LUCRAREA DE LABORATOR №2

Determinarea și corectarea rapoartelor de transmitere a agregatelor transmisiei automobilului

Scopul lucrării: studierea metodicii de calcul al rapoartelor de transmitere a transmisiei

automobilului şi corectarea lor, luând în considerente utilizarea efectivă a puterii în condiţii
rutiere concrete.
Durata lucrării: conform planului de învățământ.
Utilajul: calculatorul centrului de calcul al departamentului și literatura informativă de
specialitate.
Metodica efectuării lucrării de laborator: lucrarea de laborator prevede determinarea și
corectarea rapoartelor de transmitere a agregatelor transmisiei automobilului și trasarea
diagramei de folosire a puterii motorului pe fiecare treaptă cu utilizarea calculatorului.
Remarcă: lucrarea de laborator №2 se efectuează în baza datelor şi rezultatelor de
calcul iniţiale din lucrarea de laborator №1.

2.1. Determinarea raportului de transmitere a transmisiei principale

Transmisia automobilului este un sistem de agregate, ansambluri şi piese, ce asigură

transmiterea şi modificarea momentului de rotaţie şi vitezei unghiulare de la arborele cotit al
motorului la roţile conducătoare ale automobilului.
Raportul de transmitere total al transmisiei automobilului se determină prin relaţia:

(2.1)
unde: io – raportul de transmitere a transmisiei principale;
icx – raportul de transmitere a cutiei de viteze la treapta de viteză X corespunzătoare;
ird – raportul de transmitere a reductorului distribuitor (dacă acesta lipsește la automobil,
atunci ird = 1,0).
La deplasarea automobilului cu viteză maximă, raportul de transmitere total al transmisiei
este minimal. Din aceste considerente, relaţia (2.1) capătă următoarea formă:

(2.2)
unde: itmin – raportul de transmitere minimal al transmisiei automobilului;
icmin – raportul de transmitere minimal al cutiei de viteze;
irdmin – raportul de transmitere minimal al reductorului distribuitor.
Din relaţia (2.2) se determină raportul de transmitere io a transmisiei principale:

(2.3)
Între viteza liniară a automobilului şi raportul de transmitere a transmisiei automobilului
există relaţia:

293,216 ×0,4305
i tmin= =3,1557 (2.4)
40
unde: ωmax – viteza unghiulară maximală a arborelui cotit al motorului, rad/s, se ia din lucrarea
de laborator №1;
 rm – raza de rulare a roţii automobilului, m, se ia din lucrarea de laborator №1;
Vmax – viteza maximală a automobilului, m/s, se indică în datele iniţiale (anexa 1).
Înlocuind relaţia (2.4) în relaţia (2.3), se capătă:

293,216 ×0,4305
i 0= =3,1557 (2.5)
40 ×1,0 ×1
Pentru autocamioanele cu MAS ultima treaptă a cutiei de viteze se alege directă, icmin = 1,0;
pentru autocamioanele cu MAC icmin = 0,66…1,0; dacă pe automobil se montează o cutie de
viteză cu divizor sau demultiplicator, atunci icmin = 0,71…0,82.
Cutiile de viteze ale autoturismelor cu puntea din spate motoare, de regulă, au raportul de
transmitere al ultimei trepte a cutiei de viteze egal icmin = 1,0. Autoturismele cu puntea din faţă
motoare au raportul de transmitere al ultimei trepte a cutiei de viteze egal icmin = 0,73…0,95.
Pentru autobuzele urbane şi suburbane icmin = 1,0; autobuzele interurbane au icmin = 0,72…
0,78.
Raportul de transmitere minim la reductoarele distribuitoare ale autocamioanelor moderne
cu tracțiune integrală este în intervalul irdmin = 0,917…1,30.
Dacă în urma calculului io ≤ 8,0, trebuie aleasă o transmisie principală simplă, dacă io > 8,0
– o transmisie principală dublă.

2.2. Determinarea rapoartelor de transmitere a cutiei de viteze a automobilului

Procesul de determinare a rapoartelor de transmitere a cutiei de viteze a automobilului icx,

include trei etape.

