Sunteți pe pagina 1din 113

j

GH. VLADUCA

  • N. GHERBANOVSCHI

  • M. MELNIC

D. CIOBOTARU

,

  • I. MUNTEANU

A. RUSU

  • I. VITA

~E

IC

PENTRU CLASELE

XI-XII

Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure§ti, 1983

Lucrarea a

 

fost

elaborata

astfel:

 

1.1;

1.2

-

NICOLAE

GHERBANOVSCHI,

lector,

dr.

 

1.3 ,--- ADRIAN RUSU,

~ef de

lucrari,

dr.

ing.

 

I. 4;

I 1.1

-

MIHAl MELNIC, prof.

1.5;

1.6;

1.7

-

ION Vl'fA, prof.

Il.2;

IC4 -

GHEORGHI'fA VLADUCA, lector,

dr.

11.3- ION MUNTEANU, lector,

dr.

11.5 -

DUMITRU CIOBOTARU, conferentiar, dr.

Referenti:

ARTIZIA GOILAV, lOAN GAVRIL, SANDA SPIRIDON, DOREL

HARALAMB, DUMITRU RO~CA -

profesori rle fizica la liceul

,Petru Rare~" din munieipiul Piatra Neamt.

Rerlactor:

E. MESARO~, prof.

Tehnoredactor: EL. OPRI~EANU Coperta: V. WEGEl\IANN

Nr. colilor de

tipar :

14

Bun de tipar: 11.11.1983

Com. nr. 30 404/7234

Cornbinatul poligrafic

,CASA SC!NTEII"

Bucuresti ~

R.S.R

PREFATA

Aceasta culeger_e de probleme a fost elaborata in acord cu confinutul manualelor de fizica pentru clasele a XI-a §i a Xll-a §i astfel conceputa lncU sa acopere ln zntregime tematica. aces- lora. Din acest motiv, gruparea problemelor in capitcle ~i para- grafe, tematica acestora, precum $i notafiile folosite au fost condifionate, in esenfa, de structura $i continutul manualelor. ln acest context introducerca breviarelor, uzual folosite in alte culegeri de probleme, nu a fost necesara. Lucrarea confine probleme de ldrga ciJ'culafie selectate din alte culegeri de probleme sau din lucrari de specialitate, dar prelucrate §i reformulate in spiritul manualelor. Precizam insa ' ca 0 buna parte din problemele propuse sint originale. ln fiecare paragraf problemele au fost sistematizate, pe cit posibil, dupa gradul lor de dificultate §i, ca atare, se recomanda _ rezolvarea lor in ordinea din culegere. Rezo.Jvarea lor lntr-o alta ordine este posibilli, deoarece problemele, cu mici excepfii, sint independente. Problemele tipice sau cele czz un grad mai ridicat de dificultate sfnt rezolvate in detaliu. Pentru problemele similare sau cu un grad redus de dificultate sint date relatiile de calcul, ca §i rezultatul numeric sau numai rezultatul nllmeric. M"nfioniim ca problemele cu un grad mai ridicat de dzficultate, notate cu un asterisc, se pot rezolva cu nofiunile §l: cuno§tintele din manualele de fizica. Aceste probleme testeaza abilitatea ele- vilor de a folosi eficient ansamblul acestor cuno§tinte dezvoltind, in acela§i timp, mobilitatea lor in gindire. Rezolvarea acestqr probleme, fara a folosi indicatiile, constituie o dovada a lnfe- legerii profunde de catre elevi a proceselor fizice implicate in problemele respective §Z: a legaturii lor cauzale. Culegerea se adreseaza elevilor de liceu, participantilor la concursurile de fizica $i candidatilor la examenele de admitere in invajamlntul superior.

----~~----------------------------------------------------------------------------~L-~----------------------------------------~--------···~-----.~~~~-··~-~··-~-~--~--···-·

Speram ca aceasta culegere, prin ordonarea problemelor dupa gradul lor de dificultate, prin continutul lor, ca ~i prin dozarea judicioasa a indicafiilor de rezolvare, va contribui la clarificarea, adincirea ~i fixarea cuno~tintelor ·teoretice, va dezvolta la elevi deprinderile necesare folosirii acestora ln mod eficient pentru rezolvarea pfoblemelor de fizica ~i pentru inter- pretarea corecta ~i corelata a legilor §i fenorrtenelor fizice. Autorii multumesc celor cu care au purtat discutii utile pe marginea acestei lucrari $i vor ramlne lndatorati cititorilor care vor face sugestii ~i propuneri pentru imbunatat,irea unei edifii viitoare.

AUTOR/1

 

PARTEA

 

1NT1I

 
 

FIZICA

 

CLASA

 

A

 

XI-A

 
 

Enun*uri

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

...

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

?

  • 1.1. .

.

Curentul

alternativ

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

  • 1.2. Curentul trifazat. Ma~ini electrice.

Transformatorul

......................

 

10

  • 1.3. Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda).

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

12

  • I • .

.4.

Oscilatii

electromagnetice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

  • I electromagnetice

.5.

Unde

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Optica

  • I .............................

.6.

  • 1.7. Notiuni de teoria relativitatii restrinse

.

.

·.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

<

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

...........................

 

15

21

22

· 34

Indica til

~~ rispunsuri.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3?

  • 1.1. Curent.ul

alternativ

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3?

  • 1.2. Curentui trifazat. Ma~ini electrice.

Transformatorul

......................

 

38

  • 1.3. Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda)

............................

39

  • 1.4. .

Oscilatii

electromagnetice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

43

  • 1.5. ...........................................

Unde

electromagnetice

I

.6.

Optica

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

..

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. .

.

50

52

. I. 7. N otiuni de teo ria relati vita tH

 

restrinse

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

65

 

PARTEA A DOUA

 
 

FIZICA CLASA A

 

XII-A

 
 

Enunturi

69

j

 

I

II.1.

Elemente de fizica

:.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

69

 

II.2. Fizica

atomului

··.

80

11.3.

Elem,ente de fizica

......................

 

90

II .4.

Fizica

nucleului.

Particule element are

 

......

 

: .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

119

11.5.

EJ,emente de fizica plasmei

.......

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

141

Indicatii

~~ rispunsuri

 

ILL Elemente

de

fizica

cuantidl

..........................................

 

143

II.2.

Fizica

atomului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

159

II .3.

Elemente

de

fizica

solidului

 

.

169

11.4.

Fizica nucleului. Particule element are.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

198

II .5.

Elemente de fizica

plasmei.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

215

 

PARTEA

A

TRElA

 
 

PROBLEME

 

RECAPI1'ULATIVE

 

Enunturi

 

.

21R

Indicatii ~i raspunsuri .....................................................

.

221

I

I

L

.....

~·~·-

Partea

intii

FIZICA CLASA A XI-A

ENUNfURI

"

..

1.1. CURENTUL ALTERNATIV

1.1.1.

cu tura~ia n =

10 rotfs

in

 

jurul axei

 

magnetic uniform de inductie B =

10- 2 T.

 

prin spira este maxim.

 

1.1.2.

sitate

I

=

4 A

~i frecventa

v =

50 Hz.

Sa

1.1.3.

0

bobina

cu rezistenta

R

=

10

n

si

legata la o sursa de tensiune' alternativa c~ U =

 

calculeze intensitatea curentului I

prin bobina.

1.1.4.

0

spira perfect conduetoare, plana, cu aria

S

100 rm 2 , este rotita cu turatia

n =

3 000 turefmin

·intr-un ci~p magnetic uniform

de inductie

B

=

1 T,

ea

in

figura 1.1.4.

Sa

se

caleuleze:

a) valoarea

efec-

tiva

E

a

t.e.m.

induse

e;

b)

expresia intensita~ii

instantanee

i

a

curentului

in

circuitul

conectat

la

bornele~ spirei, caracterizat prin rezistenta R = 0,157 n

~i inductan~a L =

0,5 mH;

c)

considerind

ca

origine

a

timpului

momentul

in

 

care

t.e.m.

 

e

este

zero,

timpul t 1 pentru care, in decursul unei perioade, inten-

sitatea

curentului

are

valoarea instantanee 'pozitiva

egala

cu

valoarea sa

efectiva;

d) cal dura Q disipata

in circuit in timpul t

=

1 min.

1.1.5.

Care este impedanta Z pentru

v =

1 kHz

a

unui

reostat cu rezistenta R

 

100

0,

N

=

2 000

spire,

lungimea l =

50

em

~i aria

unei

spire

S

=

15

cm 2 ?

1.1.6.

0

bobiha conectata la o sursa cu tensiunea

U

v

50

Hz

este parcursa de curentul

de intensitate

~i inductarita

 

L

a

bobinei?

Ce

defazaj

impedanta Z at unci . cind

are curentul de intensitate 1 0

la

borne

tensiunea

7,5

A?

continua

U 0

=

inductanta

0 spira circulara conductoare eu aria S = 50 em 2 este rotita uniform

perpendiculare pe liniile unui cimp

Sa se calculeze

t.e.m. e indusa in

spira. Se considera ca origine a timpului, momentul in care fluxul magnetic

Un rezistor eu rezistenta R = 5 Q este parcurs de un curent de inten-

se serie expresiile marimilor

instantanee tensiune la borne un ~i intensitatea curentului in pentru rezistor.

L

=

180 mH

este

=

50 Hz.

Sa se

 

G

 

Fig. !.1.4

 

105

V

si

frecventa

=

1,8 A:

Care si~t

introduce

ea, daca

 

este

parcursa

de

220 V ~i v

I ~
I
~

6 V

7

'

1.1.7.

0

bobina este conectata la o sursa cu tensiunea u =

30

sin 314 t

(V).

, Intensitatea

curentului

prin

bobina

este

i

=

21,7

sin 27t

(50 t-

1/8)

(A).

Se cer:

a)

frecventa v a curentului ~i defazajul cp al circuitului; b) momen-

 

1.1.17.

Un circuit

serie

este

caracterizat

prin

R

=

10

n,

L =

0,04

H,

tele t ~i t 1

pentru

care intensitatea

instantanee i a curentului are valorile

pozitiva respectiv negativa egale cu intensitatea efectiva; c) rezistenva R

C

~0 ~F, U. =" 220 V ~u. v

"

?O ~z

~a s.e determine defazajul cp, factorul

§i inductanta L ale bobinei.

1.1.8.

Daca se aplica la bornele unei bobine o tensiune sinusoidala de frecventa

standard ( v = 50 Hz) §i tensiune efectiva U = 60 V, intensitatea efectiva a

determine inductanva L §i defazajul cp al circuitului de curent alternativ.

 

,I

' ~.1.18.-. Un circuit RLC seri? format dintr-o bobina avind rezistenta R = 21 n,

Inductanta L = 70 mH §I un condensator cu capacitatea C = 82 ~F este

'

'

conectat la o sursa de cu~ent alternativ de frecventa

v =

50 Hz. Tensiunea

curentului priri bobina este 1 = 4 A, iar dac~ se aplica la bornele bobinei o tensiune continua U 0 = 10 V, intensitatea curentului este / 0 = 2 A. Sa se

 

la bornele condensatorulm este Uc = 310,7 V. Sa se determine intensitatea I

a curentului prin circuit, tensiunea

U b la bornele bobinei

tensiunea

U

la

bornele circuitului §i

defazajul _cp al circuitului.

'

1.1.9.

La bornele unei surse cu tensiunea U

22,36 V §i frecventa v

50 Hz

 

se conecteaza circuitul serie

format din o bobina §i un rezistor

de rezisten~a

R =

5

n. Cunoscind ca tensiunea la bornele bobinei este

ub =

10 V2 v,

iar tensiunea la bornele rezistorului este

U R

10 V, sa se calculeze rezistenta

 

1.1.19.

La o sursa ou tensiunea

U =

220 V §i frecventa

v

=

50. Hz se conec-

teaza o bobiJ?-a. Inte~sitatea curentului prin bobin~ este I 1 =

2

A.

Prin

legarea i~ se~1e 3: un.m condensator cu capacitatea

C =

20 ~F, intensitatea

Rhinductanta L §i defazajul circuitului (cp).

'

curentul~I. pr1n mrcmt ramine. ac?ea§i, ~ 2 = 2 A. Sa .se determine: a) rezis- tenta R §I ~nd~ctanya L ale bob1ne1; b) dtagrama fazor1ala; c) factorul de cali- t~te q.al ~Ir_?mtulut; d) puterea activa P §i puterea reactiva P r in cele doua

1.1.10.

Un condensator cu capacitatea C

100 ~F conectat

la

o

sursa are

situatn (fara condensator-cazul 1 §i cu condensator-cazul 2).

tensiunea la borne u = 1,4 sin 10 3 t (V). Sa se determine expresia intensitatii

instantanee i a curentului care parcurge condensatorul.

'

1

1.1.2~.eO bobina cu rezistenva

R =

50

n

§i inductanta

L =

1,33

H

este

1.1.11.

La bornele unei surse cu tensiune la borne

U

=

inser1ata cu un .condensator cu capacitatea C = 20 ~F. Ansamblul

este ali-

~entat sub tens1l!nea .u =

100 V, cu frecventa

v

=

48Hz

Se cer~ a) inten-

U b

§i

Uc

la

v =

50 Hz

se leaga in serie doua condensatoare avind

220 V si frecventa capacitavile C 1 '

=

0,2

~F, respectiv

C 2

=

0,4 ~F. Sa se determine intensitatea curentului I

prin circuit §i tensiunile U 1 §i U 2 la

bornele condensatoarelor.

borne}? ~oh.1ne1 §~ condensatorul~I. f) ?e f!10d~fica i~ductanya bobinei (L')

astfel Incit Intensitatea curentulul I

prin CircUit devine maxima. Sa se ras-

1.1.12.

La bornele unei surse cu tensiunea la borne U si frecventa

v

50 Hz

 

punda la intrebarile precedente pentru acest caz §i sa se determine factorul

se leaga un circuit serie RC. Cunoscind ca tensiunile 'Ia bornele elementelor

de calitate Q al circuitului.

circuitului sint

U R =

120

V

§i

Uc = 160 V, iar intensitatea curentului

prin

, 1.1.21. Un circuit

serie

RLC

este

alcatuit

dintr-o bobina cu rezistenta

circuit

este

I

=

1 A,

sa

se

determine capacitatea C

a

defazajul circuitului cp §i tensiunea U.

condensatorului,

·

R =

10

f.!

§i"

un

condensator C. Reactantele bobinei §i condensatorul~i

pen~ru ." =.50 Hz sint XL=

2

n §i

Xc

=

1 000

n. Tensiunea de alimentare

   

a circuitulm este

U =

120 V.

Sa se determine

intensitatea

curentului

I

1.1.13.

La bornele unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R =

3

n

ins.eriat cu un condensator de

0,5 V2 sin 1 000 t (V). curentului prin circuit.

u =

Sa

capacitate C

= 250 ~F se aplic~

tensiunea

se determine expresia pentru intensitatea i a

 

(

fae~orul de calitate Q al circuitului si tensiunile la bornele elementsior circui~

tului",U b §i u. c in

c~nditia de regim

'de rezonanva, obt.inuta prin varierea free-

vente! surse1

de ahmentare.

l.l.14.• Un

circuit

RLC serie, caracterizat pri.Q. rezistenva R = 20 n, induc-

 

1.1.22.

Un circuit RLC paralel este format dintr-o bobina ideala cu reactanva

~L =

314

(pentru

". =

50

Hz) in paralel

cu

un

condensator C = 4t-tF

tanva L

=

30 mH

§i

capacitatea C =

50 ~F, este parcurs

de

un curent de

intensitate I =

10 A §i frecventa v = (500/7t)Hz. Sa se determine defazajul cp

§i tensiunea U la bornele circuitului.

§1. eu

un reztstor ~u reZis~enta R =

.10

n. Circuitul este legat Ia

o sursa

de

ahmentare cu tens1unea lJ =

10 V §I

frecventa v =

1 im}ted.anv~ Z a. circuit~lui, intensitatea I a cur~ntului cp al circmtulm.

50 Hz. Sa se determine

prin circuit §i defazajul

1.1.15

Un circuit RLC serie alcatuit dintr-o bobina cu

rezistenta R

16

n,

inductanta L = 95,5 mH ~i un condensator cu capacitatea. C este parcurs de

 

1.1.23.

Un rezistor cu ·rezistenta R =

1 k n' o

bobina

ideala

cu

inductanta

un curent de intensitate i = 6 V2 sin (314 t - 36°52'11' 1

)

(A).

Sa se deter-

L

= 0,2 mH §i un condensato~ cu capacitat~a C =

300 pF sint

conectati in

rnine capacitatea c' tensiunea ub la bornele bobinei, tensiunea u la bor:nele

paralel.la ? surs~ cl! tensiunea

U

=

1 V

§i 'frecventa

v

=

250

kHz.

Sa

se

circuitului .§i puterea P disipata in circuit.

1.1.16.

Sa se verifice relatia

precedenta.

S =

,,

V P 2 + P~ pentru

circuitul

din problema

determine Inte~sitatde curentilor IR, IL, lc prin laturile cireuitului~ intensi-

tatea curentulm total I §i defazajul cp al circuitului.

'

1.1.24.

0

bobina ideal~ cu inductanta L =

1

mH

este legata in paralel cu un

c~:mdensator cu

capamtatea

C =

40 ~F

la

o sursa

cu

tensiunea

U =

2 V

8

§~ !recve~ta .v variabila. Sa se calculeze frecventa de rezonan~a v 0 a circuitului §I Intensitatlle curentilor I L' Ic ~i I din circuit in acest caz.

"1

'

/

'

_..

1.1.25.• Un

circuit serie

RLC

conectat la

o sursa

cu tensiunea

U = 110

V

~i frecven~a v =

50 Hz este caracterizat prin valorile R

.

1~ n., L. = 0,1

H

~i C =

200 (.LF. Sa se calculeze intensitatea I a curentulu1 pr1n circuit.

 

1.1.26

Se a plica tensiunea U unui circuit serie ''de curent

ernativ for~at

'

din elementele bobina ~i condensator. lmpedan~ele. ce~or. ~oua ~lemtmte sint

egale. Defazajul dintre tensiunea Ub la bornel~ bobinei. ~~ I.ntensttate.a ~uren­

tului I

din circuit este ~b =

30°. Sa se determine rela\Ia dintre tensiunile

U,

Ub

§i

Uc ~i defazajul

a

circuitului.

 

1.1.27.•Un circuit serie RLC are rezisten\a R = 4 n ~i inductan\a

L

=

2

H.

Tensiunea sursei de alimentar~ este U =

220 V, cu fre?venta

v =.50

 

Ce valoare trebuie sa aiba capacitatea C 0 a condensatorului. pentru ca clrcuitul

de curent alternativ sa prezinte fenomenul de rezonan~a. ~I care este valoarea

maxima a supratensiunii U Co la bornele condensatorulm·? ·

1.2. CURENTUL TRIFAZAT.

MA~INI ELECTRICE.

TRANSFORMATORUL

1.2.1.

Un generator de curent trifazat, avind conexiunea in ste~, are tensiunea

pe faza

Ur =

220

V.

Generatorul alimenteaza un m?tor tr1fazat,. care

 

pentru

fiecare

bobinaj

(faza)

rezistenta

R

=

5

n ~~ reacta~\a tndu.ctiva

X = 7 Q. Bobinajele motorului sint legate in st~a. Sa .s~ deter!lune: tensmnea

de

linie

Uz, intensitatile curentilor de faza

 

Ir

~~ de

hme

Iz

~I puterea

P

a

motorulni.

 

'1.2.2. Un

generator de

curent trifazat,

avind

c?nexiune~ in triunghi,

are

tensiunea

pe

faza

U r =

220

V.

Generatorul

ahmenteaza

un

trifazat cu conexiunea in triunghi. Consumatorul

are, pent:u

ftecare fa~a,

 

R = 7 Q ~i reactan\a inductiva X = 10 0. Sa se d~term1ne

intensitA\ile curen\ilor de faza Ir ~ide linie It ~i puterea consum~torulm.

 

1.2.3.

Un alternator monofazat cu doisprezece P.oli, b?binajul

st~toruh~i cu

N

=

540 spire, tura\ia rotorului n =

500 rot/min, ar1a suprafe\ei

'?~ui po!

inductor S = 833 cm 2 are· inductia in intrefier B = 0,6 T. Ad~I\Ind c~

inductia este constantA in dreptul 'unui pol

 

~i zero in interval~! d1ntre dm

poltconsecutivi, sa se calculeze t.e.m. efectiva E a alternat'orului.

 

1.2.4.

Rotorul unui alternator (monofazat) cu opt. pol~ alternayi are turati~

n = 750 rotfmin. Bobinele indusului au N' = 80 spue f1ecar~, diametrul un~I

spire fiind D = 10 em. Cind polii rotorului s!nt in dreptul b.ob!nelor statorului,

inductia in intrefier este B = 0,7 T. Bobtnele statorulu1 s1nt conectate in

serie ~stfel incit t.e.m. induse in bobine se aduna. sa se calculeze: a) frec-

..

venta v a t.e.m. induse; b) expresia ~i valoarea efect1va E a ~.e.m. tnduse;

  • c) f~ctorul de putere,

cos~' a instalatiei

formata di~ al~ernat?r §I consumator;

daca puterea disipata in circuit este P = 53,4 kW, 1ar Intensitatea curentului

prin circuit este I =

112 A.

1.2.5. Un alternator (monofazat) are p

12

perechi

d~ poli:

Fluxul prin

fiecare bobina de pe stator este func\ie sinusoidala de timp. ~1 are valoarea

10

maxima

<1> 0

=

7 · 10- 4

\Vb;

Turatia rotorului este n =

3 000 rotfm.

