nucleef s
da_ca vitP.za dr~ formare a acestui
P = 11,85 gfcms..
em . s.
ew:Ututea prepa.ratului de ta.liu este
?U T
'1:}
METO.DE EXPERIMl~NTAI ~~ lN ,
SPECTROGRAFE DE MA~A
"' ~
FIUCA NUt'LEARA: _
, ' . .
, ~ACCELERA'rOARE D~ PAUTICULE
.
,,
DETECTOARE .DI~ RADIATH NUff..l~AnE
11.4.1~6 . Sa ~e determine limita su erio :~ ,; . .

.
,
energia mnetiCa poate fi calculata
r,~-.la~~ a ',,te~~~~ t~ne! partwule pentru care
de 1 %..C~re este energia cinetica , ...a ):Ia no elad VJ~ ta c': o eroare mai mica
electrom ~I protoni? Se dau. ene . :'
corespunde ImHtPI de viteza pentru
2
energia de repaus a protonil~r mr~~~= ~J~~I~~~ ;~e_Ie::tl(milor n:'-e~ = 0,5f1 MeV;
P
... '
e., vitezaiummnc = 3 108m'
11.4.137. 0 particula cu mas a d
. .
.
.
's.
la momentul zero far~ viteza'" ~t:e.lp~m~s mo I sarcma ele.~;trica q este introdus~
t t Q ) S
'
o.
,
Im Ia a Jntr-un dmp I t
.
, n.
a e ,111 ' a . a Se demonstreze ca fm ~]~ . , -1: ,. e.ec I'IC u.mfo~m de intensiCU timpul Iar energia cineti~a ere
1_.u! I tlaLJ\ 1St pal parbeulei ere~te Iiniar
b) Sa se stabileasc"& legea d~ variJ i~ Imart?u, spatiul x parcurs de particula
se particularizeze aceasta re} f
t ,ii spa ,lUIU~ X in functie de timpu} t.
a .Je pentru CR?.unJe: 1) p <t: mot; 2) p ~ mr/.'.
gJ
dare
Sd
132
133
.
. d t e nedeviat printr-o zona spa11 4 138 Un fascicul monoenergetic e 1.0 m redo d t' B- 0 0125 T cit sti

..,
i
netic un1form e In UCyle
- '
'Y
~iaUi in care e~1sta ?n c mp '-?lag 't t $= 50 V/cm, perpendiculare intre ele
un cimp electriC u~uform de Idn~en~~ .a dee nropagare a fasciculului. Sa se calcu~i ambele p~rp~ndiCu~are pe. uecyia
r
leze viteza 10 mlor din fasciCul.
. .
d
't
initiale neglijabile, sint aoce11.4.139. Elect~onii emi~l de !ln cato 'du ~I ::ree intra intr-un cimp magnetic
lera~i de o. ten~1une cons~a~ta +?e ~ kV 5 ~lo-s T perpendicular pe directia de
constant l uniform, de In _u~yle
-139) ) C~re este raza de curbura R a
mi~care a electronilor (vezi fig. ~1. 4 d fa tie a electronilor pe orbita de raza
fascioulului? b) Care ..,este frecvenya '~ n:t~~ ac~ioneaza pe o lungime l = 0:1 =
R? c) Presupunind ca acestdci~~.mag h'ulara (.). si liniara a a fasciculului. Se
= 10 mm, sa se calculeze evlavla ung1I-19 C 1:"
s1 kg. e - 1 6 0
.
cunosc: me = 9 ,1 1o' -~ '
X
Fig.
Fig. II.4.1H
II.~.UO
11.4.141. ln schema din figura ~11.4.~41,, ~rin

linia punctata este precizata tra1ector1a .~omlor
monoenergetici emi~i d~ surs.a S. Ionu ~~~c
prin cimpul electric de.1ntens1tate ' (care av~l
oneaza pe ~i:ect~a r~ze1 ~1) creat de un cor;densator ClhndrlC ~~ pr1n dmpul . magnetic
uniform, de inducyie B, perpend~cular p~
planul traiectoriei. Sa se arate ~a ~ceast~
instala~ie permite de~e.rminarea'-.,Vttezet v ~I
masP.i m a ionilor em1~1 de sursa, in .functi~
de sarcina q a ac.estora, de razele Rt ~~ R2 1
de. marimile $ ~i B.
11.4.142. lntr-un spectrograf Dempster se analizeaza compozi~ia izotopica a

clorului. Care este raportul razelor traiectoriilor semicirculare ale ionilor din
cele doua specii izotopice 85 Cl ~i 37 Cl? Ionii celor deua specii au aceea~i sarcina
electrica i sint accelerati de aceeai tensiune. Se dau masele: ms5c1 = 35 u;
ms7c1 = 37 u.
11.4.143. lntr-un spectrograf Dempster se analizeaza fasciculul monoenergetic
format din ioni de 6Be+ ~i 7 Be+. Tensiunea de accelerare este U = 5 kV iar
induc\ia magnotica B = 0,5 T. Care est.e distanta dintre cele doua linii corespunzatoare izotopilor 6 Be ~i 7Be Se dau masele: m6 Be = 6 u; m7Be = 7 u;
e = 1,6 10- 1 ~ C.
*11.4.144. 0 particula cu masa de repaus m0 , energia cinetica E i sarcina electrica q se rote~te, pe o irai.ectorie eirculara de raza R, intr-un cimp magnetic
uniform, de induc~ie B, perpendicular pe planul traiectoriei. Sa se determine
raza orbitei R ~i frecventu v a particulei. Problema se va trata relativist. Se da
viteza luminii c.
11.4.14lt Sa se calculeze frecven~a generatorului ce alimenteaza duan~ii unui
ciclotron, necesara accelerarii: a) protonilor; b) particulelor . Induc~ia magnetica este B = 1,26 T. Se dau:
u; mo: = 4 u; e = 1,6 10- 19 C.
11.4.146. Sa se calculeze frecven~a generatorului ce alimenteaza. duan~ii unui
ciclotron care accelereaza nuclee de deuteriu ptna la energia maxima E =
= 2 MeV, raza orhitei de extrac~ie fiind R = 49 em. Se da: md = 2 u.
II.4ol47. Care este energia cinetica pe care o obvine un proton ce executa
n = 40 rotatii in cimpul magnetic al unui ciclotron, da.ca valoarea. tensiunii
. efective d~ accelerare este U = 60 kV? Se da: e = 1,6 10-19 C.
ll.4.146. Care este induc~ia. magnetica B necesara accelerarii nucleelor de deuteriu la un ciclotron, daca generatorul de aJiment.are al duantilor este acordat
pe frecven~a de 107 Hz? Sa se calculeze energia E ob~inuta de nucleele de deuteriu ~i potentialul echiva.Ient de aecelerare lJ, daca raza maxima RM a orbite~
de accelerare este de 0,5 m,. Se cunosc: md = 2 u; e = 1,6 10-19 C.
. 11.4.149. Intr-un ciclotron cu raza maxima a orbitei de accelsrare R = 0,6 m
se accelereaza protoni. Int1uctia rnagnetica este B = 1,2
Sa se determine:
a) energia cinetica maxima E a prot.onilor accelerati; b) frecven~a generatorului ce alimenteaza duan~ii. Se dau: mp = 1 u; e = 1,6 10-19 C.
11.4.160. Ce viteza trebuie sa atinga o particula incarcata lntr-un ciclotron
pentru ca. perioada. de reta~ie a particulei sa. difere de valoarea de sincronism
cu 'tl%? Aplica~ie numerica: 1l = 1 i 1l = 10.
11.4.151. Pentru oh~inerea de el.emente transu:raniene, intr-un ciclotron cu
diametrul d = 1,5 m sint accelera~i .ioni de 14 N6 +. Sa se determine energia
tnaxin1a E a ionilor 14 N, daca induc~ia c1mpului magnetic este B = 1,18 T.
Este suficient~ aceasta energie pentru ca ionii 14 N 6 + sa interac~ioneze nuclear
cu nuclee de ~~U? Raze!e nucleelor sint egale cu 1,5 A 113. Se dau: mN = 14 u;
e = 1,61 10-19C.
*11.4.152. Sa se calculeze spa~iul total L parcurs de protoni ~i de particulele ex
intr-un ciclotron care are tensiunea efectiva de acce1erare U intre duan~i egala
cu 25 kV, frecventa generatorului v este de 10 7 Hz iar raza maxima R a orbitei
de accelerare este de 0,5 m. Spatiul de accelerare dintre duant,i se va neglija
iar numarul de rotatii efectuate de particulele accelerate se va considera foarte
mare. Se cunosc: mp :-= 1 u; m(J. = 4 u; e = 1 10-19 C.
135
134
*11.4.153. Lungirnea electrozilor, de fo1nu1 cilindrica, ai unui accelf'ratnr l'Piar

este astfel calculata ca, de fiecare data, la trecerea particulei prin intor,- " 1 1l~
dintre doi electrozi, cirnpul electric sa aiba 0 astfel de polaritatP. indt sa a~ce
lereze particulele. Sa se calculeze cum trebuie sa se modifice lungimea ,.,ain<:l':';lor L pentru a se accelera protoni de la energia cinetica initiaH'i Ei =--= 2 MeV
la energia cinetica fin ala E 1 = 30 MeV, cunoscind ca generatorul de inalta
frHventa este acordat pe frecventa v = 10 8 Hz.
va neglija distantP
ehJcLrozi. Problema se va trata relativist.
dau: m 1)c2 = 92-B.3 MeV;
c "~' 3 108 mfs.
II.4.154. Sa se calculeze lung1mea primului ~i a1
de-al
dq accelerare intr-un accelerator 1iniar pentru accelerat ioni de 2ggHg+ ., Generatorul este acordat pe frecventa v = 15 MHz ~i genereaza o tensiune ef,_ -,, d
de accelerare U cgala cu 4,2 104 V. Se dau: mHg = 200 u; e = ,6 1n-19 C.
H.4.l55. Cu cit trebuie modulata frecventa generatorului de ina!ta i'r :,'"f' ~"a
ee a1imenteaza cilindrii de accelerare ai
liniar,
:linr! 'h au
lungim.ea constanta i egala cu L = 6 em, pentru a putea accelera protoni de la
energia de 5 'MeV la energia de 50 MeV? Se da: rnpc 2 = 938,3 MeV.
')C
II.4.156. Traiectoria protoniior intr-o camera en eea~a (camera ".-Vilson), plasaUi intr-un cimp magnetic de inductie B = 1 T, perpendicular
dh
- ~
mi~care, este caracterizata de sageata h = 2,5 rn.m pentru
de h.mgime
a =: 20 em. Cunoscind ca energia de repaus a protonilor este cL 938,:,~ Me'\ ,
sa se determine
energia totala Et ~i energia cinetica E a protoniJ~,-. Se dan
e = 1.6 10-19 C; c = 3 108 mfs.
. U.~~l.6?. MasuriHoriie ealorimetriee se fo1os .

(
activitn.tdor y a preparatelor puter i
~sc a~esed .,Pen~ru determinareet
unor .~stfe1 de masuratori este de re n c -~ radlOactive: C~1o:I.rnetru1 destinat
pere~u acestuia av.lnd ro1u1 de ~ , gula, de f?r~a unui cllindru de plumb
Hltr-u :ncinta. v.id.ata. Sa se calcr~n pe~tr~ rad~atii Y Calorimetrul se gasest~
mmi caivrimetru cu cap 1't t cu e~e . upa ce Interval de timp temperat.u'r.a
daca in calorimet~u este h~~ ~~ea ca orJca C = 9~ J/K cre~te eu .16 =:: 5 K
A
2 c L
ro us un preparat radJOactiv d 6oc
.
. '
=
A . a o dezintegrare a nucleului d 6oc'
e.., o cu actnitatea
2,5 MeV. Activitatwl sursei
'd e.... o se ellhereaza o t:mergie deB :.:.::::
*
.. < " se consJ era constanta in timp.
JI.4~Hn. Detectorn de scintilatie s1nt f 1 . .
cuJeJor .h.warcate cit $;!i pentru , d. t ...lo oXslf.l. atlt pe!ltrl: inregistrarea pnrti~
;
'Y
ra Ia . n e
S1 'Y EfJc
. '1 atnrului
Pe n t rlJ pBr t.:Im!.'e
incarcate este de iOQo;. S"' ,
. . acJ.t a t e!l scnltJ
trare
a radtatnlory
colirr,a~e
S d au lol
""
- t,
.... e
c a se ~etermme
ef.J
cacltatea de !nrt:H.rJ
. . , ,~_
m.entul de atenuare linl'ara"' 1) . . -. gr~simea scmtdatorului si " __ eo(.,fi.
. reClzare efiCa . t t
1
r
ca raportul dintre numarul de
.t .
CI a ea scmtl atorulm se defim~te
nu~nand incident de cuante cuan e g~ma care sufera interactii in crista!' ~i
gama pe cr1stal.
'
*11.4$~62. C:ista1ele ano:rganice de Nai(Tn ~ . . .

detec~Ia radJatiilor gam a Care est . t :. smt uttlizate frecvent pentru
de radiatii ga~a caie g.~~ero ;.,a" ~ - ,e .mt elnS11dtatNea lo a unui fascicul colimat
'
'
__,
~,<.u..
n ens ,a u e .., l(Tl) d
In t1mp de 1 m 1nut, 1 = 240 . t . ..

.a..
, e gros1mc d =-..:::: 2 em
este 0,126
.
ln er actn. CoefJmentuJ d.e atenua:re liniard
A
I!.4.~J3. F~t~mu1tipli~~atoru1 unui detector cu , . .

"erti fotonn m e1ectroni
t f .
. scintllatie are ro1u1 de a cnnd" d
dintr-un s; t . d. d' d
. ~
mo a avmd un coeficient deese e orm.at
.
.AS e~
e tno e, heeaee
lo? un procesmu1tip1ica.re al fo~s~e ~eculda.ra ~upraumtar. Ca urm:ne, are
phcat
sub acthmea fotoni1or :ue~r:ofm. or emi~J de !otocatodul fotomu.Jticare sau de amplificare"
. 1 ' ., . f
actor A/ nurrut ,fa.-ct.or de multipJi
. emisi
. . . de
fotocat
cazu u.nm
-"'t,e "".
) 1Q6
ru I n. d e e1ectrom
d t otomultipiicat50 . .
- - :or' M c.:;
. 'mim{1dulm (ultima dinoda) fotom
ol. es e . ~Jar capacitatea d. e colectare a. Ufl-
l't d'
.
' . l1 lp Icatoru1m este c --- 10 I'~ sy
<i
ampJJ u mea U a nnpulsului de t
P ' a se calculeze
0
torului. Se da: e = 1,6. 1o-19 C. ensiune
tinut l.a 1e~1rea fotomultiplic~ _
v
11.4.157. La nivelul marii, densitatea flnxului de miuoni din

cosmwa
este <l> 1 min- 1 cm- 2 l1""iecare miuon, in conditii norrnale de pres:.. nne, ereeaza
pe fiecare em de traiectorie in aer n = 85 perechi de ioni. Sa se calculeze curentul creat de miuoni tntr~o camera de ionizare, de forma cilindrica., cu ra~a R =
20 cn1 i inal~imea h = 30 em. Camera con~ine aer la presiunea de p = 5 atm.
Camera este dispusa vertical ~i se va presupune ca produc ionizari numai
miuonii care cad perpendicular pe baza
de
Se
1 e = 1,6 10-19 C.
11.4.158. Sa se calculeze nurnarul de partieule cosmice care L"ec p .ntr a
camera de ionizare, daca potentialul electrodului colector se modifica cu flU
0,2 V. Capacitatea camerei este C = 10 pF iar. fiecare partieul4 creeaz<:i
in camera n = 306 perechi de ioni. Se da: e
1,6 10-19 C.
II 4.159. Fie o camera de ionizare cu aer, cu electrozii plan-part..leL., J.vsti.nata masuratorilor asupra particu.lelor ex. Sc neglijeaza fenornenul de recornbinare. a) Care este intensitatea curentului .l colectat in earn era de ~ ..mizare la
t('ecerea unui flux n = 20 particule a./s, particulele ex: avind o energie de 4 MeV
1i un parcurs liniar x = 2,5 em in aer. Se va admite ca particulele cx de 4 1\ft.. V
produc un ntunar .1.V = 27 000 perechi de ioni pe fieeare centimetru dt: parcurs
lfi aer ~j Ca intreg parCUrSU} }or 88 afla lll VO}UmUJ Sensibi} a} CaJHCf~"'~, Ce~n_!;!"P r~e
ion1zare are capacitatea C = 10 pF. b) Daca aceea~?i camera est:-> ~tdibatutf\.
db particule ex de 4 MeV izolate, ce tensiune in impuls se poate cb~ine pentru
J'ieeare dintre aceste particule daca ele strabat integral 1n earner:\ cei 2,5 crr1
de parcurs? Cite etaje de amplificare, cu o ampHficare A = 21 pr~ r.{. ~j, ~~n ~.
necPCiare pentru a obtine o tfmsiunr fina]ii de '10 V. Se da e =::. 1,6 10- 19 c.
136
it
h.
--- .
II.4.164.
con tor
.
.- .
desca
S"'
se prnd11c 108
..
~ rcare. ~ a se calcu1eze curentul
d. ~ ' ., "
. .
. o smgur;l
daca se produc 600 descareari
me. IutmSregi~t:rut la le~I:rea din detector
,,
rrunu . e da: e = 1,6. 10-19 C.
'
.. .
partiala a a1coo1ului tif
I"' , ,
.M~Her pentru u produce autoextiiwtia e:t,e ~ ~ a,ugat Int~-un detector Gaigerdrw,. cu :raza u:i R =---= 2 em si Juw i,
l - ')e em Hg. Det?ct~ru1 Pste cilinrulm, adica numarul +otal ;n, l . g .mlea . -- ""0 em, Care va fl ,Vlata" detecto~
a masura radiatia ce ., c .LV Jc ef, _nnpu suri, daca det:ectorul este fofosit
. , .
.
a 1ecare
~:trc 1 nx d 10--9 C
ca"' 11ecare1
pe.,rechJ
de
.l 0 ""
, u e
, pre:::;upunir1
:> S
._
n corespun( e
u .. .
"
0 ...
r5amce. e da: ~ = 22 4 l!mol N _ .) 3
Htn Slngure molecule
'
'
' - A --.. 6 , 02 10 ~ mol- 1.
PAUTICUJ,J~ EI,EMENTARE
I
se arate cain
eel putin doua cuante gama.
II.4.167.
posibil.
eler
se arate ea
corp, nu
137
11.4.168. Are loc procesul de anihilare n
n_-+ 2y. aSa se determine energia

fiecarui foton, daca anihilarea se face cind n ~i n sint practic in repaus. Energia
de rep a us a neutronilor este mnc
:.;;::;
939,6 MeV.
11.4.169. Sa se calculeze energia cinetica E a protonilor care au impulsul

0,1; 1,0 ~i 10 GeV/c, in care c este viteza luminii. Se da: mpc2
c = 3 108 mfs.
938,3 MeV;
11.4.170. Mezonul K se dezintegreaza in doi mezoni incarcati 1t. Masa fiecarui

mezon rezultat este de 1J - 1, 77 ori mai mare
masa de repaus. Presupunind ca in momentul dezintegrarii mezonii K 0 sint in repaus i au masa de
rep a us de 965 m 8 , in care m8 este masa electronului, sa se calculeze: a) masa de
0
rep a us (in unita~i me) a mezonilor forma~i; b) viteza mezonilor 1t in momentul

formarii lor. Se da: c = 3 108 mfs.
11.4.171. Sa se calculeze impulsul p (in MeVjc) ~i energia cinetica E (in MeV)

a mezonilor rezulta~i in dezintegrarea, din repaus, a mezonilor K +, conform
procesului:
Se dau energiile de rep a us: m 1<c 2 = 494 MeV; mv.c 2 = 105,6 MeV.
MeVjc) ~i energia cincticaE (in MeV) a
neutronului rezultat din dezintegrarea hiperonului I:-j aflat in repaus, conform
procesului:
2:- -+ n
11.4.172. Sa se determine impulsul p
+it-.
Se cunosc energiile de repa~1s: mJ:.c "= 1197 MeV;. mnc

,= 139,6 MeV.
2
= 939)6 MeV; mnc2 =
II.4.173; 0 particula neutra, aflata in repRus, se dezintegreaza tntr-un proton

cu energia cinetica E = 5,3 MeV un pion negativ. Sa se calculeze masa particulei ce se dezintegrt)aza (in
9i sa
identifice aceasta particula. Se dau
energiile: mpc 2 = 938,3 1\rleV;
M:e V.
11.4.174. Pionul nega.tiv, cu energia cinetica E == 50 MeV se dezintegreaz~.,

'ln mi~care, intr-un miuon 9i un neutrino. Sa se calculeze encrgia neutrinului
rezulta la unghiul e = 90 fa~a de direet.la
a pionului. Se cunosc energiile de repaus:
TnrtC
= 139,6 MeV; mii-c
MeV.
11.4.175. Hiperonul :E+, cu energia cinetica Er.
320 MeV, se dezintegreaza, in

miscare, intr-o particula neutra ~i un pion "'~""-YT de energie cinetica En =
90 fa~a de direc~ia ini~iala a
= 42 MeV, cind pionul este ernis la unghiul
hiperonului L+. Sa se calculeze energia de
(in MeV) a particulei neutre.
Se cunosc energiile de repaus: m;,;c 2 ::::. 1
rv1eV; m1':c 2 139,6 MeV.
11.4.176. Pionul
7t 0
se
egale. Unghiul dintre cele

cuante
cinetica a pionului 7t 0 in momentul
y ce rezulta tn procesul de
11.4.177. Pozitronul
electron liber aflat
cuante y de energii
Se dii: m 6 c2 = 0,51
138
in doua cuante y de energii

= 60. Sa se determine energia
ca ~i energia fiecarei cuante
: m,...oc 2 = 135 MeV.
cim; ti ea
ke V interactioneaza cu un
rBpaus. Are Joe u..-,,vu,,._... de anihilare, gen'erindu-se doua
Sa se calculeze
~ dintre cuantele y rezultate.
MeV.
energa~
1 4 78
~ ~ Sa se caJculeze di st~nta .med1e
.
g1e mnetica este de _
strabatuta de
..
~ed1'u de viata a1 pio~ilo/f~a~~~ ~:~:~: "dectt2'5n5rgia 8lo~ ~~ ~e~a~~~ Ti~~~i

.4 79. Pionii negativ' d . .
o' ns. e da: c = 3 . 10s m/
o distanta l = 11
I, e energie mnetica E = 100 M
"
s.
1
timpul mediu de vm ..de la formarea lor pina la dezinte ~V strahat in medie

I
Iata To pentru pionii foart-e 1en+i S d g:are. Sa se calculeze
Y.
e au. ~"c2 = 139 6 MeV
m,s.
11.4.180. Energia tot I'"' E
.
'
'
c_u 3
aMeV,
radiatia cosmica este aproxi-
c = 3. 108
W~t~e~ala
0~0
~a~~Z:!~f: krd~~
c~ timp;.P~~~i~~= ~~:J~ ~r~P~e~ti ;rez~ni Inr:f~~:fe~i,etn~~-u~~f~:::~

8
es e To= 2. 10-6 s. Se c~~Oate vite~ IIu . e.. viata al mezonilor foarte len:i
11.4.181. Sa se .
.
umimi c = 3 . 10s mfs.
.
Y
totaHi E - 1 calculeze probabilitatea de dezi
.
lenti estet To-:_
timpul de
l1. .dl e energie
ezoni or foarte
'
s. e a: m c2 = 105 6 M V
11.4.182. Care est
b b' .
IL
'
e .
. e pro a Ilitatea ca mez .. +
. .
MeV ~ ~
d
' sa se dezintegreze inainte de a t' onn ": ' de C{lergie CJnetica E = 100
e gen2erare a] mezonilor? Timpul
ad.Ingde o Jinta a~etata la l = 6 m de 1 l
"t"o = . 6 . 1o-s .
.
me lu e VIata al '1
ocu
'
,
s, Iar energia de repaus m,...c2 = 139 6 "A~Vorn or.. ~oarte len~i este
11.4.183. CasaexpJ .. f
'
_.Seda.c=310sm/s
we ortele nucle
y ~
~~Istenta mezonului. Ded~ceti rela~~:' diukawa (fizician japonez) a presu us
f2~'1g~~oscsindd~a
~J:r:a:e~i~e~onmdor
Sea;:~~e~~~: ~m:~it~fl~~1~~~a::S;e~~;~~;;r::~1~=::1f~~~;:~:~
II 41
.
e
'
g' 11. = 6 625. 10-34 J. .
'
rn .
: 84. Sa se precizeze le .
'
s' c = 3 . 108 mfs.
de Interactiuni int
. 15Ile de conservare valabile
,,
. .
~i interac~iuni ~labeeractium
nucleare sau tari, interac+i~~~t~ ttoate tipu~ile
Y
ec -romagnetiCe
*11.4.185 Ce 1ege de conservare e t . " .
pentru Interactiunile slabe?
s e spemfwa Interac~iunilor nucleare? Dar
11.4.186. Sa se precizeze
cauza stabilitatii lor
t' I
par Icu ele i antiparticulele stabile Sa
I'
se exp we
11.4.187. Sa se d t
.
rat..,
.
e ermJne numerele cuant' Q
a In reactia: K- + p-+ Q- + K+ + X~eC' B, S pentru.particula X gene11.4.188. Care din u "t
l
are ar putea fi particula X?
':'o
rma oare e procese . 'i:f"o
~o
.... - n + 'K
o
I'
.
.....
-+ .,. + 1to
.... o
"' ' se rea Izeaza in realitat
' .!::!. -+ A + 1to
*11.4.189. Sa se precizeze care di
de conservare:
+ e- + ;
+ e+
fL- ---+- e- + v + ~
K+ -+ 1t- + 2 +
1) n
-+
2) P
-+ n
3)
4)
.
e...
'
n reac~ule de mai jos sint In
t erz1se
de 1egde
.
+ P ---+- A K
+ n -+ A + .~. 7t+ + n ---+- A
K~,..
+ n ---+- K + + K
S) 1t6) K-
7)
e
8) 1t+
o
Prec~zare: Se va tine cont . d
.
II.4.185) in interactiunil~I sla~e c~~~~v~read.numarului leptonic {prore nu se face distinctie intre neutri~ul linitem . In nou ca in aceasta cu'~e
.
.
e ec rome ( v ) 101
.
_. e "(I ce1 mmomc ( v!L).
:!ema
139
t n cazurile
procesele 1) i 3) sar fi scris astfel:
in earr
-*
,
" 1e de mai
conserva stranietatea
II 4.190. Sa se pret:'lZPZn
CHl't'. dJ. n P.. ocEse
. "' J. os bnubilitate.
~~. ca atare nu se r~~rc,. iuc '.;au SP JWOdlJI~ cu miCa pro _a
.,
+p
1) 7t2)
-r
7t
-+
+ K ,.. ,
-+ .\
1to
A -+ P&
3)
1t
-+
7)
7t+
.
-+ ..;;,
-+ A
kl
7t
K+
2+
10) P
-+ K+
+ 7t+.
o~re.a
HI'! n di'\Z! nt egrarea hadro~i~or (nuv~eoni, ~=gz~f~

