UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ

MODELARE SI SIMULARE

PROIECT

CADRU DIDACTIC STUDENT

PROF. CONF. UNIV. DR. ING. IONITA ELENA
VALENTIN PANDURU (COSTACHE)

2020 -2021
 PROIECT MODELARE ŞI SIMULARE
AN UNIVERSITAR 2020-2021

Se consideră schema de principiu din figura 1, care modelează fizic suspensia

unui autovehicul.

z
m
a - sistem real F

Masa vehiculului= c
Constanta elastica k= k
Amortizarea c=

b - model fizic

Figura 1
Comportarea arcului şi deformarea anvelopei se înlocuieşte cu un arc având constanta
elastică k, caroseria şi eventuala încărcătură a maşinii prin corp rigid de masă m,
amortizorul având coeficientul de amortizare c, iar încărcările F prin vectori
corespunzători.
Se consideră numarul n=28 numărul de ordine din condica de prezenţă
Se cunosc:
- masa m=200+2,5*n [kg]
- constanta elastică a arcului k=6000+15*n [N/m]
- coeficient de amortizare c=250+10*n [N/m/s]

Se cer următoarele:
a. Să se determine modelul matematic intrare-ieşire al sistemului cu ajutorul ecuaţiilor
diferenţiale, alegând ca mărime de intrare forţa perturbatoare F [N], iar ca mărime
de ieşire deplasarea z [m] a caroseriei vehiculului pe direcţie verticală, faţă de o
poziţie de referinţă.
Z ( s)
H (s)=
b. Să se determine modelul sistemului sub forma funcţiei de transfer: F (s) .
c. Să se realizeze modelul sistemului în Simulink pe baza rezultatului de la pct. a.
Fişierul se va denumi ecuaţie_nume.mdl.
d. Să se realizeze modelul sistemului în Simulink pe baza rezultatului de la punctul b.
Fişierul se va denumi transfer_nume. mdl.
e. Să se realizeze simularea numerică a modelelor de la pct. c şi d considerând ca
mărime de intrare:

u(t)

0 t

n , t≥0
e1 – semnal treaptă
u(t )= {
0 , t<0
 e2 – semnal sinusoidal u(t )= A sin ωt

unde: A – amplitudinea semnalului A=n

ω – pulsaţia ω = 1 + 0,6*n

0 t

2 1
T 
 f

e3 – semnal creat cu ajutorul blocului din Simulink, Signal Builder

de forma:

u(t)

n x 0,15

n x 0,1

n x 0,05

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t

f. Folosind toolbox-ul Simscape din Matlab-Simulink să se realizeze modelul de

simulare numerică. Se vor folosi blocuri de bază Simscape. Se va salva modelul
sub denumirea model_nume.mdl.
g. Pe baza rezultatelor simulărilor de la pct. e se vor reprezenta grafic separat u(t) şi
z(t) în cele 3 situaţii e1, e2 şi e3.
h. Se va realiza simularea numerică a modelului obţinut la pct. f şi se vor reprezenta
grafic dependenţele z(t) în cele 3 cazuri. (se vor folosi aceleaşi semnale de intrare ca
pct. e)
h1. Se vor compara rezultatele obţinute cu cele de la pct. g.
h2. Se va reprezenta grafic z(t) considerând ca unitate de măsură [cm].

j. Se va genera o serie de date (x,y) folosind următoarea secvenţă Matlab:

clear all
x=(0:0.1:2)';
n=6;
a=n^2;
b=2*n^(2/3);
y=a+(b).*rand(21,1);
save dategenerate x y
plot(x,y);grid

Să se realizeze aproximarea polinomială în sensul celor mai mici pătrate cu

ajutorul funcţiei polyfit şi poyval din Matlab pentru obţinerea celei mai bune
modelări (aproximări) y(x) a datelor. Se va reprezenta separat y(x) şi apoi y real şi
ymodelat pe acelaşi grafic.

Observaţii generale
1. Proiectul va fi elaborat în Word, va fi predat atât sub formă printată cât şi
electronică (CD, memory stick etc.)
2. Predarea proiectului se va realiza cu ajutorul calculatorului prin rularea on-line a
modelelor din proiect.
3. Toate graficele din proiect vor fi personalizate cu ajutorul editorului grafic din
Matlab.
 ROLUL și DESTINAȚIA SUSPENSIEI

Suspensia automobilului este destinată să atenueze sarcinile dinamice ce se

transmit de la drum să imprime oscilațiilor caracterul dorit și să transmită forțele care
acționează asupra roților și cadrului.
Oscilațiile ce apar la trecerea automobilului peste neregularitățile drumului
influențează calitățile tehnice de exploatare ale acestuia, în primul rând caracterul de
mers lin al acestuia, calitățile de tracțiune, stabilitatea, maniabilitatea și durabilitatea.
Suspensia automobilelor este compusă din elementele elastice, dispozitivele de
ghidare, și elementele de amortizare.
Elementele elastice contribuie la micșorarea sarcinilor, dinamice verticale,
provocând oscilațiile caroseriei de amplitudine și frecvente cât mai suportabile pentru
pasageri și care să nu dauneze încărcăturii care se transporta.
Dispozitivele de ghidare transmit componentele orizontale ale fortelor dintre roti
si drum, si momentele acestor forte la caroserie ,determinind si caracterul deplasarii
rotilor an raport cu caroseria automobilului si an raport cu drumul. Elementele de
amortizare au rolul de amortiza oscilatiile care iau nastere evitind aparitia fenomenului
de rezonanta.   
Sistemul de suspensie este un mecanism care face legătura între roţi şi caroseria
maşinii. Sistemul de suspensie transmite uniform forţele (greutatea) ce acţionează
asupra vehiculului către suprafaţa de rulare (şosea) şi în acelaşi timp, îl izolează de
forţele ce acţionează asupra dinspre calea de rulare, îmbunătăţind astfel confortul şi
manevrabilitatea acestuia.
Principalele componente ale suspensiei sunt:
- arcul;
- bara stabilizatoare;
- articulaţiile;
- bucşe;
- amortizoare
Sistemele de suspensie pot fi: rigide şi independente.
Confortabilitatea – reprezintă proprietatea unui vehicul de a se deplasa o
perioadă de timp îndelungată, la vitezele maxime prescrise pentru exploatare, fără ca
şoferul, pasagerii să sufere de senzaţii neplăcute, să aibă senzaţia de oboseală, respectiv
marfa transportată să sufere deteriorări.
Caracteristicile suspensiei şi buna funcţionare a acestui sistem pot influenţa
fiabilitatea celorlalte componente al autovehiculului.
O suspensie elastică, cu bune proprietăţi de amortizare şi de atenuare a şocurilor
şi vibraţiilor reduce în mod semnificativ uzura anvelopelor şi scade numărul ruperilor
prin oboseală a pieselor din subansamblele autovehiculului.
Nu în ultimul rând, sistemul de suspensie are o mare influenţă în
manevrabilitatea şi stabilitatea vehiculului, caracteristici care pentru vehiculele ce
deservesc companiile menţionate mai sus, au o foarte mare importanţă dacă se ţine
seama de caracterul variat al terenurilor în care îşi îndeplinesc misiunile.
Viteza de deplasare a automobilului pe şosele cu suprafaţa neregulată nu este
limitată, de obicei, de puterea motorului ci de calitatea suspensiei şi în cazul circulaţiei
automobilelor pe şoselele bune, deoarece acestea influenţează asupra stabilităţii, iar
stabilitatea influenţează, la rândul ei asupra capacităţii de circulaţie a autovehiculelor.
Interacţiunea dintre automobil şi suprafaţa denivelată a îmbrăcăminţii drumului
pe care acesta circulă dă naştere la mişcări şi vibraţii ale roţilor şi caroseriei,
influenţând negativ confortul şi siguranţa pasagerilor şi condiţiilor de păstrare a mărfii
transportate.

IMPORTANŢA ŞI ROLUL SUSPENSIILOR

Viteza de deplasare a automobilului pe şosele cu suprafaţa neregulată nu este
limitată, de obicei, de puterea motorului ci de calitatea suspensiei şi în cazul circulaţiei
automobilelor pe şoselele bune, deoarece acestea influenţează asupra stabilităţii, iar
stabilitatea influenţează, la rândul ei asupra capacităţii de circulaţie a autovehiculelor.

Interacţiunea dintre automobil şi suprafaţa denivelată a îmbrăcăminţii drumului

pe care acesta circulă dă naştere la mişcări şi vibraţii ale roţilor şi caroseriei,
influenţând negativ confortul şi siguranţa pasagerilor şi condiţiilor de păstrare a mărfii
transportate.

Suspensia unui automobil este formată din ansamblul dispozitivelor elastice

dispuse între roţi si caroserie, având scopul de a asigura protecţia organelor vehiculului
faţă de acţiunea sarcinilor dinamice ce se transmit de la sol, stabilitatea şi ţinuta de
drum a automobilului, confortul pasagerilor şi protecţia mărfii transportate.
 Materialele metalice cele mai des utilizate la fabricarea arcurilor suspensiei sunt
oţelurile de arc. Ansamblul sistemului de suspensie al autovehiculelor este compus din
trei subansamble:
- subansamblul elementelor elastice;
- subansamblul dispozitivelor de ghidare;
- subansamblul elementelor de amortizare.
Subansamblul elementelor elastice ale sistemului de suspensie întâlnite la
automobile pot fi compuse din:

- arcuri în foi;
- arcuri elicoidale;
- bare de torsiune;
- elemente elastice pneumatice;
- elemente elastice hidropneumatice.
-
Subansamblul elementelor elastice din componenţa suspensiei contribuie la
reducerea sarcinilor dinamice verticale, scăzând oscilaţiile de amplitudine ale
caroseriei şi frecvenţele acestora, făcându-le astfel suportabile pentru pasageri şi pentru
încărcătura transportată.

Subansamblul dispozitivelor de ghidare transmite componentele longitudinale şi

transversale ale forţei de interacţiune dintre roţi şi drum, precum şi momentele acestor
forţe şi determină caracterul mişcării, cinematica- roţilor faţă de caroseria
automobilului.

Subansamblul elementelor de amortizare împreună cu frecarea din suspensie

creează forţele de rezistenţă care amortizează vibraţiile caroseriei şi ale roţilor.
ETAPA 1
Rezolvare:
a. Modelul matematic intrare-ieşire al sistemului cu ajutorul ecuaţiilor
diferenţiale,alegând ca mărime de intrare forţa perturbatoare F [N], iar ca
mărime de ieşire deplasarea z [m] a caroseriei vehiculului pe direcţie verticală,
faţă de o poziţie de referinţă.
-Se va realiza un fisier cu denumirea date_initiale_numestudent.m unde se vor
calcula datele de intrare pe baza numarului de ordine.
-Se va realiza un fisier vizualizare_semnale_intrare_numestudent.mdl care va
putea vizualiza grafic semnalele de intrare.

Pentru obţinerea datelor iniţiale se utilizează Programul MATLAB R2009a.

În urma rulării programulu, pornind de la n=28, s-au obţinut următoarele date

initiale:

% Program de calcul date initiale proiect Modelare si simulare

n=28;
% Calcul masa m [kg]
m=200+2.5*n;
% Calcul constanta elastica a arcului k [N/m]
k=6000+15*n;
% Calcul coeficient de amortizare vascoasa c [N/m/s]
c=250+10*n;
% Calcul amplitudinea semnalului sinusoidal A
A=n;
% Calcul pulsatie omega
omega=1+0.6*n;
DATE INITIALE:

n=28
- masa vehiculului m=200+2,5*n= 250+57,5=270[kg]
- constanta elastica a arcului k=600+15*n= 6420 [N/m]
- coeficient de amortizare c=250+10*n= 530 [N/m/s/]
- amplitudinea semnalului A=n=28
- pulsatia- omega-ω=1+0.6*n=17,8

În fig. 1b, este reprezentat model fizic-mecanic al suspensiei unui autovehicul, alcătuit
dintr-o masă m, un arc cu constanta elastică k şi un amortizor având constanta c.
Pentru determinarea modelului matematic intrare-ieşire, al sistemului, se
utilizează ecuaţia diferenţială :

dn z d n−1 z dz dn F d n−1 F dF
an. n
+ a n−1 . n−1
+ …+a 1 . +a 0 . z=b n . n
+b n−1 . n−1
+…+b 1 . +b0 . F
dt dt dt dt dt dt

În stare de repaus sistemul mecanic se află într-o poziţie de echilibru dintre forţa
de greutate M*g şi forţa de precomprimare a arcului k*z0, de forma:

k*z0 = M*g

Faţă de această stare de echilibru, se măsoară deplasarea sistemului mecanic,

determinată de aplicarea din exterior a unei forţe F(t).
Astfel, ecuaţia generală de mişcare a sistemului se poate scrie:
 d2 z (t)
∑ F ext (t)=M
dt2

Unde F ext (t) =rezultanta tuturor for ţ elor externe aplicate corpului de mas ă M .Astfel, obţinem:
dz d2 z (t)
F−f −kz=M
dt dt2

Ţinând cont de faptul că forţele de tip arc sunt de domeniul liniar proporţionale cu
deformaţia, iar amortizorul induce forţe proporţionale cu viteza, ecuaţia de mai sus
devine sub forma:
d 2 z(t ) d z
F=M + f + kz
dt2 dt

- mărimea de intrare ”forţa perturbatoare F(N);

- mărimea de ieşire „deplasarea z (m).
Pentru mărimile de intrare s-au folosit următoarele semnale:
- treaptă;
- sinusoidă;
- semnal construit.

Schema vizualizare semnale intrare:

 Vizualizare _semnal _intrare_treapta.
Semnal treapta
29

28.8

28.6

28.4

28.2
amplitudine

28

27.8

27.6

27.4

27.2

27
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Vizualizare _semnal _intrare_sinusoiodă.

 Semnal sinusoida
30

20

10
amplitudine

-10

-20

-30
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Vizualizare _semnal _iesire_construit.

Semnal iesire construit
120

110

100

90
amplitudine

80

70

60

50

40

30
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
c)timp (se
Vizualizare_semnal_intrare_construit.

vizualizare_semnale_intrare_Ionita_Elena/Semnal construit : Group 1

4.5
Signal 1
4

3.5

2.5

1.5

0.5

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Time (sec)
 ETAPA 2

b. Realizarea modelul sistemului în Simulink pe baza rezultatului de la pct. a.

Fişierul se va denumi ecuaţie_nume.mdl.

Pentru realizarea modelului teoretic al suspensiei autovehiculului, se poate scrie şi

ecuaţia diferenţială de ordinul 2, care descrie sistemul astfel:

∑ Fext = m . a
m . a = F - k.z - c. ż
m . z̈ = F - k.z – c. ż
m z̈ +c ż + kz = F
unde: z = - deplasarea,

dz
ż = - viteza,
dt

d2 z
z̈ = - acceleratia,
dt2

m z̈ =F−c ż−kz /:m,

obtinem ecuatia:
1
z̈= ( F−c ż−kz )
m
 d2 z dz
m 2
+c + kz=F
dt dt

unde: z = z(t), F= F(t),

Rezolvarea ecuaţiilor modelului matematic se face printr-un program de calcul

realizat cu ajutorul limbajului de programare MATLAB-Simulink..

Programul are un bloc "state-space" care reprezinta variabilele sistemului.

Pictograma reprezinta ecuatiile sistemului.

Pentru introducerea modelului în formatul Simulink, trebuie să definim toate

blocurile şi să aplicam valori numerice elementelor acestora.

În cazul suspensiei autovehiculului prezentă în figura 1, simularea s-a făcut prin

tastarea diagramei spatiu – timp.

Se vizualizează astfel evoluţia în timp a deplasării pe verticală a autovehiculului,

informaţie ce poate fi completată prin tratarea diagramelor viteză-timp şi acceleraţie
timp.

Astfel, obţinem informaţii despre sistemul cercetat (evolutia variabilelor de stare

şi/sau a variabilelor de ieşire), în cazul în care ne interesează evoluţia unui sistem real
sau virtual (cu parametrii cunoscuţi), sau să definim parametrii sistemului de aşa natură
încât acesta să aibă o evoluţie dorită (prin definirea domeniului în care pot evolua
variabilele de stare şi/sau de ieşire) la apariţia unor impulsuri (variabile de intrare)
stabilite.

După rezolvarea analitică sau numerică, modelul matematic trebuie calibrat pe

cazul concret studiat. Această calibrare a constantelor şi parametrilor modelului trebuie
să ne conducă la rezultate teoretice cât mai apropiate de realitatea experimentală.

Metodologia de validarea a unui model are în vedere etapele de realizare:

elaborarea modelului + structura acestuia + calibrarea modelului pe baza datelor
experimentale.

Dacă în urma simulării se obţin rezultate ce nu copiază comportarea sistemului

studiat şi se consideră că modelul nu poate fi validat, se poate trece la corectarea
modelului. Corectarea modelului se poate face pentru faza de modelare fizică,
modelare matematică sau se pot modifica elementele modelului de calcul.

Sistemul real sau fenomenul cercetat, cu cât este mai bine cunoscut, cu atât poate
fi mai bine modelat, iar cu cât este mai bine cunoscut se apropie mai mult de realitate,
ceea ce înseamnă ca se pot face îmbunatăţiri pas cu pas ale modelului teoretic.
SCHEMA ECUATIE:

Deplasarez _semnal _treaptă _ecuatie.

Semnal treapta
7

5
am plitudine

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)
 Deplasarez _semnal _sinusoidal _ecuatie.
Semnal sinusoida
1.5

0.5
amplitudine

-0.5

-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Deplasare z _semnal _construit _ecuatie.

Semnal construit
20

18

16

14

12
amplitudine

10

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
tim (sec)
 ETAPA 3
Z ( s)
H (s)=
c. Modelul sistemului sub forma funcţiei de transfer: F (s) .
Z( s)
Aplicand definitia ţiei de transfer : H ( s )=
F (s)

sistemului descris de ecuatia diferentiala:

dn z d n−1 z dz dn F d n−1 F dF
a n . n + an−1 . n−1 + …+a1 . +a0 . z=bn . n +b n−1 . n−1 +…+b 1 . +b0 . F
dt dt dt dt dt dt

obţinem funcţia de transfer sub forma:

an ∙ s n+ an−1 ∙ s n−1 +…+a ∙ s +a 0

n n−1
=H ( s)
bn ∙ s + bn−1 ∙ s +…+b ∙ s +b 0

s= a+b,
d2 z dz
m 2
+c + kz=F
dt dt

obtinem astfel:
 m∙s2∙z(s) + c∙s∙z(s) + k∙z(s) = F(s)

z(s) [m∙s2 + c∙s + k] = F(s)

z ( s) 1 z ( s) 1
= 2 = 2
F ( s) m s +cs +k F ( s) m s +cs +k

1
H (s)= 2
m s + cs+k

Întodeauna m ≤ n, în sistemele fizice.

Daca: m < n, f.d.t. se numeste strict proprie,
m > n, f.d.t. se numeste improprie,
m = n, f.d.t. se numeste proprie.

d. Realizarea modelul sistemului în Simulink pe baza rezultatului de la punctul b.

 SCHEMA TRANSFER

Simulink-ul reprezintă unpachet software destinat, modelării, simulării şi analizei

sistemelor dinamice.
Simularea unui sistem dinamic cu ajutorul acestuia se realizează în două etape:
- se construieşte modelul grafic al sistemului analizat, utilizând editorul
Simulink, modelul astfel realizat caracterizează independenţa temporală dintre
variabilele de intrare, de stare sau de ieşireale modelului matematic ce trebuie realizat;
- se realizează simularea instalaţiei analizate pe un interval de timp impus, în
prezenţa unor semnale exogene specifice comportării sistemului dinamic.
Lucrând în MATLAB, programul Simulink, poate fi lansat fie din tastatură,
introducând comanda:
>>simulink

fie cu ajutorul mouse-ului, efectuând clic-stânga pe pictograma aflată pe bara de

meniuri MATLAB.

Astfel, se deschide biblioteca Simulink Library Browser, care conţine o

multitudine de Blocuri standard (Simulink blocks).
Un bloc reprezintă un sistem dinamic elementar pentru care programul ştie cum
să-i simuleze comportamentul. Fiecare bloc este caracterizat de următoarele elemente:
 - un set de mărimi de intrare,
- un set de mărimi de ieşire,
- un set de mărimi de stare.

Pe baza rezultatelor de la pct. b şi a diagramei bloc în care s-a introdus:

an ∙ s n+ an−1 ∙ s n−1 +…+a ∙ s +a 0 1
- n n−1
=H ( s)o funcţie de transfer (Transfer Fcn)
s +1
bn ∙ s + bn−1 ∙ s +…+b ∙ s +b 0

- o sursă de tip rampă (Ramp) ,

- un osciloscop (Scope),
s-a deschis fereastra osciloscopului şi s-a rulat aplicaţia prin comanda Start.
Răspunsul sistemului este prezentat în fig. de mai jos.

Deplasarez_semnal_treapta_transfer
Semnal treapta
7

4
amplitudine

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Deplasarez_semnal_sinusoidal_transfer
 Semnal sinusoida
1.5

0.5
amplitudine

-0.5

-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Deplasarez_semnal_construit_transfer
Semnal construit
20

18

16

14

12
amplitudine

10

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

e.Realizerea simularii numerică a modelelor de la pct. c şi d considerând ca mărime de

intrare:
 n , t≥0
Z1 – semnal teaptă
u(t )= {
0 , t<0

z2 – semnal sinusoidal u(t )= A sin ωt

unde: A – amplitudinea semnalului A=n

ω – pulsaţia ω = 1 + 0,6.n

z3 – semnal creat cu ajutorul blocului din Simulink, Signal Builder

de forma:

Deplasarez _semnal _construit _transfer.

vizualizare_semnale_intrare_Ionita_Elena/Semnal construit : Group 1
4.5
Signal 1
4

3.5

2.5

1.5

0.5

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Time (sec)

Deplasarez _semnal _treapta _transfer.

 Semnal treapta
7

amplitudine
4

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Deplasarez _semnal _sinusoida _transfer.

Semnal sinusoida
1.5

0.5
amplitudine

-0.5

-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)
 Deplasarez _semnal _construit _transfer.
Semnal construit
20

18

16

14

12
amplitudine

10

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)
ETAPA 4

f.Realizarea modelului de simulare numerică folosind toolbox-ul Simscape din Matlab-

Simulink.
Pentru realizarea modelului vor folosi blocuri de bază Simscape.

SCHEMA MODEL

g.Reprezentarea grafică u(t) şi z(t) în cele 3 situaţii z1, z2 şi z3, se realizează pe

baza rezultatelor de la pct.e
 Deplasarez_semnal_treapta_model
-3 Semnal treapta
x 10
7

4
amplitudine

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Deplasarez_semnal_sinusoida_model
-3
x 10 Semnal sinusoida
1.5

0.5
amplitudine

-0.5

-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)
 Deplasarez_semnal_construit_model
Semnal construit
0.02

0.018

0.016

0.014

0.012
amplitudine

0.01

0.008

0.006

0.004

0.002

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

h.Reprezentarea grafică a dependenţelor z(t) în cele trei cazuri, folosind semnalele de

intrare de la pct. e) .
Pentru realizarea simulării numerice vom folosi aceleaşi semnalele de intrare ca la pct.
e).
h1. Se vor compara rezultatele obţinute cu cele de la pct. g.
 Deplasarez_semnal_treapta_model
-3 Semnal treapta
x 10
7

4
amplitudine

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

Deplasarez_semnal_sinusoidal_model

-3 Semnal sinusoida
x 10
1.5

0.5
amplitudine

-0.5

-1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)
 Deplasarez_semnal_construit_model

Semnal construit
0.02

0.018

0.016

0.014

0.012
amplitudine

0.01

0.008

0.006

0.004

0.002

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp (sec)

h2. Se va reprezenta grafic z(t) considerând ca unitate de măsură [mm].

variatia deplasarii z la introducerea semnalului construit
0.7

0.6

0.5
deplasarez(mm)

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp(s)
 ETAPA 5
j. Se va genera o serie de date (x,y) folosind următoarea secvenţă Matlab:
clear all
x=(0:0.1:2)';
n=20;
a=n^2;
b=2*n^(2/3);
y=a+(b).*rand(21,1);
save dategenerate x y
plot(x,y);grid

Să se realizeze aproximarea polinomială în sensul celor mai mici pătrate cu

ajutorul funcţiei polyfit şi poyval din Matlab pentru obţinerea celei mai bune modelări
(aproximări) y(x) a datelor. Se va reprezenta separat y(x) şi apoi yreal şi ymodelat pe acelaşi
grafic.

% program de generare de date(x,y)

clear all
% generare vector x de la 0 la 2 cu pas 0,1
x=(0:0.1:2)';
% se introduce nr de ordine din condica
n=28;
% se calculeaza 2 parametri a si b
a=n^2;
b=2*n^(2/3)
% se genereaza un vector y=f(x)folosind functia
% random
y_gen=a+(b).*rand(21,1);

save dategenerate x y_gen

plot(x,y_gen);grid
 Vizualizare set date (x; y)
802

800

798

796
variabila y

794

792

790

788

786

784
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
variabila x

>> load dategenerate

% m - grad polinom
m=20;
p=polyfit(x,y,m);
ymodelat=polyval(p,x);
plot(x,y);grid
hold on
plot(x,ymodelat,'g');grid
Warning: Polynomial is badly conditioned. Add points with distinct X values, reduce
the degree of the polynomial, or try centering and scaling as described in HELP
POLYFIT.

> In polyfit at 80
 Graficy real / y modelat
802

800

798
variabila y si y modelat

796

794

792

790

788

786

784
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
variabila x