Sa

se

determine: a} frecventa v a curentului produs de alternator; b)

expresia cu

 

valori numerice a t.e.m. induse e; c) puterea P disipata pentru o intensitate

a curentului I

=

2

A

§i

un

factor

de putere

cos ~ =

0,85.

1.2.6.

Un

motor cu P

=

5,4 kW

§i

V

=

220 V are rezistenta rotorului r =

= 0,6 n §i randamentul 1J. 0,9. Sa se determine: a) intensitatea curen-

tului I absorbit de la reteaua de alirnentare in functionare nominala; b) ten-

siunea contraelectromotoare Ec; c) rezistenta

Rp a reostatului

de pornire

pentru ca Ia pornire intensitatea curentului sa fie I P = 40 A.

1.2.7.

Un generator de curent continuu, cu excitatia derivatie, furnizeaza in

circuitul

de utilizare, sub tensiunea U = 115 V, curentul de \ntensitate I

=

48 A.

Rezistenta rotorului este r = 0,16 n, iar intensitate~ curentului de

excitatie este Ie = 2 A. Sa se calculeze t.e.m. E a generatorului §i rezistenta

ri a infa~urarii de excitatie.

 

1.2.8.

Rotorul unui generator de curent continuu cu excitatie derivatie gene-

reaza o t.e.m. E = 120 V. Care este tensiunea U la bornele generatorului §i

ce rezistenta ri are infa§urarea inductorului, daca curentul din circuitul

exterior are intensitatea I 30 A, iar in infa§urarea inductorului I e = 1 ,5 A?

1.2.9.

Sa se calculeze t.e.m. E a unui generator de curent continuu cu

exci-

tatie derivatie ~i intensitatea I din circuitul lui exterior, cunoscind ca rotorul

are rezistenta r =

rului ri

=

 

1.2.10.

puterea P =

este I

=

49 A.

1.2.11.

1.2.12.

0,2

n, tensiunea la borne

u = 110 v, rezistenta inducto-

30 A.

55 n, iar intensitatea curentului fn rotor este Ir =

Sa se calculeze randamentul YJ al unui motor de curent continuu cu

5 kW, ~tiind ca tensiunea la borne este U = 120 V, iar intensi-

tatea curentului absorbit in functionare normala de la reteaua de alimentare

'

'

de re{ea ( U = 220 V, v = 50 Hz) coboritor de ten-

Un transformator

siune, u2 = 12 v, are bobina primara alcatuita din sirma de cupru emailata

cu diametrul D = 1,6 mm §i rezistenta pe unitate de lungime R 1 = 0,01 0.

Miezul defier al transformatorului are sectiunea patratica cu latura l = 4,43 em

§i permeabilitatea relativa maxima fir = 10 4 Considerind regimul pentru

care permeabilitatea §i-a atins valoarea maxima, sa se determine: a) impe-

danta maxima Z a bobinei primare, cunoscind ca numarul spirelor din seeun-

dar este N 2 = 6 spire; b) defazajul maxim~ al circuitului primar la mersul

in gol al trans¥lrmatorului; c) intensitatea curentului I 28 prin circuitul secun-

dar scurtcircuitat; d) puterea P a transformatorului.

Pe miezul magnetic al unui transformator cu raportul de transformare

U 1 JU 2 = 10 kV/240 V, folosit intr-o retea de distributie a energiei electrice,

se infa§oara o bobina cu N = 10 spire. Tensiunea masurata la bornele bobinei

este

U =

10 V.

Sa se calculeze uumerele de spire N 1 ale primarului

si

N 2 ale

   

'

secundarului.

. 1.2.13. Un transformator de mare putere, cu puterea utila P 2 = 312,5 MVA

are randamentul

YJ

=

99,6o/ 0 Considerind ca transformatorul functioneaza

cu un factor de putere cos ~ = 0,9, sa se calculeze puterea P disipata in

transformator.

 

11

IARE

RCC

  • 1.3.1. Sa se specifice modul de aplicare <1 legii lui Ohm Ia un element neliniar

de

circuit.

  • 1.3.2. Sa se indice sensu! vectorului intensiUHii cimpului electric datorat

sarcinii spatiale a electronilor §~ sensu] acel~i3:§i vecto~ datorat tensiunii anodice, in spatiul dintre anodul §I catodul une1 dwde cu v1d.

  • 1.3.3. Catodul unei

diode cu

vid

are un curent de emisie IE =

100 rnA.

Sa

se

calculeze numarul de electroni emi§i de catod in unitatea de timp.