*II.4.191. In
,,: cunstatii cii este valabda urma.
.
i hiperom) se
. ~ :;. re Jezintii modificarea sarcmn '1', stra~eempirica AQ, -== !l.S, r1n ~ar('
~-~ { 't"'OJOSlll
,_1 '. d. aceasUi regula de selectle" sa se
t. lf'J lif'iJCUF{
"
'
tatii hadrom]or
unp wa,-l
r' _ ,- , .. ~..
't posibile:
stabileasca care din urmatcnH'f)le J-H ;)ce:;e sin
v
1) K+ -+ n+
2)
3) s-
K+
4)
-+'it
---+
~o -+
r:
6)
tf!
7)
e +- '.J
e- t
e- -' ...,
9)
10)
2)
1t+
p _..,. A
+p
3) :Eo -+ A
-+ I;
5) 7to
-+ I;-
-t- no
6)
-+
n-
-+
8)
s- + 7to
+ v -: v
n -+ p + e- + "
I
urwl.: l'orii, par1 .ICulele e1emen t are au 0 structura
. , for*11.4.193. n
.
..
- d ; le ciiror numere cuantlce
mata J.in quare1i ~i antHJ!HH'cH.:l, d,~st~.l, \;: ~easta structura pentru barw~
reproduse in tabPlul tda~ural. ~<'Aseirt,e _;;n~o, si o;:;onii p ~i n cit ~i pentn..: luperonn ' - ' ~ ' .... ' .....
s~nt
A
---------,----------~
B
2!~3
1t:3
1
HA.UH. S:!
n:.L,
no
sr~
dPst.
K , K . SP
nJ,
l ,)~~
rn
1
II.4.1 H5. lntro lumt> ue
1.1;{
1/3
1i3
0
0
-1
a r ci a parti(mlelor Q"',
de q11arc1 ~1 an t 1,qu
~._.;_.:_hl.Jf'!ui din problema precedenta.
v
joasii presiune
Ia o en""'''' dt
striipungere E = 2 500 V ~i arde la tensiunea de
U ,~-=- 500 V ~i n1renhd
1 =..: 100 mA. a)
e..:;te
rezistentei R
eu tubuL data I"t:l!~ten~a
interioara a tunei ester
800 fl?
Cu cit seade tenBiurw'a la borH<:-h~
sursei, dupa aprinderea desc(1rearii?
bJ
II.5A. Se propune aprinderea unui are

intre
de descarcare
sa fie .I =: 15 A .Ia
-:: 30 V, Care vor fi caracteristicile rezistoru1ui
en arcul,
sursei este B =
V iar
0? He~istenta
a sursei este neglijabda.
+Y
7) l-'-+ -+ e+
H.5.2. Un tub de descilrcare
II.5.3. ~tiind cii randamentul luminos a! unui bee en

esle 3~
iar al unei liimpi
23%, sii se calculeze economia de energie elec.
triea in 7 000 ore prin foiosirea lampii fluorescente ln Jocu1 beeu1m cu mcundescentii, ambele av1nd aceea~i putere electrica, Pel=
V\'r.
-+ :E+
._, ln urmatoarele
i nt f>tnctiunii ce se real Izeaza
ti
*11.4.192. Sa se
procese:
1) K-
+ e-- + v
+ e+ + v
K+ -+ e+ + v +_1ro
l:- -+ n + e- + v
I;+ -+ n + e+ + v.
so
so
8)
5) A -.;,. p
it:
H.5.1. Purtatorii de sarcina (electroni ~i ioni

ai unu.i gaz
tntr-un cimp electric uniform, nu prea intens, E, au viteze de antrenare
portionale cu E~ asemanator vitezelor anionilor ~i
d.in '""'"-"'"
noscindu-se coeficientii de proportionalitate,
~i (mobilitatile
~i ionilor) se pot scrie, pentru vitezele de antrer,are In clmpul

expresiile:
ve
fLeE, vi = 1;-LJ?. Sa se stabileasca ex pres} a caraeteristicii curent-tens1une
a gazului ionizat dintre
electrozi plan-paraleli,
sec~inne S, afla;i
tensinnea U ~i distanta d lntre ei. Ionii s!nt ioni simpli (eu sarcina +e) iar
plasma este neutra Ia scara.
ne
n ;:::: n.
+
K + + p -+ :E+ + 7t+
())
s_., + n p
..=..--+2it-
4)
5)
p-
H) 7t+
"'"''++ -t-+ K--
6) 7t+
DESCARCARI ELECTUitE IN fiAZE
r,are ar fi structura unui anti atom?
U-1
deserescatoare).
a cu:rentului dupa aprindcre e~te. insii
hJocata de rezistent.a exterioara spatiului de descarcare. a) Daca tensiunea
electromotoare a sursei este E
220 V ~i rezistenta interioarii a ei este neglij abilii, sil se d ete rmi n e par am et rii rezi storul ui Emi ta tor (rezi" ten til, curen t),
astfel ca punctul de funetionare P a arcului sa fie eel din figura II.5.5. b) Sa se
calc'G.ieze
curentul
Jm cind electrozii sint in contact) neglijindu-se rezistenta e]ectrozilor.
11.5.6. Pentru aprinderea unui
arc electric in aer, intre electrozi
de carbune, SE aduc eleetrozii in
contact, apc)i se
; dmpul
de autoinductie aparut la ruperea
con~ 1ctuJui va aprinde arcu), daca
intensitatea curentului de scurtcircuit este destul de mare.
a) Sa se determine rezistenta R
inseriata cu areul,
sursa de
tensiune electromotoare E =250 V
debiteaza curentul de scurtcircuit
I m = 25 A, rezistenta electrozilor
fiind R_, 2 Q: Rezist enta intern a
U{V)
!00
80
60
20
1
r ---r--+--r-1-~~
I0
15
cO
25
30
---r-----1 (A)
Fig. IL5.5
140
141
ardere a arcului, daea
JNDH;ATII ~~ RASPUNSURI
11.5. 7. lJn arc
trozi este Re.
curentul I este intre~inut

interioara r.
se calin 3erie cu arcul, precum i curentul maxim 1m
,.,, 1-,... ,,.,.r,,,.
electrozilor, daca rezisten~a celor doi elecurt.letuaJriZ~aze pentru cazul
;= 0, r = 0.
11,1,1, Folosind urmatoarele formule:
intretine o descarcare in
fi rezi.~ten~a limitatoare R
c.l.n.n.-i-l.. ,.,., i1" curentul debitat de sursa
= 18A, lm= 20 A.
= 0,1 Torr ~i
tratia e!ectronilor
det'ermine
neionizati
man k
11.5'.10. 0
JJH:llMtu::a,
atomic la presiunea p =
uprinderea descarcarii, concen= 1017 electroniim 3 Sa se
6oncentratia atomilor ramasi
~X, ( Se da ~onstanta lui Bolt~-
:rama~i .I.J.VJ,V>.~..UU
i duhli (cu sarcina +2e)

de concentratie n 0 are concentra~ia electronilor ne.
este o:, sa se
concentra~ia 1V a atomilor
?i co~centratiile n 1 l"z ale ionilor simpli ~i dubli.
Dad\ nlasma.
determine
ionizata se m.niosc: concentratia electronilor ne,

......... ,,uuuou. de volum, N
~i gradu] de
, ..... ,,.H,,..,,-,.'*.....,.... initiaH'i a gazului neutn~ n 0
~i dubli (cu sarcina
e),
doua tipuri de ioni.
provenind
Daca gradul de
sa se
a protonului mp = 1,0073 u ~i pentru

11.5.12.. Luind pentru xnasa de
masa de repaus a neutronului mn = 1,0087
se calculeze energia eliberata
la formarea unui deuteron ( nuchm de
prin fuziunea protonului cu
neutronul. Pentru nucleul de deuteriu, so va lua masa de repaus md = 2,0136 u.
11.5.13. Cunoscindu-se masele atomice~ masurate de spectrograful de masa,
ale hidrogenului ~i deuteriului m.H = 1,0078 u, mn = 2;0141 u, sa se calculeze
energia eliberata Ia fu~iu:nea unui proton cu un neutron (mn = 1,0087 u).
11.5.14. Sa se calculeze energia eliberata la formarea nucleului de heliu prin

fuziunea celor 4 nucleoni ai sai (2 protoni, 2 nfmtroni). Se dau mp=1,007276 u,
mn = 1,008665 u, masa atomului de
n:ne = 4,002604 u, masa electronului
m 8 = 0,0005486 u.
11.5.15. Sa se
reactanta constituita
protoni ~i
la ~ormarea unui kg de masa

Se dau: masa nucleului de
heliu este m(~He)

4,0015 u, mp =' 1,0073 u i m 11 ::::;:.: 1,0087 u.
11.5.16. Se considera reactia d!7 fuziune a nucleului de deuteriu (~H) cu
cleul de tritiu ({H): iH + ~H - t
~He.
nu~
Sa se ealculeze, in kWh, energia degajata 1n aceasta reacVe. Ce energie se ob~ine

in urma fuzionarii unui kg de amestec deuteriu-tritiu? Se dau rnasele atomice:
m2H= 2,014102u, man =.3,016049u, mHe = 4,002604 u i mn = 1,008665tl.
142
he. ; p
A
It si
A ,
ni - p
~- = ].:;; se ohtm rezuJtatele:
a) e = 3,31 . 1Q-I9 J = 2,07 e V.

-- 1 1 . 1 27
b) e = 199. 1Q-15J _ 12 t. k u' P- '
o- kgmjs, m = 3,68 10-36 kg
.
'
,
*
e v ; p = 6 625 . 1Q-24 k . I . .
'
e) e = 1,99 . 1o-1a J = 1 24 1\r! V.
'
gm s, m = 2 ,2 1 . 1o-a2 kg;
'
e ' p = 6,625 1Q-22 kgmfs i m =.-= 2 21 1o-ao kg
.
Et..
'
.
11.1.2. N = ~ .: . . 26 . 1014
he
l<'lT:liUNEA Jl:ER~IIOIHJCLEARA
11.5.9.
e:
ll.1.3. E = kT
= 9,6 10 7 K.
II . I .4. p
II.l.5.
= iVJ~-~t
~i e = ~
.
,
::~.
deci T =
Pt
Nk
v =--~ =
4 53 10 17 H
'
text rezultfi: JV h
(H"'t--
v3 RT)
---
1,92. to K; b)
1'=
z.
Aproximind
viteza termica
a) T
me die (vm) cu
scr1em:
fl.
v-------
- . _ , -. ,. h
3RT
N h/.. - Mvt, lV -;.. = m ----;:----- ~ N.= -
A
r
k
JJ.J.6.
!!}V2 :.."::;
' ~,{) -----
he .
= hv .
Ao
e ,
11.1.8. moe2
II.l.9. a)
mA
n ::..= ]!_ - hv c
e
Po - v . . h~- ~= -;
= h !_ '
'
v2--------k;
11.1.7. Impulsul fotonu1ui in suhstant,.a

Po
v---------.
3 kTm ~'== 5 81 . 10a
'
k
hv .
P = -:- = - 1ar in vid:
.
A
v
dem nu exista nici o contradictie.
este
A=: ~v = 2,43 pm;

=
moe
P
!!_ ~-- ~ --
)., -- lltoc- ..-2,73 1.0 ~2 kg mjs.
RpeJa~ia
nerelativista (cJasica) dintre energia cinetic"'

-.
a ~~ 1mpuls
c-= 1.,./ -2mE
C
2m em
o urn P.= P, uncle p;. impulsul fotonului r;:i
P - impuls I t
1
1
' "i
-- 306
u PI o onu m, rezultA energia fotonului e I.!,----,MeV. b) In ca.zul electronuJui utilizam reJa~ia relati~i~~a -d. et~~- 2TflEc ~I-::
m r.e Im pu 8
este E -
d p
143
~:_. ,;
eindit..a: P
t'.1WI'gH:t
~/
11.1.21. Daca interac~iunea se produce intre un electron
E'c\Ec
m~;~2-) = 50,5 Me\
~/E)
fotonului ,.-a fi: e =-= pc
.. trnnsti=''7''hla
... lW
1 t.
. .,u.' morocromatic de fotoni este E = pc,
U.L10. Energta
Jd::i!'CUl \ .
r. E/SAtuu
: t~nerg1a
: ce rt:v
.1
d't"
in umtatea de trmp va 1.
~
== pcJS ~t = 150 J m- 2
l
I'Vh.~:
.E
..
II.l.ll. I= --- =: .
deu )''t
St
S /j
.
J.Vhv
II.l.12. I
~::::
~---,--
ii.l.22. Electronii
N .!':... = !St =-=510- 10 kgmfs.
- iar p
1St
.)tA
fotoni
2 28. 109 ,-------
'
em 2 min
he
St
'
'A
~i un foton, electronul
trebuie sa primeasca de la foton o energie care trebuie sa fie eel putin egala cu
energia de extrac~ie.
Daca interac~iunea s-ar produce intre electron ~i o unda electromagnetica,
electronul ar trebui sa paraseasca corpul pentru orice valoare a intensita~ii
undei (evident, timpul dupa care s-ar produce emisia va. fi diferit), contiar
rezultatelor experimentale.
II 113. m~v ::__ Nh ./c ( uwle: m __ 1nasa :a~~hetei; !l.v -- variatia viteze~
r.n:l1. etei in intervalul 'de limp !l.t-~ ..V - .- -numaru! de fo:.oni emi~i in acela~I
interval
de timp; hv'c.
n1polsul urPn f o t Oil.
"''"
) I rn r>ra r;hnd ecuat.ia prin 6-t,
obtinem: ma ::::: nh
deci a == nh vjrnc.
emi~i
dintr-un metal nu au toti aceeai viteza, data de
ecua~ia lui Einstein; cei mai mul~i electroni au viteze mai mici. Acest lucru se
datore~te faptului ca lumina extrage electronii din substanta atit de la suprafa~a cit i de la o anumita adincime. In cazul extragerii unui electron din
interiOIu] substantei, acesta pierde o parte din energie pentru a ajunge la

suprafata. Din acela~i motiv i foi~ele metalice sub~iri dau electroni mai
omogeni ca viteze.
'
11.1.14. E = Nhcj'A; N =-= EA.fhc; LV ,.
11.1.15. E
Pt
11.1.16. Nhcf"A
::::c:
ZVhcj'A; .lV'
N
=, T;PI;
,=
A.Ptfh,,
'tJPO,jhc
cc.
2,77.
; .Nz
==
11.1.18.
emi~i
a} 1
:::.-:=
'
fotonL
c=.c ;)
8,:3
fotoni.
L'
St
lV _._~_ = Pt~>.
S
A
t
he
ht
-s }~ =
de sursa de
pe suprafata
4 . 10 11 fotoni.
~-;r
11.1.27. L
p = n8
he
-
.:.:::::
4TCr J =
!!
11.1.19. Numarul fot nil or emi~i intr-un t~mp t es~e

== . Pt~j~c. raza l este
l\'urna1ul fotonilor cAe cad pe unitatea dn1 suprafa1A1 a sferm e
Pt'Aj47t~ hc.
.,
,
. , :. '
Nurnarul fotomlor earn patrund ln ochi e... te. N
2
NS'fS = PtA. nd2 f16 rr:l 2hc,

. "',
..
. d) t'
este
fnton; ce patrund 1n odn 1n umtatea L .,1mp
d.ee1 numaru
.
1 m.ed 1' u "'le
n -.:_. N' jt = Pd2f..j16 . he

v
= 1,5. 101~
'
e: = hv 0
= hc/1..0
2,15 eV.
kcfL deci 'Ao;
= 6,625 10-19 J
r~ ~ -L) =
11.1.30. v
V2mkc (.! - !J
= 4,45 10 m/s~
"-a
='-:
Li
= 540 nm;
zn
295 nm;
4,14 eV.,
ll.I.29. v =
6,2 105 mfs.
A.
11.1.31. 'A =_he - = 2,2 10-7 m.

L + mv 2f2
s-I.
11.1.32. L
hv 0
-------- - -..,---- =
= V2gl(1-coscx)
kcf"A0
t' 1~s~r are

energ1
F Ri
Ca
11.1.20. Presupunem q;t ru d'ta,Ia
, , . . ~....
"~. impulsul
.
, p .= Ejc.
la u~ei
urmare a interac\.w~ni,
ew-;Ig~a
~I
unpulsupJ
rbadA~~Ileigl~~
~ean:o~~~r~ar~
a1~
d
d E - mv 2f' 1 respectrv P = mv. e aza e 1
"
ever~u~ I....I.cm-ulsulu~, E -- E si Ejc =, nw, deci E = mcv.
2 2
energ1e1
~
P se transforma
'
c ,
.
l -~
t .. t' onaHi
mv
J =
Energia cinetica
in energ1e
potentia
a grav1 a ,1

'
= rngl(1 - cos ex), dfl unde:
11.1.26. L = hv0 = hcf'A0 ; Ao

Ao, w == 275 nm.
b) numarul fotonilor
;;[J 2=;:
w.
11.1.25. L
11.1.28. Nu.
4n!u~
de sursa intr o secunda este
5,4. 10-
NJS
i starea
Iucrul mecanic de extractie.
11.1~24. Nu. Lumina avind o structura duala, un aspect nu-l infirma pe

celrualt, ci il completeaza. Cele doua aspecte n-au fost evidentiate simultan
prin nici-un experiment; in unele experimente se deta~eaza
de unda,
iar in altele aspectul corpuscular.
5,m3. 1014.
11.1.17. Numarul tott\l N Je foton_i eu ]ungjmea de ~mda. ~

putere pin timpul t e~Le N :::::: Pt't.jhc. Nmnaru] n de fotom ee
s = 1 em 2 va fi:
==
suprafe~ei materialului influenteaza sensibil
11.1.23. Pentru ca natura
'
r> sm,
ex__ V~gl,._ deei
...
= mcv =
2 me sin -<X
2
V gl=
14 J
.
1'-
c
h - = 7,2 10--19 J = 4,5 e V,
Ao
Aplicam ecuatia lui Einstein:
~c =
h Ao
mv
2kc ( 1
+ -2
~ v = --;;
~ - ~1 ) = 9,1 10!
m/s.
11.1.33.. a)
mv fR = Bqv, mv = BqR == 4 10-22 kg mfs, Ec ~ p 2J2 m =
2
= (BqR) /2m = 0,549 MeV; b) kv == L + Ec = 0,639 MeV; c) efectul de
recul al ionilor de plumb se poate neglija datorita masei marl a acestora.
2
144
10 ...;... Proble~ de fizlcA pen.tru clasele Xl-Xll
145
11.1 ..34. Energia cinetica se poate calcula clasic: Ec
Ec
m 0v 2 j2 i relattvist
efectutnd calculele se ajunge 1a
~= Eo ( V__;;::.i
. ~--=~- 1), unde Eo= m0c2 Cind energia fotonului este mult
1 - v<~jc
2
mai mica decit energia de repaus a electronului, viteza electronului este mult
ma.i mica decit viteza luminii i putem aplica formula clasica. Daca energia
fotonului este comparabila cu energia de repaus a electronului, trebuie sa
aplicam formula relativista.
Er.wrgia de repaus a electronului este: Eo = m0c2 = 8,199 1Q-14 J =

=:: 0,51 MeV.
Energia fotonului in cele doua cazuri este: e: 1 = hv1 = hcf/.1 = 1,28 10-18 J =
::: 8 eV, e2 = hcfJ..2 = 1,99 io-13 J = 1,24 MeV.
Deci cazul (1) trehuie tra.tat cla.sic, iar cazul (2) relativist:
= L
e1
mov
+ --,
2
Neglijind L in raport cu e2 (L
1,08 106 m/s;
mo
(v.1-!-:::-_:::::-.:2- 1).
L +Eo
e2 =
ez
v2(el -. .L) =
v1 =
~'
= 0,75
10-18
4,7 eV
<e
2 ):
Eo (--1. -=- - 1) ; ~ =--= _J,/'(2Eo + e2)e2 = 0,95,

Vi- ~ 2
Eo+ e2
8
v2 :-= c{3 = 2,85 10 rnfs.
II.l.35. a)
v cl/1-( E-; ~1 )~ =
=
moe2
ll~I.37. hv = L
mv f2 cu L =::: kv 0 si mv 2 12 =
'
'
= (kvo -+- eU8 )/h = 1,09 1015
II.I.38~ Emisia electronilor inceteaza in momentui
" d ecua~Ia
1m E'n1stmn,
avem U = -------:---
(heft..) - L =
u t 1'li z.~n
8
e
II.l.39. V = (kefi..e) - (Lfe) = 1,74 V.
ll.l.40.. v = v0 + e Vfh = 1,3
Hz.
II:l-~1. <:J:raficu] (b) exprima corect dependent.a,
!m E1nsteu1 Ec = h v - L, panta dreptei este
a. =
11.1.42. Pentrn cele doua radiatii a vern:
he
he
eU1 = r U2 ___ ~---------------------
"-1 - L' eU2 = - - ~...,,
Notind n = _Ut
U2
a vern
poata fi tratat nerelativist:
mv
2
2 2
rn.~ c
--- """-= - - - ;
unde B =
e{
-c
= 0,1.
fotonului va fi:
he
-~"A
=L
II 1 44
1n acest caz eleutronul trebuie tratat relativist:
Ec =me2 -moe2 = c2 (
he
+m c
0
m.o
v1={32mo) .=moe2 ( Vi 1
- (32- 1)
J;
)
he
II. = --
moc
1-== - 1)
1 - (32
ll.l.36. Lungirr1ea de unda a radia~iei incidente fiind foarte mica, energia

unei cuante este mult mai mare decit lucrul de extrac~ie at oricarui metal.
In consecin~a putem aproxima:
Ec
15
h :- = 6.,625 1Q-
.
J
4,14 10 eV, Ec
~=he -L
2
A.2
11.1.45. kef>.. = eU8
moe2 ,
v~
v~
+ L;
h,v - L; U8
__;
. = 1)2
A.1 (hc- /.. 2L)
A = hcf(eU8
L)
'
2,25
.!!:_ v- L (1). Panta

e
pe Us=f(v) este kfe, sau tg a hfe; h=etgr:x. =ell.

In ecua~ia (1), daca v = 0, U8 = - Lje L = - e(J
11
= 1,9 eV =/\14
3,04 10-19 J. Din grafic se 'vade ca frec.
vpnta
,/ > _, __ .. '
"o = 4,5 1v- Hz.
11.1.47 U8 = !!:._ v - L
e
moc2
v
2
1 -c2
-
11.1.46. eU8
= 0 ,6 pm.
(-/-
mvf =he -L
2
/.1
deci dependenta tensiunii de
frecventa
lum~nii incidente este liniara ~i pentru reprezentarea grafica s!x1t

doua puncte: pentru "! = v0 = Ljh = 5,55 . 1014 Hz,
= 0; pentru
Vz = ~vo, Usa = 2,3 V (fig. II.1.47, R, pag. 1.48). Panta
(hje) este
aceea~I, pentru toate materia1ele.
146
10*
147
iu
; s
2,3 1----'"-
11.1.51. a)
It1.4?, H
Fig. IL 1.50, R
-jo
~onservarii
impulsu]ni avem: Pf ~= P
p sau
........ -~"""'"' frtonului, p -~ impulsul electronuJui, _p --- impulsul.
Introdudnd:
p2 f2m in ecualia
Einstein ohtinenl:
= l,
Ecua~ia
he
.
+ (EUl
/4dy)
2
t = d
:rf:znlUl
kg mfs.
2mdv8
eUl2
--2mdv8
deci
eUl2
mv8 = - 2dy
= 3 31. 16-7 m. b) t =
'
~i
v~ymd;
eU
A=
--- -~9_- -- =
+ (mv~/2)
pentru
y =
"2d
avem
ymeU = 1,2 10- s.

7
11.1.52. Ecuatia traiectoriei este y

v02 = -2 (he
- m A
devine
traiectoriei electronului este y = -eU

- - x 2 care pentru
2mv~
x 2 ; cum din ecuatia.lui Einstein
L) , ecuatia
. tra1ectoriei
.
. . dev1ne:
.
y =
,
he
A= E
= _!_~~-
~+L
h eE
) -. x 2 dem.
4(~-L
A
Electro nul 1ese dintre placi, daca pentru x == 2 R, y ~ d/2,
4y
electronul;l].
e1ectrunu1
em. A~--- he 2 - atunm. Alim=

L
(2eER /d)
L[1
UL
0,
Aprag
= 1
lim
+ (2eER fLd)
2
d . A
em
A
lim
he
+ (2eER fLd)]-.
Curn Apr = kfL

c
a0
'
"Ar>rag
= 1 + (2eER 2/Ld)-.
11.1.53~
kg rnfs.
Energia d
p .:::::..
9,.~>8 keV, b)
proton
a eleetronului este: p2J2rn
kg
~~
..~f ~
eV . Se vmstata (~a r:nergia protonuiui est;~ neghja
1 a Hl ra.por,
. 1n timn.. ee imJ)Ulsui
. b'l"
t cu cea a
esle de
ordin dP mar\me pent:ru ambele partwuh~. De aici tragem
concluzia ca putem neglija energia dar irnpuhm] nu.
n.t.50.
rezulta p =-
rmpu
Jsu .l Ul. ~~.

. "a>
legea ronservaru
'
~eanla
-~ ....."' ~-=:: .9'Jo
~/(hf~.)2-:f-m,27Ji {p--impulsul partieuJei, mv---unpulsu1_Hlec~ronu-
l/2the
~ ;-tA-
1w 1 kj"A in. . J:.uhml fotonului). Viteza maxim_a arP

de01
-~./. )2 -+, 2m
v
m/s (fig. H. 1.50, Rt eos ~
p
y. 2
'
= 0,658::::. ~
L)
(he
- -L) . -,_ A
Energia transportata de o radiatie electromagnetica cu intensitatea I

printr-o suprafata dearie AS in timpul teste: E = ltdS; E = kej"A, ltll.S =
= he/A, t = hej'A31 ~ 39 min.
In acest interval de timp electronii ar acumula energie, iar dupa aproximativ
39 min. ar fi expulzati intr-un numar foarte mare, ceea ce contrazice experienta. Primii electroni apar, practic, fara nici-o inUrziere fata de inceputul
iluminarii, .iar numarul electronilor emi~i de corp intr-un interval de timp este
determinat de energia luminoasa absorbita in acel interval de timp.
11.1.54. Suprafata tintei este S 1 = 1tr2 = 7t(1Q-9) 2 m 2 ~ 3 10-18 m 2 , iar supralata sferei
cu raza R = 5 m i cu centrul in sursa de lumina .este 8 = 47tR2 =
2
2
2
= 47t(5 ) ~ 300 m Admitind ca sursa radiaza uniforn1 in toate directiile,
energia ce va clidea In unitatea de timp pe tintii 'a fi: P

3
= 1Q-
P, :;
3. 1Q-18
23
----
300
= 10-
W.
Socotind
ca intreaga energie . cazuta pe
tinta este ~i absorhita, timpul dupa care ar fi emis un electron este

E
5 1 6 10-19
t = -=
- iQ-23
'
- ~ 22 h. (Experimental nu' s-a putut masura o intirp
ziere oricit de mica.)
148
149
= P sl =
11.1.55. S 1 = rcr 2 =1t( 0 ,110-9) 2 m 2 ::: 3 10-20 m 2 i S 2 =::: 300 m 2, P

3 . 10-20
=- 10-5 - - = 10-2'" ur
n
1
300
'
.
1ar
t
= -E =. 20 1,6 7 10-19
p
10-2
100 ani. (I)
82
11.1.63. AA = 2
11.1.58. a) In amindoua cazurile, CI'eterea intensitatii componentei impra~

tiate se datorete creterii numarului electronilor liberi. In atomii UOri, toti
electronii sint slahi legati, iar in atomii grei, numai electronii periferici. Unghiurile de impra~tiere mici corespund ciocnirilor fotonilor cu electroni puternic
legati, iar unghiurile mari corespund ciocnirilor fotonilor cu electroni slahi
legati sau liheri. b) Pentru ca impratierea se face pe electroni liberi (particule
universale). c) Componenta neimpratiata se datorete ciocnirilor fotonilor
cu electroni legati sau cu nucleele atomilor.
2Asin 2
~,
f..
+ A/.. =
/..0
he
+ 2Asin2 _!_.,
2
eo
hceo
he
+ 2Ae: sin
0
11.1.60.
11.1 =
10
6
2
2A (sin'
+ 2Asin
~ -
01
, ).2
J..0
+ 2Asin2
Az
==
f..1
J..0
+ 2Asin
62
2 = '1J.
6
'
A.o+2Asin 2 ~
f..o
= 3,1. 1017
~=A (pentru e =
150
=he
c--~--:
v0
n
2hvo(vo- Av)sin2 -~
2
s1n2 - deCI m 0 = _ ____,_ _ _ __
moe
2
e2Av
CJ.A V
vo(vo -Av)
= 2Asin 2 ~
11.1.64. a) Af..
"L
'"0
he d .
eCI
Eo
=-
= 1,21 pm;
Av
=v
2
A
LAV-
= c ----~~-"
(J.c + Al.}i.o ~
AA
2 33 1 16
c (he
) he'= , . 0 Hz ~I fl.E =
-+AA-
Eo
eV.
Eo
b) Energia -cinetica a electronului egaJeaza variatia

eV, iar p
t/2m:: = 5,3 to-24 kgn1js.
6
ctg2
de unghiul ~ :,tg rp =
rp = 59,5.
A
1
Ec=~E=96,5
Direc~ia
este data
... +
Ao
11.1.65. Din legea conservarii energ1e1 determinam

... t'
he he
2
h
h
dupa. . i mpra~
Iere: ~ -1:: = c (m - m0), - - - -~ = moe
h Vi
v::.;
kV1
(I
de
}.
--"------
Vi - [32) ~ Variatia
~moe( 1 - Vi- -~~)---=- {j
f..om c(1 - V1 -- (3
~ 2 - "-omoe(1
A A = A _ f..o =
Ao
MV1- ~ 2
este
=
2)
= 6324'.
11.1.67. Ec = kc
h . 6
2 -sin 2 m0 e
2
- 60 avem L''!l = 9,53 1o-17 J = 0,596 MeV,
- 90" avem E.,= 1,86 io-16 J = 1,16 MeV,
= 180 avern Ec = 3,56 1o-16 J = 2,23 MeV.
sin_!= v-~A.; 6 =-= 5939', tg fP = ._..;:::.,.,;:__::___: ____

2
2A
{A/~)
dintre fotonul tmpra~tiat ~i electronul de recul este 0 + ep
2 2 -sin
m0 e
2
<.o
11.1.62. a) 6-i. = 2Asin
Ao = (_!__ _ _!_)\
11.1~66.
~,2 pm.
11.1.61. Utilizind ecua~ia: Ec =-= ~e
A.
'1)Sin2 ~')
_-_1-----
----- = 2 -
i. =
pentru
pentru
2 .-:..
"f)
==
144,3 ke V.
Ao =
he
AA
11.1.56. Fie AQ unghiul solid sub care se vede sfera din locul unde se afla
sursa punctuala i n -- numarul total de fotoni emii de sursa in timpul t.
Sfera de bismut va fi nhnerita de nun1arul de fotoni n', dat de rela~ia:
n' = n( 6.D.f4n), unde n = n 0t, deci n' = n 0t( AD./4 rc). Intervalul de timp
mediu dintre doua ciocniri succesive ale fotonilor cu sfera va fi -r = tfn' =
= 4rcfnotlD., AQ = 1td2 j4l 2 deci "t' = 16l2/n 0d 2 ~ 30 min.
11.1.57. a) Acei electroni care au o energie de legatura mult mai mica decit
energia fotonilor incidenti. b) Deoarece energia fotonilor incidenti este comparabiHi cu energia de legatura a electronilor.
11.1 .. 59. A/..
:c sin': ;
~f..
f..0 (i.o+At..)
90), f..= /..0 +A; ro =
~:r.:._ =
A.o+A
A
=he----= 1341Q-20 J.
1\o(i..o +A)
'
A"A.
=he
Ao(l.o
AI.)
f.o(J. 0
{ ctg ~
11.1.68. h = m 0 cf..o I __3_
\ tg cp
= ~
)
1
ll.l.69. Energia transferata electronului
~E =
. Unghiul
-2:\ sin
:recul
Ec = he --~--2_ = Eo----------..,
Ao -o
L
2A . 2 6
sin ;(hcfE~,)
$.1
2
51
Frac~iunea de energie tram;mistl electronului de recul va fi:
Pe - impulsul initial al electronuh.l.i, p; - impulsul final al electronului,

6 - unghiul dintre directiile initiala ~i finala ale fotonu1ui, <p - unghiul dintre
direc~ia fotonului incident i directia f:inala a electronului.
Eiiminam pe <p din ultimele doua ecua~ii, le ridicam la patrat ~i le adunam:
2A sin 2 ~
= ----~~---_:~--- = 1o-2 = 1~fo.