2.2.1. Determinarea raportului de transmitere a cutie de viteze a automobilului în prima

treaptă

Raportul de transmitere a cutiei de viteze a automobilului în prima treaptă ic1 se determină

din condiţia asigurării forţei maximale de tracţiune (momentului maximal de rotaţie) pentru
învingerea rezistenţei maximale a drumului ψmax:

0,45 × 41630,715× 0,4305

i tmax= =10,469 (2.6)
885,504 × 0,87
unde: itmax – raportul de transmitere maximal al transmisiei automobilului, care poate fi
determinat prin relaţia:

i tmax=5∗2∗3,1557=31.557 (2.7)
Ga – greutatea totală a automobilului, N, se ia din lucrarea de laborator №1;
rm – raza de rulare a roţii automobilului, m, se ia din lucrarea de laborator №1;
Memax – momentul efectiv maximal al motorului, N∙m, se determină din caracteristica
exterioară de turaţii ale motorului după rezultatele lucrării de laborator №1;
ηt – randamentul transmisiei automobilului, se ia din lucrarea de laborator №1;
ic1 – raportul de transmitere al primei trepte a cutiei de viteze;
 irdmax – raportul de transmitere maximal al reductorului distribuitor (pentru automobilele
cu tracțiune integrală irdmax = 1,31…2,28, dacă reductorul distribuitor lipseşte irdmax =
1,0);
ψmax – valoarea maximală a coeficientului de rezistenţă a drumului.
În calcule se iau următoarele valori ale ψmax:
ψmax = 0,30…0,35 – pentru autoturisme, camioane de magistrală, autobuze interurbane şi
microbuze;
ψmax = 0,35…0,45 – pentru alte camioane şi autobuze;
ψmax = 0,55…0,65 – pentru automobilele cu tracțiune integrală.
Valoarea lui itmax calculată se verifică la posibilitatea realizării forţei maxime de tracţiune a
automobilului din condiţia de aderenţă a roţilor conducătoare cu drumul:

0.7∗17484.9∗0.4305
i tmax ≤ =6.8395 (2.8)
885.504∗0.87
unde: φ – coeficientul de aderenţă a roţilor cu suprafaţa de contact, φ = 0,7;
Gad – greutatea de aderenţă a automobilului, N.
Pentru automobilele cu tracţiunea pe spate cu formula roţilor 4x2 greutatea de aderenţă se
determină prin relaţia:

,N
Gad =1.2∗14570.750=17484.9 (2.9)
unde: m2 = 1,2 – coeficientul de redistribuire a sarcinii pe puntea/punțile din spate motoare;
G2 – sarcina pe puntea din spate, N, se ia din lucrarea de laborator №1.
Pentru automobilele cu tracţiunea pe spate cu formula roţilor 6x4 greutatea de aderenţă se
determină prin relaţia:

,N (2.10)
unde: G2 – sarcina pe puntea din mijloc, N, se ia din lucrarea de laborator №1;
G3 – sarcina pe puntea din spate, N, se ia din lucrarea de laborator №1.
Pentru automobilele cu tracțiune integrală greutatea de aderenţă se determină prin relaţia:
Gad = Ga, N (2.11)
Dacă condiţia (2.8) se respectă, atunci itmax calculat se foloseşte pentru calculele ulterioare,
dacă nu, atunci se corectează valoarea lui ψmax până la îndeplinirea condiţiei (2.8).
Folosind relaţia (2.7), se determină raportul de transmitere a primei trepte a cutiei de
viteze:

6.8395
i c 1= =1.084 (2.12)
2∗3.1557

2.2.2. Determinarea numărului de trepte ale cutiei

de viteze a automobilului şi distribuirea
rapoartelor de transmitere pe trepte
Numărul de trepte al cutiei de viteze se determină, reieşind din faptul că raportul de transmitere
al treptelor cutiei de viteze se distribuie după legea progresiei geometrice:

lg ( 1 )−lg ⁡(1,084)
n= =−0,073 (2.13)
lg ⁡( 3,02)
unde: q – raţia progresiei geometrice:

885.504
q= =3.02 (2.14)
293.216
unde: ωM – viteza unghiulară a arborelui cotit al motorului corespunzătoare momentului motor
maxim Memax, se ia din caracteristica exterioară de turaţii din lucrarea de laborator
№1.
Dacă ultima treaptă a cutiei de viteze este directă, atunci rapoartele de transmitere
intermediare ale cutiei de viteze pot fi determinate prin relaţia:

i cx=−0,073−1√ 1,084 (2.15)

unde: x – numărul treptei intermediare;

n – numărul total de trepte de mers înainte a cutiei de viteze.
Dacă ultima treaptă a cutiei de viteze este accelerată, iar penultima directă, atunci
rapoartele de transmitere intermediare ale cutiei de viteze se determină prin relaţia:

(2.16)

2.2.3. Corectarea rapoartelor de transmitere pe treptele de viteză luând în considerare

condiţiile de exploatare

Rapoartele de transmitere a cutiei de viteze calculate după legea distribuirii geometrice

asigură o intensitate maximă a accelerării, dar puterea realizată pentru fiecare treaptă este aceeaşi
şi nu depăşeşte 75% de la puterea nominală a motorului. Astfel de cutie de viteze duce la un
consum de combustibil sporit. Pentru a micşora consumul de combustibil, la treptele mai des
utilizate, este necesar a efectua corectarea rapoartelor de transmitere ale treptelor intermediare
ale cutiei de viteze.
Pentru corectarea rapoartelor de transmitere poate fi folosită metoda grafo-analitică. La
baza acestei metode stă dependenţa grafică a folosirii puterii motorului (în %) de rezistenţa
sumară specifică la mişcarea automobilului pe diferite trepte ale cutiei de viteze. Această
dependenţă reiese din relaţia:

(2.17)
unde: K – coeficient constant, se determină prin relaţia:
 41630.715∗45∗0.4305
K= =293.7545 (2.18)
1000∗3.1557∗0.87
γc – rezistenţa sumară specifică la mişcarea automobilului pe drum cu coeficientul de
rezistenţă al drumului ψ indicat.
Pe grafic se trasează iniţial liniile Pe = f(γc) pentru prima ic1 şi ultima treaptă icn ale cutiei de
viteze, calculând în prealabil valorile rezistenţelor sumare specifice pentru aceste trepte la
folosirea a 100% din puterea motorului:

(2.19)

(2.20)

(2.21)

(2.22)

(2.23)
unde: MP – momentul motor corespunzător puterii maxime a motorului, N·m, se ia din lucrarea
de laborator №1.
Pentru ridicarea economiei de combustibil a motorului la treptele utilizate un timp mai
îndelungat şi micşorarea consumului de combustibil la treptele utilizate un timp mai scurt, este
necesar a indica % de utilizare a puterii la aceste trepte: treapta I – 30–50%; treapta II – 80%;
treapta III – 90%; treapta IV (directă) – 75%; treapta V – 95%.
Valorile numerice ale γcn, la folosirea a 100% din putere se determină prin metoda grafică.
Pe o coală de hârtie formatul A4 (figura 2.1) se trasează diagrama folosirii puterii motorului pe
fiecare treaptă şi prin metoda grafică se determină valorile numerice ale γcn.
După determinarea rezistenţelor sumare specifice γcn pentru fiecare treaptă a cutiei de
viteze cu % stabilit de folosire a puterii motorului, se calculează rapoartele de transmitere
corectate ale treptelor intermediare prin relaţiile:

(2.24)

(2.25)

(2.26)

(2.27)
 Rapoartele de transmitere obţinute prin corectare se analizează şi se compară cu cele
obţinute prin relaţiile (2.15) sau (2.16), după care se fac concluziile respective. Dacă în urma
corectării rapoartelor de transmitere de la ic2 la ic4 unul dintre rapoartele de transmitere este mai
mic de 1,0, este necesar la această treaptă a micşora % utilizării puterii motorului sau să nu se
efectueze corectarea rapoartelor de transmitere, limitându-ne la valorile căpătate din relaţia
(2.15) sau (2.16).

Figura 2.1. Diagrama folosirii puterii motorului la fiecare treaptă

Concluzii: