Rezolvări Fizică

1. Un vagon frânat uniform a parcurs până la oprire distanţa de 40 m. În prima

jumătate a timpului de oprire, vagonul a parcurs distanţa de
a) 35 m; b) 30 m; c) 20 m; d) 25 m; e) 15 m; f) 28 m.
Rezolvare:
Timpul de oprire şi distanţa de oprire sunt:
−v 0 −v 2
t op= ; `d op= 0 .
a 2a
În prima jumătate a timpului de oprire, vagonul parcurge distanţa
t op a t op 2 −3 v 20 3
( ) ( )
d 1=v 0 ∙
2
+
2 2
= = d =30 m.
4 2 a 4 op

m
2. Un tren accelerează , pornind din repaus, cu acceleraţia a=0,1 2 , după care merge
s
uniform cu viteza la care a ajuns o distanţă d=4 km. Pentru ce viteză constantă, atinsă la
sfârşitul accelerării, timpul total de mişcare va fi minim?
a) 10 m/s; b) 12 m/s; c) 14 m/s; d) 25 m/s; e) 20 m/s; f) 30 m/s.
Rezolvare:
Timpul total de mişcare se compune din timpul cât merge accelerat plus timpul cât merge uniform:
v d
t=t 1+ t 2= + , unde cu v s-a notat viteza constantă de la sfârşitul accelerării.
a v
Se observă că produsul celor doi termeni din suma de mai sus este constant
d
t 1 ∙ t 2= ,
a

atunci suma lor este minimă dacă sunt egali

v d
= → v= √a ∙ d=20 m/ s.
a v

3. O rachetă porneşte din repaus vertical în sus de pe suprafaţa unei planete. În timpul
τ =3 s de la pornire, toate obiectele din rachetă apăsau pe platane sau întindeau resorturile
dinamometrelor cu forţe de n=1,8 ori mai mari decât în cazul în care racheta este în repaus.
După intervalul de timp τ şi până la căderea rachetei pe planetă, toate corpurile din rachetă se
află în stare de imponderabilitate. Considerând acceleraţia gravitațională ( g p) constantă pe
acea planetă, racheta s-a aflat în zbor un timp:
a) 9 s; b) 10 s; c) 12 s; d) 6 s; e) 7 s; f) 8 s.
Rezolvare:
Din condiţia de imponderabilitate, rezultă că racheta cade liber cu acceleraţia gravitaţională, deci
rezistenţa atmosferei planetei este neglijabilă.
În timpul mişcării accelerate
F−m g p=ma,

de unde rezultă că
a=( n−1 ) g p .

Racheta urcă accelerat timpul τ , atinge viteza v 0=aτ , după care urcă încetinit până se opreşte la
înălțimea maximă H şi apoi cade liber.
Timpul total de zbor se compune din τ plus timpul de urcare v 0 /g p şi timpul de cădere √ 2 H /g p .
Efectuând toate calculele, rezultă
t=τ [ n+ √( n−1 ) n ]=9 s.

km
4. De un tren care merge orizontal rectiliniu uniform cu viteza v 0=80 h , se desprinde
un număr de vagoane care au masa egală cu o treime din masa totală a trenului. după un
anumit interval de timp, viteza vagoanelor desprinse se înjumătăţeşte. Dacă forţa de tracţiune
a locomotivei rămâne constantă şi forţele de rezistenţă sunt proporţionale cu greutăţile,
viteza locomotivei în acel moment este:
a) 85 km/h; b) 90 km/h; c) 100 km/h; d) 99 km/h; e) 102 km/h; f) 120 km/h.
Rezolvare:
Forţa de tracţiune a locomotivei este egală cu forţa de rezistenţă a întregului tren:
F=kMg .

După desprinderea vagoanelor de masă m=M /3 acceleraţia locomotivei devine:

1
3
a=kg ∙ =kg/2
1
( )
1−
3

iar acceleraţia garniturii de vagoane desprinse:

a ,=−kg.
Timpul după care viteza garniturii de vagoane desprise se micşorează de două ori devine:
v0 v0
=v 0−kgt → t= .
2 2 kg
 La acest moment de timp viteza locomotivei este:
5
v= v 0=100 km/h .
4

5. Doi prieteni se află la distanţa de 100m unul de altul, pe o direcţie paralelă cu un zid
lung. Apelul unuia este auzit de celălalt de 2 ori, la un interval de τ =100 cs . Dacă viteza
sunetului în aer este de 340 m/s , atunci distanţa dintre prieteni şi zid, este:
a) 270 m; b) 185 m; c) 100 m; d) 214 m; e) 107 m; f) 120 m.
Rezolvare:

Observatorul aude sunetele propagate direct şi prin reflexie pe zid după

l2
τ=
MA O−MO
vs ;
τ =
2 d + −l
v
4 √ 2


d=
1
2
√ vτ ( vτ +2l )≈214
m.