. 22
6
(hc/.En) 2A .sin
liE
11.1.70. a) Ec = h(v 0
C
,,),
Ec1
' }../ 1-- ~:a
---(--~c-2-----)-2
.8
v---2
moe E.,- '
1- me +
~
"
+ p: + p
Introducind in ultima ecuat,ie valoarea lui
2Ec
, r- ~-~----2
_ -~!1.:~- =10 m/s. In pr1mul caz, clasw: v = m =

0
8m e
Ec
i ] t
::= 11.,4510 m/s valoare imposihi)aJ In, al doilea c~z, at;it. clas1c c t.l rea Ivist'j se obt,ine
valoare: iJ = 0,36 108 mfs. c) Ev1dent, in pr1mul caz.
v= c
cos 6 - 2p 0p cos 0
2p~p sin
sln 2 8 --
0 =
(4}
t:liltu.vJttt
~ m~c
(Po - p) V p:
p;
data de
(4) obtinem:
p 0p(1 -~~ co:S 6} .. _ pl!'p sin 6 sau
k2 . 2 6
1 ) ;-----~-22
V p! m0c = -:-2sin ~}~
/,;
AA0
..,..,
h (- -l,a
ecua~ia
'-J,
II.l. 71. A p liciim legea conse rvilrii ener:fiei (fr,cfA;,) :- \heI ~ me_.- ,:..!."', .
="
deci ;. = 2Xo.
fotonulm 1mpra~hat rund I~~~rpendh.:nla~
pe in~.pulsul elect:ronului
av_;m: cos 0 = ~o("1/4; 6 = 60
(f;g. 1(1.71, R). {1j, "=-..:: ).0 =
(0/::l) := A/2 = hfl. rn 0 c = 11..1 pm.
PoC
rela~ia dint:re energia totala i impuls,
Utilizind
3,73 MeV, Ec2 = 3,73 keV. b) ln p~mul
moc2 =moe2 -i- Ec,

"'z .. relativist: E = mr2 -- moe! ---::::::-...=---
""' ,
+p
p8
~\
sin 0,
2k sin 2 _!!_- PeAo siu 6

AA = A- A;, = --
11.1.7~1.
v~=-~
Aplicam legile. de eonservare a energiei
Er
E
Eo
:.-==
_1 =
.hnpulsului.
E~---j/lc 2
E{
E'
_..!cos 6
c
~i
----.
+ p cos
(1)
q:>
{2)
n
.
0 == E(
-- sJn v -- p sm cp
(3)
Fig, IL
unde: E, ~i E{ sint energiile fotonului

i dupa J nteracliune_ iar E i
0
p - energia de repaus i impulsuJ electronului de recut
11.1.72, Din
+(~r ~cum
avem: p
+ 2A sin
pc
rezu!Hi p
Din ecua~ia (3} rezulta Ej = ------------sin U
Er =
:::.: 1,6 . 10-
22
II.l. 73.
'P
de conservare
energiei ~i impuhmlui (fig, H. L
=E
E~
\.
RI
v/E3- - -p -c
pc sin cp cos 0
--------.----Slll
2 2
Introducind pe E( in
sin ((p + fi)

+ pc cos cp = pc
------.
---- ~ p
Slll
----------- +
6.)
(1)
eeua~ia
-=
C Slfl
I -
(2) ohtinem:
sin 0
deci
(q> -f- fJ}
------J;;-2-:-""i-6
E~
+ _::!_~_~!_ __ "
sin 2( cp
6)
Eliminind radicalu] i factnd calculele matematice se obfine tn final
unde
Po = p cos tl
=p
6
undf.'.
~1n
---:-~--+
Sill 0
ecuatia (1) devine: E1 L E 0
fotonuJni
p;
cos~
p~
--~
impulsuJ
(2}
(3)
Eo cos
0,37 MeV.
1mpra~tiat,
152
153
n.l.75'. Dupa ciocnire, electronul ~i fot.onul s.e vor deplasa in acel9:~i sens c~
sensul initial de mi~care al electronulm. Leglle de conservare ale tmpulsulm
i energie.i sint:
v p'
p - -h =
c
h v' .
+-~1
n.t.77. A = hJV""2m;~ = hj v2mpmoC 2 = 40 fm.

.
2
2
11.1.78.. Din ecua\ia lui de Broglie: v = h/m"A ~i Ec = k /2m"A Atunm:
v8 = 7,28. -10s rojs, E6 = 150,7 eV; Vn = 3,99 103 m/s, En= 0,082 eV.
h/ V2rft.E: = 1,82. 1o-to m.

}.. == h/ V2meU, At = 12,25. 1o-~: m,
n.I.SO. a)
A2 - 1,225. 1~ 10 m,
10
As= 0,388 10- m; b) "A= -/?.fmv = 7,3 10- m; c) A8 = 6,63 iQ- 29 m.
II.l.81. Ec=h2J2m>. 2 iar pentru J..=d; Ec=h 2 /2 md 2 deci: a) Ec=0,082 eV;
b) Ec = 206 MeV.
-- }!__ .
CHJ>
1 o....
II..
n.t.ss.
--
"d
t.A=,., --
}.,
= _}!_ ~
m8 v
l! .
me
V mp + mp V mH
'
'
= -~
~i Ee2 = __!!_
2mJ.l
2mf..~
t.E,=E,.-E,,= : (:.m
teorema variatiei energiei
11.1.86..
"v -- 1/mvo+
V m
deci
.
f..=-==--=--==--:- deci d
V m(mv~+2eEd)
mv 2
154
Ber
~i ;..
'f
hjmv
mvg _
cinetice: - - - -eEd,
= .
2 -
(i..mvo)
2
2meEJ...
llslo87 .. A= hf V2m"ffe ~i Ec = 3kTJ2 deci A= hfV-3mkT
I I ~ 188
. . L a echl.lx'bru: mv
~) =
t
hfBer
= 9,67 em.
= 0,1
0,18 nm.
este:
r-elativiste
.!!:.....
deei ). =
moe
II.1.90. A = kf V2meU; m = k j2e.U"A = 1,67
2
ll.1.91. m
= mo + 0,01
11~1.92. E 0
= mnc2,"' E = 102E -- 102
10-27
(cB) 2
kg (proton).
II.I.93.
Rela~ia
h
Ao = 2m E- '
0
mo =
0 ---
mnc 2 '
'),
1\.
=r------.
E, =
(factorul
he
d"
un a
B 1 a
...
rog 1c es,.e
1.. = _ _ _ _h_ __________
iar cea relativista este
IC
"Ao
nerelativista pentru hmgimed de
~=
------
v -2-m;;Ec V2m c
Eroarea relativa este AI. = Ao _ 1 . ~A.

i\.
2moc[(ff + 2(t!)J
+ 1 _
A!.
b
A , se o tme -
~
+ :. .
'
ce1e trei
Ao
-~.
''A
/..
-t- l
E ----~
,_mc_c~
se obtin
toarele valori: a) 20,58 keV; b) 37~82 MeV; c) 150
Din
urm.a'"
11.1.94. a) Potrivit. regulei de compunere a .. n..,.""""'''"'~

clasiea:
v' = v -: kv =; 11(1 - k). ln sistemul legat de labo~ator, nrnrnY'noo de unda.
de Brogbe este, A = k/mv iar in celrualt sistem A.' =: hfmv' =-=
(1 _
Varia~ia lungimii de
unda
k < 1, A"A > 0; k = 1,

b) AI.= 0,24 nm.
A"A
este L\.A. ~= !.'

--+
oo;
.!!__.
-.:= .
dnd;
r.nv
2,
L\A. =::=
Ilel._95. Relatia lui de Broglie A = -~==.

V2.m
20
~r. = ----==...----"
49 1Q115 . 10-20
nrot.on '\ -- _:_
V Ec !! b) pentru
.
r . . . ,.. V1f----.
tru energii cinetice mici, se obtin curbe asemanat~are
(pag. 156).
>
2, ~A
<
0.
electron
nm.
1.
.._
mo, not:ind y = m/m0 =

relativist) rezulta A=-"=- k~-==::: == 120,7 pm.
moe V y 2 - 1
deci
=7 87 fm
me (unde me este masa electronului).

ca"m..H --- mp
.
II.l.fli. Pentru foton E = hcfi., pentru electron ~i neutron utilizam rela~ia
Ec = h2j2mt.2. a) E = 1,24 GeV; b) Ec = 1,5 TeV; c) Ec = 819 MeV.
185 .
= E 1B
t.
"
== 0,450
'!J
expresia relativista, inlocuind rapo.e"tu!
~ m1
nedeviata trehuie ca: ~ Bqv = qE,
me
An=y~ ( k--v~J=
= V2Ec . mu
particu.le
A= mov
.!!_ V 1 - (v"fc) = .!!_
V"ccfv) - 1. Pentru ca particula si! treaci!
~ c
Ec __ + 1
2m0 c2 '
Ae = ms = 1,1 102 7.
A8
unei
11.1.,76. Utilizind rela~ia. lui de Broglie "A = hfp = k/ V2mEc avem:

11.6 = 123 pm; AH = 2,88 pm; "Au = 0,19 pm.
II.1$7n .. 'A =
asociatA
+ k v= E' + h v.'
.... E2
E2
Efectuind calculele matematice ~1 t1n1!1 d seama ca.
-p 2~2 E'2 - p'2c2)o
2
2
i hv(E
pc) = hv'(E'- p'c) se ~ht1ne~~~~~+pc) =hv [E0 +2hv(E+pc)
E.:4!h E -,.... pc ' avem kv = E2 + 4 hvE = 370 MeV. In acest caz
Daca"' 4r?
transferul de energie este de la ele~tro~ la foton, motiv pentru care acest
fenomen se nume~te efect Compton 1nvers.
ll.l,89. Lungimea de unda
grafic, pen~
Fig. II.1. 95, R
H.J.gSo A =
dE
c
d).
V2~Ec'
= dL
~=
Fig. II.1. 97, R
dt
df..
dEC
df..
dEc = -
= dEc dt.,
k
2Ec V2mEc
F ds = eEds = eEv dt, dEc = eEv = eEV"2Ec

dt
m
2E.
:2mE: .eE f2!
= -
2~;. = 59,8 p.mfs.
11.1~97.
Aplidirn legea conservarii energiei: Ec = Ep

EHe, unde: Ec este
energia cinetica a protonului inainte de impra~tiere, Ep - energia cinetica a
protonului dupa impra~tiere, EHe - energia cinetica a nucleului de heliu dupa
impra~tiere. Din triunghiul impul$urilor (fig. 11.1.97, R) avem: pf1e = p 2
p~
unde: p 0 - impulsul initial al protonului, p - impulsul final al protonului,
PHe in1pulsul nueleului de heliu dupri impra~tiere. Utilizind rela~ia
"clasica dintre
~i impuJs,
eonservarii energiei devine:
Ec
p2
2m
= -
+ 2M
+ p5
+ p2
----.
2M
= 2mE., c
nueleului de heliu. Cum
unde: m - rna~& 1wotonului, M- masa

rezuI...
ta p = v2m(M-m)Ec ~~. 'A
M+m
= -h
=h
2d sin 6 = (k
11.1.98. Proprieta~ile ondulatorii sint pregnante in conditiile in care valoarea

lungimii de unda de Broglie (hjmv) este apropiata de constanta re~elei (d).
II.1.99.
ondulatorii pot fi aplicate particulelor cind dimenRiunile
fantelor sau obstacolelor care limiteaza mi~earea. particulelor sint mult mai
mici sau
cu lungimile de unda de Broglie_. In eondi~iile in care
d
A, proprietatile ondulatorii
cond~ce
la valorile: d
sint
neglijabile.
Relatia d
0,39 nm pentru electron, d
'
~-V
2mEc
9,09 pm pentru
proton.
11.1.100. a)
tie, pentru ca
fantelor sau
156
=~
.1UlLJ41Ul'CH:A.
1,66 10-35 m; b) nu se manifesta efecte de difracde unda este foarte mica in compara~ie CU marimea
1ntilnite.
dem U0
= 150,7
d --:
172~k2CJ;; , 2d sin
= --.,--"-8 me d 1 sin 2 6 ( v~
v
=-w.
ll.l.IIO.,
ci!
1)
= [2d sin 6 ,Y?m~E
(J
...
1 !.;
~--;-::-::::::::::=:--:
~-
figura lLL110, R se vede
A = 2d
~os ; ' nA = 2d cos ~- '
nh
--------~
2 cos ;
V2m:e: :.;;.0,2 nrn. Unghiul' ~
1'4.
pe care:l fac ~1anele .retieulare cu supra~

fa~a cristalulw este egal cu c.J2 de i
J3 = 27,5o,
I '
C
Fig. II.i.HO, R
157
<
lui n, se ob~in valorile cores-
ll.l.l22.. Lungimea de unda Broglie, tn tratarea relativista, este:
1).
). = ______
k ______
2
h/ V2m;ec i Ec = 3k~/~ 2se

sinae, v = h/2 md sin 6 ~x T = h"AJf2 kmd sin 6~
= 1,1 ~ 104 mfs; T = 5,3. 10 K.
' A=
a; ). =
2d
iv-
26
? ,1,16. 106 mjs.

de pe pr:ama orb1ta Bohr, v.1 este de acelai ordin de mar1me.
. io-20 kg mfs; b) P)!
~ !J.p~,
m:
Dadi 8:v" -+ 0 'i AVz -+ 0,

coordonatele de-a lungul axelo~ Oy
aceea e.ste corect sa se spuna: partwula
~~pe axa 0 x "
==
ax. Apx
1i devine !.l.:x m~t'~
!;r;
= 0,001 rezulta llpx

0
= Px H)-3
$tiind ca E 2 =
deci
=It/ llpx,
ll(p'A) = 0; "AI1p
J.p
k, ll(pi.) =
+ .PaA. =
0; tl.p
2)
19
cum h este o constanta~ Ilk= 0

ll"A
h/l).
ku"A
-p
- =- = -.-.. -----.
Introducind in expresia lui flx (eliminind semnul) ob~inem:
;.:a
A
flx = - - = - - - 21t AA
2Tt( Af../J..)
a) ll:s. = 0,08 m; h) flx
1,59 10-5 m; c) flx = 1,59 10-1 m.
h.
vitezei este:
--~-2-E--c~
MODELUL RUTHERFORD-BOHR PENTRU ATOMUL DE

ATO.MI HIDROGEN OIZI
;-.: ..6.x V2mEc.
m
l'llt1nr!c~t:t:.u:t
11.1.123.. ll:x
E 0 . ~ 0,209 MeV.
l1x=0,635.1Q-4 m; b) .dx=1,161o-l
'""""'"'"'A.J.UA.U"" -~~
~ h/11px
~i llpxfPx
4
+ m~c i E = Ec + m c = qU -+ m c rezuita
1
1
2
4
Px = -c V E - m5c == -
c V qU(qU + 2m c = 9,053 10- kg mjs,
19
deci llpx = 9,053 1D- 1()-3 = 9,053 io-22 kgm/s ~i 11x = 1,16 10-13 m
= c2p:
6.tJ~-:';;:;Ii/mA.x, ~v~
7,31 10-16 m.
v mqU(~
+ 1)
c 2m c
0
Cum !J.:x
kg m{s.
m0c
in dete.rrninarea pozi~iei electronului este de. ordi?ul

tyv ~ 10-4 nl, se ob\ine pentru eroarea relativa
1Q-7.
~
imprecizia minima in determin~e!l.vi~eunde
"Bste imprecizia in determinarea poz~~~:.l,
= 5-27
m/s.
vede cain acest caz re a,.,la e
'
~
,..,
nr{~znlta o importan~a practiCa.
Idr
sfet.'a cu masa de 1 g se depl~seaza cu o_ viteza

0,01 %. Impl;llsul sau este p =-- mv ~
iar impremz1a
~p . 0,000.1 .P -lui Heisenberg gasim lmprectzia in
HIDROGEN~
11.2.1. a) Existen~a electro nil or in atomi; b) caracterul neutru al a;toinilor;

c) stabihtatea atomilor; d) caracterul discret, de ~inii, al spectrului de emjsie.
11.2.2. Exista doua posibilita~i: a) sarcinile pozitive ~i negative sint distri~

huite omogen in aceeai regiune din spa~iu; b) sarcinile pozitive se afla in
regiuni spatiale distincte de cele in care se afla sarcinile negative .
oc au traversat foi~a metalica fara o
schimhare esentiall a directiei de propagare- a implicat ideea di in atom
exista mari spatii lihere. Faptul ca un numar mic, dar nu neglijabil, de parti-cule au fost tmpra~tiate lateral sau chia:r inapoi - implica co;ncluzia ca exista
o zona spatiala, red usa ca dimensiuni, tn care este concentrata o masa i o sa,r,.
cina electrica mare de acelai semn cu al particulelor ac
11.2.3. Faptul ca majoritatea particulelor
'
2
2
p2
zz 2
11.2.4. Din legea de conservare a energiei : Po = L -+ _:__ k ._! __:~~-- IS~ a
2m
2m
2M
r
'
impulsului Po= p
P, in care p 0 = mv0 este impulsul ini~ial iar p ~j P
reprezinta impulsul particulei incidente i al nucleuJui ~inta dupa ciocni:rea
frontala. Prin eliminarea impulsului P se ohtine rela~ia ,.
llp
de,>a~este cu mult posibilita~ile a?tuale de masulurarbe. i,til co:~
sec:tntia, nrutclf,JilU!~de
58
':i
:nu se :manlfesta in caz
o Iec e or
r = 2
kZ1Z2e 2
2 .._,1--1~---
.. "
Po(---)-F-(+ -)
+M
2m
M
2m
.M
159
Distan~a r 'devine .minima pentru p=pof.J./iVl ~i are vaJoarea

eu
11. =
mlJ!__
m+M
in care
(.L
este masa red usa iar
k=
I'm=
2kZ 1Z2 e 2 Jf.Lv~
1/4 1te0 = 9 10~ N m 2/C 2
11.2.10. a) rn
In cazul m ~ }}f, masa redusa este egala practic cu masa partieulei incidente
~ m. Conditia m ~ it! este adevarata in cazul aplicatiei numerice ~i deci
rm
kZ 1Z 2e
E
42,9 10-15 m
n 211
. a)
V1
Aceastii integralii se calcnleazii
11.2.14. Ec = 13,6fn eV; Ec,

11.2.15. E 12 = 10,2 eV.
11.2.16. J...M =
11.2.17. ~.Ec
2 4
}rf ZEbi.
e Ap1lCat.,Ie numerica" . u"E ~ 3 8 eV
= k m
1
r 2 ~ 2,12 10-10 m;
2nrl
v
T = - ~ 1,52 10-16 s; b) (I)=-.!.= 4,113 1016 radfs.
4
11.2.12. f?Jn=f?J1/n ; $1 ~5,13-10 11 Vfm;
11.2.13. Eion = -Et = 13,6 eV.
astfel: x= -b ctg 0; r == bfsin 6; F 1. =Fsin 6; dx =---/!--dO; dt = dxfv;

s~n 2 6
2
2
2
kZe
~lt
2Ze
llp
se obtine l:ip ..t. = - - sin Od 0 = k - - . Energia ceruta va fi llE = __..L =
.
ri 0
h
~
2
1 ~ 0,53 1Q-10 m;
l'"oJ
= 42,9 F; 1F = 1 Fermi = 10--ls m.
= ):: Fl. dt cu F = kZe2Jr 2
1 =VI
ra - 4 ,77 10-10 m, b) Vn = -e2- . - 1:- V1 ~ 2 18 106 mfs v2 rv1 09106 mfs.
2eokn
n
'-,
'
'
va ~ 0, 73 106 mfs.
11.2'.5. Ca urmare a interactiei electrostatice, electronul va primi un impuls p J.'

orientat perpendicular pe directia de mi~care a particulei de masa M, deoarece
componenta medie a impulsului pe direc~ia de micare este nula {fig. II.2.5, R).
Rezultii llp ~
n 2r1;
(.1.
eok2
2
=-n =
nm e2
11.2.18. /..
$2
~0,32.10 11 Vfm;
= 13,6 eV; Ec. 2
36
R ~ 656 nm, Am
5
r1
$ 3 ~0,063 1011 Vfm.
= 3,4 eV;
Ec, 3 = 1,51 eV.
4
R ~ 365 nm.
hcjA ~ 2,56 eV.
= h/m0v1
~ 0,33 nm.
11.2.19. Ap ~ 1 874,6 nm; AB ~ 4 050,0 nm; Apr ~ 7 455,8 nm.

11.2.20. a) 10,2 eV ~ E
c) E ~ 13,6 eV.
<
12 09 eV b) 12 09 eV ~ E
'
'
'
"'o:::
<
12 75 eV
'
'
11.2.21. n(n- 1)/2 linii spectrale.

11.2.22. Da; ea va produce ionizarea atomului.
11.2.23. A1 ~ 102,5 nm, A2 ~ 121,5 nm, Aa ~ 656 nm.
112.24. ~ 12,09.
Fig. 11.2.5, R
11.2.25.~ he/A.~ 12,42 eV. Spectrul va con~ine trei linii spectrale cu lungimile
de nnda preCizate la rezultatul problemei II.2.23.
11*2.7. a) Pentru a mic~ora probabilitatea impra~tierilor multiple. b) Este

o dovada a faptului ca masa i sarcina nucleului sint concentrate intr-un volum
foarte mic ~i ca interac~ia dintre particu1ele proiectil ~i nucleele tinta este coulombiana pentru energii cinetice moderate. c) Unghiurilor mici de impratiere
le corespund valori mari pentru parametrul de ciocnire ~i ca atare sarcina
nucleului este ecranata de electronii atomului. d) La energii cinetice mari ale
proiectilului caci pot interveni ~i for~ele nucleare.
11.2.26.
11.2.8~ a) Este instabil caci electronii, avind o mi~care accelerata, emit unde
electromagnetice, i~i micoreaza astfel energia to tala ~i deci ~i raza orbitei;
in final electronii ,cad" pe nucleu (problema I 1.2.6). b) Electronii emit continuu fotoni. c) Spectrul emis este continuu.
11.2.9. a f Alegind ca pun~t de zero al energiei poten~iale valoarea sa pentru

m e4
r-+ oo. b) Ep = -2Ec; Et = --Ec = Ep/2; Et =
~
~ -13,6 eV,
8 h e20
Ec ~ 13,6 eV ~i Ep ~ "-27,2 eV.
160
vm
\In
rezulta
"'n-1 :::::
"'n, n-1
"'n
Pentru valori. ~ar~ ale numarului cuantic n diferen~a de energie dintre nivele
este foarte miCa I ca atare caracterul cuantic al tranzi~iei de la un nivel la
altul se .es;ompeaza. ln. mod corespunzator cuanta de energie h "'nm devine
foarte mica in c~mpar~tie cu energia En; deci pentru n -+ oo i m = n - 1
cuanta de ei?-ergie devine foarte mica i implica conditia h -+ 0. Deoarece
frecventa emisa este prototipul unei marimi cuantice iar 'frecventa de rota~ie
11 - Probleme de fizlcA pentru clasele XI-XII
161
pe o orbita este prototipul unei marimi clasice se poate .afi~~a ca limita ciasica corespunde cazului h --+- 0. In csen~a acesta este ,prinCipiul de coresponden~a" al lui Bohr.
II.2.25. E*
he ~ 1
+A
= 13,0796 eV; n
11.2.42. a) 40,8 eV; 91,8 eV; b) 54,4 eV;
11.2.43. Din rela~ia hcjA = 40,8 eV rezu1ta A ::: 30,4 nrn.

II.2.44 .. 217,6 eV.
II.2.45. 27,2 eV.
5.
A1A2
-----=-~. ~396,9
nm.
ll.2.31. h =
(~.
mee f>.A )
ce:~
704
113
6,61 10-34 J s.
I
~ V2rll ~ 13,17. Deci numarul maxim de linii
spectrale ce se pot observa
in conditiile de presiune ~i temperatura precizate, va fi: 12 in seria Lyman,

11 in seria Balmer, 10 in seria Paschen etc.
4
28
II 233 E n = _ 8h2
m!J.e 2 -~2 = _ , 2 keV. a) 2,8 keV; b) E2- E1 = 2,1 keV,
e0 n
n
de unde rezulta A ~ 0,59 nm.
II.2.34. a) In = evnf21trn
m e5
= 4E~3. n3; Jl ~
1,05 rnA;
b) Hn
7tm~e 7
= 8e8h5n5;
H1 ~ 9,9 106 Afm.
are
loc
n = 3. ~n
II
2 3o.
E
11.2.39.
II 240

10-24A
kr2 + -rnv2
= -2 . 2
E=
kr 2 ; mvr = nli; w 2m = k; Tn
Rhcz( :. - ~2 ) =
1 _ RZ2
). -
(~
_ ~)
=
n2
k2
-13,6
-m
.
Dornemul energetic al spectrului
3,105 eV;
--+-
rezulta
m au valorile n
[-~]
=
15 Rf>.A
3; este atomul ionizat
:. )
1
1
-2- - --]
(n/2)
(k/2) 2
Li 2+.
la centrul comun de rota tie. Sint adevarate relatiile: M w 2 R = MV~ =

,
,
R
2
2
2
Ze
mv
Ze
2
= k --(1),
mw r= - - = k - 2- (2) cu a = R + r (3) in care V este
a2
r
a
viteza nucleului, v este viteza electronului iar c.u este viteza lor unghiulara.
MV 2
mv 2
Ze 2
Ze 2
Rezulta: Ec
--:...= k - (4), Ep = - k - (5), Et = Ec
2
2
2a
a
=--+
Mc.uR
~:
+ mc.ur2 =
(6). Cuantificarea momentului cinetic este data de relatia:

nli (7). Din rela~iile (1), (2) ~i (7) rezulta k Ze
= nnc.u
a
. d'In re Iatn
, .. Ie (1) ~I. ( 2) rezu Ita" w2a 2 = --kZe2 (9) cu ~ = - mM
(8) 1ar
- - (10)
a11m + M
'
masa redusa a sisternului. Din (8) prin ridicare la patrat rezulta a2 w2 =
2 4
nli . En= n1i w.
k n2fi2
Z e (11) care con1b1nata cu (9) duce la relatia
, de cuantificare a distanfi2. n2
, kZe 2 !J.
eV.
ob~in relatiile: Et
En
1/4 1te0 In mod
z24
~I
k 2 -~ (13), Em - En=
2Ji2. n2
5, 6, 7 etc.
_ r-:!
II 241 a ) rnHe - .'
V:;, vre ~4,4106 mjs.

. .H +
razel~ ~i viteza pe starea a n-a a 10n~lu1 e
rHe
"'0 ' 264 .fQ-10
1 -
m ' b)
Z,
11.2.50. Fie R ~i r distan~a nucleului de masa M ~i a electronului de masa m
-,
mw
pentru n
II.2.49. 79,0 eV.
tei a (raza in rnodelul lui Bohr): a = ----- (12) cu k

( :. -
~1
n = 4
112
analog se
f-
2Z, 3Z, .4Z, ...
11.2.48. Z =
tranzitia
eli
, care ~B ~ 9 , 27
m 2 este
m n = ~B n In
2
magnetonul Bohr-Procopi~. Rezulta 8~ = 2~n ~ 18,54 10-24 A m 2
1
11.2.37. lmax ::.= 2 mA 2w = nhf27t; E = nhv.
--+-
1) 2
II.2.47. Numerele cuantice pentru tranzitJa n
+ Ep =
11.2.35. ~n = evnrnf2 = elnf2me; ~nfln = ej2me.

II.2.36. Energia absorbita este he/A ~ 12,1 eV;
n = 1
2n -1
n 2(n -
vizibil este:
Er = 1,656 eV + Ev
AHe = 469,8 nm.
II.2.32. Latura cubului este ~.=~~Tip ~ 1,~38 ~o-s ~: Seriil; Lyman, Bal~
mer etc. se ob~in daca atomn exmta~I sint 1zola~I adiCa 2rtn ~ l. Rezulta
n
E~-t = 54,4
-11.2.46. En -
II.2.30. E;on = hc(AL + ABJ' ~ 13,6 eV.

ALAB
4
122,4 eV.
vile=
Z
n
In aceste relatii r~ie ~i v;:e sint

iar r~ ~i v~ sint raza ~i viteza pe orb1ta a n-a pentru atomul de h1drogen.
in care constanta lui Rydberg R se exprima in func1ie de constanta

2 4
Z 2e4 m
2 Z e m
Rydberg R = k ---- - -3 - = - -3- (16) pentru cazul nucleului imobil
ao
47tc/i
8 ch E3
in a-cord cu relatia R =----Roo_- (17).
+ m/M
A~adar,
in esenta, masa m a elec-
162
ll*
163
tronului este inlocuita cu masa redusa tJ. definita de relatia (10). In cazul
m, ipoteza ca nucleul este fix este corecta.
in care M
>
II.2.51. m8 = MHe(1 II 2 1!!2
.u
a ) R 2H -
TJ)/(TJMHef MH - 1) ~ 9 ' 1 10- 31 kg.

Roo(TJ( 2 1-- 1)
R lH =
+ TJI)
(1
b)
Alii -
A2H
= -
4 (1 - ~)
3 R~1J1
11.2.53. 1-'n = ; ltn ( : -
1Jl
vo este destul de mare, este indicatii folosirea relatiei relativiste (8) din
problema II.2.55. Se obtine v0 = 0,29 c = 8, 7 10 7 mjs.
1)2
mv
cu notatiile din problema 11.2.50.
+ -Mv
- +
2
cu E , - Ef -~ hVo rezuIta" '-'

- 2Mc
' 10-7nm.
.\A~~-~
66
e~isie
~i din faptul cii E,-Er=hv 0 (3) rezultii relatia cerutii:
+~
(2). Din aceste legi
v=v/(
~
0 0
Mc2
Mv
+ hv
c
( ),
6
ina1nte ~~ up a emlsie c c.
.
..
in considerare automat pr1n r.elatia (7). D~pa
dteva transformari algebriCe se ob~Ine
reiatia ceruta:
Fig. 11.2.55, R
Vo
Vf=VVc2
v
1 -~cos
~i suficient ca v
sii fie real deci

1
II.2.61. Sii presupunem cii micarea electronului are loc pe prima orbitii de
eok2 P ent ru ca m1scarea
.
. tre b me
. in d eraza. ., r1 = --sa. ., m'b"a 1oc In sens c1asiC
7tmee2 .
,
plinitii conditia Llr, ~ r, in care Llr1 este nedeterminarea cu care este
precizatii pozitia (raza) electronului. Din principiul de nedeterminare
Llp, Llr
M _ M)c~ = hvo (7) in care Mo este masa (d~ r~paus~ iAnitiala iar M
~st.:
masa (de repaus) dupli emisie a.. atomului. entwnam. c~ J'.:.J~"!~~.:~:~;
tivist nu are sens sa specificam energ~Ile (~ed ex_?Itar~e~ Eia. . ~: !'estea sint Iuate
v =
v-2--
= v + v - --;;--.
4 &;
~ _m,e
=p
2eok
impulsului ( Llp > p,).
2
---:).
M v
27t
ciata electronului pe prima orbita sa fie stationariL
-=-==- 2 2
Vi- v3fc2- Vt- v2fc2 + hv (5); -V1t3/c2
V1- v fc
oC
v - v1) rezu1ta. . 2 v
1 - ": cos 6) (4)
ln obtinerea aceste1 relatn

. 2 ""'
s-a cons1'd er~t ca" h 2v 2/Mc
~ 1.
b) In cazul relativist, relatiile (1), (2) ~I (3) se scr1u astfei
M
Px
m = v,. Sii observiim cii in atomul lui Bohr pentru prima orbitii, dacii admitem condi~ia tlp 1 ::::: p 1 , din principiul de nedet
A 1
"' . A = 21tr este conw
,) ~1a ca un d a aso.
erm1nare
rezu Ita"' ur
= - A = r1 caCI
1
II.2.55. a) Conservarea energiei implica relatia: - Mvg

- + E i = - Mv-- +
2
2
+E +hv (1) in care M este masa atomului, Ei este ene~gia ~t.omului inainte
E este energia dupa emisie iar v este viteza
de
' f
~ dupa emisie. Conservarea
c
hv
= -2 + -2 + &; In care & este energia de excitare a ce1ui

atom adicii ll2 = 3hcRJ4. F vlvsind ~i conservarea impulsului
II.2.60. Llv, =_ly_

__
mll.x
M~Vo
mv~
mfs.
Pentru ca excitarea sii fie posibilii este necesar

Emin = 3Eionf2 = 20,4 e V.
3 1
mpu Isum
I (fig. 11.2.55, R) impiica relatul.
mv~
6,04 10 7
de-al doilea
t
pen ru o cwcmre
. . f ronta1....a (v 2
~i a
hv
3RZ
A - 1)
c 4(
Il.2.59. -2-
ln aceste relatii E. si Er reprezintii. energia atomului lnainte ~i ~pa emisia

fotonuiui, v este vite~a de recul a nucleului. b) v ~ 3Rk/4M ~ , m s.
II.2.5B. v
1J2
~)
mfs.
1 - v 0fc
= 0,033 nm.
= hvfc
7,555556 .
..
II.2.57. Din relatia 10,2 = - - rezulta v0 = 0,26 c. Deoarece viteza
) := 2,98 103 m-1 ;
II.2.54. Din legea d e conservare a energiei E; = E

1
impulsulm. Mv
=-;;e-(1 -~~A)= 1,76 10
11.2.56. Vo
(8).
:::::
fl rezultii Llp,
Aadar, precizia traiectoriei implica
1
nedeterminarea
Aceastii constatare este adeviiratii
pentru celelalte orbite cu numiirul cuantic n relativ mic. Pentru n-+ oo se
,sterge" distinctia lntre micarea cuantificatii ~i cea clasicii (problema II.2.27).
~i
11.2.62. p
n SI. deCI. E = -p -
:= -
r ,
rezulta rmin = r1
2m
h e0
= --2
~~
k e
r
= --li--- 2mr 2

e2 . Din
dE
kconditia
- =0
r
' dr
m e4
= - - -2
8
adica raza primei orbite
8 e3h
Bohr i energia totalii a acestei stiiri pentru atomul de hidrogen.
11263 E
ne m6
kr2
li,2
2
-r- ---.
2
2mr
(problema II.2.38) ~i Emin
. .
Emin
nIn con d'.

Itia
It
dE
dr
=0
rezu ta rmin =
vh
--
mCJl
= r1
CJl.
164
165
ATOMUL CU 1\lAI IUULfl ELECTRON!. RADIA'fll X

~I 'INDUSE
11.2.64. n
1, l
0, m
0, ms
11.2.65. a) n = 4; l = 0, 1, 2, 3; m
c) 2(2l
1).
..l..l.\;.t!>__.,.L.;.i4
11.2.78. U = 60 kV.
11.2.79. ~ 6,2. 10-34 J. s.
1/2, - 1J2.
0,
1,
2,
3; b) 4s, 4p, 4d, 4{;
11.2.66. a) l = I m I, I m I + 1, I m I + 2 etc. bJ l = I m !,
... , n - 1 (se elimina valorile l care depa~esc valoarea n - 1).
11.2.67. a) 15, atomul de fosfor 15 P; b) 46, paladiu
11.2.68. a) 2; b) 2(2l
+ 1);
11.2.69. a) n 2 ; b) 2(n-
SPONTANl~
46
I m I + 1, ... ,
11.2.81.
Pd.
6 !10
8
(j
z _ v~.
3RA'
I rrt I); c) n- I m 1.
2
~1.2.82.
asn
0,31;
11.2.72. c~<zl+l); 120.
11.2.86. U
11.2.73. a) ~i c).
Il. 2.fi 7.
11.2.74. La inceput apare spectrul continuu (de frinare). Cu cre~terea tensiunii

de accelerare U, frecven~a maxima (limita) a spectrului se deplaseaza spre frecven~e mai mari in acord cu rela~ia Vmax
eUJh. In continuare apare spectrul
caracteristic de linii al anticatodului. Liniile seriei K se vor excita ultimele.
Dupa ce tot spectrul caracteristic s-a excitat, prin cre~terea in continuare St
tensiunii de accelerare va cre~te numai intensitatea liniilor spectrale fara modificarea pozi~iei lor; limit a spectrului continuu se va deplasa, in continuare,
spre frecven~e mai mari.
Precizare. Spectrul caracteristic este format din serii spectrale care au denumir1lc: seria K, seria L, serja M ntc., dupa cum ele a par in urma t:ranzi~iilor
n
pe nivelele (paturile) K, L, M etc.
=============~~4t--=
(fig. 11.2.74, R). Liniile unei serii sint
--------+-~.....,denumite cu ajutorul alfahetului grec
:~-s
.Ka., K~, Ky, La., La, Ly etc., oc, ~, y, ....
N --------.--+--+-~ ~-it
desemnind liniile aceleiai serii in ordi1
M --.....-tf------r-+-+----1 ~---t ~- 3
nea descrescinda a lungimilor de unda.
2
h
{
A= v---~ 1
2m 6 eU
= 5,36 pm.
bJ
Fig. II.2.74, R
h/Nn. = 7,28 10 mfs.

11.2.76. a) A=k/ V 2m6 eU =5,49 pm;
11.2.70. v
o' 905'
aAI
= 0 '91 5;
asi
0,927. Se poate
eU )+-2m c2
12
11.2. 77. Seria K a pare incepind cu aLi

iar seriaL incepind cu 11Na.
a 08
= 0,02;
aw
= -
2,06.
11.2.84. 2aV; 27Co.

11.2.85. U ~ 15 kV.
L--~f---__.,_._.L.---+1~ 11
Mg -
11.2.83. a) A = 4/{3R(Z - 1)2}; AAI ~ 844 pm; Aco ~ 180 pm;

b) AE ~ 4,95 ke V.
11.2.71. H~Ne {1s2 212 2s 2 2p6 sl 10 }; t2Mg {configura~ia toNe+ 3s2 2112}; 1sP {configura~ia 12Mg
3p 3 sits}; 1sAr {configura~ia 12Mg
3p 6 6 l1s}.
(j
traget. concluzi~ ca pentru elementele u~oare constanta de ecranare este

prac IC, cu umtatea.
egala,
c) 2n 2
11.2.70. 1s 26 2s 2p
3s 3p6 sl 1s; in continuare ar urma stare a 3d care are
insa o energie mai mare decit starea 4s ~i ca urmare starea 4s va fi ocupata
inainte. Acest lucru se intimpla pentru atorr1ul de potasiu ygK. Cauze: se
considera ca fiecare electron se gase~te in cimpul coulombian al nucleului
luindu-se in considerare ~i for~ele de interac~ie dintre electroni.
2
~~~~ i~~~~~[~~:ea.:' ~::rna~~':n~~~ctii. a elementelor In sistemul periodic ~i a

efectul de ecranare al sarcinii nucleuiuf~~s~~~: ei'!~r~~if~~~~ului~etermina
z=
11.2.88.
kcfe"Am.in ~ 2,5 kV, deci seria K se va excita.
1
+ 2 V3Rhc(n (n- )eUt
UifU
+ v~ c~~ =
i"'.J
2)
29 anticatodul este din cupru.
'
22; titanul.
2
II289 E K = 3 hcR(Z - 1) + he =546kV
J..
'
11.2.90. U = 3 hcR(Z- 1) 2 /4e; a) 6,389 kV; b) 8,015 kV.

11.2.91.
AAg
1) 2/(ZAg -- 1) 2
= AMo (ZMo 2
11.2.92. U = hcR(Z- 1) /e; a) Ucu

. 2.93.
11.2.94.
(j
=z_
Z=
v-
36
56,325 pm.
10;6 kV; b)
UAg =
28,8 kV.
~_ ~3
5 R'A- v,.
40; .zirconiu.
11.2.96.
= 1fd = 0,2 cm-1.

!L ~ m3fd == 0,55 cm-1.
11.2.97.
dAl
11.2.95~ p.
:=!!
dpb
fJ.Pb/fl.At = 34,3 em.
11.2.98. x 112 = In 2/P.mP
5 . 10-s m.
11.2.99. ~ 3, 7 ori.
11.2.100. x 112 ~ 0,08 mm.
166
167
11.2.101. a) !J-1 6, 79 rn~ 1 ; !J.z = 15,4 rn-1 ; !J.a = 44,4 m-1 ; ~J-4 = 79,7 m-1 ;
!J.1m = 6,7 10-a m 2/kg,
[1.2m = 5,9 10-a m 2/kg;
!J.sm = 5,6 10-3 m 2/kg;
2
11-4m = 7 to-a m /kg; b) A = 1,242 pm.
11.2.102. n = In SOfln 2 ~ 6,32.
11.2.103. A
1.0
+ ..!!:_
(1 mc
cos e)
LEGATURA CHIMICA Sl STRUCTURA CRISTALINA

A CORPULUI SOLID
11.3.1. 1s2 2s 2 2p6 (Na+),
57,01 pm.
1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 (CI-).
11.2.104. In atomul lui Bohr numarul starilor care au aceea~i energie pentru
un numar cuantic n dat este 2n 2 Rezulta: N 2/N 1 = 4e-3hcR/4kT 2,810-17 :
11.3.2. Reprezentarea schematica a legaturilor covalente "ln cristalul de diamant este reprezentata in figura II.3.2, R.
11.2.105. Np/N 8
11.3.3. a) 3s23p 2 ; b) sp 3
3e-hc//..kT
"t"
11.2.107.
NHg
~ 6,7.
= .!_PA_
he
't'
1,13 10-4
lfv In 7l = 1,3 !J.S.
11.2.106.
11.2.108.
nhc gp
t.P
e-hcJAkT
109.
~ 63 ns.
g8
ul
11.2.109. a) Numarul tranzi~iilor in unitatea de timp, atit prin emisie stimulata cit i prin emisie spontana, este dN21 = (A21 + B21lv) N2dt (1) iar
numarul de tranzi~ii, in cazul absorb~iei, in unitatea de timp, este dN12 =
= B 12 lvN1dt (2). In aceste rela~ii lv este densitatea spectrala a radia~iei
(numarul fotonilor inciden~i tn unitatea de timp de frecven~a v), Nz, N 1 reprezinta numarul de atomi aflati in starile de energie E2, respectiv Et (E2 > Et)
iar A 21, B 21 si B 12 (B 12 = B21 = B pentru nivelele ned.egenerate) sint coeficien~ii (de propor~ionalitate) lui Einstein. La echilibru termodinamic, energia
emisa in unitatea de timp este egala cu energia absorbita in unitatea de timp
~i deci N 2 (A 21
B 21lv) = B 12lvN1(3). Rezulta pentru raportul cerut
B 21 lv/A 21 expresia: S
e2
2
4 7te:o. ro
=- ---
Ua
=
e
BhcR
4kT _
~ 10-17 ;
b) T
......
(t -
rela~ia
hv
-
he ~ 2 rezulta A ;;;;.; - kTln2
ekT
-~::_____ ~
kt.ln2
3,8 104 K.
"'
Energia potential& totala se ob~ine adunind energiile U 1 , U 2 ,
. .E.!_)=
. ................... .
1,71 105 K.
11.2.110. Fie lv intensitatea spectrala a fasciculului luminos. Prin trecerea prin

stratul de grosime dx de gaz atomic, intensitatea scade cu - d_lv confo~m
rela~iei - dlv
{llvdx = (N1B 12 - N 2B21) 1-vhvdx (s-au folos1t nota~nle
din problema precedentaJ. Rezulta pentru [i: !J. = hv N 1 B12
N2 .
Nt
[lo(1 - e-hvikT) = hv. Nt. Bl2 (1 - e-hv/kT) cu [lo
hv. Nl. Bl2.
g2
168
1
expresia: S = --:;:::--;;:;---e
-1
11.2.112. T ;;;;.;
........... _.
(5).
g2NI/(gtN2) - 1
In ambele situa~ii (nivele degenerate sau nu) pentru raportul S se ob~ine
11.2.111. Din
interac~iune electrostatic& cu vecinii de
e2
2
U2=+--47te:0 2 ro
"
relatia B 12 = B21 devine g2 B21 = g1 B12 si deci S =
Fig. II.3.2, R
In mod similar, pentru energia de

cordinul 2, 3, ... n, ... , putem scrie:
(4). In cazul nivelelor degenerate
N1/N2- 1
'
11.3.4. Sa alegem ionul A din sirul infinit si sa

notam cu 1 i 1' vecinii de ordinul intii, cu 2 ~i 2'
vecinii de ordinul doi .etc. (fig. II.3.4, R). Energia
poten~iaHi de atrac~ie electrostatica dintre ionul A
i cei doi vecini de ordinul 1ntii este data de:
692
, (l.m.
Ea
=f.; Ui
= -
i=t
~ _3_ [1
47te:o ro
_!_ + !_ + ... + (2
n ( _ 1)n+l
.
.
Observam ca limE ~--- = In 2 Sl deci Ea
n-co
ex
= 2 In 2.
+e
e3'
= -
-e
+e
-e
2'
1'
Um ... , adica:
1)n.
e2cx
47te:or0
-e
+e
~n + ... ]
'
unde
11.3.4, R
169
ObserCJatie. Formula pentru Ea ramine adevarata ~i in cazul cristalului tridimensional cu deosebirea ca valoarea constantei va fi alta. De exemplu, pentru
cristalul de NaCI, se ob~ine ex = 1,747. Daca avem un cristal ionic campus
din N molecule (2 N ioni) atunci energia poten~iala de atractie electrostatica
a cristalului se va scrie sub forma:
'
Ea
11.3.12. Fiecare celula elementara con~ine cite doi atomi.

11.3.13. a) Re~ea rectangular a plana centrata. b) Fie care celula primitiva
con~ine cite un atom. c) Ariile celor trei celule primitive sint egale 1ntre ele i
sint egale cu a 2f2.
11.3.14. Ionii de clor din virfurile cubului apar~in simultan la patru celule
elementare iar cei de pe fe~e apar~in la doua celule elementare ~i deci numarul
. cxe 2 1
-N - - -
41t'e: 0 ro
total al ionilor de clor din celula elementara va fi 8
11.3.5. Alegtnd un ion de referin~a pozitiv se ob~ine acelai rezultat.
1
124+1=4.
11.3.6. a) N otam energia poten~iala total a cu Ep. Prin conven~ie energia de

1egatura E1 = -EP. Din figura II. 3.6, rezulta ca minimul energiei poten~iale
totale de interac~iune se afla la distan~a r 0 = 0,282 nm iar energia de legatura
corespunzatoare va fi Et0 = -Ep0 = 7,9 eV. b) Numarul de molecule din
11.3.15. La fel ca in problema precedenta se arata ca celula unitara a cristalului de KCI con~ine 4 ioni de potasiu i patru ioni de clor. Prin urmare celula
unitara va fi formata din patru molecule de KCI.
crista} este N =
11.3.16. N
N A' unde M este masa molara a NaCl. Energia de
legatura a cristalului va fi: E L = E 10 .N
= E 10
N A = 761 k J.
Ra~ionind in mod similar, pentru
sau
- -e
= -4m3ao
cxe
-.
4rre: 0
Po
~) =
ro
Ae
cxe
Po
= - - 41t'e: 0
p NA
Na
+8~=
2.
8
b) Constanta re~elei cristaline este tocmai muchia cubului care formeaza
c) na =
Na M
p VN A
= 8,409 1022
sau a0
atomi; d) N u
= (f!!!Ya)"3 =
2,8751D-10 m.
pNA
7,184 1023 celule
_!!!:_
p~
unitare.
11.3.19. a) Notind cu N a numarul atomilor din celula unitara rezulta:
7,608 10 8 J.
Na M i cum 1Va=4
NA
ob~inem:
b) Din analiza figurii 11.3.19 rezultli: d =
c) Din condi~ia ca energia de respingere sa f~e egala cu energia de atractie

rezulta:
r
NAao
4 M
= (- )3 = 5,63 10-1o m.
11.3.18. a) Numarul de atomi din celula unitara este:
pa3
b) EL = - NA(Ae- ;: -
. d .
= -4 M
3 I eCI a 0
NA
Po
deci:
numarul ionilor de sodiu ob~inem:
pa8
11.3.11. a) Constanta A se gasete din conditia.:
( d!p )= 0
4.
__.!!!__ = 2,588 1021 celule unitare.
celula unitara i deci: p a8
_!!!..
mNAIM= 5,58 1021 electroni.
11.3.10. Inmul~ind numarul total al atomilor de Si din crista! cu energia de

legatura care revine unui singur atom, pentru energia de legatura a cristalului
ob~inem: EL = m NA Ez = 310 kJ.
n.3.17. Masa moleculei de NaCI este m = M/N A i cum in celula unitara a

cristalului intra 4 molecule rezulta ca:
11.3.9. Fiecare atom de Ag participa la formarea legaturii metalice cu cite un

electron ~i deci numarul total al electronilor va fi:
~i
~+4~=
Aici apare N in loc de 2N deoarece luind energia totala de interactiune electrostatica trebuie sa numaram fiecare pereche de ioni numai 0 singurll data.
cxe 2
sau r = p0 Inr- poln - - - .

4rre 0 A
Rezolvind grafic aceasta ecuatie se obtine r 1 = 2,01 10-10 m.
a 0 =(_!!Na) 3 =5.f15910-10 m.
pNA
~2" =
11.3.20. a) Constanta re~elei cristaline la t 0 =
ooc
3,39 1Q-10m.
(!!aM)a
este data de a 0 =
PoNA
unde N a = 2 reprezinta numarul atomilor din celula unitara. Analizind
figura I I .3.20, pentru distanta d0 dintre atomii cei mai apropiati, rezulta:
-
do= aoV3
2
V3(NaM)3 = 2,865. 10-lo m; b) y

2
poNA
=~
3
3
a0
a3=3~t=0,0396;
170
171
.....,.........
c) din relatia m
= 3,327 10
22
Nup 0a8 rezulta imediat: Nu
m
3
Poao
celule unitare.
=- ; M
Po __a _
PoNa
mNA
Tinind cont de rela~ia d1
MNa
sin 61
=--=
11.3.21. Pentru distantele dintre atomii cei mai apropiati obtinem:

d1 =
V2
a1
1 -(i_M1
NAPI
V2
V2 (2 M1 ~); =
2
~i deci,
dt =
d2
)~; d2-= ~2V3 = V3(~M 2

2
)}
d0 (1
= (1 + [3t) sin 60
i deci 6 1
11.3.27. Folosind relatiile:
d1 sin 61
d2 sin 62, d1
+ ~t)
ob~inem:
arc sin [(1
d 0 (1
+ [3t) sin 6
0]
+ [3t1),
d2
d 0 (1
60 42' 7,72".
+ [3t
),
unde do este distanta dintre planele reticulare pe care se observa reflexia la

t = 0C, pentru coeficientul de dilatare linear a, se obtine:
NAP2
[3
sin 61 - sin 62
62 - t 1 sin 61
= 1 8935. 10-5 grd-1.
t2 sin
0,9657.
'
M2P1
v=
-2
3
a 11.3.22. d1
- = 1'1/2.
d2
v
1,029.
11.3.23. a) Analizind familia de plane din figura I I.3.23, pentru constant a
a = dV5 = 4,085 10-10 m. b) Introducin<i

2 d sin 6 = nA se obtine:
sin 6 = n !:_
,
a .V ~
retelei cristaline se obtine:

d
= afV5 in relatia
,
Fasciculele difractate pot exista pentru:

ei
2050'33" (n = 1) i 62
4521'55" (n
= 2).
11.3.24. Unghiul dintre fasciculul de raze X incident i familia de plane echidistante este: 6
(180- cp)/2
= 60.
Din conditia de difractie obtinem: d = _.!!}:__ = 2,662 10-10 m.

2 sine
'
'
'
11.3.25. a) Din consideratii geometrice, pentru distanta dintre planele reticulare consecutive, se obtine d =
2d sin 6
nA0 obtinem
'
a=
af V3
n2 A~V!
SJn VI
i folosind conditia de difractie
= 4,047 t0-10m.
b) Numarul maxim de reflexii care se pot observa este nmax = 3. Unghim,ile

sub care se observa aceste reflexii sint: 6 1 19,2 (n= 1); 6 2 =41,13 (n=2)
i 6a = 80,65 (n = 3).
c) Din enuntul problemei rezulta:
2d .
-:;:sin
= n
n 0 sau 1
~sin v ~
n0 A
2a
no V3
-----='
A0
= ~-n 0 sin <h
11.3.28. Banda energetica provenita de la nivelul is este formata din doua

nivele energetice; fiecare nivel este ocupat cu cite doi electroni cu spinii orientati in sensuri opuse. In figura II.3.28, R, a sint reprezentate schematic
nivelele energetice ale atomului de Li iar in figura I 1.3,28, R, b sint reprezentate nivelele energetice dupa apropierea celor doi atomi.
11.3.29. Banda provenita de la nivelul 1s contine cinci nivele energetice

(fig. II.3.29, R, a) i cum fiecare nivel poate fi ocupat cu cite doi electroni cu
Va:-
3
A
d = no2
2
Pentru a observa eel putin pa.tru reflexii Bragg este necesar ca lungimea de
unda a radiatiei incidente sa satisfaca conditia:
A ~ Amax
Fig. II.3.28, R
01----- ----
1---------
-l _... ' __... }Banda cs

_. 1} Banda Is
_[
1,168 10-10 m.
11.3.26. Distantele dintre planele reticulare pe care se observa reflexia Bragg

la cele doua temperaturi vor fi date de relatiile:
21.
.
21d o = - - ~~ d1 = ----
2sin6 0
2sin6 1
l '
0
Fig. 11.3.29, R
172
173
spinii orientati in sensuri opuse, rezulta ca in banda mai ramin 5 stari libere
deoarece celelalte 5 stari sint ocupate cu cei cinci electroni 2s1 Schema
nivelelor energetice i ocuparea lor cu electroni este prezentata in
figura II.3.29, R, b.
trei atomi de Ge au in total 12 electroni de valen~a rezulta ca ei vor ocupa

toate starile din banda de valenta
(fig. 11.3.32, R).
'
11.3.30. a) Formarea benzilor energetice este reprezentata schematic in

figura II.3.30, R unde, pentru o anumita distanta interatomica a, sint aratate
banda de conductie, banda interzisa cu largimea Eg i banda de valenta.
b) Cei N atomi au in total 4N electroni de valenta care vor ocupa toate
cele 4N stari din banda de valenta.
11.3.33. a) Benzile provenite de Ia

nivelele 1s i 2s con~in cite 2N stari
iar banda provenita de Ia nivelul 2p
are 6N stari. b) Benzile is i 2s sint
ocupate cu cite 2N electroni iar
banda 2 p este ocupata cu 6N electroni. c) Cristalul cu structura energetica din figura II.3.33. este un izolator.
Fig. II.3.32, R
11.3.34. Numarul atomilor din cristalul de Ge este

mNA
M
8N stari
'tN eleclroni
n=--~,
,..-A--...
iar numarul starilor din banda de conduc~ie va fi dat de
eN sfori
cN elecfrom
{S)
4n
Fig. II.3.30, R
11.3~31.
A
AEc
Qe:
-_ - -_ fD-23 eV
3n
11.3.36. Concentratia electronilor Iiberi
n
0
mNA = 3,07 1024 stari.

M
11.3.35. Banda de conduc~ie con~ine 3n nivele energetice, deci:
Nc
Numarul atomilor din crista! este:

mNA = 2 , 14 1023 atom1,.
n = ----
.J_
M NA
s1 -Ae:
- = 4 fD-22 .
, kT
este data de formula
8 ' 46 1028 .
m-3
.
11.3.37 V?lum~l celulei elementare este v = a 3 , iar numarul celulelor elemen~are d1!1 umt~tea de volum este N = 1fv. Cum fiecare celula elementara
con~Ine dm atom1 de N a rezulta ca pentru concentraVa electronilor avern:
n = 2N =
~ = 2' 53 1028 m-3.
a3
11.3.38. Concentratia electronilor liberi este egala cu concentratia atomilor

i dP.ci:
iar numarul starilor din banda de valenta va fi:
Nv = 4n
m N A= 8,575 1023 stari.

M
11.3.32. Cei patru electroni de valenta ai Ge se afla in starile 4s24p 2 Daca cei
trei atomi de Ge se apropie pina la distanta interatomica dirr cristalul de Ge
at unci nivelele 4s i 4p se desfac. in dotia benzi energetice care contin fiecare
cite 6 nivele energetice. Astfel, banda de valenta va avea 6 nivele energetice
iar fiecare nivel poate fi ocupat de doi electroni cu spinii orientati in sensuri
opuse. La fel, banda de conductie va avea tot ~ase nivele energetice. Cum cei
174
= l...
M NA
2 ' 53 1028 m-a
11.~.39. a) Aa C~!fi se poB:te ~bserva din figura 11.3.39, banda 3s a Na se

afla deasupra benzn 3p a CI I toti electronii din banda 3s vor trece in banda 3p
~urn n~marul electronilor care vin in banda 3p este egal cu numarul starilo;
l~ber~ ~In .aceasta banda rezulta ca banda 3s (banda de conduc~ie) va fi complet
hb~ra Iar banda 3p (banda de valenta) va fi complet ocupata. Intervalul energe.tw de la banda de vale~ta la .ba~d~ de conductie este Eu = 7 eV i deci
cr~s~B:lul de NaCl este un . . dielectric t~p!c. b) ~anda de conduc~ie con~ine 2N
star1 tar. banda de ':al~nta ar~ 6N stari c~re s1nt comp1et ocupate cu cei 6N
electrom de valen~a 8.1 atomi1or de Na I respectiv, Cl.
175
11.3.40. a) Banda 2p con~ine 6N stari iar banda 2s are 2N stari ~i deci

banda hibrida (banda de conduc~ie) va con~ine N c = BN stari. b) In starea
libera atomul de Be are configuratia electronica 1s 22s 2 ~i deci numaru] de
electroni din banda hibrida va fi n = 2 N. Astfel, din numarul total de BN
stari din banda de conduc~ie, numai 2N stari sint ocupate cu electroni iar 6N
stari sint libere.
11.3.41. Numarul celulelor elementare din volumul V este N = Vfa 3 ~i cum
fiecarei celule unitare ii revin 4 atomi de Au rezulta ca numarul total al
electronilor liberi din crista} va fi:
Daoa N reprezinta numlrul eleetronilor liberi din eonduetor, iar l ~i S stnt

lungimea i respectiv sectiunea lui, atunci
I = jS
envoS
2evo QN R
evo (nlS)> = ev 0 N si deci, W
Daca !l. W c este varia~ia energiei cinetice a unui electron cind viteza lui seade
de la v0 la zero, at unci, pentru energia W, mai putem scrie:
W = -N AW,
-N
t.(m~v') =
m~'1.
Comparind cele doua expresii pentru W obtinem:
~_f!!}oQ N R__ = N . mov~ sau Q =
_!!!oV0l
4eR
m 0v_E_8__.
4ep
Numarul electronilor de conduc~ie care tree prin un1tntea dA l'uprP.fR~a

unii conduct.orului va fi:
11.3.43. a) fA.= -
= 4,78 10- m
V-1
s-1 ;
b) vt
enp
5
= 4,78 10- m s-
l
[2
c) tc = - = enp -
vt
= {J.E =
_..___
enp
u=
-
2,09 104 s = 5,8 ore.
4e 2p
eS
11.3.47. vt
'
= _jM = 1,04 10-4 m s-1.

epNA
11.3.48. Electronul se va deplasa de la un capat la celalalt al conductorului cu

viteza de transport:
11.3.44. Densitatea de curent este data de rela~ia j = I fS = envt, unde

2
S =1t( d/2) este sectiunea firului de Ag iar vt este viteza de transport a electronil or de conductie. $tiind ca:
Vt
u
= {J.E ={A.'-.
l
Timpul in care electronul parcurge conductorul va fi:
pNA
n=--
= !!_-____
S E unde E este
= - = -- = 9,5 10 7 s
p
cimpul electric din conductorul de Cu. Forta care actioneaza asupra electro-
= eE
pl
e pl = 3,1 1Q-20 N.
l
~ 3 am.
vt
{J.U
11.3.49. a) Electro nul de conductie strabate conductorul in timpul:
fc
11.3.45. Din legea lui Ohm rezulta, I= U
nului va fi data de: F
secti-
= Q = movo = 3 55 . 1015 . m-2.
l
[2
tc = - = -~.
vt
{J.U
Electro nul liber strabate in vid aceea~i distanta in timpul:
11.3.46. La trecerea curentului I prin conductorul cu rezistenta R in timpul t

se cheltuie~te energia:
to
v=
2l
l v2mo
eU
. d . tc
Sl
'
eCI-
t3
e
2mo{J.
= --
b) Pentru mobilitate obtinem:
Intensitatea curentului, in cazul de fat-a, nu este constanta. Daca eurentul

scade uniform de la valoarea I la zero atunci prin sec~iunea S a conductorului
va trece sarcina
Q=
It
~i
{A.
t3 . _e_ =
5 . 10-3 m2. v-1. s-1.
tc 2m 0
11.3.50. Viteza de transport a electronului in vid, dupa intervalul de timp t0 ,
este data de rela~ia:
deci W = 2QI R.
Vo
176
12 -
eU
ato =--to,
mol
Pro't>ieme de fizica pentru ciaseie. xt-Xtt
177
iar viteza de transport in metal va fi :

Vt
= (LE =
c) Viteza de transport a electronilor in cimpul E va fi
u
(1. - .
v, = (LE = 7 10-4 m s-1
Facind raportul vitezelor ob~inute avem: Vo
v,
= ~eto = 4. 1010.
(Lm0
~in ultima rela~ie obs~rv~~ ca ':ite~a de transport a. elect:onului de conductie
m met.al ~ste mult ma1 mwa deCit v1teza electronulm. in v1d dupa ce
a parcurs
acee~~~ d1~tan~a in P!e;en~a aceleiai diferen~e de poten~ial. Acest Iucru se

exphc~ prm f~pt~l ca. 1n metal electronul sufera multe ciocniri cu ionii din
nodurile re~elm cristahne in urma carora cedeaza energia ob~inuta intre douil
ciocniri de la cimpul electric aplicat.

11.3.51. Folosind rela~iile
l
G=-RS
11.3.57. a) Conductivitatea electrica a semiconductorului intrinsec este data

de rela~ia a = eni(ILn
~J.p) = 1/ p i deci, concentra~ia intrinseca a purtatorilor de sarcina va fi,
('J
en
GM
epNA
= -~ =
4,15 . 10-3m2
c) w
11.3.53. -. = mopctl T
ne 2E 2 tlt
4 1o1 J . m-3
v-1 s-1.
Pn =
'
.!!__
ne
11.3.59. I=
s-1 .
m2.
!J.
e-.
8,68 10-2 n. m.
1o-~ il m;
en~J.nSE = en~J.nS.!!. =
/.,
rela~ia:
b) Din
V-1. s-1.
v-1 . s-1.
ne 2-.
Sl deCI "r =
mo '
b) Mobilitatea electro nil or este data de
2,11.
(Lp
1,92
Pn = epEJ.p =
fJ.p
ffl~
= 0,4737.
10-~ A.
11.3.60. a) Viteza de transport a electro nil or este:
mo
__2_::__,
3,98 10-14
ne p
formula:
- = -~ = 7. 10-3 m 2
m9
enp
S.
1
b) Pi='-=
ai
c) I
U = RI
eni(lLn
u=
65 m. s- 1
n = -.-.U S efLn
4,81 10 20 m-3
=52 m s-1 , Vp = lLpE = 20 m s-1 ;
(LnE
1
eni(lLn
lLn
p L 1 rezulta:
1
I L
. d .
P
= U S = en~J.n I eCI,
11.3.61. a) Vn
11.3.56. a) Timpul me diu dintre doua ciocniri se afla din rela~ia:

--
epfLp
Vn _..:_ P..nE
(I/S)2. tlt = 4,01 . 10-a

m2
= -- =
- - =4,11
ffiiJ.n
2,427 10-14 s.
= 5, 75 . 10-3
1
cr =--= P
_!_ =
~
enpctlT
11.3.55. fJ.
(LpE
La fel, pentru semiconductorul de tip n, ob~inem:
11.3.54. Folosind relatia crE 2 V tlt = ( p V)ctl T unde V eRte volumul conductorului de Ag, re~ulta:
'
fJ.
== ~J.nE == (Ln =
Vn
t'p
aP
e pNA
= aE2 = a ( ~r
fJp = -
mo
m GM
b) -r = - fL= -2 0- - = 2,36 10-14 s;
2,37 1019 m-3
11.3.58. Din expresia conductivita~ii unui semiconductor de tip p, Gp = ep(Lp,

rezulta:
-. =
b) Daca tn Ge exista un cimp electric E at unci raportul dintre viteza de transport a electronilor Vn = ~J.nE i viteza de transport a golurilor vP = p.PE va fi:
molMI
= 2,71 . 10-14 s.
pe 2NAUS
11.3.52. a) Din rela~iile: a = en(J. i n = pNAIM rezulta:
+ !Lp)
ep(IJ.n
1 l
ne2-.
=--=-s-US
m0
unde G este conductivitatea electrica a Cu iar n = pNAIM este concentra~ia

electro nil or de conduc~ie, ob~inem:
(1.
ni =
+ lLp)
+ lLp)ES =
1,39 103 Q m;
8,64 1o-7 . A.
11.3.62. Dadi se neglijeaza concentratia intrinseca a purtatorilor de sarcina

rezulta can= Nd ~i deci,
v-1 s-1
L
1 L
1
L
P - = - . - = -------. S
eNdlLn
548,25 n.
178
12*
179
11.3.63. a) Folosind rela~iile:

8
R=!._L=
a S
0.0022
Q0026
0.003
Fig. II.3.63, R
graficul In R =
f ( ~) cu datele din tabelul
1
.L=
eni(lJ.n +tJ.p) S
..
fl.p)S
p
eE0 !2kT
eCi(lJ.n +
putem scrie: R = R 0eEu 12kT
L
unde R 0 = - - - - - este
eSCi(lJ.n + f.tp)
o constanta.
Logaritmind rela~ia de mai
sus ohtinem: In R = In Ro +
Eu 1
Se construie~te
2k
T
+ - .- .
Il.3.63. ~i se obtine
11.3.67. Daca notam cu n ~i p concentratiile purtatorilor de sarcina liberi

at unci, din relatiile: np = n~, n = N d + p, rezulta ecuatia:
o dreapti\
=::
= 3 886 grd.
~i deci, Eu
2 km = 0,67 eV.
b) La T = 300 K avem R = 2 000 Q ~i deci, p = R
1=
0,4 Q m.
0, cu solutia:
~d(V1+(~!r-1 )= 3,18. w m-3.
p =
= N d + p = 5,0318 102 m-3

nP ~in= p + Nd, pentru concentratiile
Concentratia electronilor va fi: n

ll.3.68. Din relatiile: np =
rilor de sarcini ohtinem:
" = e11-nn = !11-ntd
(fig. 11.3.63, R) cu panta:
+ pNd- n~ =
oP = el-'vP =
(V~ + (~r + ~ J=
49,54 o-
purtato-
m-'.
e~d (V1 + (~J -1) = 3,24 f()-' 0-' m-1.
11.3.69. a) Din rela~iile np

n~ ~i p = N a
nil or ~i golurilor lib ere se ohtin expresiile:
+ n pentru concentratiile electro-
Eg( 1 i)
c)
R(Tt)
R( T2)
=e2k
TI-T2
=N; T2=(_!__2klnN)-1=644 K.
Eu
T1
11.3.64. La temperatura
f2=
iar conductivitatea va fi data de:
301 K concentratia intrinseca va fi:

a = e(!J.nn
Eg
ni( T2)
ni( T1)e2k.
T2-T1
= 3,34 1D-3
-T1 T 2
T2-T1
Eg
ll.3.65.
~( Ta) = e::u,- ;,t 2,

1
n(Tl)
T2 =
R =
Ti2-1 = 1,38 1018 m-3
2 k In 2)- =
(_.!..T1
Ed
1
180
= NGe
No
= yNA i deci,
MNo
P = ni
m-1
~. !:_ =
a
7, 72 106 0.
b) Raportul conductivitatilor se calculeaza cu ajutorul relatiei:
131,41 K.
11.3.66. La temperaturi mai ridicate to~i acceptorii sint ionizati ~i deci con
centratia golurilor este data de formula p = ni + N a Daca N Ge este concentra~ia atomilor de Ge atunci concentra~ia acceptorilor se calculeaza cu
ajutorul rela~iei:
Na
Q-l
Pentru rezistenta probei se ohtine:
Concentratia purtatorilor de sarcina cre~te cu:

dn = ni( T2)- ni( T1) = ni( Tt) ( e2k
+ ILpP) = e~a [(!Ln + !Lp) V1+ (~]- (!Ln- !Lp)J =
+ MpNNAo = 3,77. 1019
r =
aP =
an
+ 4n1+Na) = 99,23.
fl.~(VN! + 4n1- Na}
fJ.p(VN!
11.3.70. Din relatiile np = nf

rezulta:
~i p = Na
+ n 'i
folosind conditia an
_e_~~ [V 1 +(~:r _1] = e";N [V1 ~ ~~~r +1]
m-3.
Na =
n; (
aP,
sau
V~: - V~:) = 3,06 10 m-.

181
11.3. 71. a) Concentra~ia atomilor de Si este data de rela~ia N 81 = pNAIM

~i deci concentra~ia impuritatilor acceptoare va fi Na=Nsi/N0 =7,41-10 20 m-3
b) Cum Na :> ni, rezulta p = Na i deci, conductivitatea de goluri va fi,
Gp = elJ.pP = e(J.pNa = 5,93 0-1 m-1
c) Folosind rela~ia np = nr, pentru concentra~ia electronilor ob~inem:
nr n~
n=-=-
p
Na
iar pentru conductivitatea electronic& rezulta:
Gn
<: Gp
d) Observam ca Gn
e(J.nn
R=
Na
+ Gp
.-
Gp
= -. -
18 V.
</:;=0
"t'{Lp
= 422 0.
+ Na =
Nd-2 Na[V 1 + (1Vd-Na

2ni
)2 + 1];
N. N[Vi +(N. ~Nx-
= - =
l(mA)
2,0
O.'t
11.3.72. Folosind rela~ia np = n~ ~i condi~ia de neutralitate electrica n

= p N d' pentru concentra~iile purtatorilor de sarcina obtinem:
Umin
1,75 1Q-8 0-1 m-1
deci rezisten~a electrica a probei de Si va fi:

1
Gn
n~
e(J.n - '
11.3.80. Notam cu tn i tp intervalele

de timp in care electronii ~i respectiv,
golurile parcurg distan~a L dintre electrozi. Cum electronii au mobilitati mai
mari rezulta tn < lp i deci, pentru ca
toti purtatorii de sarcina generati de
lumina sa ajunga la electrozi, este necesar ca tp ~ T.
Tinind cont ca tP = Lfvp = L 2/(J.pU,
pentru tensiunea. minima obtinem:
11.3.81. a) Viteza de generare se calcuIeaza cu ajutorul relatiei g = a.y <1> 0

~i rum numarul fotonilor incidenti pe
u_r:~ tatea de suprafa~a i in unitatea de
tiH1p este dat de <1>0 = ,ie rezulta:
g = a.y.

-~
Fig. 1!.3.78, R
= 1021 m-3. 8-1.
b) Concentra~ia purtatorilor de sarcina genera~i de lumina va fi:
1017 m-3
c) Varia~ia relativa a conductivita~ii Ia iluminare este:
An= g-r
err =
Pentru densitatea de curent avem
r:;i
11.3.82. a) I 0
e!in(lJ.n
eni(lJ.n
+ (J.p) = ~n = 4 _
+ !J.p) ni
I=-~~- Ir =I- [0 = ]0 Ro- Rr,
_u__.,
R + Ro'
R 8 + Rt'
R,. + Rr
Ro - Rr =SO.
Io
R 8 + Rt
b) Caderile de tensiune pe fotorezisten~a in absenta ~i respectiv, in prezenta
iluminarii sint Uro = I oRo i U1 = I Rr i deci
8
lr
11.3. 73. Conductivitatea cristalului cre~te deoarece energia fotonilor inciden~i:

e = hv =heft..= 1,24 eV este mai mare decit largimea benzii interzise
E 0 = 1,1 eV.
11.3.74. Amax = hcfE0 = 5,18 10-7 m.
11.3.75. 'Ad = hc/Ed = 4l141 10-6 m.
11.3.76. a) N = Wfe = Wt..fhc = 1014 perechi electron-gol; b) Q =eN
= 1,6 1o-s c.
ll.3.77. 11 =I- 10
u(.;__!_)
Rt
Ro
= 2 rnA.
t1Ur = 10 R 0 -1Rr = Rs. Ro- R, = 0 ,905 .

Uro
foRo
Ro R 8 + Rt
c) AU8
R.(l- fo)
U -
"
(R8
Rs(Ro- Rr)
+ Ro)(R8 + Rr)
8 82 V.
'
11.3.83. a) o = _P. t = _Pt':_ = 5. 1017 fo!oni_ .

hv S
hcS
m2 s '
An
ay0 -r
b) r = - =
= ay<l>0 = 1024 m-3 s-1 ;
"t'
"t'
+ (J.p) = 5,84 10-2 0-1 m-1
c) ar = e~n(!J.n
[Lp) = er-r(!Ln
11.3.84. R 8 = V H.0 ~ Rr = 106 U.
11.3.78. Vezi figura 11.3.78, R (pag. 183).

11.3.79. a) Din figura 11.3.79 rezulta R 0 = 2 104 0
b) ~u, = (30 - 12)V = 1s v.
I Rr = 7,5 103 0;
11.3.85. Pt
p0
(UUrm) = 225 0 m.
U+ U
2
1m
182
183
l(mA)
11.3.88. a) Daca U este t.en~iunea pe dioda atunci,. f~losind a doua l~ge a l~i
Kirchhoff E = RI
U ~I tinind cont de caracter1stica curent-tens1une dm
enun~ul problernei, obtinern sisternul:
1 =I
(eUJkTs
1) I = - i_ U + !._ E
R
'
'
cu necunoscutele I ~i U. Rezolvind pe cale grafica acest sistern (fig. II.3.88, R)

ob~inern curentul care trece prin circuit I 0 = 7,47 rnA ~i tensiunea pe dioda
U0 = 0,453 V, adica punctul de functionare statica a diodei; b) R 8
Uo
lo
60,64 !l; c) Rd = dU = _.!!..r_ = 3,346 !l; d) caracteristica curent-tendJ

I+ Is
siune linearizata a diodei este descrisa de rela~ia:
~ U- Eo,
I::::.: Rd
11.3.86. a) Daca I este curentul care trece prin circuit iar U8 = Ri ~i U1
sint caderile de tensiune pe rezisten~a de sarcina i respectiv, pe fotorezisten~a,
atunci:
unde Eo= U0
Marirnile U i R 8 din aceasta rela~ie sint constante iar I i Ur sint variabile.

depinzind de intensitatea radia~iei lurninoase incidente. Ecua~ia de rnai sus
este echivalenta cu ecua~ia unei drepte y = mx
n, cu panta m=- 1
pentru U
~ Eo;
0
, pentru U < E 0 ,
Rdlo = 0,428 V este tensiunea de deschidere a diodei.
-I
Dioda
Rd
idet>( ~~
r-
_T
+ a
R.s
Fig. II.3.87, R
i ordonata la origine n = U . Aceasta dreapta se nurnete dreapta de sarcina.
Rs
ln figura 11.3.86, R este reprezentata grafic dreapta de sarcina iar punctele de

intersec~ie cu caracteristicile curent-tensiune ale fotorezisten~ei sint:
At( Uro
=8
V; I 0
0,8 rnA) i A 2{ U1
3 V; I= 2,8 rnA).
f2
Caderea de tensiune pe fotorezisten~a la intuneric este U10 = 8 V iar la ilurninare este U = 3 V.

b) Intensitatea curentului care trece prin circuit la intuneric este I 0 = 0,8 rnA
iar la ilurninare este I = 2,8 rnA.
c) Caderea de tensiune pe rezisten~a de sarcina, la intuneric, este llso = 2 V
iar in prezen~a ilurninarii este U8 = 7 V i deci varia~ia de tensiune va fi:
f:t.Us = U8 - Uso = 5 V.
JONCTIUNEA p-n. DIODA
11.3.87. a) Circuitul echiva]ent al diodei este prezentat in figura II .3.87, R, a

unde Eo = 0, 7 V reprezinta tensiunea la care se deschide dioda; b) ~inind
cont de circuitul echivalent al diodei, circuitul din figm'a 11.3.87, b se poate
reprezenta ca in figura 11.3.87, R, b. Curentul care trece prin circuit se calculeaza cu ajutorul relatiei: I= (E- E 0 )JR = 9,3 rnA.
184
U=E
U(V)
0.2
Fig.
u.a.ss,
185
Diodotdeo/a Eo=O,.JV
Rd= fOR
ca dioda este ideala (fig. 11.3.97, a), circuitul din figura H.3.97, b se reduce
la circuit'ul din figura 11.3.97, R, b. Aplicind legile lui Kirchhoff, pentru
tensiunea dintre punctele M ~i N se obtine irneqiat UMN = 12 V.
P---f>f----1~
Fig. 11.3.89, R
R,
11.3.89. a) Eo. 0,~ V; b) alegind AU= 0,3 V, corespunzator, vom avea

ill = 30 !D-A ~~ deCI, Rd = il Uf ill= 10 !l; c) tensiunea corespunzatoare
e;uentulm ~o . .?0 rnA este l(o = 0,6 V ~i deci, Rs = U 0 fl 0 = 20 .Q; d) ecuatia caracteristwn eurent-tensmne are forma
I= {
E0
U - - , pentru U ~
Rd
Elh
Rd
U = Rd(E ----Eo)
Rdill
E. . o
0 35 V
,
~+R
= 1 rnV.
, pentru U
<
E0 ;
e) circuitul echivalent al diodei este prezentat in figura 11.3.89, R.
11.3.90. a) Din figura 11.3.90, a se observa ea daca AU= 0 1 V atunci AJ
= 190 rnA ~i deci, rezistenta di~a:nica a diodei este Rd' AU/AI= 1 n.
Daca U ~ Eo= 0,3 V, caracteristwa curent-tensiune a diodei are forma:
U . R~l +Eo (1) ~i, pentru I= 10 =50 rnA, obtinem caderea de tensiune
pe dwda Uo = Rdlo
Eo = 0,35 V.
Aplicind legea a do?a a _lui Kirchhoff circuitului din figura II.3.90,b obtinern
E = RI + U (2) ~~ deCI R = (E - U0 )/10 = 13 !l; b) din (1) ~i (2), pentru
coordonatele punctului static de functionare se obtine: I = !!!_- Eo =50 rnA
l_;;,"t
Rd-+ R
c)
AI
dU kT
1
11.3.91. Rd=-= - - -
dl
e I
Is '
11.3.92. I
=!
11.3.93.
ldir
11.3.94.
ldir
linv
(eeUfkT-
1)
ilE
- - - - - = 1 rnA;
~+R
k
ilT
ilRd = - .
Is
e I
406,9 rnA.
ilU
AT
= Rd.
T = 0,1 n.
= Is(eeU/kT
1) = 44,07 rnA; Iinv
ls(e-eU!kT- 1)
= I s (eeU1/kT - 1) ' Itnv = I s (e-eU2!h.T _ 1).,
= Idir(eeUt/kT 1t1 (e-eUz/kT- 1) = -1,367 {LA.
=: -5 nA.
11.3.95. a) Dioda este P?larizata invers ~i are curentul invers de saturatie

Is = 3 [.LA; b} curentul dirt ct se calculeaza cu ajutoruJ re]atiei I = I ( eeU/kT :_
- 1) = 66,076 rnA.
'
s
kT
11.3.96. a) Uz c-=- In[1
b) Is = Il(eeUtlkT -
1t1
n(eeUtfkT
M
h
Fig.
II.:~. 97,
11.3.98. In acest caz dioda este polarizata invers ~i circuitul din figura 11.3.98
este echivalent cu eel din figura 11.3.97, R, a. Pentru tensiunea dintre punctele
M iN se ob~ine UMN = E1R/(R1 R) = 6 V.
11.3.99. Se observa
ca dioda este polarizata direct.
Facind calculele se ob~ine:
Ul=Et=24V; U2 = Et~- E2Ra = 12 V.

R2+ Ra
11.3.100. Daca U1 > 0, atunci dioda D este polarizata invers
~i circuitul
din enun~ este echivalent cu circuitul din figura 11.3.100, R, a ~i deci
R 2U.];__ = _!_ U1 Pentru U1 < 0, dioda D este polarizata direct ~i

Rt + R2
3
deci U2 = 0. Graficul cornplet al semnalului la ie~ire in functie de semnalul
]a intrare este prezentat in figura 11.3.100, R, b.
U2 =
Uz (V)
u1
-1)] = 257,56 rnV;

a
13,42 (.LA.
Fig. 11.3.100, R
11.3.97 Vorn pr~ciza mai intii starea de polarizare a diodei. In acest scop
presupm;ern. ca dwda este scoas~ din circuit (fig. 11.3.97, R, a). Aplicind a doua
lege a ~Ul Kirchhoff, p~tern SCrie Et = {Rl + R)I i deci, caderea de tensiune
P~ re~Iste?ta. R va f1 U = I R = EtR/(Rt
R)
6 V. Daca conectarn
dw~a In Circ~nt ~bseryan: ca la a~od a vern tensiunea 12 V iar la catod,
tens1unea +o V ~~ deCI, dwda va f1 polarizata direct. Tinind cont de faptuJ
186
r---t==:::::r--;f
11.3.101. Pentru 0 < U1 < 6 V, dioda D1 este deschisa iar dioda D2 este blocata i deci, U 2 = U1 Daca U1 > 6 V, arnbele diode sint desehise ~i curn rezistenta diodei D2 este egala cu zero rezulta U2 = E = const. Pentru U1 < 0,
a.tit. Di cit s,i D2 sint blocate i deci, U2 = 0. Dependenta tensiunii de ie~ire in
functie de tensiunea de intrare este prezentata in figura 11.3.101, R (pag. 188) .
187
11.3.105. Dacii - U0 < UAB < U0 , diodele D1 i D2 slnt blocate i ciid~r~a

de tensiune pe rezistenta R2 va fi u2 = u ABf3. In cazul cind ul u AB ' ? . 0
~ - Uo, rezistentYa R2 este 'f,::untata de dioda D1 ~~ respectlv,
d
sau - U 1 < UAB "l:

de dioda D2. Prin urmare, in aceste situatii, U-,. = 0. GrafiCul depen ente~
U2 = f( UAB) este prezentat in figura 11.3.105, R, de unde se vede ca
>:
U2max =
Fig.
u.:~.lut.
10
Uo/3 ~i Y2min = - Uo/3.
l/.,{V)
R,
l{. ( VJ
R,
-!,S
~
a
!,o
U, (V)
Ec
Fig. II.3.103, R
6
Fig. II.3.102. R
11.3.102. Pentru a determina starea de polarizare vom scoate dioda din circuit
(fig. 11.3.102, R, a) ~i vom determina tensiunea U, la circuit deschis, intre
hornele unde se afla dioda. Aplicind a doua lege a lui Kirchhoff, obtinem
U
E1R2 - E2R1
+B V p .
d' d
.1 " d'
=
=
.
rin urmare 10 a este po ar1zata 1rect s1
~+~
deci circuitul din enun~ este echivalent cu circuitul din figura II.3.102, R, b,
de unde rezulta: I = I - I = EtRzE2R1 = 3 rnA.
.
1
2
Rz
D2
R1R2
11.3.103. Daca -E0 < Ut <Eo, ambele diode sint polarizate invers ~i U
2
= Ut. Pentru U1 ~ Eo, se deschide dioda D2 ~i U2 = E 0 Daca insa
U1 ~ -E0 , atunci se deschide dioda D1 ~i U2 = -E0 Dependenta tensiunii
de
ie~ire in functie
-=-T
-Eo, pentru
}fuz
0
de tensiunea de intrare este descrisa de functia:
U2 = {
Fig.
11.3.10~
R,
U1 ~ -E0 ,
Ut, pentru -Eo< U1 <Eo,

Eo, pentru
U1 ~ Eo.
Graficul acestei functii este prezentat tn figura II.3.103, R.
11.3.104. a) La polarizare directa, jonctiunea p- n functioneaza ca o dioda
ideala D1 cu rezistenta dinamica Rd = 12,5 n ~i tensiunea de deschidere U

0
= 0,3 V (fig. 11.3.104, R, a); b) La polarizare inversa, jonctiunea functioneaza
ca o dioda ideala D2 cu rezistenta dinamica Rz
250 k.Q ~i tensiunea de
deschidere Uz = -300 V (fig. 11.3.104. R, b); c) circuitul echivalent al jonctiunii este prezentat tn figura H.~.104, R. c.
-u,
u,
12
188
Fig. Il.3. H5, H
189
0 <
AB <
o, diodele D1 i D2 sint blocate i caderea
de tensiune pe rezistenta R 2 va fi Uz = UABf3. In.., cazul. cind U1 ~ UAB ~ ~o
- U rezisten+ a R 2 este s:~untata de d10da D1 1 respectlv,
~
o,
Y
"~
sau - U 1 < UAB 6:

de dioda D2. Prin urmare, in aceste situatii, U,. = 0. GrafiCul depen ente~
U2 = f( UAB) este prezentat in figura 11.3.105, R, de unde se vede ca
Uzmax = Uo/3 i U'Jimin = - Uo/3.
11.3.105. Daca -
t.,.
10
U1 (V)
llz (V)
Fig. iJ.:$.ltll, R
If,
R,
-1.6
U, (V)
1,6'
E2
Iz
Fig. II.3.103, R
6
Fig. 11.3.102. R
11.3.102. Pentru a determina starea de polarizare vom scoate dioda din circuit
(fig. II.3.102, R, a) ~i vom determina tensiunea U, la circuit deschis, intre

bornele unde se afla dioda. Aplicind a doua lege a lui Kirchhoff, ob~inem
.., d'1rect s1
. urmare d'10 d a es t e po1ar1zata
U = E 1 R2 - EzRt- =
6 V. p r1n
~+~
Rz
deci circuitul din enunt este echivalent cu circuitul din figura 11.3.102, R, b,
de unde rezulta: 1
I1
I2
ER
1 2 -ER
2 1 = 3 rnA.
RtRz
D2
-=-T
11.3.103. Daca -E0 < U1 < E 0 , ambele diode sint polarizate invers ~i U2 =
= U1. Pentru U 1 ~ E 0 , se deschide dioda D2 ~i U2 = E 0 Daca insa
U1 ~ -E0, atunci se deschide dioda D1 i U2 = -E0 Dependenta tensiunii
uo
-r
Fig. II.3. 104: R,
de ieire in functie de tensiunea de intrare este descrisa de functia:
U2
}fu,
-E0 , pentru
U1 ~ -Eo,
U1,
pentru
-Eo
< U1 < Eo,
{
E 0 , pentru
U1 ~ E 0
Graficul acestei functii este prezentat in figura II.3.103, R.
11.3.104. a) La polarizare direct a, jonctiunea p - n functioneaza ca o dioda

ideal a D1 cu rezistenta dinamica Rd = 12,5 Q i tensiunea de deschidere U 0 =
= 0,3 V (fig. II.3.104, R, a); b) La polarizare inversa, jonctiunea functioneaza
ca o dioda ideala D2 cu rezistenta dinamica Rz = 250 kil i tensiunea de
deschidere Uz = -300 V (fig. 11.3.104. R, b); c) circuitul echivalent al jonctiunii este prezentat in figura II.a.104, R. c.
-u,
12
u,
Fig. 11.3.1 IJ5, H
188
189
11.3.106.
11.3.111. a) La polarizare
ERz
Uab = - - - .
+ R2
Rt
1
II .3. 107. I- 1 = U
- -R; SI cum U'1
I;
U~ Rz '
U1 , 1ar R'1
>
II.3.108. Dioda din circuit Ee derchide cind U ~
R 2 , rezu1ta" 1 t
Rt
+ R2
> I'1
.
E, sau U ~ 10 V.
Rz
Prin urmare: 1) It= 0; 1 2
~+~
= 3 rnA; 3) din I= It+ Iz,
.!!_- E(R!.i-
R 2)
/ 1
Rt
R1R2
= 2 rnA; 2) I 1 = 0; I 2
= __
U_ =
~+~
= IR1 + I2R2 i U = lRt + E

= 2 rnA si I2 = E = 5 rnA.
'
rezulta
11.3.110. Dioda din circuit se deschide cind tensiunea de intrare U1 satisface

. .
E(Rt
+ Rz) =
-
Rz
15 V.
100
_!_ (T
6
't
e~~--~~--------r-
cvt
Fig. 11.3.111, R
Rd
i(t)dt
5 16
= _!_ ( 1t
T Jo
56~]-
i(t)d(<iJt) = 1,744 rnA.
27t JTt/6
. "
.
R 8 ( Um sin <iJt - Eo)
d) Tensiunea pe rezisten~a de sarcina este us= LRs = --Rs + Rd
. are valoarea maxima

. "' UM
Rs( U m - Eo) = 0 ,72 V
s1'
R 8 + Rd
e) VaJoarea m.edie a tensiunii pe rezisten~a de sarcina este:
Uo
1
=T
sau, mru simplu, U0
Dependen~a curentului redresat de timp este prezentata in figura 11.3.111, R.

b) ln decursul unei perioade curentul incepe sa tre~ca p:in circuit cind
<iJt 1 7t/6 i este blocat cind <iJt2 = 57tf6. Intervalul de timp mt curentul tre~e
prin circuit va fi At = t 2 - t1 = 47tf6<iJ = 6,67 1~ 3 .s. c) Valoarea med1e
a curentului in circuit se calculeaza cu ajutorul rela~1e1:
10 =
r l(mA)
i(mA)
16 sin <iJt -8 (rnA) de unde rezulta ca i ~ 0 pentru <iJt E [ 6,

7t
In intervalul -oo < U 1 < 15, avem In

ll1 ~ 15 V, at unci, aplicind Iegile lui Kirchhoff, putem scrie sistemul:
I= In+ Iz; U1. = Rtl + Rzi2; U1 = R 1I + E; de unde se ob~ine:
.,
U1- E
U1
E(Rt + R2)
E
.,
.
.1. =
; I n = - - - - - - - ; l2 = - sau, daca expr1mam

Rt
Rt
RtRz
Rz
0uren~ii in rnA i tensiunile in V, atunci: I= 10 U1 - 100; In= 10 U1 -150;
12 = 50. Graficele sint prezentate in figura 11.3.110, R.
R8
R2
Il.3.109. Din sistemul: I = S Tld, E = Ud +IR, cu necunoscutele I ~i Ud,

pentru coordonatele punctulm static de func~ionare se ob~ine ud = 2,22 v i
1 = 8,89 rnA.
conditia U1 ~
'
directa dioda are rezistenta dinadU = 10 ,n}," s1. tensi-.

mica Rd = -dJ
,
unea de deschidere Eo = 0,8 V.
Pentru u < E 0 , dioda este blocata i intensitatea curentului
prin circuit i = 0. Daca u ~ Eo,
dioda se deschide i curentul
care trece prin circuit va avea
.
.
.
u -Eo
1ntens1tatea: l = - - - - - =
~T
o
U8 (t)dt
= R 10
8
1 ~51t/6
2n Tt/6
= 0,157
U8 (t)d(<iJt)
0,157 V,
V.
80
II.3.112. a) Amplitudinea tensiunii in secundar este U 2
U1 n 2
40 V,
n1
iar rezistenta serie in secundar este data de rela~ia RT = r2 + Rs + Rd, unde

Rd = 1JS ' 103 0 este rezistenta diodei in polarizare directa. Intensitatea
60
T
-z
'rO-
curentului din circuitul de redresare este i =
20
. "' I M =
~I. are va1oarea. maxima
Ru 2 R
rz+
ll
?!J
Fig. II.3.110, R
190
2ft
?8
~(V)
~=
!.. (T i (t)dt = .!. (1t i 2(t)d( <iJt) = PM ;

2
TJo
27tJo
RU2 R sin <iJt
r2+
s+
10 m A.
U2
R 8 + Rd + r2
Valoarea eficace a curentului este data d~:
8
s+
IE= IM,= 5 rnA.

2
191
-~
1
M = 3,18 rnA,
T Jo
1t
iar tensiunea redresata pe rezisten~a de sarcina este U0 = l 0 R 8 = 7,95 V.
c) Factorul de ondula~ie se definete ca. fiind raportul dintre tensiunea eficace
UE
JERs
1t
~i tensiunea medie pe rezisten~a de sarcina y = - - = ~- = - = 1,57.
Uo
loRs
2
Uneori se mai definete i factorui de ondula~ie y' dat de rela~ia:
y' = V (1Eflo) 2 - 1 = V (7t/2) 2 - 1 = 1,21.
d) Puterea. de curent continuu absorbita de sarcina este P 0 = U010 , iar puterea absorhita de la re~ea de circuitul de redresare pe durata. unei perioa.de
. .
1M u2 1
1
u~
este P - - - --- - - a V2 V2 2 - 4 (R 8 + Rd + r2) ~i deci, ra.ndamentui de
redresare va fi:
b) Componenta continua a. curentului este 10 =
(T
i(t)dt =
11.3.116. Folosind legile lui Kirchhoff I = Iz + ] 8 ~i E = RI

rela~iile Uz = Uzo + Rz Iz ~i Uz = I 8 R 8 , ob~inem:
+R
A.E = 0,1 E, atunci A. Uz
=-
b) Dioda se deschide cind (J)t 1 =
a: i se blocheaza cind
a: se determina din relatia U 2sina: = E i are valoarea
U2- E
~--
wt2
a:
_J:_
r7t-Cl (u2sin (J)t- E)d( wt) = ~[cos + (a: IX
21tR J!X
1tR
1tUo
11.3.114. a) UM = - - = 37,68 V; b) IM
2
~0
IM = 314 rnA.
= 190 rnA; d)
Un, max
= 1t -- a:. Unghiul
= 1tj6. Intensitatea
medie a curentului de incarcare a bateriei va fi: I 0

=
= 315,8 rnA.
_!_
T
V2 = 20 V2 =
ni0
- - = 314 rnA; c)
2
l =/MRs= 1t~o = 37,68
_! (n U2 sin
28,28 V; c) U0
Jo
= ~ ~:
i( t )dt
2:.)
sin a:]= 68,8 rnA.
2
V;
20 V 2 = 28,28
=U2 ,,r
lT
e) In, max=
v; bJ uivr =
u 2 (t)dt =
(J)td((J)t)=.3_U 2 =18,02 V; d) i 1(t)= u 2 (t) = U2 sin (J)t;

2n Jo
1t
Rs
R8
Ua
Uo
2U2
IM = - = 28 ,3 mA; e) I 0 = - = - - = 18 rnA.
R11
R,
1tR8
= 2
9 . 1o-a E.
Iz, max ~i R = Rmax cind lz
E- U
-~--
+ Is, min
Iz, max
~ Rmax
E-U
Deci, pentru
varia~ia
~i
Iz, min Prin urmare:

~I
= 66,67 Q.
admisa a curentului I,,
11.3.118. a) 1 8 , min --:- 0
= 66,67 Q
Iz, min +Is, max
rezisten~a
Is, max = lz, ma.~: ___; Iz, min
R = 66,67 0.
95 rnA; b) R
E - Uz _ = ---~=--U_z- = 1 k 0; c) Emm =
Iz, min
Is,ma.x
lz, max
Is, min
+Is)
Uz =52 V; Emax' = R(Iz, max
J,)
Uz = 147 V,
= _
11.3.119. a) 1
::::::
<
Y-
'
1
E -
Uz
rnA. c) R
8
=
; R min
<
E -
Uz
+ lso
600 Q
'
; R E [280 ; 560]
. u("\ Ci n d
E- RI- U
s
z = 4,4 mA; b) U = Uz + Rziz
1l + Rz
c) P = Uiz = 35,4 mW; d) A.U = A.E-1-!_z_~- = 0,02 V.
R + Rz
EFECTUL FOTOVOLTAIC
IN
y ~ 11; b) l 8 o =
Uz(y- 1);
lz, mdx - '(Iz, min
lz, min
I so
Iz, max
y = 2 ~i R E [373; 1120] 0 cind y = 3.
11.3.120. a) Iz
.
R(lz, min
y ~ (lz, max/Iz, min) sau 1-
~s. max -::-_.1!z, min= 45
d ) R max=
In 0 =
RzRs
+ RsRz + RRz
11.3.117. Pentru un R dat, avem: I = lz + Is = E - Uz = const. ~i
R
deci lz, max + Is, min = Iz, mm + Is, max dar cum, Is, ;;;i~ = 0, cind R =
= oo, rezulta Is, max = Iz, max - lz,min = 295 rnA. Rezistenta R se determin& din rela~ia R = (E - Uz)f(Iz + Is) ~i are valori cuprinse intre
R8 R
R ~ Rmin =
rentul maxim de incarcare va avea intensitatea IM. =
Qit ~i
R:Rs
E +
RRs
Uzo
R,R + R 8 Rz + RR:
8 R: + RRz
unde Uzo este tensiunea de deschidere a diodei Zener,iar Uz este caderea de
tensiune dintre punct~le A ~i B. Daca tensiunea electromotoare variaza cu
Uz = R,R
R = Rmin cind Iz
11.3.113. a) Rezisten~a diodei la poiarizare direct a este Rd = S-1

20 n,
iar re~isten~a serie totala din secundar este R = r 2 + Rd = 38 n. Intensi. . I
. cutatea curentuIUI. d'In circuitu
secun d aru Im. este ~. =-= U 2 sin (J)t - E , Iar
R
+ Uz
= 8,044 V;
JONC'fiUNEA p-n. APLIC'A'fll
Il.3.121.c)Numarul de fotoni inciden~i pe unitatea. de supPafata ~i ln unitatea

de timp este <l>o= Cf>e = 7,5 10 21 fotonifm 2 s
~i deci, fotocurentu] la scurtciPcuit
vafiisc:--IL=-eSQo=-2,4m.A;b) Ucn=kTin(1
e
192
+ 1L)=0,327V.
Is
193
13 -
Problr:me de fizicli pentru clasele XI-Xll
11.3.122. a) N
= 5 10
171
= Wt- = 2 10
18
e.le.ctron_~~ol; ~) 4N
perechi
he
=:;
11 At
--~-;--
l~(mA)
perechi electron-go! separate.
11.3.123. Ucn = kT ln{1
+ 1L) =
11.3.124. a) Pentru fiecare intensitate a radia~iei incidente s? construiesc

gra f.weIe p - UI - f( U) , care sint niste
, curbe cu cite un maxim
. . corespunzator puterii maxime pe care o poate debita fotoelementul in mrcmtul extern:
Astfel se ob~ine: P 1, max = 1,17 mW; P2, max= 2,46 m W; Pa, max= 3,81 rnW:
P 4 ,max -518mWP
6 max=8,00rnW. b) R1=84,95!l,
'
'
5, max =658rnW;P
'
. A. R -3046 n
R4 = 2327 n Rs = 18,88 !l; Rs =
R 2 = 4450
'
,}.''
3 '
'
'
'
"
"
= 15,91 n. c) Rezisten~ele de sarcina optirne scad deoarece, pe rnasura c~
intensitatea radia~iei incidente crete, rezisten~a interna a fotoelernentulu1
scad e.
-a~t
In absen~a ilurninarii I
dU
= --=
= IL
kT
Is
IL
ei8
=E-ln(1
e]8
R 0 Im
I
+I:
+Is
=-
Rm
ob~inem curentul care
trece prin circuitul extern in regim de putere maxima

- 1) -1L
. va f1.
45 rnA. Randamentul de convers1e
"fJ
lm I,(';:-=
= -I Umim
p I = 1201
;o
b)
JmA
2m A
fmA
Ie=O
-+
IB ~i Ic
-az o az
~~~(V)
-lf11(V)
(X=-~-= 0,9917;
intersec~ia dintre
~ = Icfl8 = 120;
c) I cEo= 600 11-A; d) leBo= I cEo = 4 96 11-A.

1+~
'
1-r~
11.3.130. Curentul de col ector este I c = rx!E

I CBO = 4,91 rnA i cum
IE = Ic
18 , pentru curentul din baza ob~inem 18 = IE- Ic = 90 11-A.
Curentul IB = 0 dnd IE= 10 =IE+ leBo san IE= leBo = IcEo

1-rx
= 0,5 rnA.
II 3131
=-~IB +-- leBo= 2,89

1-(X
1-(X
(X=
I c - lcno
Ic+In
= 0 ,99; ]CEO=
fciiB-O
-
lcno
= 10 !J.A.
1-rx
11.3.132. a) ln circuitul de emitor aplicarn Jegea a doua a lui Kirchhoff
TRANZISTORUL
'tmA
11.3.129. a) Pe caracteristicile de ieire (fig. 11.3.128), la.

UCE = 10 V ~i Ic = 3 rnA, se ob~ine JB = 25 11-A i deci
11.3.126. Din rela~iile IE= Ic
11.3.128. a) Pe caracteristicile de intrare, la intersec~ia dintre UBE = 0,8 V

~i UCE = 10 V, se ob~ine IB = 50 11-A. Utilizind cara.cteristicile de ieire, la
intersectia dintre IB = 50 11-A ~i UCE = 10 V, se ob~ine I c = 5 rnA. b) Pe
caracteristicile de ie~ire, la intersec~ia dintre Ic = 4 rnA ~i I = 40 11-A, se
8
ob~ine UcE = 6,2 V, iar pe caracteristicile de intrare, la intersectia dintre
IB = 40 11-A i UcE = 6,2 V, so ob~ine U8 E = 0,77 V.
= 0 ~i deci rezisten~a interna a fotoelementului
213 mV; d) din rela~ia Rm
11.3.127. ln figura 11.3.127, R sint prezentate caracteristicile de intra.re (a)

~i ieire (b).
+ Is
kT
2,5 104 0; b) Ucn
+ ~L) = 270 mV;
ei 8
e
8
c) rezisten~a de sarcina care corespunde regimului de putere maxima este
kT
.
.
kT
Ro
data de R = - - e-eUmlkT = Roe-eUm!kT ~~ dem, Um =--In
=
va fi Ro
S'mA
Fig. 11.3.1:>-i, H
---. --- ----,.-.
di
11.3.125. a) Din caracteristica curent-tensiune I = I 8 (eeU/kT - 1) - I~,

pentru rezisten~a interna a fotoelernentului ob~inem:
0,316 V.
I8
Ic (mA)
rx!E
lcno, rezult5 lc =
ob~inem IE
= EE- UBE
RE
3,3 rnA.
Curentu] din colector va fi:
mA.
1c
+~ 1 IE + I cBo
3,28 rnA.
194
; n
195
Pentru tensiunea dintre,colector i baza avem UcB = Ec- Rclc = 2,86 V;

b) tranzistorul se afla in regirri activ normal atita timp cit UcB = Ec ~
EE- UBE
.
E
R I ~ 0 sau 10 ~ _g dar cum lc = ---- - - - - + leBo
c c ? '
~ Rc
1 + {)
RE
1
rezulta EE ~ EEM = + ~. (RE Ee - RElcBo) + UBE = 4,72 V.
~
Re
11.3.133. a) Din le 1 = Ct]1
=
lez- Iel
= 0,9895;
+ Ie~o
b) lcno= lellEz -
]Ez- ]El
~i lez
Ct]Ez
lezlEl
+ Ien 0 ,
= 2 [J.A; c)
rezulta
et
IeBo/(1 - (f.)
RnlB
UnE
+ IB, le =~In + (1 + ~)leBo, En

REIE, Ee = Rele. + UeE + REIE se ob~ine,
+ RE Lt-~)- ~E
= Ee-
n;
UEB
1B
230
11.3.136. Re = Ee - Une
5 k2,. RE
Ic
CE
_E9- UBE_____
RB + (~ + 1)RE
= EeRB + R..i@ +_!)_~BE
RB + (~ + 1)RE
(1.
11.3.138. a) ~ = - 1-Ct
R2
U
= _____!g':::_.
- - Ct - =
10 le 1 -
11.3.139. Rz
11.3.140. IE =
_ -EeRE
UBe196
UEB).L. Pentru circuitul de

RB
ie~ire putem scrie Eo= Ee -!eRe i deci, E 0 = Ee- ~(En~ UnEl ~: =
-708 V; b) daca tensiunea sursei de intrare se modifica cu AEB,
at unci la ie~ire vom ob~ine o varia~ie de tensiune AE0 = - ~ _Q AEn

Rn
= -O,SV.
leno = 5,5 V; b) deoarece
UeE = 5,5 V este pozitiva ~i suficient de mare iar UBE = 0,6 V

rezulta ca tranzistorul se afla in regim activ normal de func\ionare.
b) U
= (EB-
190 [J.A.
UeE = Ee -Ie( Re
11.3.137. a) IB
= ~IB
iar curent.ul
IE= IeEo .
1 -~B- UBL+ (i + ~)(RE + RB) lena= 1,478 rnA ~i

e - Rn + RE(1 + ~)
R13 + RE(1 + ~)
11.3.135. RB
din colector va fi dat de Ie
+ IBRB,
JE2- ]El
11.3.134. a) Din sistemul, IE= Ie

=
11.3.141. a) Pentru circuitul de intrare avem EB = UEB
Re
+ leBo
Rn(~
= Ee
- UBE
11
+ )i)(UeE-
C-
BE
UEB = 3,3 m A, I c
+ Ct!!EnRe_-
EB' Ee
Rz
R1
+ R2
Observan" uL in raport cu puilctele

.lJf ~i N rezisten~ele R 1 ~i R 2 sint
conectate ]n paralel i deci rezistenta
echivalenta de la intrarea bazei va fi
1.82 rnA;
= 4,45 V.
le
~(
n.
1 766 n.
IE=(~+ 1)ln =
11,63 k2. R-Ee-UeE

a-
0,
lc- eBo
39,53 '[J.A;
332,3; b) R1
R 1 (Ee- UeE) -
RE
(f.[B
= (E~--- IUEB)(f. =
(1.
uz -
- (f.)(Ee- u~-~ ~ 2
= (1
>
11.3.143. Baza tranzistorultii este alimentata de Ia sursa Ee prin divizorul de tensiune R 1 + R 2 Caderea de tensiune, la circuit deschis, intre
punctele M ~iN de la intrarea bazei este
(1.
1-(1.
3,5 k Q .
170, 7 k2;
UnE) _ 726 0
Astfel, circuitul ini~ial se poate inlocui

Fig. I 1.3.143, H
cu un circuit echivalent mai simplu
(fig. II.3.143, R) pentru care putem scrie rela~iile: En=RBin+ UBE+REIE,
Ec = Rele + UcE + REIE, IE= In+ Ic, le = ~IB + (1 +~)leBo, din
care ob~inem:
I ~(EB c - RB + (1
UeE = Ec -
uBE)
RB + RE
I
+ ~)RE + RB + (1 + ~)RE eBO ~1
~Re + (1 + ~)RE le + (1 + ~)RE leBo

~
CtI E = 2,97 m A ;
Uz_(!!_E__ "-l!_<;l = 2,09 V.
RE
197
= ~(Ec - l<;Rc- UcFJ = 199 0,

11.3.144. R E
( + ~).Tc
1
(1+~lRE= 28 kn;
RB = p(EB- UBE) Ic
R1 = RB Ec = 210 kO; Ro = Rt E EBE

En
c- n
11.3.145. a) Scriind legea a doua a lui
= 32,3 kO.
K~rchhoff_ pentru circuitele de intrare
~i ieire ~i ecua~iile fundamentale ale tranz1storulm: En=lnRn +1 ERE+ UnE:

Ec = IcRc +JERE+ UcE =!eRe+ E 0 , Ic = ~In, IE= lc + IJJ se
.
.. .
.
~Rc(En - UBE) _
formeazif un s1stem de ecuatn d1n care ob~1nem Eo=Ec- Rn + ( + ~)RE 1
-919,15 V; b) tl.E 0 = - AEn
+ (1 + ~)RE
-0,662 V;
+ [m(x,
Y) - ymP - ( x - y)mn]c 2 - [M(A, Z) - Zmp = W(.A,Z)- W(x, y)- W(A- x,Z- y).
11.4.8. Deoarece MH5 .: : : MH1 /2

(1,00868 4 10- )u.
ll.4.9. Mx = MPb+ M
nucleul
210
Po.
-~-(1 +_!!!He)
MPb
931,5
7,68 MeV.
este 12/NA grame i deci, conform defini~i~i

1 u = 1 660434 10-24 kg = 1 660434 10-27 kg. Echivalentul in energ1e
va fi 1~c 2 = 1,49232410-10 J'= 931,48MeV. S-a folosit rela~ia de transfor:
mare: 1 eV = 1,60210 10-19 J. Precizare: in calculele curente se fot folos1
valorile: 1u =1 66 10-:-27 kg; 1 uc 2 = 931,5 MeV; 1 eV = 1,6 10-1 J : N A=
= .6,02 1028 m~I-1. Aceste valori vor fi folosite in rezolvarea problemelor
din acest capitol.
11.4.2. Sugereaza concluzja ca nucleul ar pu~ea fi compus di~tr-__u~ nu~ar
corespunzator de nuclee de hidrogen. Concll?-z1a nu este corecta caCI sarCina
nucleului ar fi egala cu numarul de nucleom.
11.4.3. lzotopi: 140 i 160; izobari: 14C, 14 N i 140.
11.4.4. ln relatia de definitie adaugam ~i scadem Z mase de . e]ect;o_n~:
W(A Z) = Z('m + me)c2 + (A - Z)mnc 2 - [m(A, Z)+Zme]c 2 Pr1n deflmt1e
2
sint ~devarate r:la~iile: (mp + me)c2 = MHc 2
We(1); [m(A, Z) + Zme]c =
=M(A, Z)+We(Z). Pentru W(A, Z) rezulta: W(A, Z) = [ZMH+~A-Z)m~
- M(A, Z)]cz + [ZWe{1) - l:fe(Z)]. peoarece We(Z) ~~te de .or~ln~l, eV 1ar
energia de legatura a nucleulm de ord1nul MeV, rezulta 1negahtatea. [ZMH
+ (A - Z)mn- .Llf(A, Z)]c2
ZWe(1)-: We(Z) i. deci rel~~ia ~2) din text~!
problemei poate fi folosita pentru a expr1ma energ1a de legatura a nucleulm.
ln cazul aplica~iei numerice se obtine: [26 JJtlH + 31 mn- MFe]c 2 ~500 MeV;
26 We(1) - We(26) ~ -0,031 MeV.
11.4.5. a) me=5,486746 10-4 u ~0,511 MeV; b) MH=mp+m8 =1,0078149 u;
c) M 2H = MH + mn- Wd/1 uc 2 = 2,0140969 u.
12C
>
11.4.6. a) Mu
= 3 MH
+ 5 mn- W/931,5 = 8,0224646 u; b) Me= 6 MH+

4 mn - 10 B/931,5 = 10,016771 u.
AM
=J
= 209,98287 u; este vorba de
'
11.4.12. B = 7,074 MeV.

11.4.13. wd . (2 MH- Mn)c 2 + E~.
11.4.14. 7,274 MeV; 2,425 MeV.
11.4.15. 7,16 MeV.
C::!
11.4.1. Masa unui atom de
+ MH-
11.4.16. Pentru procesul 9 Be -+ 2oc

NUCLEUL ATOMIC: CONSTITUEN'fll SAl, MASA, ENERGIA DE LEGATURA,
DIMENSIUNI, MODEIJE NUCLEARE
mn = W/931,5
rezulta
y)mn]c 2
(A - Z)mn]c2 .=
11.4.10 :iX-+:i:~Y + d; Sd = Wx- Wy- Wd = 2 B- Wd = 13,77 MeV.

11.4.11. Cu; aproxima~ia M(A, Z) ~ A (u); rezulta B = 0 0082452 u ~
~
~Rc
. Av (pentru RE = 0 0) = -- 2000;
"
AEn
Rn + (1 + ~) Rl '
Av (pentru RE = 10 0) = - 662; Av (pentrP RE = 100 0) = - 94,34;
Av (pentru RE = 1 000 0) = -9,85.
c) A = tl.Eo
= _
Rn
~Rc
11.4.7. Sm = [M(A - x, Z - y). - (Z - y)mp - (A - x .- Z
1,46 MeV.
max=
+n
2,223 MeV.
==
se obtine Em
9 BBe - 8 BHe ~
11.4.17. In acest scop; trebuie ca lungimea de unda A, asociata electronilor

sa fie comparabila cu raza nucleului R i deci p =
~ =
!V
c2).
E(E T2m
8
~e~'!lta ca. energia cinetica

E a electronilor este ~ 602 MeV in cazul impra~
4
tleru pe nucleele de He ~i de~ 154 MeV in cazul nucleelor de uraniu.
11.4.18. Pentru nucleele :iX i
~W
. (MH -: mn
+ My-
diferen~a energiilor ~ de . legatura este
1-t Y
Mx)c 2 Pe de alta parte energia .W este formata
din d01 termem: J:V = Wn +We in care Wn este un termen pozitiv, datorat
for~elor .nucleare 1ar We este un termen negativ care provine din repulsia
coulo~b1ana Ytntre protonii nucleului; deci We = - Ec. Rezulta: aW =
= ~n - Wn - (E~ - EY). ln cazul nucleelor precizate in problema se
ob~me: AW ~ -3,00 MeV i E~- Ef ~ 3,04 MeV. Rezulta ~ca W~
- W~ = 0,04 ~eV; considerind aceasta energie neglijabila se deduce ea

AW ~ - A_Ec I faptul caW~ ~ JiJ'~ Ultima relatie arata ca for~ele nucleare
sint ac~le,?:?I in nucleele date. Aces~ adevar exprima principiul ,indepe'nden~ei
de sarCina ,a fortelor nucleare, adiCa fortele nucleare sint aceleasi intre OT'ice
pereche de doi ~ucleoni: n- n, n- p ~au p - p. 1n cazul p/..:.. p exista ~i
f?rte electrostatiCe de respingere; daca scadem contribu~ia aces tor forte, in
sistemul p - p fortele nucleare vor fi egale cu cele din sistemele n - n ~au
n-: J! Datorita acestui principiu se poate considera ca AW = 1 AE 1 ade~ar
verifiCat, aproximativ, numeric in cazul acestei probleme.
c '
11.4.19. r 0 ~ 1,385 F.
11.4.20. Pentru procesul
1X _, "_ 1Y + ~+ +
rezulta (Mx -
My)c~
=2m,c'+EaM a) Dinegalitatea ~W =l~E,[ rezultll k <~; 1l =(mn- Mule'+

6
+ 2mec
_
+ E~M i
1,12s:z -
1)
in
final,
pentru
..
r0 se
.
ob~ine expresia cautata.:

.
ro -- AliS(EC3M + 1,804 ) {F); tn aceasta rela~1e energ1a
EC3M este expr1mata
198
199
in MeV iar To se ob1ine in fermi. b) In ordinea din tabel pentru To se ob~in

valorile: 1,546; 1,~3; 1,525; 1,455; 1,465; 1,417; 1,374; 1,410; 1,390;
10
1,386 (F). c) 1'0
= B T0d10 =
1,445 (F), rezultat ce concorda cu valorile
i-1
determinate experimental. Se pot deduce urmatoarele concluzii: validitatea

rela1iei R = To A 113 care arata ca volumul nucleului este proportional cu
numarul de nucleoni pe care-i con1ine; distributia. uniforma a sarcinii electrice
in interiorul nucleului este co recta; independenta de sarcina a for1elor
nucleare.
~1.4.21. Rezulta ca densitatea nucleului este constanta.
11.4.22. n0 =
11.4.38. Vr~. = [
? A/(4rtR3)
= 8,7 1043 ; p ~ A(u)JV ~ 14,44 10
16
kgfm
11.4.23. p = 3(mc2 - B)/(4rtT3 c2 ) ~ 20,22 1016 kg/m

11.4.24. Fortele nucleare sint atractive i mult mai intense decit fortele elec3
trice. De asemenea, rezulta ca fortele nucleare au caracter de saturatie ac~io

nind pe distante foarte scurte.
11.4.25. a) Densitatea aproape constanta a nucleelor implica incompresibili.:.
tatea materiei nucleare. b) Caracterul de saturavie al fortelor nucleare, asemanator forvelor intermoleculare care determina fenomenul de tensiune superficiala. c) Valoarea aproximativ constanta a energiei de legatura pe nucleon.
2QMu
]1/2 - 9 25. 106 m/s.
MHe(MHe + Mtt)
- '
'
2QMHe
]112
vu = [
MLt(MHe + Mu)
11.4.26. a) Conservarea energiei, impulsului, momentului cinetic, a sarcinii

electrice, a numarului de nucleoni,, a paritatii. b) Per!I}it anticiparea reactiilor
posibile i a celor interzise. Dau informa1ii indirecte asupra fortelor nucleare
care guverneaza transformarile nucleare. Permit o analiza cantitativa a proceselor de transformare fara a cunoa.te modul intim in care aceste transformari
au loc.
II.4.27. 1) d; 2) 1I,F; 3} oc; 4) i~Cl; 5) ftNa; 6) oc; 7) p; 8) p; 9) HMg.
II.4.28.
II.4.29.
4) X =
Il.4.30.
Il.4.31.
II.4.32.
II.4.33.
1) p; 2) ~~Al; 3) n; 4) 1 ~:W; 5) fgP; 6) H.

1) X= ~Mg, y = o-:; 2) X= n, y = tMg; .3) X= nAl, y = USi;
II.4.34.
MLt
~~AI, Y =
Il.4.40. I.n ~pot.eza ca ra~ia~ia penetranta este gama, din legea de conservare
energ~el '1 a .1mpulsulu1 pentru ciocniri frontale CU impra~tierea radia~iei y
ra ungh1ul de 180 (pentru ca nucleul
~inta sa primeasca maximul de energie),
radia~iei y
+V2Emc2) tn
care ~ este energi'a maxima de recul a nucleului de masa m. ln cazul nucl~elor
rezulta pentru energia
+ 1 ~N -+ p + 1iC*;
o-: + fiAl -+ n + ;gP*;
~C*
igP*
[EN
c - '
a) 2,251016 protoni; b) 1,12510
Pe reac~ie, energia eliberata este ~ 2,3818 MeV iar pentru 1 g, se

elibereaza energia de 5,31 1022 MeV.
= (Q/931,5)
+2
MHe -
MD
6,0151192 u.
II.4.35. Q = 8 Br:t.- 7 BL1 = 17,28 MeV.

II.4.36. Ee :::: 2 Er~.- Q ~ 0,952 MeV.
11.4.37. Pe reac~ie
~ 4,946 MeV. Numarul reac~iilor va fi n
numarul de neutrom E 100/r, Q ~ 1021 neutroni.
200
b)
=-arccos [--mP.!!.__]
mc(E- E')
iar
C,
4236'.
sa cinetica iar M masa nucleului tinta Rezulta a) E

- E de
tra nsm1'te t oat"a energ1a;
b) E max= O,019 E deci se transmite
max numai
Cl se
~ 2~.
0
Rezulta ca plumbul nu poate fi folosit ca moderator.
V~ + ~ ~
V~-1
12 u.
+ Ea -~LmA
in care Sa este energia de legatura sau de
+ ma
separare a particulei a din nucleulC, definita prin rela~ia: Sa.=(mA+ma.-mc)c2.
11.4.46. Q = (ma.
11.4.47. Q = WB
Il.4.48. Q = Eb
= E/Q
112
12
4mM
II.4.43. Emax = E. (M +m)2 in care m este masa neutronului, E este energia
II.4.45. $(; = Sa
particule o-:.
= 1,00866522 u.
II 4 42 a) mx = m1) 1 + E/E' = 11 987 u nuclee de

. E/E'- 1
'
'
'
~N
16
11.4.4~. Din conservarea energiei i impulsului, pentru ciocniri elastic~ frontale,

mp ]1/2 . Ulterwr
. s-a determ1nat
.
rezulta m = CmN1 _ mp- 0 817 u'. C = - -:-Ep mN
+ ~- + v.
-+ i2Si + ~+ + v.
-+
expresia E., = _!_ (E
de h1drogen E.,p ~ 54,~7M~Y }~r pen~ru nucleele de azot E.,p ~ 89 MeV.

Rezultatele si?-t contradiCtoru caet energ1a radiaviei y trebuie sa fie aceea~i in
ambele cazur1.
,
't
11.4.44. M
p.
5,27 106 mfs.
1~.4.89. Din con~er.vare~ energiei cinetice i a impulsului rezulta ca nucleele

~1nta stnt protom 1 deet mx = mp = 1 u, x fiind masa nucleuluf ~intli.
pentru masa neutronilor valoarea: mn

REAC'fll NUCLEARE. LEGI DE CONSERVARE
+ mA- mc)c
+ wb-
(mb
WA- Wa.
-
+ mB- mc)c
Sa-
sb.
(1 + mB
mb)- Ea (1 - mf!-_)- 2 V mambEaEl_ cos e.
mn
mB
11.4.49. Din rela~ia pentru Q (problema precedenta) rezulta ecua~ia:
Eb-
Eb 2 V m. amE
b a cos 0) -
V ~(
mn + mb
( Ea '!!B __--:- m!!:.. + Q

mB - ) = 0
m8 + mb
mn + mb
(1)
201
cu solu~iile:
V~= v
ma,mbv Ea{oos6 v~os26

ms + mb
+(ms+~~rrm.;-=
ma)
mamb
+-mn(mi! f_"-!E.>.q}
ma.mbEa
+ (ms + mb)(mB -
m4 )
+ ms(mB + mb}. !]_
mamb
mamb
)I
O.
rela\ia (9) devine:

(3)
mn
mn
+ mb
+ mb -
~ E ~ -Q __
ma.
mn _
(4 )
mn - ma.
Pentru energii Ea
+ mb} [mBQ + (ms -
ma)Ea.J.
ma.mbEa
> -Q ___'!!!!!_
numai solu~ia cu ,
+" din rela~ia
+ mb ,-..~ Q mA + ma.
+ mb--ma- - - mA
mB
mB
(2) este
(6)
ln ob\inerea acestei rela~ii s-a folosit faptul ca la energii mici (nerelativiste)

este adevarata relatia:
(7)
Rela\ia (6) se poate determina ~i astfel:
Energia de prag s-ar parea ca se poate deduce din condi~ia ca particulele B ~i
b sa fie generate, dar fara energie cinetica, adica din rela~ia:
{8)
Relatia (8} nu poate fi adevarata caci implica condi~ia
sistemullaborator, sa fie egal cu zero. Condi'~ia ca Eb
faptul ca impulsul total este zero este adevarata, prin
centrului de masa (SCM). ln acest sistem condi\ia (8)
ca impulsul tota1, in
EB = 0, corelata cu
definitie, in sistemul
devine:
(E:
202
+ EA.)min =
-Q
mA( -vc)2 = Ea, min
mA
mA
+ ma.
= -Q.
(11)
Rezulta pentru energia de prag relatia:
Ea, min
= Ea, prag = -Q mA + m'!:.
mA
rela~ie identica cu rela\ia (6) pentru cazul nerelativist.
II.4.50. Eprag = M xC2 _M A
(12)
MB
Il.4.51. 6
4230'.
II.4.52. 3,3 MeV.

Il.4.53.
in
2sSi. $* = Sn ~ 17,177 MeV' Sn este energia de lerra"'tura"'
....
a neut ronu1m
(5)
nun- ma
posibila.
Se constata, ca pentru reac\iile endoenergetice, energia minima (energia de
prag) necesara pentru ca reac\ia sa se produca este egala cu:
Q
_
E a,prag--
+ -1.
Mn
stnt posibile ambele solu~ii definite de rela~ia (2). ln acest caz, particulele
emergente sint emise intr-un con centrat pe unghiul 6 = 0, con ce are unghiul
maxim de deschidere 2 6max cu emax definit de rela\ia:
cos 2 6max = _ (mn
1
.
(E'a +E')
A mtn=
2 ma(Va-Vc)2
Ea.
a) Pentru Q > 0 ecua~ia (1.) admite o singura solu\ie, reala ~i fizica; este
solu~ia cu ,+" in re1a~ia (2}.
b) Pentru Q < 0, din. analiza solu~iilor ecua~iei (2) rezulta ca pentru energii
ale proiectilului ce tndeplinesc condi\ia:
-Q
(10)
(2)
Pentru ca ecua~ia (1) sA aiba solu~ii real e. trebuie indeplinita condi\ia:

cos:ae
in c~re E~ ~i EA. ~1nt energiile partenerilor de interac~ie in SCM. Notind cu

VIteza centru}Ul de masa:
Vc
(9)
II.4.54. a) Ep, prao = 1,88 MeV. b) Se constata ca -Q _ Mne

_
-- 1 924 Me~v ~~ ca. urmare ener!pa protomlor inciden~i de 1,90
MBe -MeV
MH este
2
cupr1nsa intre valorile ...1,88 MeV ~~ 1,924 MeV, adica este satisfacuta conditia
(4) 1e laeezolvarea data la problema 11.4.49. Din relatia (5) (aceeasi rezolva;e)
rezu ta max ~. . 4736' . ..c) P~n~ru orice unghi 6 < 6:nax, neutronii emer enti
vor ave~ doua energn pos1blle ; in aco;d cu relatia. (2) de Ia rezol!are~
problemei II.4.49 pentru e = 300 se Ob\lll valorile: ~ 3 ke v ~i ~ 60 keV.
II.4.55. a) Er~. ~ 11,29 MeV; b)
e ~ 8742'.
MeV' E a, prag -- 1154 MeV

II.4.56. Q ~ -12
'
mBe - mn
m m _ _ _ ,E
II ~U
-221
4 ~7 E a= E n-----~------_9-~_e
mne
ma.
(me+ mn) (mne
ma.) n, Prag - '
MeV.
II.4.58. ~ 6,5 MeV.
II.4.59. (En)9oo = Ea. me - ma__

mc+mn
2
II.4.60. E = Eo cos 0.
+ Q __m__9_- = 8,523
MeV.
mc+mn
Il.4.61. Eo= - ____ _.!!_(]____ - 7 7 MeV

(M- m) sin2 0- '
cu mp=mn= m; mLi= mBe = M.
II.4.62.
7,9 MeV.
II.4.63. 1,886 MeV ~ Ev
<
2,056 MeV.
II.4.64. a) B ~ 7,57 MeV. b) Q = 238(Br- B) ~ 197,54 MeV.
203
II.4.65~ 3,125 1018 fisiunifs.
11.4.66. a) 207,3 MeV; b) ~5,31 1028 MeV~ 8,5 10 J ~ 2,36 10 kWh;

c) ~ 3 1010 fisiunijs.
II.4.67. Q = Qa + 2Qb,= 20,9 MeV unde Qa 1i Q, sint energiile eliberate in
respect1v b).
reactiile a)
18
'i
11.4.68. ~ 68,14. 1010 J.

11.4.69. a) p + p-+ d + ~+ + v; p + d-+ ~He+ y; iHe +~He -+~He+
p p. b) Q ~ 19,285 M~V.
II.4.70. Rezuitatui net al ciclului este 4 ~ H :tHe+ 2~~ d~ci se ob~.ine un ato~
de 4He prin fuzionarea a pa.tru atomi de h1drog~n pr1n Intermediul nucleelor
de carbQn, azot ~i oxigen, in care carbonul se ob~tne nealterat; Q ~ 25,7 MeV.
10
1I.4.71. t = 'fJMS Q f (167tD 2w mp) ~ 1,1 1b18 s ~ 3,44 10 ani.
+ +
II.4.72. Qa = 4,033 MeV, Qb = 3,269 MeV, Qc = 18,538 MeV,

Qd = 17,590 MeV, Ed~ 7,238 MeV.
II473. E
. .
= _2~- NAEd ~ 3,6103 kWh.
11.4.58. Numarul de radionuclizi ce se dezintegreaza in timpul: dt este dN =

= A.Ndt. Fiecare din.cei dN radionuclizi a ,trliit" timpul t. lrnpreun~, cei dN
radionuclizi au tr~it t dN = )..N(t)tdt. Cei No radionuclizi ini~iali vor ;trai
timpul (c tdN i deci timpul mediu de viata 't' va fi 't' =

= A.
(c te->-tdt =
Jo
via~a -r
mediu de
11.4.89. A ~ 1,133 10...;5 s-1 ; 't'
RADIOACTIVITATEA NATURALA ~I ARTIFICIALA.

LEGILE DEZINTEGRARII RADIOACTIVE
II.4. 75.
= 216;
Z = 84. Izotopul
~2Po.
~~u.
II.4.76. 8 dezintegrari
oc i
6 dezintegrari ~-.
.11.4.77. 6 dezintegrari
oc ~i
4 dezintegrari ~-.
II.4.78. oc, oc, oc,
~-, ~-, oc, ~-, ~-
m
II 479 -N dez. -- -A N A (1 -
oc.
II.4.80. t - 4 T A'
In 2 mNA
1o1s
II.4.81. T =
= 14 ' 61 .
s.
-x.--A
I1.4.82. t = _!._ n In 10 ~ 3,32 n.T.

.
ln 2
II.4.83. m ~ 6,5 1o-9 kg.
4,71 1016 'nuclee; A
II.4.86. ).. = 2,926.
II 4.. 87 V"
204
84,4 [J.Ci.
10_5 . s-l.
Cf m
- ln2
-T t
A
e-1
in care No este numarul
e2
A.i mi N A. = At Ci. M N A in care M este mas a preA,

Ai
paratului. Contributia fiecarui izotop va fi: !!..i_ /
__0_
11.4.93 Ai
= 'AtNi =
3 , 7 10lo
d ez. /f.!~.
.
t.
3 -t
TJAJ
In
mpb.
~ 109 ani.
In 2
mu Apb
11.4.95. Raportul dintre numarul de 'nuclee de 234 l.J existente in prezent, i
numarul ini~ial, este de 10-4855 Aadar, chiar daca am presupune cain urma
cu ~4 109 ani, Pamintul ar fi fost format ,numai" din 234 U, astazi n-ar mai
fi existat nici un nucleu de 234 U. Exjsten~a actuala se explica prin faptul ca
234
U rezulta din dezintegrarea 238 U, cucare este in echilibru radioactiv, conform
~
f)!)~
- 2S4Th
- - - - 234Pa
234U
---.
92
91
92
90
Procesului: 2asu
Tu. {1 -
Au) 3
24,1 zlle
1,18 min.
2,4810ani
11.4.96. t = _'!_ In _Am, .~ 2 593 ani.

Am
In 2
A _I~ t
11.4.97. V = __Q e T
~ 5,95 1.
A
11.4.98. t
4 223 ani.
II.4.99. Deoarece viteza de numarare, in condi~ii standard, este propor~io
naHi cu activitatea specifica rezulta t = _!_ In Ro ~ 3 515 ani.

ln2
R
11.4.100. Ca urmare a echilibrului secular (problema 11.4.112) se poate considera ca transformarile 238 U -+ 206 Pb
respectiv, 235 U -+ 207 Pb se produc
2 8
cu timpii de injumata~ire T8 pentru
U ~i T5 pentru 235 U. Deci numarul
206
207
actual N 6 de nuclee de Pb ~i N 7 de Pb se determina conform rela~iilor:
N 6 = N 8 (e'A.t - 1) i N 7 = N 5(e>-,t- 1) in care N 8 i N 5 sint numarui de
nuclee de 238 U ,i, respectiv, de 235 U in compozi~ia actuala a minereurilor de
uraniu. Se ob~ine Pe = Ps. eAst - J:. din care rezulta t ~ 5,28 109 ani.
P7 P5 e>-at- 1
Ji,
11.4.84. t ~ 40,1 zile.

II.4.85. N
1,02 zile.
ini~ial de nuclee.
11.4.91. e>.t.
11.4.92. ~ 1012 nuclee.
4,4710anl
ln 2 ~
e--J.t) :::::: m
- N A~--
11.4.90. a) N(10't') = N 0c 10 ; o) Ndez = N 0
11.4.94. t = -
II.4.74. A
i constanta radioactivi1 A..
TiAt
108 000
..!_ (c tdN =
~Jo
1j)... S-a demonstrat, astfel, rela~ia de leg~tura tntre timpul
Jo
43 mm::..
205
11.4.101. a) t =
_!_ In
Amo =_!_In 24 =4T=84 ani. Deci zapada a cA.zut
Amh
ln2
ln2
in anul 1895 b) v = !!:.. = 10 em/an; c) se va ,glisi la adincimea de 1 050 em.

'
t
'
2
11.4.102. Am = A ~ N A '. In ~ 2,3 109 dez .f s g ~ 62,16 mCi / g =
= 62,16
Ci/kg.
A A
11.4.103. A m1 -_ -"AN
--,
m. .,.... -~.!!!__ -_
"A m1NA
= Am1 .
m1
:~
(mt
m2)A1
m1
m2
m 1 + m2
A1
+
+
AA.m = 1,33 107 Cifkg. In aceste reia~ii indicele ,1" se refer a Ia izotopul
radioactiv ~Ca.
ln2 NA
x
11.4.104. Am= ----
;
T A 89 m + x
11.4.106. k 80 = 1/ [1 +P tn
'-A
dNB = NA(t)J..Adt- NB(t)"ABdt (2), sau dNB(tl

dt
X ~
2
(;,-
AB- AA
1
In "AB (6).
b) Din condi~ia dNB(tM) = 0, rezulta: tM = - dt
AB- "AA
AA
.
dN
c(
t)
.
.
)
c,. Di n re1atia
dt = "ABNB cu N B(t) dat de rela~Ia (5) se ob~1ne:
4, 6 ~J.g.
;J] ~ 84%;
.
k60
~ 16%.
11.4.108.
0,155
~tCi
~- 2,6 1()-6 ~J.Cifg.
11.4.107. m =
nAT
1nT2t
YJNA 1n 2
nAo~ ~ 1,18 106
4nR
2,1
cuantefs. A0 este activitatea unui gram: de radiu.
atrac~iei
vH+h ( 1
absorbantul. Pentru
+ :~).
Frecvent-a, deci
inal~imi
~i
uzuale h,
g~ < 1
c
i deci
energia radiatiilor gama, este
mai mare la absorbant tn compara~ie cu energia emisii de sursa. Deci

frecven~a vH emisa de sursa tn mi~care trebuie sa scad~ la' valoarea vH+h
Rezulta v = gh =65,33 1Q-8 mfs. In rezolvarea acestei problema s-a folosit
rela~ht
206
e ->.Bt
AB- AA
+ 1)
(7).
11.4.111. Transcriem rela~ia (5) (problema prec~denta) astfel: N B(t) =

"AANo
[
- ('-B ->.A)']
= - - - - e-'-At 1- e
. Deoarece AA = "AB = "A, vom considera
AB- f..A
"AB::::: "AA x, tn care x, la limita tin de spre zero. Reamintind ca e-x ~ 1 - x,
tM
universale. Prin integrare avem vH ~ vH+hl Ci tn care H este tniil~imea la
vH
AA- AB
pentru x
~J.g.
rezulta: d(kv) = -y m'YM = -y M (h:) tn care y este constanta
dr
r2
r2 \c
ini~ial
=No(-~ e ->.At+-~-
11.4.109. Da.cl ra.dia~iile (fotonii) gama au proprieta~i gravita~ionale uzuale
care se gasea
Nc(t)
('ii_ p1A1) . In cazul problemei m = 11M/100 ~i Ni reprezin~li
2
numarul de nuclee de 4K (N; a N 4}. Rezuita A = ln N4
T
=
"AANoe ..;.;.A' (3)
Multiplictnd rela~ia (3) cu /Bt se ob~ine: !!._ [NB(t)e"Bt] = "A N e-(i.1. ->.B)t (4)
.
dt
A 0
.
'
D.4.106. Numarul de nuclee N; ale unui izotop cu abunde~~a iz?topic~ P; i

numarul de masa A;, tntr-un preparat de masa m, care con~Ine n 1zotop1, este:
Am
+ NB(t)"AB =
~i ca urmare, legea de varia~ie ceruta va fi: NB(t)= _ J..ANo (e ->.At ~e ->.Bt) (5).
Ps
NJ = mp1N A/
i.B
11.4.110. a) Procesul A __. B --.. C (stabil). Numarul de nuclee de tip A

ra~ase nedezint~grate dupa trecerea timpului t este N .A(t) = Noe ->.At (1).
ln.Interv.alul de timp dt un numar deN A(t)J..A dt nuclee de tip A se transforma,
pr1n. dez1ntegrare, tntr-un numar egal de nuclee de tip B. In acela,i interval
de t1mp un numar N B(t) J..Bdt de nualee de tip B se dezintegreazl. Rezulta
ca variat.ia numarului de nuclee de tip B tn intervalul de timp dt va fi
ded!Jsii la rezolvarea problemei 11.2.55.
<: 1,
1jJ...
se ob~ine N B(t) ~ "AtN0 e->.t. Din condi~ia dN.z~jtM) =0 rezulta

dt
11.4.112. Folosind rela~iile (5) i (7) (rezolvarea problemei 11.4.110) rezulta:

"AANo
-t. t
AA
N B(t ) ~ - - e A ~ - NA(t) deoarece e-'Bt ~ e-'-At. A~adar, dupa
~-~
un timp suficient de mare, pentru care condi~ia e ->.Bt ~ e -I.A t este satisfacuta, numarul de nuclee din speciile A i B se gasesc intr-un rap6rt constant I
sau AB(t) = A_4.(t) = "AANoe-t.At = A 0e-'-At, adica activitatea substantei derivate este egala cu activitatea substan~ei generatoare. Daca, in particular,
pe linga conditia "AA <: "AB este adevarata ~i conditia "AA ~ 1. ( T A> 1) se poate
considera ca activitatea acesteia este practic constanta intr-un interval de
timp nu prea lung. [AA(t) = A 0e-'-At C!:! A0 pentr'u t
TA]. In acest caz activitatea substan~ei derivate B este constanta in timp. Echilihrul car~ se
stabilete in acest caz se numete ,echilibru" secular sau radioactiv.
Variatia tn. timp a nucleelor de tip C va fi: Nc(t) = N 0 (1 - e-'-At), deci nucleele de tip C se acumuleaza cu constanta radioactiva a substan~ei genera"AB i "AA
1 se realizeaza tn cazul seriilor radioactive
toare A. Situatia "AA
<
<
<
207
naturale ~i deci intre membrii seriilor radioactive s-a stabilit echilibru secular.
Din aceste motive se poate considera, de exemplu, cain seria care incepe cu
238 U ~i se termina cu izotopul stabil 208 Pb, acumularea in timp a nucleelor de
208 Pb se face dupa legea NPb = N 80 (1 - e-i.,t) in care N 80 stnt nucleele
238
existente ini~ial de 238 U iar ;..8 este constanta radioactiva a U.
11.4.113. Pentru procesul 2~gBi
~ ~Ph, in acord cu rezolvarea
12Po
ob~in valorile:
data la problema 11.4.110, se
-t
AB
t.1N 0e-t. t = A1: N Ae-J.lt

1
11
0,7251011 dez.fs 'i Aa.= A2N 2(t) = A. 1A2N (e-i.1t-e-t.,t) ~1,4610 dez.fs.
A2- A.1
11.4.114.
re
38
I I .4.115. tM =
U) = mu ARa
mRa Au
1
;.. 2
A.2 -
In -
A1
A.1
T(Ra)
NRn
4,5 . 10 ani.
- - - - In -T 1 ~ 33 minute.
( T 1 - T 2) In 2
T2
T1 T2
T(Rn) _!!!:_. NA;

T(Ra) ARa
VRn
=~
0,65 mm3
11.4.118. 226 Ra prin dezintegrari succesive
~ 1,5210
NNRAn - OW T(Rn) . __!!!:__

T(Ra)
ARa
11.4.121. Q = m .NA(1
A
11.4.122. Q
ma.
m21s
)E; a) ~51 J; b) ~12,1510
11.4.125. v = 3,4 105
In 2
mfs.
mv
~ 4 10-7
U.
""
11.4.129. Pentru procesullBe

MLi)C 2
= ELl + Ev =
mPb*
+ EB + E v +
+ e- -+ JLi +
(1- e-l.t)E
~ 3,296 1012 J.
= E 2 (t + __1!7-..L) =
rnpb)c 2 ~ Ey = 0,8155 MeV.
= (mpo- me~.- mpb)c 2 ; Q1- Qz = (niPb* -
11.4.127. 0,783 MeV.

11.4.126. [(Me - MB) - 2m 8 ] c2 = En
Q2
'i,
m c2
= PLi =
...?
~M
mvC j
energia de reac~ie Q = (MBe-
.J!.l._i:_. +PvC. Din conservarea impulsului rezulta

2MLI
Pv
........_
,
2
P ~i deci: Q = __!!__
2MLi
+ pc.
Rezolvind ecua~ia se obtine pentru
MLiC 2 [1 + _R_.
MLtc 2
vi + -
2
Q ] ; pentru
MLic 2
energia de recul expresia:
_L =
_?2_2 < 1 se ob~ine ELi
__p:_ ~ ..!._ _!l_ ~ 56,8 eV.
2M Li
2MLi
J.
&* = Eye + Er; Eyelc = P = _!_ VEr(Er+ 2Mc 2 )

&*2
$* 2 c
::::: - - -2 ; Eye = &* - - - -2
2Mc
deci Er
__&*
2(&*+Mc
2
)
2Mc
&*2
11.4.131. Er ::::: - -2 ;
2Mc
11.4.132.
~i
Eya ::::: $*
&*2
+ ---.
2Mc2
&*2
!lEy~-.
Mc 2
11.4.133. Viteza de formare a nucleelor radioactive este
_iN= q -
J..N sau
dt
dNf(q- AN) = dt. Integrind, cu conditia ca la momentul t = 0, N
rezulta: N(t) =
11.4.134. m =
.!L
(1- e-l.t) ' N(T)
J..
0,
0 ' 5 .!L
= 05 N
A
'
max
Aq T (
- !_!~-=)
1- e 2
~ 181 ''g
NAln2
- ' r
---
,
11.4.13o. Din relatia Am= !L (1 - e-l.t) rezulta t ~ 2,9 ani.
11,92 10 J.
(1 + m21s
ma.) (1- e-l.t); a) ~ 119 J;
~_! .~
1,6 10 J.
m2ss
11.4.123. Q = ~T E
In 2
2.08
+ ma.) E ~- ~
m221
+-~)
~ 4,87.MeV.
m
222Rn
= Y- NA(1 + ma. )
11.4.124. Q =A
et
mfs; b) Q=E(1
11.4.120. Q =m NA(1-e-l.t)(1
A
.(mpo- ma. ..!! mpb)c1 ;
2 MLiC 2
11.4.130. Din legea de conservare a energiei totale ~i a impulsului rezulta:
i ~-, are ca produs final

0:
-~t
tgiPb : 226 Ra -+ 222 Rn -+ ... -+ 208 Pb. A(t) = A 0e T ~ 13,14 mCi, i.n care
A(t) este activitatea unui gram de radiu dupa 104 ani. a) ARn ~ 13,14 mCi.
b) ARaD = 13,14 mCi, aceea~i activitate datorita echilibrului secular;
c) 226 Ra trece in 206 Pb prin 5 dezintegrari et i 4 dezintegrari ~-. Rezulta ca
activitatea globala a pr.eparatului va fi: Aa. = 4 Ci i A 13 = 3,2 Ci.
a) vo:=V 2ma.
E
mpb
MLiC
11.4.119.
= E1 {1 + ma. ) =
11.4.116. ~ 2,78. 106

11.4.117.
11.4.126. Q1
b)
C='
METODE EXPERIMENTALE lN FIZICA NUCLEARA: SPECTROGRAFE DE MASA

ACCELERATOARE DE PARTICULE, DETECTOARE DE RADIATU NUCLEARE '
9 980 J.
II.<l.l36. Energia cine tiel\ E este: E = m,c2{ ( 1- ~ 2 ) - ' -1} "'

12
m;vT1 + ~ ~} .
condi~ia -~- ~ 2 ~ 0,01 rezulta

Ee = 3,4 keV; Ep = 6,255 MeV.
in care mo este masa de repaus a particulei. Din

'Otim ~
3,464 107 m/s; E = 0,006666 m0c2 ;
209
14- Prcrbleme de fizicA
~entru
clasele XI-XII
11.4.137. a) p = qt>t;
= q S x;
<:>.
b) x
m c"
=~
q. $
qz
c2
t2
)112 - 1}
1 qS 2
- t ; este
.
2 m
o mi~care uniform accelerata, cu acceleratia qifm. b2) q $ t )> m0c implica
x ~ ct; este deci o mi~care (cuasi) uniforma cu o viteza foarte apropiata de
viteza luminii.
b1)
q$t
~i ( 1
<: m0c
11.4.138. v
112
::
~i deci x :::: -
= - = 4 105 m/s.
= 10,24 MV.
.
e2B 2 R 2
11.4.149. E = - - -
v-ium
1 ---- :::: 30,16

= ---
11.4.140. OA
$ R
v = -. - 1
11.4.142. R =
R2
_!_
v2
11.4.143. Ax =
139,9 MHz;
b)
2mp
11.4.150.
4R sin 2 ~
2
::::
Ro:2 :::: 7,5 [J.m.
vm~~ ~
m 37
~ e
V E(E +-2m c2);

0
qBc 2
v = -------
27tmoc2
11.4.146. v = __!__
1tR
vP
11.4.147. E = 2neU
E .
2md
=
~ 0,1404c;
V2
~ 0,4166 Cj
C-
viteza
19,33 MHz va: :::: 9,66

'
~ 4,5 MHz.
4,8 MeV.
8mN
= 97
MeV.
Bariera
electrostatica
este
Bel
1 vqU N
nqU rezulta L=- - .
V n.- Deoarece numarul total de treceri N
2
" 2m n=t
prin spatiul de accelerare este foarte mare (N = EmaxfqU) rezulta case poate
R2 )3/2 ~i deci
n- -+ ~ N n112dn = -2 N 312 = -2 ( -27t2mv2
-----face substitutia
o
3
3
qU
4n 3mv 2R3
L = ------------. Rezulta LP ~ 214,46 m; La: = 2Lp == 428,92 m.
3qU
EV
(1 + mocE )
in care c este
____ ~ 1 frecventa este
moc2
constanta i egala cu v 0 = qBf27tm0 , conditie ce se realizeaza in cazul ciclotronului. Pentru valori mari ale energiei cinetice, frecventa v scade cind energia
cre~te i ca atare conditia de ,sincronism" (frecventa tensiunii generatorului
de alimentare este egala cu frecventa de rotatie a particulei) se realizeaza fie
prin variatia frecventei tensiunii de alimentare (principjul folosit la sincrocielotron) fie prin variatia inductiei magnetice (principiul sincrotronului).
.!1!!._
q2B2d2
11.4.151. E =
mv2
_!! =
0,973.
viteza luminii. Observatie: la energii foarte mici
27tm'
Vt
18,4 MHz.
R1
qBC
11.4.145. v =
= C v~i:lO~;
N
T
1 N
11.4.152. L = Evn - == Vn in care Vn este viteza particulei dupa ce
n=1
2
2v n-1
trece a n-a oara prin spatiul de accelerare dintre duanti. Din egalitatea
~ l(iu (V m7 - V m ~ 0, 7996 em.
1
11.4.144. R = - -
eB
.
24,98 MeV; v = - -
2nmP
910 9 ZuZNe . ~ 61,57 MeV. Energia incidenta, egala cu ~ 91,6 MeV,

RN + Ru
in sistemul centrului de masa, este suficienta pentru a invinge bariera coulomhiana.
B2 R2
m = q. - ~.
'!_'!!_; R. 1 =
q
Rz
1922'; 8 ::::: 1,66 mm.
2R cos o:; AB
mm;
Juminii.
~ ~ _!_ ; ~ :::::
11.4.141.
11.4.139. a) R
c) sin
q2 &2
+ ~---
t
m~c
qs . sst2
.+ -21 ---mgc
l( + --sz
m8.
~1Hz.
11.4.153. L =
cvvf= -( -+---;---)~~;
1
Li :::: 9,78 em; L 1
~ 37,05 em.
m p c2
Vn tn = Vn '!_ = Vn Ionii
2
2v
care au traversat al n-lPa spat;iu dintre electrozi au energia cinetica
11.4.154. Lungimea cilindrului n va fi: Ln
. 2 = nqU. Rezulta" Ln = 1 vqU

-1 mvn
2
v
2m
11.4.155.
v1 ~
Vn
~ v3_En.
2L
2,58 108 Hz,
mp
v2 ~
v-n,
L 1 = 6,7 em; Lao= 36,73 em.
Pentru El = 5 Mev
~i
E2
= 50
Mev, rezulta
8,16 10 8 Hz ~i A v = 5,58 108 Hz.
11.4.156. R ~ ~:o Et = Vi2B 2 R2 c2 + mp2c4 ::::1113,7MeV; E=175,4MeV.

8h
211
210
14*
"1.4.157. I= nR 2 cfl (!!:... \ npe

60;
H.4.158. N =
-~~U
ne
~ 4,27 10-14A.
= 4,085
11.171. Din legea de conserva.re a. impulsului ~i a energiei totale: p.,. = p.., ~ P~

104
mxc3 = pc
II.4;159. a) I= nNxe=2,16 10-13 A; b) V =
Nxe
-C=1,08 mV;
+ Vp 2c2+ m~c4
2
A 11 =9 260;
n = 3 etaje.
11.4.172. Din conservarea impulsului
Hezulta ca eficacitatea este 1 1-
e-~Ld,
18 cuante gamajs.
11.4.173~ X-+ p
H.4.163. U = nNe= 16 V.
11.4.165. Volumul detectorului este V = nR l. Pentru condi~ii normale de
presiune i temperatura acest volum este V1 =
V~
-~ V
76
10+ 20
939,6 MeV.
c-2+-m:c4-- mpc
212
-+
n+
2,47 10 8 m/s.
+ 7t-.
~ 19,53
~
m2c2
n
MeV.
.
de unde rezulta m.x.c2 =
2mx
_p; + p;,
+ mnc2 =
= Ev
PvC
pac2 + maC4 rezulta
+V
(m2- m2)c4
2(; + ~:c 2 ) :::: 22 MeV.
11.4.175. Conservarea impulsului ~i energiei pentru procesul 1:+
-+
+ 1t+
V.Pic +m~c = Vp~c +mfC4 + Vp~C2+m;c

V mic + m!c 2(mr,c2 + Er.Hmnc + E-:)-::::
11.4.167. Nu are loc conservarea impulsului.
2 2
(m - m )2c2
x
P
implica relatiile: p~=p~+p!;

Din aceste rela~ii rezulta mxc2 =
:::: 940,82 MeV; este neutronul.
11.4.166. In cazul in care ar avea loc procesul e+ + e- -+ y, legea conservarii

impulsului nu poate fi indeplinita. lntr-adevar, in sistemul centrului de masa,
impulsul sistemului e+ + e- este nul ceea ce ar implica faptul ca i impulsul
cuantei y este nul. Acest lucru nu este posibil caci energia cuantei y este egala,
eel putin, cu energia de repaus a sistemului e+ + e-.
11.4.170. K
2 2
mr.- mn ) c - mnc
2mr,
+ 1t_; E =
PvC
1o-9
P AUTICULE ELEMENTARI:
11.4.169. E = V p 2
Ea ~ 9 105,6 MeV.
p! =
i deci numarul de mole-
N A ~ 1,77
Sarcina q =
C
'f
perechi de ioni ~i deci N = nefq ~ 2,85 . 1010
eule organice de C2H 5CH va fi n =
+ Vp2c2 + m!c4;
11.4.174. Din conservarea impulsului ~i energiei total~ (vezi fig. 11.4.174, R):
2
corespunde Ja qje = 0,625 1010

impulsuri.
energiei totale rezulta:
= 1115,25 MeV. Din tabele rezulta ca, este hiperonul A.
H.4.164. I = 1,6 10-10 A.
11.4.168. E
E =
e-tJ.d
= 235,7 "t:.IeV/c;
1
p= V<m~- m:- m!) 2c2 - 4m~m!c2 = 192,6 MeV/c ~i
2mr,
~].4.161. Pentru un fascicul colimat, numarul cuantelor care sufera interac~ie

'Ste 10 (1 - e-~Ld) in care 10 este numarul (intensitatea) incident de cuante.
Ij60
__
.____, =
'i
mi:c2 = V.P2c2 + m:c4
H.4.160. t = - - ~ 4,317 h.
AE
m~)c
=- (m~2mx
E = (mK- m.,.) c = 152,7 MeV.

2mx
c~e
II.4.162. I 0 =
rezulta:
:_
11.4.176. Din conservarea impulsului ~i energiei. totale (fig. 11.4. 176, R):
'2
'2 v-Erc(En+ 2mnc
2pycos- = Pn; 2Ey = mnc2 +En rezulta (mnc2 +En)cos- =
~i
in final En = mnc
(~ s1n..!.
2
1). Pentru cp
= 60
se
ob~ine
En
),
= Ey =
= 135 MeV.
2
E1
::::
5,3 MeV;
E2
mK.
a) mn ~ - = 272,6 me; b)
2~
::::
432,98 MeV;
v---1 .- ~
1
2 = ---,
~
Fig. 11.4.174, R
Fig. IL4.176, R
213
. . pxooesu1e"'i11.4.1 '1'1. Pentru

lui implicl rela~iile: 2m,c 2
+e- -+ 2y conserva.rea energiei totale i a impufsu

+ E -_ 2E Y'. pe = 2p Y cos ..!.2 . 'De aici rezultl
II.4:.lt?8. Este posihil proeesul ;se _,. A+ 1t'0 Celelalte proeese nu stnt posibile caci energia de repaus a hiperonului E 0 (m:s:oc1 = 1 315 MeV) este mai
mica dec1t
suma energiilor de repaus ale particulelor .to ~i rt 0 (ml:C2=1192 MeV
2
m1Tc = 135 MeV) ca
~i suma energiilor de rep a us pentru n Ko (mnc 2 =
= 939,6 MeV ~i mK"c2 = 498 MeV).
~i
cos~ = t~ ~ ~m.~.-; ~ ~ gg.

11.4.178.
~ = v~;;:-2)
l = v T =
l!!!_L_-:-:.
11.4.179. -ro = -V-E~(E=+
;n:C2>
~c V1To ~ =
CTo
V11(~2) ~ 15 m.
. . = _!_ = E_m!Lc2 ~
1\
11.4.190. Procesele 1), 6), 8)
11.4.182. -;-- == ~
t
4,8. 104 s-1.
t "'t"o
't'
lA
0 V1 ~--A2
cu A
m-c
= ___
._.__ .
mnc 2 + E
Probabilitatea es t e:
p = 1 _ e- -; ~ 0,424.
.
. d'
f' ... a lntr-un proces imprecizia in
de_ mcert~~';' YAxa:{::'fm~ulsului l!t.p este 'datil de rel~~ia
determinarea Simultana a pozi ,I~I
, .. d masa m sint cuantele de schimb
A.X. Ap ~h. Vom presupune ca mezonn, "e u vitez~ c Cind un mezon este
ale cimpului nuclear, .cuante ce ~tpXopaga ~ul coord~nata sa -in acea~ta
emis de un nucleon ~~ es~e absor II" e d~~taanta dintre nucleonii ce interac~IO:
trecere -. a~e o ne. .determinare dega ~t~~ne a ro'r~elor nucleare. Deci AX ~ r ~~
neaza, adwa egala cu raza r 1't e a , h
11.4.183.
~i 4) deoarece nu se conservil sarcina leptonica ~i procesul 8) in care nu se conserva sarcina barionica. In procesul 2) nu
are loc nici conservarea energiei.
11.4.189. Slnt interzise procesele 2)
~i 10) conservll stranietatea. ln procese!e 2), 3),

4), 7) ~i 9) I AS I = 1 i deci aceste procese se produc cu mica prohabilitate.
In procesul 5) I l!t.S I = 2 ~i deci dezintegrarea hiperonului :E:-lntr-un proton
i doi mezoni n- nu se constata practic.
~ 26 ns.
11.4.180. l = v-r = ~c-roEtfmi.J.c 2 =:: 18 km.

11.4.181.
Princ~piul
11.4.191. 1) l!t.Q = 1, l!t.S = -1; interzis. 2) l!t.Q = t:.S = -1; permis. 3) l!t.Q
11.4.192. Procesele 1) i 2) se realizeazli prin interactiuni tari. Procesele 3)
~i
= AS= 1; permis. 4) ilQ = AS= 0; permis. 5) llQ = llS = 1; permis .

6) AQ = AS = 1 ; permis. 7) AQ = -1, llS = 1 ; interzis. 8) AQ = AS = -1 ;
permis. 9) AQ = tl.S = 1; permis.10) ll.Q = -1, AS= +1; interzis.
5) se realizeazii prin interac~iuni electromagnetice iar procesele 4), 6), 7) ~i

8) se realizeaza prin interac~iuni slabe. Precizare. Experien~a arata ca in fiecare
tip de interactiune intervine o particula dominanta i anume: mezonul n in
interac~iuni tari, fotonul in interactiuni electromagnetice i neutrinul {electro
nic sau miuonic) in interactiunile slabe. In .exemplele de mai sus excep~ie fac
procesele 4) ~i 6) in care nu are loc conservarea stranietatii {AS= 1) i deci,
nu se
produce prin interactiuni tari ci numai prin interac~iuni slabe, cu
nwdii de dezintegra.re de ordinul 10-10 + 10-8 s.
II.4.193. p- {uud}; n- {udd}; A- {uds};

1':
{uds}; Bo -- {uss}; E- -{dss}.
0
Ap """' me s1 ca urmar e m
' ,
?"
-- - - ' -_. 276 m6

rc
2rtrc
.
t'
'I de interactiuni sint: conservarea
11.4.1~4.
Legile val.a~Ile in .toat~ ~P?~~o~al a mome~tului cinetic, a sarcinii
energiei totale ~ela_tiV1~te, a 1mpu su m
,
.
.
electrice i barwmce.
..
t
ietatea In interactule slabe se
interac~iile. tar. lse tco~ser~a~ :r~~fc
~i mi~onic. Num~rul leptonic
conserv~ numil.ru~si"c!~ru ei- ~i;e~t~~ v, (neutrinul electro~c) i l, = .-1
electromc es~ I,- P
. .
.
t l _ pentru J.L- v~ (neutrmul
81
pentru e+ i 'Ve. N umarulleptomc. ~uomc OS e IL- 1
,
) l - -1 pentru (.'.+ s1 v!L.
mmomc
~1
IL f
d.
stinctie
intre
neutrinul
electro
me
~1
Observafie: in aceasta l~crare n~ ~e ~ce ~ . ,
eel miuonic; se va considera ca ve
viL
v.
.
.
11.4.185. In
11.4.194. o-- {sss}; .,.+- {ud}

K+- {us};
- {i;}; K-- {us}.
{dds};
:I;+-
{uus};
.
. . ntineutrino electronul, pozitronul, protonul, antl11.4.186. N eutr1no ~~ a
.
' t . 1 sint particule cu rna sa de rep a us
protonul
i nul
fotonul.
Fl oto~ul ~1 be~ ~~~r electronul este eel mai UOr lepton
nula;
proto
es~e... ce mai u~or arJO
cu sarcina electriCa.
- 0.' S x = 1. Mezonul K o are astfel de numere cuantice.
11.4.H37. Qx = 0 .,_ B x-
.,.. - {uU}- {dil}- {s$}; .,.-- {iid};
11.4.195. Antiatomul este format dintr-un antinucleu, format din antiprotoni
~i antineutroni ~i o patura de antielectroni (pozitroni).

I L5. ELEME.NTE DE FIZICA
DESCARCARI ELECTRICE IN GAZE
'"
~-
11.5.1. 1 "" 1,
enS
== - - (1-Le
d
+ 1, =
+ (.l.t)U.
U.5.2. a) E
Sen,V,
+ Sqn,v,,
U + 1R + lr, R
1 = enS(v,
+ v,) =
enS(J.L.,E
+ J.L E)=
1
E-U = ---
r = 19 200 !l;
I
h) 6.U=E-UB=E-(E-lr)=lr=80 V.
;o
214
215
B7
11.5.3. P =Pee - PNa = P,z (1 -3-) =--Pet
P' = Pet - P~aa
100
100
'
= P,z ( 1 _
~p
= P- P
97- 77
100
11.~.14. Masa nucleului de heliu este
P.,.
23 ) =- 77
100
100 '
dem
20
P,z = - P,l = 8 Jls, AW = AP t = 56 kWh.

100
11.5.4. 1R = E - U - I R,,
R=
E-U
I
- R, = 11,7 !l.
U + IR
+ l(R,+r}, R =
Am
2(mp + mn)
7,5 10- kg; AW
11.5.16. AW = 17,58MeV,
= 30,5 10-3 =
4,0320
Xc 2
+ 2mn-
. _ =~(k~l_
7 5 10 3
'
1 kg
67,5 1013 J
= 1,87 108
kWh.
p~!!!:_- = mn+mT-1?:_~~ = 1- mn + mHe =

mn+mT
A
m
mn
+ mT
mn
+ mT
,
= 0,003754; 0,003754 =
== X(kg), X=0,003754kg=3 751o-akg
mn + mT
1kg
'
'
AW(1 kg)= Xc 2 = 3,375 1016 J = 93,7 108 kWh.
11.5.6. a) E = lm(R + R,); R = E- R, = 8 0;

'
lm
b) U = E- l(R + R,) = 30 V.
-2m, . 4,001507 u,
11.5.15. La un act de fuziune defectul de masa este: am= 2mp

- mN, He = 0,0305 u.
minitiala
n.
mN, He: mN. He=mHe
aw = (2mp + 2mn- mN, He) 931,5 = 28,3 MeV.
___A_m_ _
11.5.5. a) Din grafic deduceni: U=40V; 1=20A, deci R=(E-U)/1=9

b) lm = E/R = 24,4 A.
11.5.7. E
11.6.13. &W = (ma + m,- m.n) g3f,5 == 2,24 MeV (s.. au neglijat energiile
de legatura ale electronilor 1n atomi).
E- U- (R,
I
+ r),
11.5.8. E=IR+ U, E=lmR, IR+ U=lmR, R=
Im =
---~-.
R,+R+r
12,50.
lm- I
PLASMA, FUZIUNEA TERMONUCLEARA
11.5.9. p
nokT; n 0 = ..!!_ = 3,22 1021 atomifm3 , ni = ne = 1017 ionifm 3
kT
{ioni simpli),
N = n0
ni = 3,2199 1021 atomifm 3 ; ex
= ~- N
= ni
no
no
3,11 10-5
N
no=--,
1-or:
n2
11.5.12. AW
216
cxN
n, - - - , n1
1-cx
2cxN
=- ;.. _
1-cx
= {1,0073-+ 1,0087- 2,0136) 931,5 =
n,.
2,24 MeV.
217
Partea a treia
PROBLEME RECAPITULATIVE
ENUN'fUBI
rezisten~a R = 10 n este plasata intr-un calorimetru.
Se aplica bobinei tensiunea u = 200V2 sin 100 1tt {V). Caldura disipata de
bobina in intervalul de timp t = 5 min este Q = 597,7 J. Sa se scrie expresia
pentru intensitatea curentului i.
III.l. 0 bobina cu
111.2. Un bee electric de putere P = 100 W ~i tensiune nominala U = 120 V

.se monteaza la o re~ea de curent alternativ cu tensiunea U' mai mare dectt
tensiunea de lucru a becului. Pentru ca acesta sa nu se arda se monteaza in
serie cu el o bobina ideala. $tiind ca factorul de putere al circuitului astfel
format este cos cp = 0,545, sa se determine: a) impedan~a Z a circuitului;
b) reactan~a XL a circuitului; c) tensiunea U' a re~elei de curent alternativ.
III.S. ln circuitul serie RLC din figura 111.3 se

cunosc tensiunile UMN = 30 V, UNo= 10 V ~i
U OP = 15 V. Sa se stabileasca regimul reactiv,
capac~tiv sau inductiv al cireuitului, tensiunea
UMP ~i defazajul cp al eircuitului.
Fig. III.3
III.4. Un circuit de cu:rent alternativ este form.at

dintr-o bobina cu rezisten~a R = 10 0 ~i induc-
tan~a L = 0,1 H, in serie cu un condensator cu

capacitatea C = 1 ~J.F. Tensiunea sursei de alimentare este U = 12 V. Sa se
determine: a) frecven~a v 0 a tensiunii sursei pentru care intensitatea este
maxima; b) intensitatea efectiva maxima I 0, max in acest caz; c) factorul de
calitate Q a.l circuitului; d) regimul reactiv al circuitului; dar pentru o
frecven~a mai mare sau mai mica? Sa se construiasca diagrarna fazoriala
pei,ltru fiecare caz.
111.8. 0 cadere de apa cu in ~If

h
1
.
act~o.neaza o turbina hidraulfca1~~a lat ~ 5 m 1 debit volumic Dv .= 3 ma/s
poh mductori. Rotorul alternatorul~i a c~ un alternator monofazat cu opt
ne~e alte~natorului se Ieagd. 0 hobina de ro ~t~ c~ n . 750 rotjmin. La bornatorulm este u = 220 ~i ca facto~ulu~smn ca tensmnea _la~ bornele alter= 0,8, se cer: a) fret\ enta " a curent I .Putere pentru bobina este cos t:p =
a!te~natorului Pa cind ace~ta debiteaza u ~~b P~?d~s d.~ alte~nator; b) puterea
bJ:nel es.te YJt . 80%, iar al alternatorul~ ~ o_Ina,o t_nnd. ca rar:damentul turJm I pl'ln bohma d) raportul LjR
t bYJa b-:- 90 Yo, c) 1ntens1tatea curentu'
pen ru o 1na.
111.9.. Se da o lentila convergenta de dist:tnt .. f

..
.
punctiforme plasate simetric in jurul foc~nll~i ~cala f = 6? em I, doua surse
. .
rept, la d1stanta d = 20 em
de acesta. Se cer: a) distanta dint, .
tul maririJor liniare.
'
1 e Imagmi}e punctelor }uminoase; b) rapor111.10. 0 lentila conve:rgen-ta formeaza
.
egala.. cu obi~ct_ul pe un ecran a flat lad = pzgtru
o~Iect real .. o imagin~ reala .
~~ . e 0 ~Iect. a) Sa se afle d1stanta
. focala a lentilei. b) Se acoleaza 0 a do
valeaza cu o lentila convergenta ce fo ua len;Ila, Iar sist.emul opt~c centrat echireala de doua ori mai mica decit ob rr;:etza pentru obiectul amintit o imagine
centrul sistemului. Se cer: -distantiec u p~ un ~cran ae~at ~a d' = 45 em de
natura lentilei acolate .
,a focala a. Sis_temulm; distantafocala si
'
,
dn
d"1cele de refractie
111.11.
.0 prisma optIca.. cu m
. .
trmngh1 ?reptunghic in care A = goo. B _' ~ a~e ca sectmne prmmpala un
75
sub unghml de incidenta z~ pe fata AB '
~ (f1f! II~.11). a) 0 raza eade
BC in punctul /'. Cu c~ conditi~ refe~~e re rfcta prln prisma i ajunge pe fata
este de 45o? b) Cu ce conditi~ r~za I/ oare fal ti n~ ungh ul dintre I 1' ~i BC
'
"'
se re rcta total pe fata BC ;>
III 12
..
'
.
. . 0 sursa lummoasa porneste verti I .
.
.
d~ la ~.aza unui strat de apa (n ' 1 ) ca In S';IS, urcmd umform accelerat, _
33 c~ ~rosunea e
mi~caru este a = 1 mjs2 .t . . . . '..
10 em. Acceleratia
(fig .. III.f2). Se cere:
~\~z!~n;{~~a
~ula, Iar unf!hiu.l de incidenta i0 = 45o
8
de timp; b) dupa elt timp de lapi
sitnul sul. u~g.~Iulm de refractie tn functie
.
ncepu u m)~carH aparJ reflexia total a?
f .
a/
III.5. Sa se calculeze numarul de spire necesar unei bobine dintr-un circuit

oscilant cu capacitatea C = 9 nF pentru a put\:}a receptiona unde electromagnetice cu lungimea de unda A= 2 512 m, ~tiind ca bobina are un miez cu
permeabilitatea 4n 1Q-15 H/m, o lungime de 4 em ~i raza sec~iunii transversale de 1 em.
III.6. Un radioreceptor eapteaza unde cu lungimea de unda A= 600 m.
Circuitul sau oscilant are o bobina eu inductan~a proprie L = 0,1 H, iar rezistotala a acesteia este de R = 30 n. Tensiunea folosita este de 6 V. Se
cere: a) frecven~a undei eaptate; b) capacitatea condensatorului; c) intensitatea curentului in aparat.
ten~a
III. 7. Indusul unui alternator trifazat stea, pentru care f~ecven~a este v =
=50 Hz ~i tura~ia n = 500 rot/min, are bobinajul cu N = 432 spire. Cunos-
cind ca induc~ia in intrefier este B = 0,6 T, ca aria suprafe~ei unei spire este
S = 640 cm2 i ca induc~ia este considerata constanta in dreptul unui pol ~i
z~ro in fiecare interval polar, se cer: a) numarul de poli 2p ai alternatorului;
b) t.e.m. efectiva E a alternatorului trifazat.
218
Fig. II 1.11
Fig. III.12
111.13. 0 sursa luminoasa omite lumina cu I

.
ungimea de un~a /, . 500 nm.
Fasciculul Juminos paralel emis cade
a) numarul fotonilor incidenti pe re~ea~~r~al
retea de difractie. Se cer:
este p = 20 W b) constania re~ I . d d~mp .e mmut, daca puterea sursei
de ordinul al doilea se foPmeazae =~be Ifhr~cl~Ie, daca maxim?l de difrac~ie
'
ung lU r.p = 30; C) du1tanta dintre
PJ f
219
maximul central (de ordinul zero) ~i maximul de ordinul doi, pe un paravan

pe care figura a fost proiectata cu ajutorul unei Ientile cu convergenta C = 2
dioptrii. d) Se inlocuie~te paravanul cu o celula fotoe]ectrica de cesiu al carui
prag fotoelectric este Ao
660 nm. Sa se determine lucrul de extractie i
viteza cu care este emis un electron.
INDICA'J'D ~I RlSPUNSURI
III.1.
do ilea cade pe o celula fotoelectrica. Sa se determine: a) lungimea de unda A1,

daca maximul de difractie de ordinul doi se obtine sub un unghi de 30; b)
numarul total de maxime de difractie date de retea, pentru radiatia 'A2
= 450 nm; c) sa se verifice valoarea constantei lui Planck, ~tiind ca pentru
stoparea electronului tensicunea aplicata este de 0,69 V pentru radiatia /.2
= 450 nm ~i de 0,415 V pentru A1 ; d) care este energia cinetica Ec a electronil or emi~i de celula pentru A = 500 nm, daca L = 2,3 eV.
III.o. N = 'A
lfie!J.C /2TCCr = 14 spire.
III.S. a) v =50 Hz; b) p

= P /U = 115 58 A. d) LfR
a
'
'
p _
t - 'fJtYJaDvgh = 254 kW; c) I
=cos({) 27tV = 2,54 mH I 0.
Yit Yia/
III.9. a) Pentru sursa mai .apropiata de centru, avem:

deci x2 = 120 em.
~ + ~ = _.!_' x; =
Pentru cealalta sursa. avem:
Xt
+ x; =
~flata intr-o camera Wilson, cad radiatii X.

Camera Wilson se af]a intr-un cimp magnetic de inductie B = 0-,02 T, iar
111.16. Pe suprafata unei pHicute,
360 em: b) ~~ = x2 - 3. ~ -
111.10. a)
Xt
tJ
+ x2 =
Xt
d, Xt
' tJ2 -
x2
x2
..!_ - ..!_ = _!_ '

Xt
x2
f
240 em, deci: Ax

~
x; = 3 dSCI. ~
-;
Xt
20 c~
= x2
_j
= ~
tJ2
1
1
' Xt-1 +=x2
f
deci f1 = 10 em
1
x2 .:.:: d' = 45 em, xl = 2x2 = 90 em
'
1
1
1
=-, F = 30 em c) 1 + 1
1
Xt
X2
F
'
(I
(2 = F ' f2 = - 15 em (divergenta)
b)
- +-
cu zero. Se cere lungimea de unda (A) a undei asociate e]ectronului: a) la dis

tanta r = 1 m de proton; b) la distanta r' = 0,5 10-10 m de proton,(!.');
c) ~tiind ca r' este de ordinul de marime al razei orbitei electronului in
starea fundamentala a atomului de hidrogen, sa se compare A' cu r'.
III.l1. a) Din figura dat"' ~
111.18. In problema precedenta, trebuie sa se tina seama ca electronul la distanta 0,5 10-10 m de proton formeaza atomul de hidrogen ~i ca atare se elibereaza energia de legatura egala cu 13,6 eV. Se cere lungimea de unda a undei
b) pentru producerea reflexiei totale
n >
asociate electronului in acest ca.z.
111.12. a) Din figura data in
Ill.19. Un fascicul de lumina monocromatica, paralel, trecind printr-o dia-
fragma prevazuta cu o fanta ingusta dreptunghiulara situata normal pe directia fasciculului, form~aza franje de difrActie pe un ecran. Sa se afle energia ~i
impulsul fotonilor, daca se tie ca primu] minim apare intr-o directie care formeav1 eu normalf\ la em an unghiu] ({) = 6; largimea fantei este b = 5 rom.
({)<,
III. 7. a) 2p = 12 poli; b) E 1 = 4 44 pn N
, 60 3 BS = 1 227 V;
.E = V"3E; = 2125 V.
de un catod metalic al unei celule fotoelectrice, sub

actiunea unei radiatii cu lungimea de unda A1 = 1,36 10-7 m sint stopati de
0 tensiune inversa usl
6
int~ anodul ~i catodul celulei, iar cei emi~i de
ace1P.~i catod, sub actiunea radiatiei cu lungimea de unda /. 2 = 1,065 10-7 m
sint stopati de o tensiune inversa U82 = 8,53 V. Se cere sa se calculeze:
a) constanta lui Planck; b) energia necesara pentru extractia unui electron
din metalul catodului fotocelulei; c) frecventa de prag proprie catodului
fotocelulei; d) numarul de linii pe mm al unei retele de difractie, daca
radiatia cu lungimea de unda A = 1,36 10-7 m este observata in spectrul
de ordinul a] do ilea st1b un unghi de 30; e) diferenta de drum dintre doua
radiatii cu lungimea de unda 1..1 = 1,36 10-7 m pentru ca, intr-un punct de
intilnire al acestora, sa sc formeze o banda luminoasa.
III.17. Undeva in spapul cosmic, un electron se apropie de un proton. Se con-

sidera energia totala a electronului la distanta infinit de mare de proton egaU
r----
III.6. a) v = ~ 10s Hz.; b) C = 1Q-t2 F; c) I= 0,2 A.
cmi~i
electronii de recul, aparuti in efectul Compton, descriu traiectorii cu raza de

curbura R = 2,4 em. Determinati energia minima a fotonilor radiatiei X
pentru care se pot obtine astfel de electroni de recul ~i lungimea de unda
eorespu'nzatoare.
1,4 (/2 sin (1007t t - 85o57'27") A.
111.2. a) = 264,22 0; b) XL= 221,53 0; c) U' ~ 220,18 V.

III.3. UM N - > UNo, regi mIn
. d t'
U
uc Iv; MP = 18 V; ({) :- 56o18'35 ...
III.4. a) vo = 500 Hz' b). I o.max -- 1, 2 A, C) Q = 31 ,4, ({) = 0, m > O,
III.14. Un fascicul de lumina monocromatica este divizat in doua. Primul

fascicul cade perpendicular pe o r~~ea de difrac~ie avind N = 500 tras./mm, al
III.15. Electronii
z: --:-
1
~
....-..
.
a .ln enuntu problemei avem: BI' I = 45 o, BIF =
60 deci r - 30

o
n
' Iar sin t = n sin 30 = 2 reprezinta conditia ceruta
t
es e necesar ca sin 45
1/2.
1/Te-=-.xr-+ e
2,
deci
sin
v+(
2
= 1,
rezu 1ti
enuntul problemei avem: x = at2f2,

ne
r =
~=== b) reflexia total
e
a pare pentru sin r
< _:_1 ,
e -
-~=
r.
ded
220
221
111.18. a) n::; .E =- _!!!:_> = 3 1021 ; b) (a + b) sin cp = k"A, (a + b) =

hv he/A
k)...
X
tg (p
-.-=21()-8 m=2JLm; c) tgtp=-=xC, x=-..:-=0,29 m.
SID f
f
C
d) L = hc/)...0 = 3 1o-19 J = 1,875 eV.
V-
mv 2 =he _he, v =
)...
Ao
Ill.14. a) Din
condi~ia
de maxim:
2 h~ .:-~t_
ml.l.o
sin 'P
111.17. Dacl soeotim electro nul ~i proto nul ca un sistem izolat, energia total4
se conserv a :
Ec
+ (- ---~:__)
= 0 deci
4ne~
Lungimea de unda de Broglie va fi:
= 4,6 105 mfs.

A=
= k'/..1,
'/..1
= s~; =
1Q-34
J s; d) Ec = (kc/1.) - L = 0,29 . 1Q-19 J =
a) A= 32,4 f.!.m; b) A
ID.16. Pentru ca ne intereseaza energia minima a fotonilor pentru ca're se

obtin electroni de recul cu un anumit impuls, trebuie sa analizam cazul ciocnirii
centrale pentru care fotonul transmite electronului de recul impulsu1 maxim.
Aplicam legile de conservare a energiei ~i impulsului:
+E
= 'E'f
+ VE2 + p C
2 2
~I
Er = - -E(
c
c
---
A'
2,281Q- 10 m; c) r'
= 4,56.,
111.18. Potrivit leg conservarii energiei:

Ec
+ (- -4~)
+L=O, unde L este energia de Iegatura, deci Ec= ~-- L ~i
ne~
47te~
.
A=
Ef
e( U82 - UsJ.)A1 A2 = 6,62510-34 J s; b) din prima ecua~ie L =

c(l.t- !.2)
= hc/At-eU8 t = 51o-19 J = 3,13 eV; c) v 0 = Lfk = 7,55 10 14 Hz; d) in
condi~ia de maxim: (a
b) sin cp = kA, introducem nota~ia: (a + b) =
1
sin
cp
k
N
linii e) uti.11zam
.
. . . con d'1t1a
= -sin
- cp- = 1 84 106 ,____
= - ~. - - = A
N '
N
'
kA
'
mm '
r
de maxim: A=kA=k1,361Q-7 m unde k = 0, 1, 2, 3, ...
111.15. a) h
4ne~
N)..,2
maximul central (de ordinul zero) se gasesc cite 4 maxi me, deci numarul total
de maxime va fi 9; c) hc/1.1 = L + eU811 hcf'A2 = L + eU82 deci k =
--~.
4ne~
V2~':= y2:.~ ~ V:or.
500 nm;
sin tp
b) k = - - . Pentru tp = 90 a vern k = 4. De o parte i de alta fa~a de
= e( Usl - Us2}AtA2 = 6 6.
c(l.s- At)
'
= 0,18 eV.
Ec =
]7 2ml( =
;-~ h:~;
:.
L)
= 3,15 . 1()-'" m.
111.19. Diferen~a de drum, corespunzatoare razelor emise de marginile fantei

AG' avern ~ = b sin IP Primul
2n
27t
minim se produce cind q> = 27t deci A = b sin q>. Energia unui foton este
. h
he
he
e: = v =
- = -- = 2,37 meV iar impulsul fotonului p = -h =
A
b sin q>
).
k
= --.-- = 1,27 to-so kgmfs.
b sm q> .
sub unghiul
!p,
este
a=
b sin cp; cum
a=
+ p.
Din legea conservarii impulsului ob~inem: E; = pc - E,.

Introducind ultima rela~ie in lege a conservarii energiei rezulta:
Ef = pc - Eo
+ V E~ + P
2 2
C
Dar mv 2/ R = Bev, mv
BeR = p, deCI:
Er = BeRc- Eo+ l(Ef+(B~Rc)2 = 83 keVl

2
A=
222
~ - ---
Er - BeRc - Eo
2 he
+V 1:.~ + (beRc)
- = 15 pm.
223

GH Vladuca Probleme de Fizica Pentru Clasele XI XII PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GH Vladuca Probleme de Fizica Pentru Clasele XI XII PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

j

Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucureti, 1983

Lucrarea a fost elaborata astfel:

Nr. colilor de tipar : 14

Com. nr. 30 404/7234

Aceasta culeger_e de probleme a fost elaborata in acord cu

Speram ca aceasta culegere, prin ordonarea problemelor

Elemente de fizica cuantica ........... :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ILL Elemente de fizica cuantidl..........................................

FIZICA CLASA A XI-A

1.1. CURENTUL ALTERNATIV

1.1.1. 0 spira circulara conductoare eu aria S = 50 em 2 este rotita uniform

1.1.6. 0 bobiha conectata la o sursa cu tensiunea U

1.1.7. 0 bobina este conectata la o sursa cu tensiunea u = 30 sin 314 t (V).

1.1.17. Un circuit serie este caracterizat prin R = 10 n, L = 0,04 H,

standard ( v = 50 Hz) i tensiune efectiva U = 60 V, intensitatea efectiva a

circuit RLC seri? format dintr-o bobina avind rezistenta R = 21 n,

1.1.8. Daca se aplica la bornele unei bobine o tensiune sinusoidala de frecventa

1.1.9. La bornele unei surse cu tensiunea U

1.1.19. La o sursa ou tensiunea U

100 ~F conectat la o sursa are

1.1.10. Un condensator cu capacitatea C

1.1.11. La bornele unei surse cu tensiune la borne U

prin circuit i tensiunile U1 i U 2 la bornele condensatoarelor.

1.1.12. La bornele unei surse cu tensiunea la borne U si frecventa v

1.1.13. La bornele unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R = 3 n

l.l.14. Un circuit RLC serie, caracterizat pri.Q. rezistenva R = 20

inductanva L = 30 mH i capacitatea C = 50 ~F, este parcurs de un curent de

1.1.15... Un circuit RLC serie alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta R

1.1.16. Sa se verifice relatia S

pentru circuitul din problema

bobina cu rezistenva R = 50 n i inductanta L = 1,33 H este

, 1.1.21. Un circuit serie RLC este alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta

R = 10 f.! i" un condensator C. Reactantele bobinei i condensatorul~i

~L = 314 ~ (pentru ". = 50 Hz) in paralel cu un condensator C = 4t-tF

1.1.23. Un rezistor cu rezistenta R = 1 k n' o bobina ideala cu inductanta

L = 0,2 mH i un condensato~ cu capacitat~a C = 300 pF sint conectati in

_.. 1.1.25. Un circuit serie RLC conectat la o sursa cu tensiunea U = 110 V

1.2. CURENTUL TRIFAZAT. MA~INI ELECTRICE.

1.2.1. Un generator de curent trifazat, avind conexiunea in ste~, are tensiunea

12 perechi d~ poli: Fluxul prin

maxima <1> 0 = 7 10-4 \Vb; Turatia rotorului este n = 3 000 rotfm. Sa se

legii lui Ohm Ia un element neliniar

se calculeze perveanta echivalenta i' sa se indice domeniul de tensiuni in care

1.3.2. Sa se indice sensu! vectorului intensiUHii cimpului electric datorat

1.3.4. Avind in vedere rezultatul obtinut la problema anterioara, sa se explice

ln figura 1.3.10, a, b se prezintii doui\ moduri de grupare a unei diode

'r- 1.3. 7. 0 dioda cu vid, avind caracteristici ideale, are perveanta

UA.= -5; 0;.10; 36

1.3.8. Sa se calculeze viteza cu care un electron ajunge Ia anodul unei diode

1.3.12. Un redresor mop.oalternanta cu filtru capacitiv este alimentat de un

Tens1unea continua, ob~Inuta la bornele condensatorului, are valoarea U =

1.3.19. Sa se construiasca grafic caracteristicile de grila i anodice ale unei(',

1.3.20. Montajul de amplificator, din

1.4. OSCJLATJI ELECTHOMAGNETICE

Cum se schimba frecventa oseilatiilor Iibere dintr-un circuit oscilant,

Unde se afla concentrata energia, intr-un circuit oscilant, la momentele

care au aceia~i parametrii C, L i R, daca condensatoarele au fost incarcate

(S) 1.4.6. 0 baterie formata din doua condensatoare cu capacitatea de 2 {J.F

fiecare se descarca printr-o bobina (L = 1 mH, R = 50 !l). Vor aparea

Intensitatea curentului intr-un circuit oscilant varia~a cu timpul dupa

Cum se schi~ba perio.ada 9i frecventa oscil~tiil~r liber~ i'ntr-un c.ircuit

1.4.10. Un circui~ oscilant este format tlintr-o bobina cu inductanta L =