  • 1.3.4. Avind in vedere rezultatul obtinut la problema anterioara, sa se explice

de ce materialul catodului nu se gole§te complet de electroni dupa un timp de

functionare.

Se

va

argumenta raspunsul

pentru toate cele trei regiuni ale

cara~teristicii: regiunea de blocare ( U A< 0), regiunea curentilor

limita~i de

sarcina spatiala (0 < U A < U As) §i

regiunea de saturatie ( U A >

U As).

'J5 1.3.9.

In figura 1.3.9, a ~i b se prezinta doua mod uri de grupare a doua diode:

in serie ~i, respectiv, in para]el. Diodele au perveantele K 1 , respectiv K 2 Sa se calculeze perveanta echivalenta §i' sa se indice domeniul de tensiuni in care ramine valabila legea 3/2 pentru fiecare dintre grupari.

a

Fig. I.3. 9 ., 1.3.5. Diodele din figura 1.3.5, a §i b au catozi cu incalzife
Fig.
I.3. 9
., 1.3.5. Diodele din figura 1.3.5, a §i b au catozi cu incalzife directa §i prezinta
caracteristici ideale, identice. Sursele de tensiune pentru incalzirea filamentelor
au aceea~i tensiune electromotoare. Sa se arate daca exista deosebiri intre
valorile intensitatilor curentilor I~ §i I~.
._
!to. ln figura 1.3.10, a, b se prezintii doui\ moduri
de grupare a unei diode
?U un .rezistor: ~erie §i yaralel.
Dioda are
K
=
1
mAJV 3 1 2 ,
IE=
10 rnA,
I
,
,
Iar ~eziste:r;tta :ezistorului este R = 2 k .Q. Sa se calculeze intensitatea curen-
t~lm I
pr1n f1ecare grupare, pentru
doua
valori
ale
tensiunii:
U =
5
V
I'' A
~~ 50
v.
D
a
6
a
Fig. 1.3.5
Fig.
1.3.10
1!.11. Sii se
-;t 1.3.6.
0
deseneze,
calitativ,
dependenta
I
-
U
D
~i U A =
dioda cu vid lucreaza in punctul de functionare dat de: I A= 15 rnA
20 V. Sa se calculeze perveanta diodei.
pentru un grup
format
dintr-o
dioda
in
;erie
cu
o
sursa de tensiune electromotoare E (fig. 1.3.11).
I
'r-
1.3. 7.
0
dioda
cu
vid,
avind
caracteristici
ideale,
are
perveanta
K
=
=
8 · 1'0- 2 IhAJV 312 §i intensitatea curentului de emisie IE =
10 rnA.
Sa se
calculeze
marimea
intensitatii
curentului
anodic pentru tensiunile anodice
u
Fig. 1.3.11
U A.=
-5; 0;.10; 36 ~i 49 V.
")(' ..
1.3.12. Un redresor mop.oalternanta cu filtru capacitiv este alimentat
de un
'l\ 1.3.8. Sa se calculeze viteza cu care un electron ajunge Ia anodul unei diode
cu vid, polarizata cu tensiunea u A= 20 v. Se presupune ca viteza electro-
nului in momentul einiterii de catre catod este nula. Sa se estimeze ordinul de
marime a timpului de tranzit al electronului in spatiul catod-anod, cunoscind
distan~a dintre electrozi d = 3 mm.
tran~formator ?ar~ furn~zeaza in secundar tensiunea u 2 = 20 sin 100 1tt (V).
Tens1unea continua, ob~Inuta la bornele condensatorului, are valoarea
U =
19 V. Sa se calculeze procentul de timp in care conduce dioda
un factor de ondula~ie neglijabil.
=
presupunind
'

12

13

'}. 1.3.13. Sa se calculeze factorul de ondulatie (y) la ie~irea unui redresor bial- ternanta cu filtru (schema filtrului este prezentata in figura 1.3.13); tensiunefl

continua la bornele condensatorului c1 are valoarea u1 =

20 v' iar factorul

  • 1.3.19. Sa se construiasca grafic caracteristicile de grila §i anodice ale unei(',

triode cu parametrii

S == 4

mA/V

§i

Ri

=

10 k n. Se. presupune. ca aceste

caracteristici sint liniare, iar unul dintre punctele posibile de func~IOnare are

de

ondulatie

in

acela§i

  • L Elementele filtrului

loc

este · y'

=

0,1.

coordonatele

lAo

=

12 rnA;

 

U 00

=

-

2 V

§i

U Ao =

200 V.

Sa se deduca

au

valorile:

L

=

5

H;

expresia matematica a ·caracteristi-

 
 

C

=

100 fl.F,

iar

rezistenta

rezistorului

de

cilor liniarizate .

. sarcina

= tensiunii alternative redresate este v =50 Hz.

are valoarea

Rs

10 k n. Frecven~a

  • 1.3.20. Montajul de amplificator, din

 

figura 1.3.20,

lucreaza

cu

o

trioda

Fig.

1.3.13

1.3.14. Sa se exprime marimea tensiunii ano-

ale

carei

cara.cteristici

sint

pre-

dice

maxime

( U A, max)

aplicata

pe

dioda in

zentate in figura 1.3.18. Elementele

polarizare inversa ( U A < 0) · intr-un

redresor

montajului au valorile: E A= 250 V;

monoalternanta cu filtru capacitiv, in func~ie de

amplitudinea U 2 H tensi-

RA

10

k

n;

Rc

=

1 k n.

Sa se

unii din secuRdarul transformatorului.

determine: valorile statice

(com po-

 

nente

continue)

ale

tensiunilor

 

1.3.15. lritr-o trioda cu vid electronii pot trece de Ia eatod Ia anod, de§i in

curentilor

U a, U A ~i /.4; marim~a.

 

drumullor se afla grila, polarizata cu o tensiune negativa. Sa se explice acest

amplificarii

in

tensiune;

amplitu-

lucru.

dinea maxima a semnalului de la

1.3.16. Sa se gaseasca legea de dependenta a curentului anodic al unei tri.U (/A) de tensiunea anodica ( U A) §i de tensiunea de grila ( U 0 ), in domeJIII U G < 0, daca se fac urmatoarele presupuneri:

 

( Ua, max)·

1.4. OSCJLATJI

 

Fig. 1.3.20

ELECTHOMAGNETICE

 
  • - se aplica principiul superpozitiei efectelor tensiunii anodice §i de grila,

precum §i fo~malismul matematic al diodei cu vid (legea lui Langmuir);

tensiunea de grila are un efect de fl. ori mai mare asupra curentului anodic decit tensiunea anodica.

,

-

Cum se modi fica aceasta lege pentru domeniul U a > 0?

1.3.17. Avind

in

vedere

rezultatele

problemei

precedente,

sa

se

calculeze

tensiunea de grila necesara blocarii unei triode (IA =

fiind pola.rizata cu

U A

=

200

V.

0), avind

lL

=

20

~i

  • 1.3.18. 0 trioda cu vid are car~cteristicile anodice prezentate in figura 1.3.18.

Sa se caleuleze parametrii triodei (S, Ri, !J) in punctul

M 0

IA (mA)

~

(V)

Fig. 1.3.18

/

2s 1.4.1. Cum se schimba frecventa oseilatiilor Iibere dintr-un circuit oscilant, daca marim distanta dintre armaturile condensatorului? Dar daca introducem in bobina un miez 'de fier?

'I 1.4.2. Se schimba frecventa unui drcuit oscilant inchis cind este transformat intr-un circuit oscilant deschis?

'f

..

A·I.4.3.

lntr-un circuit oscilant ide~l, coin?id .?ar~ ca f~z~ .?scila~iile t~nsiuni!

dintre armaturile condensatorulm cu osCilatnle 1ntens1tatn curentulm? Daca nu coincid, care est8 defazajul? Sa se construiasca in acela§i sistem de coordo- nnte graficele variatiei tensiunii ~i intensita~ii curentului dintr-un circuit in

decursul a doua perioade.

~ 1.4.4. Unde se afla concentrata energia, intr-un circuit oscilant, la momentele T JB, Tj4, T j2, 3 T /4 considerate de la inceputul descarcarii condensatorului? (Oscilatiile sint libere.)

~

1.4.5.

Prin ce se deosebesc oscila~iile libere

prod use in doua circuite oscilante

care au aceia~i parametrii C, L §i R, daca condensatoarele au fost incarcate

la baterii cu t.e.m. diferite?

(S) 1.4.6.

0

baterie formata

din

doua

condensatoare

cu capacitatea

de

2 {J.F

fiecare se descarca printr-o bobina (L =

1

mH,

R =

50

!l).

Vor aparea

oscila~ii, daea gruparea condensatoarelor este: a) in paralel? b) in serie?

1.4. 7. Ce in ductan\a trebuie _sa aiba un circuit oscilant car~